Sunteți pe pagina 1din 16

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII

Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

DOCUMENT INTERN DE INFORMARE SI INSTRUIRE

IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI CALITATII , MEDIULUI SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA

Redactat de Sef Birou Managementul Calitatii chim.ec.Iuliana Chitu

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

SUMAR
1. Stiati ca ? 2.Mitul apei de ploaie, desfiinat 3.Zambila acvatic, "vraciul" apelor poluate 4.Tratarea apelor 5. Abordarea standardelor ISO 9001, 14001, 22000 intrun sistem integrat de management al calitii

1.Stiati ca ?
Celulele corpului nostru nu se ating intre ele, pentru ca inoata in apa, la fel ca si nervii. Cind apa din corp este murdara, ce se intimpla? Celulele comunica printr-un sistem de tip bio-laser, cu un consum mai mare de energie. Exista un tip de apa in interiorul celulei si alt tip de apa in afara ei. Schimbul intre acestea purifica celula si o ajuta sa functioneze corect. Daca nu bem apa regulat, celulele se intoxica. Cind membrana unei celule nu este bine hidratata, corpul declanseaza un mecanism de urgenta, ca forma de aparare si de hidratare. Membrana se imbraca intr-o pelicula protectoare, ca o crema, care impiedica uscarea. Ce este aceasta pelicula? Este colesterol. Corpul nostru se protejeaza de deshidratare cu ajutorul colesterolului. Studiile efectuate au aratat ca in 90 % din cazuri, colesterolul scade in 21 de zile de baut apa corect, ceea ce inseamna ca in 90 % din cazuri colesterolul este crescut din cauza deshidratarii. Singura clauza de salvgardare care mai ramane activata pentru Romania dupa 1 ianuarie 2007, este cea pentru siguranta alimentara a populatiei ?

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

In acest moment majoritatea spatiilor de productie si de alimentatie publica nici macar nu filtreaza apa cu care va pregateste cafeaua, ceaiul si mancarea?

Nu are rost sa mai discutam de purificarea apei care ar fi in primul rand in interesul lor pentru ca produsele vor avea un gust mai bun si se pot pastra mai mult timp in siguranta. Intr-o viata de circa 70 de ani, un om consuma in medie 115 tone de apa, echivalentul a peste 2 vagoane cisterna pe care le observam pe caile ferate. Si ne punem firesc intrebarea: conteaza calitatea apei consumate ? Studiile au demonstrat ca sansa de a dezvolta cancer este cu 93 % mai mare daca consumi apa cu un mare continut de clor. Sursa: Water Quality Survey Romania a inchis capitolul de negociere cu Uniunea Europeana (UE) privind mediul, prin care s-a angajat ca in urmatorii 20 de ani sa se cheltuiasca aproximativ 35 de miliarde de euro pentru investitii in reducerea poluarii si alinierea la standardele europene de mediu. Desi par imense, aceste cheltuieli se vor regasi in cresterea calitatii conditiilor de viata in Romania si vor fi asigurate atat din fonduri bugetare, cat si din fonduri europene alocate Romaniei in acest scop. Daca toti acesti bani vor fi utilizati asa cum este prevazut in capitolul de negociere, in urmatorii ani este de asteptat ca in Romania apa raurilor sa fie mai curata, poluarea industriala sa se reduca, gestionarea deseurilor sa fie mai buna, ca si calitatea apei de la robinet. De exemplu, potrivit angajamentelor asumate, intre 2012 si 2017 vor fi deschise 129 de depozite de deseuri la standarde europene. In privinta apei, pana in 2018, Romania s-a angajat sa modernizeze statiile de epurare din peste 2.500 de localitati. Investitiile in cresterea calitatii apei potabile trebuie realizate mult mai devreme, termenul-limita fiind 2015.

Finalizarea negocierilor cu UE in privinta mediului obliga si companiile mari poluatori sa faca investitii importante pentru reducerea cantitatii de substante toxice eliberate in atmosfera.Pentru controlul si prevenirea poluarii, peste 195 de instalatii industriale trebuie aliniate la standardele europene de poluare in termene de 2-9 ani de la momentul integrarii Romaniei in UE, in timp ce marii poluatori dispun de 3 pana la 8 ani de la momentul aderarii pentru a-si reduce emisiile poluante din atmosfera. Sursa: Adevarul La o singura actiune de control tematic desfasurata in lunile iunie-iulie , privind modul in care se respecta prevederile legale la comercializarea si etichetarea apelor minerale naturale au fost descoperite mari nereguli la imbuteliatori. Controlul a cuprins 685 agenti economici, verificandu-se circa 6400 mii litri apa minerala naturala imbuteliata, din care circa 1058 mii litri (reprezentand 16,5 % din total controlat) prezentau abateri de la actele normative in vigoare. Au fost luate urmatoarele masuri: - oprirea temporara de la comercializare a cca 827 mii litri apa minerala naturala, in valoare de 4688 mil lei (ROL), pana la remedierea neconformitatilor constatate; - oprirea definitiva si retragerea de la comercializare a cca 1200 litri apa minerala naturala, in valoare de 9,9 mil lei (ROL), datorita nerespectarii parametrilor declarati sau data durabilitatii minimale depasita. - oprirea temporara a activitatii la un numar de 10 agenti economici, pana la eliminarea abaterilor constatate ( 9 distribuitori si un producator ). - aplicarea de 254 sanctiuni contraventionale dintre care 73 avertismente si 181 amenzi contraventionale in valoare de 81100 lei RON ( 811.000.000 milioane lei ROL) pentru incalcarea reglementarilor privind protectia consumatorilor. In timpul controlului s-au constatat o serie de abateri dintre care mentionam: -Comercializarea produselor la parametrii neconformi celor declarati sau ai celor prevazuti in actele normative in vigoare . -12,5% din cantitatea de apa minerala naturala controlata prezenta deficiente de etichetare, lipsa

