Sunteți pe pagina 1din 51

Cuprins

1 Integrala definita˘

3

1.1 Primitive; formule de calcul

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

3

1.2 Integrala definita;˘ aplicat¸ii

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

7

1.3 Integrala curbilinie

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

12

1.4 Integrala improprie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

16

1.5 Integrala cu parametru

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

21

2 Ecuat¸ii diferent¸iale

25

2.1 Ecuat¸ia diferent¸iala˘ de ordinul 1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

25

2.2 Ecuat¸ia diferent¸iala˘ de ordinul n

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

34

2.3 Sisteme simetrice

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

34

2.3.1 Probleme propuse .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

38

2.3.2 Solut¸ii .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

40

2.4 Ecuat¸ii cu derivate part¸iale de ordinul I .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

42

2.5 Ecuat¸ii cu derivate part¸iale de ordinul I .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

42

2.5.1

Probleme propuse .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

47

3 Integrale vectoriale

51

 

1

2

CUPRINS

Capitolul 1 Integrala definita˘

1.1 Primitive; formule de calcul

Definit¸ia 1.1.1 Fie f : J R, unde J R este un interval. Funct¸ia F : J R se numes¸te primitiva˘ sau antiderivata˘ a funct¸iei f pe intervalul J, daca˘

1. F este derivabila˘ pe J

2. F (x) = f(x), x J.

Mult¸imea tuturor primitivelor se mai numes¸te integrala˘ nedefinita˘ s¸i se noteaza˘

f (x)dx = F (x) + c,

c R.

Teorema 1.1.1

derivate continue, atunci funct¸iile fg, f g, fg admit primitive si are loc relat¸ia

(Integrarea prin parti)

Daca˘ f, g : J R sunt derivabile cu

f(x)g (x)dx = fg f (x)g(x)dx.

(1.1)

Teorema 1.1.2 (Schimbarea de variabila˘) Fie I, J R doua˘ intervale s¸i f : J R o funct¸ie continua.˘ Presupunem ca˘ ϕ : I J este o funct¸ie bijectiva,˘ derivabila˘ cu derivata continua˘ s¸i nenula˘ pe I. Daca˘ G este o primitiva˘ a funct¸iei (f ϕ)ϕ atunci G ϕ 1 este o primitiva˘ a lui f .

3

4

˘

A

CAPITOLUL 1. INTEGRALA DEFINIT

TABELUL PRIMITIVELOR

Notam˘

prin F o primitiva˘ a funct¸iei f s¸i J R un interval.

 

f

   

F

     

x

n+1

1

x n ,

x J R,

n N

n + 1

 
     

x a+1

 

2

x a ,

x J (0, +),

a R \ {−1}

a + 1

     

a x

 

3

a x ,

x J R,

a R + \ {0, 1}

ln a

 

1

 

4

x ,

x J, J (−∞, 0) sau J (0, +)

 

ln |x|

 

5

1

x 2 a 2 ,

x J R \ {−a, a}, a

= 0

1

2a

x a

ln x + a

   

1

1

a arctan x

a

 

6

f(x) =

 

x J R, a

= 0

x 2 + a 2 ,

7

sin x,

x J R

 

cos x

8

cos x,

x J R

 

sin x

 
   

1

x J R \ {(2k + 1) π }, k Z

2

 

9

cos

2 x ,

 

tan x

 
 

1

 

10

 

x J R \ {}, k Z

   

coth

sin

2 x ,

 

1.1.

PRIMITIVE; FORMULE DE CALCUL

5

11

tan x,

x J R \ {(2k + 1) π }, k Z

2

ln | cos x|

12

coth x,

x J R \ {}, k Z

ln | sin x|

13

1

+ a 2 , a

x 2

= 0,

x J R

ln(x + x 2 + a 2 )

   

1

 

14

x 2

a 2 , a > 0,

x J (−∞, a) sau J (a, )

ln(x + x 2 a 2 )

   

1

arcsin x

a

15

a 2

x 2 , a > 0,

x J (a, a)

I. Aratat˘

¸i ca˘ orice doua˘ primitive ale funct¸iei f pe un interval J difera˘ printr-o

constanta.˘

II. Aratat˘

¸i ca˘ o funct¸ie care admite primitive pe un interval are proprietatea lui

Darboux.

