Tehnologia preg tirii compostului pentru ciuperc rii

Preg tirea compostului dureaz 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea ciuperc riei, pe o suprafa a betonata (platforma) pentru a mpiedica infiltrarea n p mnt a mustului de b legar rezultat la udare. Platforma trebuie sa aib o suprafa a de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%), iar la capete sa fie prev zuta cu doua bazine pentru colectarea mustului. Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperi ( opron), pentru a feri compostul de usc ciune in timpul c lduros si de sp lare prin precipita ii. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie nchisa cu ajutorul unor pere i mobili glisan i, pentru a nu permite coborrea temperaturii sub cea de nghe .

Re ete de compost si fazele tehnologice de preg tire.

Re eta nr.1 (compost clasic) - pe baza de gunoi de grajd de cal. Pentru preg tirea unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alc tuit din b legar de cal si paie de gru din a ternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai ad uga urm toarele materiale: ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu 7 -8 kg sau ngr mnt complex cu N si P, cantitatea fiind in func ie de concentra ie. Fazele tehnologice de preg tire. Prenmuierea. Gunoiul de cal (b legar +paie) se a ez pe platforma betonata sub forma de gr mada si se uda zilnic, cu furtunul, se taseaz . Se ud treptat pn in momentul in care apa ncepe sa se scurg de sub gr mad . Aceasta opera ie dureaz 5 zile. Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaz din ziua a 6-a de la nceperea preg tirii. Dup ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se a eaz in gr mada si se uda, de asemenea zilnic, timp de nc 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (f r aer), pentru ca se taseaz si se uda in vederea declan rii fenomenului de compostare. A ezarea la compostarea aeroba (n prezen a aerului) - afnat. Compostul se ia cu furca din gr mada si se a eaz afnat intr-oplatforma cu urm toarele dimensiuni: l imea 1,8-2 m, n l imea 1,7-1,8 m, iar lungimea in func ie de cantitatea de compost. In aceasta faza nu se mai uda (cu mici excep ii) si nu se mai taseaz . Se la a astfel 4-5 zile, dup care ncep ntoarcerile. Daca se pot administra amestecului ngr mintele recomandate, acestea se pot nlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost, pres rata la a ezare, deci la aceasta faza. Tot la a ezare se pun si 5 -6 kg ipsos. ntoarcerea compostului din platforma ncepe din a 15-a zi de la momentul declan rii preg tirii compostului. Se fac 4 -5 ntoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul ntors se administreaz 5-6 kg ipsos /t compost, la ntorsul al 2-lea si al 3-lea se ad uga, de asemenea, ipsos si ngr minte, cate 3-4 kg . ntorsul 4 se executa atunci cnd paiele nu s-au nnegrit si nu se rup u or (deci amestecul are o compostare insuficienta). ntorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma al turi, p strndu-i dimensiunile in a a fel nct gunoiul de pe margini si de la capete sa se a eze in interiorul noii platforme.

Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substan e dezinfectate sau cu pesticide. La ntorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin mpr tiere a unui kg de CU2SO4 sulfat de cupru (piatra vnata) la o tona de compost. Pentru dezinfec ie se poate folosi si Formalina, solu ie in concentra ie de 2-3 %,cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton nainte de a ezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezint ac iune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substan e se stropesc platforma la ntorsul al 4-lea. Pasteurizarea naturala. Dup ultimul ntors, in platforma de compost se fac ni te canale de aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului nc lzit din interior. Platforma in ntregime se acoper cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupnd folia la gurile burlanelor. Se controleaz temperatura in interior (trebuie sa ajung la 65-720C. Re eta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pas ri. Pentru a ob ine o tona de compost se vor folosi urm toarele materiale: - gunoi de porc -250 kg; - gunoi de pas ri -100 kg; - paie de gru -150 kg. La acestea se vor mai ad uga 2 kg de uree la a ezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare ntors. Fazele tehnologice de preg tire a compostului. Preinmuierea se face ca la re eta nr.1 si dureaz 12 zile. Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele trei materiale se amesteca bine, apoi se a eaz si se taseaz . Se uda in continuare nc 6 zile. A ezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afnarea materialii. Se adaug ureea. Executarea ntoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un num r tot de 3-4. Se ad uga ipsos la fiecare ntors. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la re eta nr.1. Aprecierea calit ii compostului.

Gradul de umiditate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte strnse:63-65 %. Practic,con inutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ), se strnge puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana r mne umeda, atunci compostul are umiditatea optima. Culoarea caracteristica este cafeniu nchis. Textura elastica, se verifica practic prin strngerea in mana; daca aceasta nu se face bolovan, ci i revine dup strngere si nici nu se lipe te de mana este un compost bun. Mirosul sa fie de pine coapta, in nici un caz de amoniac. Sa con in actinomicete, adic microorganisme mineralizate care i manifesta prezenta prin apari ia unor pete cenu ii-albicioase pe marginea platformei cu compost. Reac ia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie u or alcalina, cu pH cuprins intre 7,2-7,6. Reac ia acida nu este favorabila culturii ciupercilor. La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total, care

trebuie sa aib valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu limita maxima 0,1 mg% s.p. Alte sfaturi practice privind ob inerea sau corectarea compostului - iarna, la prenmuiere se poate folosi apa calda; - vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate a eza pe capre de lemn (cnd cantitatea o permite); - dac compostul prezint miros de amoniac, se vntura cu furca nainte de a fi introdus in spa iul de cultura; - dac are o reac ie acida, i se mai ad uga ipsos; - dac este prea umed si reac ia lui nu mai permite ad ugarea de ipsos, se aerise te cu furca; - la a ezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, i se mai adaug apa sau must de gunoi, nsa cu foarte multa grij pentru a nu+i mari foarte mult con inutul de ap .