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

sau marcarea incompleta a elementelor de identificare, neoferindu-se consumatorilor informatiile obligatorii, care sa permita alegerea sortimentului dorit. -Cu ocazia controlului s-a depistat utilizarea pe etichetele unor ape de masa a unor denumiri, caracterizari, semne de natura sa creeze confuzii cu apele minerale naturale si care induceau in eroare consumatorul asupra localizarii geografice. -17,2% din agentii economici controlati nu respectau prevederile legale privind conditiile de depozitare la comercializarea apelor minerale naturale. -Depozitarea ambalajelor cu apele minerale naturale in spatii neautorizate, pe platforme deschise , expuse razelor solare la temperaturi de peste 15grade C, contrar recomandarilor date de producatori. -Depozitarea apei minerale naturale direct pe paviment in spatiul de comercializare. - Depozitarea in spatii murdare, ce prezentau tencuieli exfoliate, uneori chiar cu zone de igrasie, paviment degradat, cu urme ale prezentei rozatoarelor. Sursa: portal ANPC. O mare problem n zonele urbane o constituie apele pluviale? Uneori sunt colectate de sisteme de canalizare distincte i deversate direct n emisar ( de regul rul care trece prin / pe lng localitatea n cauz). Dar ele sunt mai mult dect nite simple ape de iroire ncrcate cu suspensii.... De pe strzi ele se ncarc cu reziduuri petroliere i de uleiuri, plumb de la combustibili, particule din abrazarea cauciucurilor i discurilor de frn ale automobilelor, etc. Deci, sunt suficient de poluate nct s necesite de fapt epurare n staia de epurare oreneasc, la fel ca alte ape uzate. n alte cazuri, ele sunt colectate mpreun cu apele uzate fecaloid-menajere sau alte asemenea ape puternic poluate i ajung n comun n staiile de epurare. La ploi puternice ns, se genereaz debite crora nici o staie de epurare nu le-ar putea face fa i se ajunge ca volume mari de ape uzate s fie deversate direct n rurile apropiate, scurtcircuitnd staia de epurare, obinnd deci un efect i mai grav dect dac numai apele pluviale ar fi fost deversate neepurate n emisar. Soluii s-au ncercat mai multe.

Unele orae au cheltuit imens pentru a construi rezervoare uriae pentru apele pluviale unde s se colecteze n timpul ploilor toreniale debitele ce nu pot fi preluate de staiile de epurare i s fie apoi treptat epurate n perioadele fr precipitaii. Mai logic i mai ieftin este s se caute rezolvri ct mai aproape de cauzele fenomenului, nu de efecte i anume, reducerea debitului apelor uzate pluviale ce ajung n canalizare, fie pe ansamblu, fie cel puin ntrzierea lor pentru a evita debitul de vrf. Apele industriale uzate au de regul nivele nalte de ncrcare cu poluant i mai ales, au caracteristici frecvent foarte diferite de cele uzate fecaloid-menajere. De aceea, ele nu pot fi epurate direct n staiile de epurare oreneti, ci trebuie supuse unui proces de preepurare specific, adaptat naturii poluantului sau poluanilor n cauz i apoi eventual descrcate n canalizarea oreneasc i duse la staia clasic de epurare. Se poate face i o staie complet separat pentru apele industriale, care s asigure epurare pn la nivelul la care pot fi descrcate legal n emisar (ru de exemplu). Din staiile de epurare rezult mari cantiti de nmol. De exemplu n Germania se produc anual peste 100 de milioane de tone de nmol brut! Acesta este n final uscat prin diverse procedee i poate fi utilizat ca ngrmnt agricol sau dup caz este transportat la rampa de gunoi i haldat, incinerat sau supus pirolizei. Utilizarea ca ngrmnt oricum nu se face direct, ci mai nti trebuie supus unui proces de "condiionare" ce poate cuprinde dezinfecie, adugare de sruri de aluminiu i fier, var, cenu, materiale de floculare apoi deshidratare prin pres sau centrifug.... n ultimul timp n apele uzate ajung tot mai multe metale grele i ali poluani care fac ca nmolul s fie toxic i neadecvat utilizrii ca ngrmnt. n Germania de exemplu, doar cca. 40% poate fi utilizat n agricultur.... Alternative sunt folosirea lui ca materie prim la crmizi speciale i alte materiale de construcii. O practic larg rspndit n trecut i din fericire abandonat dup ndelungi scandaluri, a fost deversarea n ocean a nmolului provenit din

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

staiile de epurare a apelor. Latrinele nu sunt o adevrat rezolvare a problemelor apelor uzate. Multe sunt doar nite gropi n pmnt de unde dejeciile se infiltreaz n sol i l contamineaz cu multiple substaneCorect, ele ar trebui s aib bazinele betonate i s fie vidanjate periodic, iar dejeciile s fie transportate la staia de epurare. O soluie mai puin ecologic, n locul tratrii n staii de epurare sau a altor metode, este injectarea profund a apelor uzate, n zone i adncimi unde nu contamineaz surse de ap subteran n uz curent sau cunoscute. n funcie de natura poluantului, unele sperm s i modifice sau sa isi reduc coninutul de poluani, dar la majoritatea se sper doar s nu ne deranjeze n urmtoarele secole sau chiar milenii, ceea ce nu este deloc o abordare durabil, dar se practic, la fel ca depozitarea deeurilor nucleare puternic radioactive. Injectarea apelor colectate se face la adncimi de regul de 500-2000 m, cu extreme de la cteva sute de metri pn la peste 4000 de metri. Depinde i de tipul de roc / formaiune geologic n care se injecteaz, de regul nisip, gresie, dolomit sau calcare. Debitul i presiunea sunt i ele variabile, iar tipurile de ape uzate care se injecteaz sunt de regul ape grav contaminate i foarte greu de epurat, sau n cantiti foarte mari. Sursa: ECOAQUA Consumul de apa al unei toalete obisnuite poate fi ntre 19 si 27 litri pentru fiecare uz? Consumul de apa al unui dus este de 19 litri de apa pe minut? Consumul de apa pentru spalarea minilor sau a dintilor este de 11 litri de apa? Consumul de apa al unei mbaieri este de 136 litri? Consumul de apa al unei masini de spalat rufe este de 170 litri la un ciclu? Consumul de apa al unei masini de spalat vase este de 57 litri pe ciclu? Fiecare persoana foloseste cca. 475 de litri de apa pe zi? Scurtarea timpului de dus cu un minut poate economisi cca. 1,653 de litri de apa pe luna?

Picurarea de 60 de ori pe minut a unui robinet poate irosi peste 11 litri de apa pe zi, 4,643 pe an? De aceea, macar celor responsabili, le adresam rugamintea sa constientizeze importanta economisirii apei, cea mai valoroasa substanta pentru viata pe acest pamant !