III. Aratat˘

¸i ca˘ urmatoarele˘

funct¸ii nu au primitiva˘ pe R

1. f (x) = 0, 2x,

daca˘ x 1 daca˘ x > 1

2. f (x) = [x], x R unde prin [ ] s-a notat partea ˆıntreaga˘ a numarului˘

3. f (x) = x, x 3 ,

daca˘ x Q daca˘ x / Q

IV. Aratat˘

¸i ca˘ urmatoarele˘

1.

f (x) =

sin x

1,

x

2. f (x) = x sin

0,

,

1

x ,

funct¸ii au primitiva˘ pe R

daca˘ x R \ {0}

daca˘ x = 0

daca˘ x R \ {0}

daca˘ x = 0

x.

6

˘

A

CAPITOLUL 1. INTEGRALA DEFINIT

V. Determinat¸i o primitiva˘ a funct¸iei f (x) =

[0, 2π].

4 + 3 1 cos x pe intervalele [0, π] s¸i

VI. Calculat¸i primitivele urmatoarelor˘ sunt definite:

funct¸ii, precizandˆ

intervalul pe care acestea

1.

7.

13.

x

(x 1) 2

3x + 1

5x 2 + 1

2.

8.

1

3x 2 + 5

x

x 2 5

3.

9.

1

7x 2 8

x

2

1 + x 6

10.

4.

b

1 y

5.

x

2

x 2 + 2

6 .

x 2 1 11. arcsin x

x 6

1 x 2

1

(1 + x 2 ) ln(x + 1 + x 2 )

14.

4 23x 15. (a x b x ) 2

a

x b x

16.

1

7 + 8x 2

arctan x 2 12. 4 + x 2 a 2x − 1 √ a x
arctan x
2
12.
4 + x 2
a 2x − 1
√ a x

17.

23.

29.

35.

xe (x 2 +1) 18. x7 x 2 19.

1

e 2

x

x

20.

e 1

x

e x

21. e x a be x

22.

a x

1 + a 2x

1 + 3 24.

2

x

e x e 2x

1

25.

cos x

x

26.

sin(lg x)

x

x

cos 2 (x 2 )

30.

tan x 31. coth x 32.

1

sin x cos x

27.

33.

sin 2 x 28.

x 5 x 2

5

cos 2 x

34.

x 3 1

x + 1

x 3 1

x 4 4x + 1

36.

1

x ln 2 x

37.

x

1 x 4

38.

1 + ln x

3

39.

1

x e x + 1

40.

ln x 41.

arctan x 42.

arcsin x

43. x sin x

44. x cos 3x 45.

x

 

e

x

46. x2 x

47. x 2 e 3x

48. e ax sin bx

49.

x 2 ln x

50.

ln 2 x 51.

ln n x

52.

cos(ln x) 53.

1 n x

sin

54.

x n ln x

55.

x 2 + α

56. x n sin αx

57.

62.

1

x 2 1

+ x 2

x 2 a 2

x

58.

63.

a x a + x

x 2 + 1

x

59.

64.

1

x

x

2 2

60.

x

x

+ 1

61.

x x 2 65. x 4 arctan x

3

2

1 + x 2

66.

x

2

1 x 2

cos 2 x

1.2.

67.

72.

76.

81.

85.

88.

92.

97.

˘

INTEGRALA DEFINIT A; APLICAT¸ II

7

1

x 2 + 2x + 5

68.

1

2 + 3x 2x 2

1

1

(x 1) x 2 + 3x

+ 4

75.

2

1

x 2 + 2x

73.

69.

3x 2 x + 1

74.

70.