2.Mitul apei de ploaie, desfiinat

Apa de ploaie nu trebuie colectat de pe acoperiuri, deoarece capt un miros urt

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

n Frana, utilizarea apelor pluviale netratate a fost interzis prin lege, deoarece produce alergii sau boli grave de piele . Francezii au interzis folosirea apei de ploaie pentru stropirea grdinilor sau pentru splarea lenjeriilor din cree, spitale ori case de odihn. Francezii pltesc, de aproape doi ani, o tax care este folosit pentru recuperarea i refolosirea apei de ploaie, n baza unei legi aprute n 2006. Noul amendament adus de curnd la aceast lege spune c apa de ploaie nu mai poate fi ns utilizat pentru stropirea grdinilor sau pentru splarea mainilor, i nici n interiorul cldirilor, pentru igienizare, cu excepia toaletelor sau a splrii podelelor, informeaz site-ul "AcuEnvironnement.com". Apa trebuie s provin numai de pe acoperiuri "sntoase" i s nu conin compui de azbest sau de plumb. Lenjeria poate fi splat cu ap de ploaie doar dac apa este tratat corespunztor ns nu n cree, grdinie, spitale sau alte instituii publice n care ar putea fi pus n pericol sntatea oamenilor. Nefiltrat, produce alergii! Apa de ploaie folosit n scopuri menajere trebuie tratat cu ajutorul unor instaalaii speciale, avizate de Ministerul francez al Sntii, iar echipamentele necesare recuperrii apei de ploaie, burlanele sau bazinele de pe acoperiurile caselor, trebuie confecionate inndu-se cont i de arhitectura fiecrei locuine. Apa de ploaie nu trebuie colectat de pe acoperiurile cu verdea i de pe cele cu bitum, deoarece capt un miros urt, iar n cazul colectrii de pe streinile cu azbociment se pot desprinde fibre care nfund filtrele. Mai grav, fibrele de azbociment se dizolv n ap i pot produce tot felul de alergii sau de boli.

Organizaia Mondial a Sntii interzice chiar i conductele de azbociment, deoarece pot afecta calitatea apei potabile. Surs de energie Stropii de ploaie elibereaz energie n momentul n care cad pe o suprafa dur. Picturile de ploaie nmagazineaz cantiti importante de energie, care cresc odat cu nlimea de la care aceste picturi cad. n momentul contactului cu solul, energia se elibereaz sub forma forei mecanice. Calitatea apei de ploaie care se acumuleaz n rezervoare depinde de impuritile din aer, de locul de amplasare, de poziia acoperiului i a materialului din care acesta este fcut.

3.Zambila acvatic, "vraciul" apelor poluate

Zambila de ap are un rol important pe Terra datorit faptului c absoarbe umezeala din sol, pentru ca apoi s elibereze apa n atmosfer prin procesul de evapotranspiraie Utilizarea zambilei de ap pentru epurarea apelor uzate este considerat o tehnologie simpl care nu necesit maini i echipamente costisitoare

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

Zambilele de ap sunt plante acvatice potrivite pentru ndeprtarea nutrienilor poluatori din ape, datorit creterii rapide i a faptului c plutesc. Problema currii apelor poluate cu ajutorul zambilei de ap (Eichhornia Crassipes) a fcut obiectul unei lucrri de cercetare realizate ntre anii 1980 i 2004. Cercetrile pe aceste plante au fost fcute n incinta Staiei de epurare din judeul Arge, supranumit "Piramida de la Piteti", de ctre prof. univ. dr. Marioara Godeanu, cercettor tiinific n domeniul biologiei, preedintele Seciei de Biologie a Academiei Oamenilor de tiin din Romnia. Este vorba despre lucrarea "Obinerea i valorificarea speciei Eichhornia Crassipes pe lucii de ap". Biologul a fost sprijinit n toi aceti ani n care s-au derulat studiile de Universitatea Ovidius din Constana i de multe alte instituii de cercetare din ntreaga ar. Cultura plantei, o alternativ Aceste plante joac un rol important pe Terra. Acestea au proprietatea miraculoas de a reine de 1.200 de ori mai muli poluani dect pot stoca apele reziduale. "S-a constatat c un hectar de zambile de ap genereaz o cantitate de oxigen care asigur necesarul pentru 500 de persoane timp de 24 de ore", a subliniat cercettorul. Totodat, un hectar de zambile de ap ar putea s acumuleze din apele menajere azotul generat de aproape 595 de persoane i fosforul generat de 180 de persoane, producnd 67 de tone de materie uscat anual. De aceea, multe eforturi au fost ndreptate n aceast direcie de utilizare. "Ca un filtru de poluare, zambilele sunt indicate, deoarece nutrienii de baz de care au nevoie pentru a supravieui - azotai, fosfai, potasiu - sunt i principalii poluani.

Cercettorii au descoperit i alte caracteristici importante ale acestor plante: asmilarea toxinelor, a pesticidelor i a metalelor grele. De aceea, cultura zambilei este vzut din ce n ce mai mult ca o alternativ a metodelor de epurare a apelor. Utilizarea zambilei de ap pentru epurarea apelor uzate este considerat o tehnologie simpl care nu necesit maini i echipamente costisitoare, mult munc sau procese complexe de ntreinere. Este nevoie doar de spaiu i de vreme cald. Plantarea, pe vreme cald n Romnia, zambila de ap este utilizat pentru depoluarea apelor cu ncrctur organic. Lstarii obinui iarna n sistemele climatizate sunt folosii pentru a popula suprafee de ap, atunci cnd temperatura aerului atinge 10-15 grade Celsius, iar n ap sunt cel puin 10 grade Celsius. Operaiunea de curare a ecosistemului vizat pentru depoluare ncepe primvara, prin scderea pe ct posibil a nivelului apelor i ndeprtarea reziduurilor grosiere: pungi de plastic, sticle de plastic, borcane, scnduri, crengi, resturi vegetale. "Dup curare se aduc plantele din instalaia biotehnologic tip piramid de epurare i obinere de material pentru populare i se plaseaz n zona de amonte. Plantele sunt aezate n ap n aa fel nct s pluteasc, iar rdcina s fie strict n ap, i nu rsturnate, pentru a nu se forma alge pe ele", a mai spus cercettorul. Periculoase n sezonul rece Eichhornia Crassipes (zambila de ap) este considerat de unii autori cea mai productiv plant de pe Pmnt, avnd capacitatea de a-i dubla masa n doar dou sptmni. "n condiii normale de cretere, 10 zambile se pot nmuli pn la 60.000 i pot acoperi un hectar de ap n doar opt luni", a spus prof. univ. dr. Marioara Godeanu. Recoltarea plantelor i valorificarea biomasei constituie alte dou etape n procesul de epurare a apelor, care definitiveaz

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

tehnologia de recuperare a substanelor din ecosistemele acvatice poluate. Potrivit studiului realizat de prof. univ. dr. Marioara Godeanu, dup dezvoltare, plantele se recolteaz de pe suprafaa lacului chiar n timpul verii, pentru valorificarea lor divers. "Recoltarea este obligatorie pn n luna noiembrie. Acest lucru este necesar deoarece plantele lsate pe lac dup scderea temperaturii la 5 grade Celsius mor. Mai mult, n sezonul rece, acestea pot determina colmatarea lacului i totodat repunerea n circuit a nutrienilor acumulai de plante", a precizat cercettorul. n studiile efectuate n Romnia nu s-au observat duntori ai plantelor n regim liber. n schimb, introducerea de plante duce la atragerea psrilor slbatice, cum sunt raele, liiele, lebedele, care se hrnesc cu mici cantiti de plante, cu organismele care se dezvolt pe rdcinile plantelor, cu peti etc. n general, este mult mai rentabil apariia acestor psri, n special rae i liie, care constituie un mod de valorificare i pentru populaie. Problema apei Pentru muli dintre locuitorii Terrei problema apei este tot mai critic. Accesul din ce n ce mai precar la ap al multor comuniti umane demonstreaz importana acestei resurse naturale. O treime din populaia lumii triete n zone cu stres hidric, adic n regiuni lipsite de accesul continuu la resursele de ap. Specialitii spun c, pn n anul 2025, dou treimi din populaia planetei va suferi din cauza lipsei de ap. n prezent, aproximativ 6.000 de oameni, mai ales copii din rile "lumii a treia", mor, zilnic, din cauza lipsei de ap sau a bolilor determinate de apa contaminat.

Efectele benefice ale plantei Cercettoarea Veronica Gitye a explicat c, n urm cu mai bine de 20 de ani, utilizarea plantei a dat rezultate n depoluarea apelor reziduale oreneti. "n anii '80 am avut rezultate excelente referitor la utilizarea Zambilei de ap i a Salatei de Nil (Pistia Stratiotes) n depoluarea apelor reziduale oreneti. n anumite condiii am obinut ape la un grad foarte avansat de epurare, cu toi parametrii mult sub limitele cele mai severe reglementate pentru evacuare. Dintr-o cantitate nesemnificativ, propriu-zis de cteva kilograme, aplicate corespunztor, pe un luciu de ap de cteva hectare, n decurs de cteva luni, din luna aprilie pn n iulie, s-a obinut o cantitate de sute de tone de biomas", a spus Veronica Gitye. Plantele au avut efect benefic att asupra depolurii apelor reziduale pe care s-au aplicat ct i asupra mbuntirii calitii aerului din zona aplicat prin cantitatea enorm de oxigen produs. Specialistul a spus c recoltarea biomasei se face mecanizat, aceasta putnd fi valorificat n multe feluri. "Biomasa este utilizat ca adjuvant n hrana animalelor. Porcii sunt mari iubitori de astfel de plante. Dup recoltare, dac sunt tocate, din aceste plante acvatice se obine biogazul. De asemenea, din astfel de recolte se poate obine un compost foarte bun pentru ameliorarea solurilor, dar i hrtie de cea mai bun calitate. Prin extracia de Pigmenii clorofilieni extrai din zambilele de ap sunt utilizai n industria farmaceutic i n cosmetic", a mai spus specialistul. Rezultate de succes Veronica Gitye spune c, dup '89, aplicarea plantelor nu s-a mai efectuat, iar pn atunci s-a aplicat doar experimental, deoarece nu a fost prevzut n tehnologiile de epurare existente.

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

"Dei am fost printre primii n Europa cu rezultate n acest domeniu, alte ri de pe continent ne-au luat-o nainte i utilizeaz cu succes cele dou tipuri de plante n epurare. n SUA se aplic demult, am i fost apreciai de colaboratorii notri din SUA referitor la rezultatele obinute", a adugat dr. ing. Veronica Gitye. Origine i rspndire Zambila de ap este originar din rul Amazon, America de Sud. Planta a fost introdus n Statele Unite ale Americii n anul 1884, la Expoziia Cotton States, n New Orleans, statul Louisiana. Aceasta s-a rspndit n sudul Americii, iar n 1895 a fost identificat n Florida. n anul 1904 a fost menionat prezena sa i n California. Aceast plant atractiv a fost adus de turiti n peste 80 de ri din lume n secolul trecut. n prezent, este ntlnit n statele din sudul SUA, New York, Virginia, Kentucky, Missouri, Alabama, Texas, Arizona i California, populnd aproape dou milioane de hectare de ruri i lacuri. Zambila de ap este o plant acvatic ce poate ajunge pn la nlimea de 0,5 metri. Aceasta crete pe lacuri, iazuri, ruri i mlatini. "Aceast plant crete abundent n apele cu un mare coninut de nutrieni i de aceea este utilizat n epurarea apelor uzate. Poate suporta variaii mari de nivel al apei, cureni, aciditate i cantiti reduse de nutrieni. Sistemul radicular este populat de multe nevertebrate i insecte, iar frunzele sunt consumate de unele psri", a explicat cercettoarea Marioara Godeanu. 1 hectar de zambile de ap ar putea s acumuleze din apele menajere azotul generat de aproape 595 de persoane Zece zambile se pot nmuli pn la 60.000 i pot acoperi un hectar de ap n doar opt luni (Marioara Godeanu, prof. univ. dr. )

Un hectar de zambile de ap genereaz o cantitate de oxigen care asigur necesarul pentru 500 de persoane timp de 24 de ore. (Marioara Godeanu, prof. univ. dr. ) Biomasa este utilizat n fabricarea hrtiei, n industria farmaceutic i n cosmetic, este un foarte bun compost pentru ameliorarea solurilor (Veronica Gitye, dr. ing. )

4.Tratarea apelor
Bacterii Sursa
Bacteriile sunt organisme foarte mici care apar natural in apa. Nu toate tipurile de bacterii sunt nocive. Multe organisme aflate in apa nu prezinta un pericol pentru sanatate atat timp cat nu cauzeaza boli. Contaminarea biologica poate fi impartita in doua categorii (1) patogene (care cauzeaza imbolnavire) si nepatogene. Bacteriile patogene produc imbolnaviri precum febra tifoida, dizenterie, gastroenterocolite, infectii hepatice si holera. E. Coli (Eschrichia Coli) sunt bacterii coliforme care sunt cautate in analiza apei. Aceste organisme se gasesc in materia fecala a oamenilor si animalelor. Daca prezenta E. Coli-lor este insotita de valori inalte ale nitratilor si clorurilor, de obicei acest lucru arata o contaminare din apa menajera, fosa septica prin infiltratii sau conducte fisurate. Patru sau mai putine colonii/100 ml coliformi in absenta valorilor inalte nitratilor si clorurilor implica prezenta infiltratiilor din apa de suprafata. Cele mai comune bacterii nepatogene sunt ferobacteriile. Fero-bacteriile pot fi identificate lasand o mostra de apa lasata peste noapte intr-o sticla si observand un precipitat floconos de culoare rosie.