71.

x x 2 2x 8 1 x x62

1

x 2 + px + q

3x 6 x 2 4x

+ 5

1

1

x 2 5x + 9

x 2 5x + 6

83.

1

x

4

77.

(x + a)(x + b)

82.

(a 2 + x 2 ) 2

1

sin x + cos x

78.

79.

80.

1

x 4 + x 2 + 1

1

x 1 x 2

x 4 6x 3 + 12x 2 + 6

x(x + 1) 2

84.

x 4 1

2x 3

(x 2 3x + 2) 3

87.

3x + 5

1

x 3 + 1

x 3 6x 2 + 12x 8

1

(1 + x 2 ) 2

1

86.

89.

1

(x 2 + 2x + 2) 2

90.

cos x

1 + cos x

91.

3 + 5 cos x

cos 3 x 93.

sin 3x cos 5x 98.

8 4 sin x + 7 cos x

sin 2 x cos 2 x

100.

1 + tan x

sin 5 x 94.

sin 2 x cos 3 x 95.

sin 4 x 96.

sin x cos 2x

sin 10x sin 15x 99.

3

3 tan x

1

101.

105.

1

2x 1 2x 1

4

1

x + 1 + (x + 1) 3

102.

106.

x

3

x

1

103.

1

x +

x 104.

3

3

x

+ 1

x

1

x x 1 x + 1

107.

1 + x

3

4

x

108.

1

4 1 + x 4

109.

113.

x 3 (1 + x 2 ) − 3 2 110. 1 3 4 √
x 3 (1 + x 2 ) − 3
2
110.
1
3
4
√ x 3 1 + √ x 3

1

x 4 1 + x 2

111.

1

x 1 + x 5

3

1.2 Integrala definita;˘

aplicat¸ii

Consideram˘

funct¸ia marginit˘

f : [a, b] R,

s¸i o diviziune

[a, b] R

112.

1

x 2 (2 + x 3 )

5

3

8

˘

A

CAPITOLUL 1. INTEGRALA DEFINIT

= {x 0 , x 1 ,

, x n },

a = x 0 < x 1 <

< x n = b

cu norma diviziunii

= max n (x i x i1 )

1

i

s¸i pentru orice i ∈ {1, n} punctele intermediare ξ i (x i1 , x i )

suma Riemann

σ =

n

i=1

f(ξ i )(x i x i1 ).

Definit¸ia 1.2.1 Numim integrala˘ Riemann sau definita˘ numarul˘

ca˘ ε > 0,

alegere a punctelor intermediare are loc

I cu proprietatea

η ε astfel ca pentru orice diviziune cu < η ε s¸i pentru orice

|σ I| < ε

Funct¸ia f se numes¸te integrabila˘ Riemann.

Numarul˘

I este unic determinat s¸i se noteaza˘

Prin definit¸ie

b

a

I

= b f (x)dx

a

a

a

f (x)dx = 0

f (x)dx = a f (x)dx

b

Sume Darboux

Notam˘

Fie f : [a, b] R o funct¸ie marginit˘

a˘ s¸i o diviziune oarecare.

m i =

i1 ,x i ] f(x),

inf

x[x

M i =

sup ,x i ] f(x)

x[x i1

S¸i consideram˘

sumele Darboux

s =

n

i=1

m i (x i x i1 ),

S =

n

i=1

M i (x i x i1 ).

Teorema 1.2.1

Fie f : [a, b] R o funct¸ie marginit˘

a.˘

Urmatoarele˘

afirmat¸ii

sunt echivalente:

1. ε > 0,

η ε astfel ca pentru orice diviziune cu < η ε

 

S s < ε

(1.2)

2. funct¸a f este integrabila.˘

˘

1.2. INTEGRALA DEFINIT A; APLICAT¸ II

9

Teorema 1.2.2

intervalul [a, b] s¸i f (x) 0, x [a, b] atunci

Daca˘ f : [a, b] R este o funct¸ie integrabila˘ Riemann pe

b

a

f (x)dx 0.