Tratament
Bacteriile pot fi tratate prin microfiltrare, osmoza inversa, ultrafiltrare sau oxidare chimica si dezinfectare. Sterilizare cu UV distruge de asemenea bacteriile dar turbiditatea, culoarea, si impuritatile organice interfereaza cu razele UV pot reduce puterea razelor UV. Tratarea cu UV nu conduce efecte reziduale dar presupune curatarea si dezinfectarea periodica. Sterilizare cu UV este

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

urmata de obicei de filtrare la 0.2 microni atunci cand se doreste o apa de inalta puritate. Cea mai comuna metoda este cea de oxidare chimica si dezinfectie. Injectia de hipoclorit este cea mai raspandita metoda de oxidare chimica si dezinfectie. Pentru a distruge bacteriile este nevoie de un dozaj de 3-5 mg/litru si o valoare a clorului rezidual de 0.4 mg/litru cu un timp de contact de 30 minute. Osmoza Inversa reduce in proportie de 99% bacteriile din reteaua de apa potabila.

Duritate permanenta 1. Calcium Sulfate (CaSO4) Cunoscut sub numele gips, folosit la fabricare ipsosului. Precipita si se depune cand este in cantitate mare. 2. Calcium Chloride (CaCI2) Reactioneaza in boiler si produce scaderea PH 3. Magnesium Sulfate (MgSO4) - Cunoscut sub numele de sare amara si are evect laxativ. 4. Magnesium Chloride (MgCI2) - Similar (2).

Sodiul este de asemenea prezent in sursele de


alimentare cu apa ale caselor dar este considerat nepericulos atata timp cat nu este in exces.

Cyptosporidium Sursa
Cryptosporidium este un parazit protozor de diametru intre 4 si 6 microni. Cisturile trec din stomac in intestinul subtire unde invadeaza tractul gastrointestinal. Simptomurile infectiei sunt diareea, crampe, greata si febra.

Tratament
Dedurizatoarele pot scoate duritatea pana la limita de 100 grade germane. Daca duritatea este in jur de 30 grade sau valoarea sodiului este mai mare de 33%, atunci nu se poate folosi setarea economica a sarii. Daca duritatea este foarte ridicata, atunci cantitatea de Na va fi ridicata dupa dedurizare si este necesara osmoza inversa pentru producerea apei potabile.

Tratament
Filtrarea este cel mai eficient mod de eliminare a cisturilor protozoare. Cartusele filtrante la 0.5 microni la chiuveta sunt realizate special pentru acestea.

Duritatea apei Sursa


Toate apele de adancime au o duritate mare. Duritatea apei este determinata de continutul de saruri de calciu si magneziu. O apa cu o duritate sub 6 d (grade germane) este considerata o apa moale. Sarurile de Ca si Mg care formeaza duritatea sunt impartite in doua categorii: duritatea temporara (contine carbanati) si 2) duritatea permanenta (contine non-carbonati). Mai jos sunt prezentate diferite combinatii de duritate permanenta si temporara cu formulele chimice respective. Duritate temporara 1. Calcium Carbonate (CaCO3) - calcar, rare in water supplies. Produce alcalinitate in apa. 2. Calcium Bicarbonate [Ca (HCO3) 2] Apa contine CO2 si este alcalina de asemenea. Prin incalzire se evapora CO si se transforma in (1) si formeaza crusta. 3. Magnesium Carbonate (MgCO3) similar (1) 4. Magnesium Bicarbonate [Mg (HCO3)2] - Similar (2)

Hidrogenul Sulfurat Sursa


H2S este un gaz care produce un miros de oua clocite in apa. Asemenea apa este neplacuta in fi folosita pentru baut sau in procese industiale. Cele mai multe ape sulfuroase contin intre 1 si 5 mg/l hidrogen sulfurat. H2S poate influenta claritatea testelor de duritate, PH si Fe. Pentru eliminarea mirosului produs de H2S se dozeaza Cl inalbitor. H2S nu poate fi depistat in laborator ci doar la fata locului. H2S este coroziv chiar si in concentratii mici si de asemenea gazele vor innegri suprafetele vopsite dandu-le aspect de afumat.

Tratament
H2S necesita clorinare in cantitati suficiente pentru eliminare si o cantitate de clor rezidual de 3 mg/l pentru fiecare mg de H2S. Se recomanda filtrarea apei cu carbune activat pentru a scoate excesul de

clor rezidual.

Fierul Sursa
Fierul apare natural in apele de adancime sub trei forme:

10

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

Ferura de Fier (apa este limpede), Fierul Feric (apa rosie) si Complex organic rosu continand fier (Fierul Organic). Fiecare stare poate fi prezenta singura dar si in combinatie cu celelalte. Fierul in prima forma se mai numeste si bicarbonat feros. Apa este limpede cand este proaspata dar devine tulbure in contact cu aerul. Aerul oxideaza ferura de fier si o transforma in Fierul Feric sau hidroxid feric, care este vizibil in apa proaspata si este de culoare rosie. Fierul Organic este o combinatie de vegetatie descompusa si fier. Aceste materii organice sunt cauza culorii rosiatice a apei. Anumite bacterii se hranesc cu fier. Ele oxideaza fierul din feros in feric si il depoziteaza intr-o masa gelatinoasa cu care se inconjoara. Aceste formatiuni gelatinoase sunt periculoase pentru ca pot bloca valvele si mediile de filtrare.

Tratament
Eliminarea Mn se poate face prin schimb ionic (dedurizare) sau oxidare chimica retentie filtrare. Eliminarea prin dedurizare necesita ca PH sa fie > 6.8 si regenerare in contracurent a dedurizatorului. Este nevoie de 1 mg/l Oxigen pentru a oxida 1.5 mg/l Mn. Filtrele cu Birm si injectia de aer reduc Mn daca PH este intre 8-8.5. Adaugarea de substante chimice (Clor, Permanganat de Potasiu, Apa oxigenata) urmata de 20 minute retentie si apoi fitrare cu birm, silicat de fier si potasiu, carbune, sau filtru Ag este de asemenea o solutie de scoatere a Mn.