Consecint¸a 1 Daca˘ f, g : [a, b] R sunt funct¸ii integrabile Riemann astfel ca

atunci are loc

Consecint¸a 2

atunci

f (x) g(x),

x [a, b]

b

a

f (x)dx b g(x)dx.

a

Daca˘ f : [a, b] R este o funct¸ie integrabila˘ s¸i

m f (x) M,

x [a, b]

m(b a) b f (x)dx M (b a).

a

Teorema 1.2.3 (Leibniz Newton) Fie f : [a, b] R o funct¸ie integrabila˘ s¸i care admite primitive. Atunci pentru orice primitiva˘ F are loc

Vom folosi notat¸ia F (x)|

b

a

.

b

a

f (x)dx = F (b) F (a).

Teorema 1.2.4 (Integrarea funct¸iilor continue) Orice funct¸ie f : [a, b] R continua˘ este integrabila.˘

Teorema 1.2.5 (Teorema˘ de medie) ξ [a, b] astfel ca

b a b

1

a

Daca˘ este o funct¸ie continua,˘ atunci exista˘

f (x)dx = f (ξ).

10

˘

A

CAPITOLUL 1. INTEGRALA DEFINIT

Teorema 1.2.6 (Existent¸a primitivelor unei funct¸ii continue) Daca˘ f : [a, b] R este o funct¸ie continua,˘ funct¸ia F : [a, b] R definita˘ prin

F(x) = x f (t)dt,

a

x [a, b]

(1.3)

este o primitiva˘ care se anuleaza˘ ˆın punctul a.

Teorema 1.2.7 (Formula de integrare prin part˘ ¸i) funct¸ii derivabile, cu derivate continue, atunci

b

a

f(x)g (x)dx = f (x)g(x)|

a b

b

a

Daca˘ f, g : [a, b] R sunt

g(x)f (x)dx.

(1.4)

Teorema 1.2.8 (Schimbarea de variabila˘) Fie u : [a, b] [c, d] o funct¸ie cu proprietat˘¸ile: u bijectiva,˘ u s¸i u 1 sunt derivabile, cu derivate continue. Fie f : [c, d] R o funct¸ie continua.˘ Atunci are loc formula

b

a

u(b)

f (u(t))dt = u(a) f (x)(u 1 ) (x)dx.

Aplicat¸ii ale integralei definite

(1.5)

Teorema 1.2.9 (Aria unei suprafet¸e plane) Daca˘ f : [a, b] R + este continua˘ atunci mult¸imea

D = {(x, y) R 2 | a x b, 0 y f (x)}

are arie s¸i

aria(D) = b

a

f (x)dx.

(1.6)

Teorema 1.2.10

continua˘ atunci corpul de rotat¸ie determinat de f , adica˘ mult¸imea

(Volumul unui corp de rotat¸ie)

Daca˘ f

: [a, b] R + este

V = {(x, y, z) R 3 | y 2 + z 2 r, a x b}

are volum dat de formula

vol(V ) = π b f 2 (x)dx

a

(1.7)

˘

1.2. INTEGRALA DEFINIT A; APLICAT¸ II

11

Teorema 1.2.11 (Lungimea unui arc de curba˘ ) Daca˘ f : [a, b] R + este o funct¸ie derivabila˘ cu derivata continua˘ atunci

1. graficul lui f are lungime finita˘

2. lungimea este data˘ de

l

= b 1 + (f (x)) 2 dx

a

(1.8)

Teorema 1.2.12 (Aria unei suprafete de rotat¸ie) Daca˘ f : [a, b] R + este o funct¸ie derivabila˘ cu derivata continua˘ atunci suprafat¸a de rotat¸ie determinata˘ de f , adica˘ mult¸imea

S = {(x, y, z) R 3 | y 2 + z 2 = f(x), a x b}

are arie data˘ de

aria(S) = 2π b f(x) 1 + (f (x)) 2 dx

a

I. Determinat¸i semnul urmatoarelor˘

1.

10 e x 2 dx 2.