Materia organica Sursa


Materia organica reprezinta o parte insemnata a solului, prin urmare compusi din materia organica solubila sunt prezenti in toate sursele de apa. Materia organica este regasita in mod indirect in analiza apei ca si carbon, TOC (total organic carbon). Organicele provin din trei mari surse: (1) maruntirea materiei organice naturale, (2) deseuri chimice casnice si industriale, (3) reactivi chimici datorati proceselor de tratare a apei.

Tratament
Fierul din apa limpede poate fi scos prin dedurizare daca este mai mic de 0.5 mg/litru si PH este mai mare de 6.8. Daca este mai mare de 5 mg/litru atunci trebuie oxidat cu hipoclorit inainte de a fi filtrat mecanic. Agentii oxidanti precum clorul omoara si fero-bacteriile existente.

Manganul Sursa
Manganul (Mn+4, Mn+2) este prezent in multe soluri si sedimente ca si in roci carora structura le-a fost modificata din cauza caldurii si presiunii. Mn este folosit in producerea otelului pentru a-i imbunatati rezistenta la coroziune si duritatea. Mn este considerat esential in viata plantelor si animalelor si poate fi obtinut din diferite alimente precum: cereale, spanac si toate produsele fainoase. Este cunoscut a fi important in constitutia sitemului osos si cardiovascular. Mn se gaseste in apele de adancime intre 2-3 mg/litru. Este greu de tratat datorita conditiilor care trebuie a fi indeplinite (PH, raportul bicarbonati/carbonati, si de prezenta altor minerale in special Fe).

Prima sursa contine materiale humice, microorganisme, compusi alifatici pe baza de petrol si hidrocarburi aromatice. Materia organica provenita din apele reziduale, agricultura si soluri contaminante. Ultima sursa este folosirea dezinfectantilor care in reactie cu materia organica produc compusi periculosi (Trihalometani) sau din componentele de asamblare ale coductelelor cum ar fi adezivi.

Tratament
Carbonul activat este in general folosit pentru eliminarea materiei organice, a clorului precum si in corectarea parametrilor gust, miros, culoare.

11

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

Timpul de contact si debitul de curgere este dat de dimensiunea filtrului de carbune. Cand se doreste eliminarea materiei organice debitul trebuie restrictionat la 6 litri/h/litru carbune. Osmoza inversa va elimina 98-99% din materia organica prezenta in apa.

calitate - mediu - sigurana alimentelor; calitate mediu sntate i securitate ocupaional etc. Reieind din specificul sectorului cercetat, sistemul cel mai potrivit serviciilor comunale de alimentare cu ap i de canalizare se cosidera a fi Sistemul Integrat Calitate - Mediu Sigurana alimentelor.

5. Abordarea standardelor ISO 9001, 14001, 22000 intrun sistem integrat de management al calitii
La nceputul mileniului XXI s-a conturat o nou direcie a managementului calitii, care presupune abordarea integrat a managementului calitii. Managementul integrat al calitii permite satisfacerea cerinelor mediului extern al organizaiei (cerinele clienilor i ale societii n ansamblu) i ale mediului su intern, referitoare la creterea eficienei tuturor proceselor, punnd accentul pe formarea i motivarea personalului . La rndul su, un sistem integrat de management reprezint o abordare managerial logic i sistemic, ceea ce contribuie la decizii strategice i operaionale optime care iau n considerare toate aspectele eseniale, ce conduc la funcionarea eficient a unei organizaii att din punct de vedere al calitii, ct i al mediului sau siguranei i igienei alimentare etc. Sistemul de management integrat ntre dou sau mai multe standarde, presupune proiectarea i implementarea simplificat a acestora, precum i faciliteaz optimizarea eforturilor i elimin incoerenele. n literatura de specialitate, pot fi ntlnite mai multe tipuri de sisteme integrate, configuraia lor, difereniindu-se n dependen de standardele utilizate. De exemplu: calitate mediu; calitate - sigurana alimentelor; calitate - securitatea informaiilor;

ISO 9001
Conform ultimilor modificri din noiembrie 2008, noua ediie 9001:2008 comparativ cu ISO 9001:2000 nu specific noi cerine; conine unele clarificri utile pentru cerinele existente; prezint n principal modificri editoriale; prezint exemple de cretere a compatibilitii cu ISO 14001:2004. Practica de revizuire periodic a standardelor ISO se face drept urmare a diverilor factori cum ar fi: progresul tehnologic, implementarea n paralel a mai multor standarde internaionale, cerine noi referitoare la calitate i siguran sau aspecte legate de interpretare i aplicare, etc. Secretarul General al ISO Alan Bryden a comentat: Standardul revizuit ISO 9001 rezult dintr-un proces structurat, care ia n considerare necesitile utilizatorilor i impacturile i beneficiile posibile ale reviziilor. Prin urmare, ISO 9001:2008 este produsul unei examinri riguroase, care confirm adecvarea pentru utilizarea ca reper internaional pentrumanagementul calitii. ISO 9001:2008 nu conine nici o cerin nou ci aduce doar cteva clarificri la cerinele existente n vechea ediie i introduce modificri pentru mbuntirea compatibilitii cu ISO 14001:2004, standardul pentru sistemele de management de mediu. Acest standard poate fi aplicat : a) organizaiilor care caut s obin avantaje prin implementarea unui sistem de management al calitii;

12

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

b) organizaiilor care caut s obin ncredere din partea furnizorilor c cerinele lor referitoare la produse vor fi satisfcute; c) utilizatorilor produselor; d) celor interesai de o nelegere mutual a terminologiei utilizate n managementul calitii (de exemplu furnizori, clieni, autoriti de reglementare); e) celor care, din interiorul sau din exteriorul unei organizaii, evalueaz sistemul de management al calitii sau l auditeaz pentru conformitatea cu cerinele ISO 9001 (de exemplu auditori, autoriti de reglementare, organisme de certificare/ nregistrare); f) celor care, din interiorul sau din exteriorul unei organizaii, ofer consultan sau instruire referitor la sistemul de management al calitii adecvat acelei organizaii; g) elaboratorilor de standarde conexe. ISO 9001 specific cerinele unui sistem de management al calitii pentru organizaiile care doresc s demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care s ndeplineasc cerinele clienilor precum i cerinele de reglementare aplicabile, avnd drept scop creterea satisfaciei Stabilete cerinele pentru un sistem de management al calitii atunci cnd o organizaie: a) are nevoie s demonstreze capabilitatea sa de a furniza consecvent produse care s satisfac cerinele clientului i cerinele reglementrilor aplicabile, b) urmrete s creasc satisfacia clientului prin aplicarea eficace a sistemului, inclusiv a proceselor de mbuntire continu a sistemului i prin asigurarea conformitii cu cerinele clientului i cu cele ale reglementrilor aplicabile. Standardul ISO 9001 poate fi utilizat de pri interne i externe, inclusiv de organismele de certificare, pentru a evalua capabilitatea organizaiei de a satisface cerinele clientului, cele de reglementare i ale organizaiei nsi n momentul n care organizaia dorete s implementeze acest standarde, ea trebuie : a) s identifice procesele necesare sistemului de management al calitii i aplicarea acestora n ntreaga organizaie;

b) s determine succesiunea i interaciunea acestor procese; c) s determine criteriile i metodele necesare pentru a se asigura c att operarea ct i controlul acestor procese sunt eficace; d) s se asigure de disponibilitatea resurselor i informaiilor necesare pentru a susine operarea i monitorizarea acestor procese; e) s monitorizeze, s msoare i s analizeze aceste procese; f) s implementeze aciuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate i mbuntirea continu a acestor procese. Acest standard promoveaz adoptarea unei abordri bazate pe proces n dezvoltarea,implementarea i mbuntirea eficacitii sistemului de management al calitii, n scopul creterii satisfaciei clientului prin ndeplinirea cerinelor acestuia. Pentru ca o organizaie s funcioneze eficace aceasta trebuie s identifice i s conduc numeroase activiti corelate. O activitate, care utilizeaz resurse, condus astfel nct s permit transformarea elementelor de intrare n elemente de ieire, poate fi considerat un proces. Adesea elementele de ieire dintr-un proces constituie, n mod direct, elementele de intrare n procesul urmtor. Un avantaj al abordrii bazate pe proces este controlul permanent pe care acesta l asigur, att asupra legturii dintre procesele individuale n cadrul sistemului de procese, ct i asupra combinrii i interaciunii acestora. Atunci cnd este utilizat n cadrul unui sistem de management al calitii, o astfel de abordare accentueaz importana: - nelegerii i satisfacerii cerinelor; - necesitii de a considera procesele n funcie de valoarea adugat; - obinerii de rezultate n ceea ce privete performana i eficacitatea procesului i, - mbuntirii continue a proceselor pe baza msurrilor obiective De asemenea n cadrul unui astfel de proces este de utilizat i Ciclul lui Deming sau ciclul PEVA.

13

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

PEVA reprezint abrevierea etapelor Planific Efectueaz Verific Acioneaz. n literatura de specialitate acest ciclu poate fi ntlnit sub denumirea de metodologia PDCA, care vine din englez de la Plan Do Check Act. Etapele acestei metodologii constau n : - planific n aceast etap se stabilesc obiectivele i procesele necesare obinerii rezultatelor n concordan cu cerinele clientului i cu politicile organizaiei. - efectueaz - etap care const n implementarea proceselor. - verific etap alctuit din monitorizarea i msurarea proceselor i produselor fa de politicile, obiectivele i cerinele pentru produse, precum i raportarea rezultatelor. - acioneaz etap ce cuprinde aciuni de mbuntire continu a performanelor proceselor. Implementarea unui sistem al calitii, potrivit familii ISO 9000, faciliteaz inerea sub control a proceselor ntreprinderii, genernd ncrede pentru consumatori. Prin intermediul acestui sistem ntreprinderea se orienteaz ctre clieni, urmrind satisfacerea nevoilor acestora, din punct de vedere al calitii, nevoi stabilite n cadrul unor relaii contractuale.

vederea ameliorrii situaiei create, la nivel mondial s-au organizat un ir de ntruniri, n cadrul crora sa luat diferite soluii, printre care i elaborarea unor standarde de mediu. Primul standard de mediu a fost creat n anul 1992, de ctre Institutul Britanic de Standardizare. Acest standard avea titlul Specificaie pentru sistemele de management de mediu BS 7750. O a doua variant a acestui standard a fost publicat n 1994 i promova ideea implementrii unui sistem de mediu care s previn i nu s detecteze efectele negative ale proceselor asupra mediului. Acest standard a servit ca baz la elaborarea i dezvoltarea altor standarde de mediu n alte ri, ca: Canada, Frana, Spania, Irlanda, etc. n perioada anilor 1990-1991, la iniiativa Organizaiei Internaionale de Standardizare sa constituit Grupul Strategic Consultativ privind Mediul nconjurtor. Acest grup avea ca sarcin principal: cercetarea oportunitii elaborrii unor standarde referitoare la managementul de mediu. La recomandarea acestui grup s-a nfiinat Comitetul tehnic ISO/CT 207 Managementul de mediu. La prima reuniune, care a avut loc n anul 1993, sa hotrt elaborarea unor standarde internaionale referitoare la managementul de mediu n urmtoarele scopuri: - pentru armonizarea standardelor existente, asigurnd un sistem unitar de referin n acest domeniu, care s faciliteze comerul internaional. - pentru a oferi organizaiilor un instrument care s faciliteze mbuntirea performanei lor de mediu i evaluarea progreselor nregistrate Standardele ISO 14000 sunt standarde generale, destinate pentru inerea sub control a impactului proceselor organizaiei n ansamblu, asupra mediului. Ele definesc modele de sisteme de management de mediu, care pot fi implementate de o organizaie n scopuri interne sau externe.Totodat, ofer instrumentele necesare pentru evaluarea

ISO 14001
n schimb, implementarea unui sistem de management de mediu, conform standardului ISO 14001, faciliteaz minimizarea impactului asupra mediului de ctre procesele ntreprinderii, rspunznd, astfel, unei sfere mai largi de interese. Sistemul de management de mediu este definit ca reprezentnd acea parte a sistemului de management general, care include structura organizatoric, activitile de planificare, responsabilitile, practicile, procedurile i resursele pentru elaborarea, implementarea,realizarea, analiza i meninerea politicii de mediu. Preocuprile, privind protecia mediului, au devenit deosebit de insistente dup 1970, o dat cu majorarea efectelor negative ale industrializrii, efecte care dobndeau o dimensiune planetar. n

14

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

conformitii sistemului de management de mediu cu referenialul ales, evaluarea performanei de mediu, analiza preliminar i evaluarea de mediu a amplasamentelor organizaiei.Din componena acestei familii de standarde, mai face parte i un standard de termeni i definiii referitoare la managementul de mediu . Standardele ISO 14000 referitoare la sistemele de management de mediu au fost astfel concepute nct s poat fi aplicate de orice organizaie, indiferent de zona geografic sau de mediul sociocultural n care i desfoar activitatea . Aceste standarde nu i asum rolul de referenial absolut, legiuitor internaional care s fie utilizat n scopul modificrii obligaiilor ce revin organizaiilor n virtutea reglementrilor n vigoare referitoare la protecia mediului sau altor reglementri aplicabile. Implementarea cu succes a unui sistem de management de mediu este condiionat de angajarea tuturor nivelurilor de conducere, dar mai ales a conducerii de vrf a organizaiei. Standardul ISO 14000 prevede cerine referitoare la sistemul de management de mediu, aplicabile oricrei organizaii care urmrete: - Implementarea i mbuntirea sistemului de management de mediu. - Asigurarea conformitii sistemului cu politica sa de mediu. - Demonstrarea conformitii sistemului cu acest standard. - Certificarea /nregistrarea sistemului de management de mediu. - Realizarea unei autoevaluri sau declanarea pe proprie rspundere a conformitii sistemului cu acest standard. Cerinele acestui standard sunt integrabile n sistemul de management al organizaiei i elementele lui pot fi astfel adaptate nct s se asigure conformitatea cu cerinele standardului.Pe de alt parte, modalitatea concret de aplicare a standardului depinde de o serie de factori, printre care: politica de mediu a organizaiei, natura activitilor sale, condiiile concrete n care activeaz.

ISO 14001 Sistem de management de mediu este un standard care specific cerinele pentru un sistem de management de mediu care s permit unei societi s formuleze i s implementeze o politic i obiective care iau n considerare cerinele legale cu privire la aspectele semnificative de mediu. Structura elementelor sistemului de management de mediu, prevzute de standardul ISO14001, s-a realizat urmnd etapele ciclului PEVA, despre care am vorbit ceva mai sus, subliniindu-se, astfel, necesitatea mbuntirii continue a tuturor proceselor pe care le implic un asemenea sistem. n anul 2004 a fost elaborat noua variant a standardului ISO 14001. Standardul ISO 14001:2004 are o vast aplicare pe plan internaional i conine cerine obligatorii referitoare la respectarea legislaiei sau altor reglementri de mediu aplicabile i reprezint standardul de referin pentru implementarea unui sistem de management de mediu.

ISO 22000
Al treilea standard ce face parte din sistemul integrat de management al calitiipaote fi ISO 22000. Standardul ISO 22000 este un nou standard internaional, elaborat pentru a asigura securitatea lanurilor alimentare pe plan mondial. Standardul a fost elaborat n cadrul ISO de specialiti din domeniul industriei alimentare, mpreun cu reprezentani ai organizaiilor internaionale specializate n strns cooperare cu Comisia Codex Alimentarius, organism creat n colaborare cu Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimentaie i Agricultur (FAO) i cu Organizaia Mondial a Sntii (OMS) pentru elaborarea de standarde referitoare la produsele alimentare. ISO 22000 cuprinde principiile HACCP i integreaz cerinele standardelor cheie elaborate de diverse asociaii de distribuitori, la nivel mondial. Alan Bryden, secretar general al ISO, consider c participarea sectorului public la elaborarea familiei

15

SC ACVARIM SA BIROUL MANAGEMENTUL CALITATII


Ceea ce iti trebuie vei gasi in ceea ce ai. CONFUCIUS

BULETINUL CALITATII 4/2009 MANAGEMENTUL CALITATII

de standarde ISO 22000 este, de asemenea, important, mai ales cea a Comisiei Codex Alimentarius FAO/OMS, care rspunde de binecunoscutul sistem HACCP, referitor la igiena alimentelor. Graie parteneriatului ISO Codex, ISO 22000 va facilita implementarea sistemului HACCP i a principiilor de igien alimentar elaborate de Codex, care joaca un rol major n acest domeniu. HACCP reprezint abrevierea pentru Hazard Analysis and Critical Control Point, ceea ce n traducere nseamn Analiza riscurilor. Puncte critice de control. Acest concept a aprut la nceputul anilor '60 n SUA. Primii care au utilizat aceste principii au fost ,,Corporaia Pillsbury alturi de ,,Laboratoarele NASA i ,,Laboratoarele Armatei SUA, care au aplicat aceast metod n scopul realizrii alimentaiei astronauilor, care prevedea 100% asigurare mpotriva contaminrii bacteriene i a viruilor patogeni. HACCP reprezint un sistem preventiv de control referitor la asigurarea calitii produselor alimentare. Principiile HACCP pot fi aplicate tuturor sectoarelor productoare de alimente i buturi, distribuiei i serviciilor din alimentaia public att pentru produsele deja existente ct i pentru produsele noi. In acest sistem sunt incluse aprovizionarea, recepia, depozitarea, producia i livrarea.Fiecare dintre aceste procese ale sistemului este evaluat din perspectiva probabilitii de eec. n scopul ntririi ncrederii consumatorului n securitatea produselor alimentare n UE a fost adoptat Directiva nr.93/43/EEC/ din iunie 1993 privind igiena produselor alimentare. n prezent, sistemul de certificare HACCP a devenit o cerin legislativ obligatorie pentru ntreprinderile industriei alimentare din Uniunea European i SUA. Acest standard a fost elaborat de ctre Jacob Faergemand, membru al comitetului ISO, care afirma ,,din moment ce riscurile alimentare pot interveni n orice etap a lanului alimentar,

controlul adecvat pe tot parcursul acestuia este esenial. Standardul ISO 22000:2005 ,,Sistem de management al siguranei alimentului Cerine pentru organizaiile din domeniu reprezint un sistem de organizare i asigurare a securitii de producere i prelucrare a produselor alimentare pe parcursul ntregului lan operaional: de la materie prim i ambalaj pn la livrarea produsului ctre consumatorul final. Spre deosebire de alte sisteme de control al calitii, care se bazeaz pe testarea periodic a materiei prime i produsului finit, HACCP garanteaz un control permanent al ntregului ciclu de producie. ISO 22000:2005 i permite ntreprinderii s efectueze un control i mai riguros al siguranei produsului la toate etapele procesului de producie i s menin calitatea la cel mai nalt nivel.

16