0

π

2

π

sin x

x

integrale

II. Determinat¸i cea mai mare dintre integrale (far˘ a˘ a face calculul lor)

1.

1 1 + x 2 dx

0

1 xdx

0

s¸i

2. 1 x 2 sin 2 xdx

0

3.

2 e x 2 dx

0

s¸i

s¸i

1 x sin 2 xdx

0

2 e x dx

1

4. Aratat˘

a.

¸i ca˘ are loc inegalitat˘¸ile

2

3 < 1

0

dx

2 + x x 2 <

b. 1

2

<

π

4

π

2

sin x

x

< 2

2

1

2

5. Calculat¸i limitele urmatoarelor˘

s¸iruri

a. a n =

3

n 1 +

n + 3 + n + 6

n

n

+

n + 3(n 1)

n

b. a n = π

n sin π

n + sin 2π

n

+

+ sin (n 1)π

2n

(1.9)

12

˘

A

CAPITOLUL 1. INTEGRALA DEFINIT

6. Fie f : [a, a] R o funct¸ie continua.˘ Aratat˘

¸i ca are loc

a f (x)dx = 2

a

a

0

f (x)dx

daca˘

f este para˘

0 daca˘ f este impara˘

7. Fie f : [a, b] R o funct¸ie continua.˘ Aratat˘

¸i ca˘ are loc

b

a

f (x)dx = b f (a + b x)dx

a

8.

Stabilit¸i egalitatea

1

0

arctan x

x

dx =

1

2

π sin t dt

2

t

0

9.

satisfaca˘

Determinat¸i punctul ξ

[1, 3] astfel ca funct¸ia f (x) =

3

1

f (x)dx = 2f (ξ).

10. Rezolvat¸i ecuat¸ia

11. Calculat¸i urmatoarele˘

arii:

Rezolvat¸i ecuat¸ia 11. Calculat¸i urmatoarele˘ arii: = π 12 a. aria elipsei b. aria delimitata˘ de

=

π

12

a. aria elipsei

b. aria delimitata˘ de y = 4x x 2 s¸i de abscisa˘

c. aria delimitaa˘ de ln x s¸i x = e.

12. Calculat¸i lungimile urmatoarelor˘

curbe

a.

x = a(t sin t)

y = a(1 cos t)

b. x 3 + y 3 = a

2

2

2

3

,

t [0, 2π] (cicloida)

1.3 Integrala curbilinie

Fie f : D R o funct¸ie continua˘ unde D R n cu n = 2, 3. Fie γ o curba˘ inclusa˘ ˆın D care este neteda˘ de forma

(γ)


x = x(t)

y = y(t)

z = z(t)

,

t [a, b] R

x 2 ,

x

[1, 3] sa˘

 

(1.10)

1.3.

INTEGRALA CURBILINIE

13

unde x, y, z sunt funct¸ii derivabile cu derivata continua˘ pe [a, b].

Definit¸ia 1.3.1

Numim integrala˘ curbilinie de prima spet¸a˘ a funct¸iei f

γ

f

(x, y, z)ds = f (x(t), y(t), z(t)) (x ) 2 (t) + (y ) 2 (t) +

(z ) 2 (t)dt

(1.11)

unde ds = (x ) 2 (t) + (y ) 2 (t) + (z ) 2 (t) este elementul de arc.

Observat¸ii

1. Integrala este independenta˘ de sensul de parcurs pe curba.˘

2. Daca˘ γ este o curba˘ plana˘ atunci ˆın ecuat¸iile (1.10) vom lua z = 0.

Aplicat¸ii 1. Masa unei curbe netede γ. Presupunem ca˘ ˆın fiecare punct al curbei, masa este o funct¸ie continua˘ f (x, y, z), atunci masa curbei este

M = γ f (x, y, z)ds.

(1.12)

2. Momentele statice ale unei curbe ˆın raport cu axele de coordonate sunt date de formulele

M x =

γ xf (x, y, z)ds

M y =

γ yf (x, y, z)ds

M z = γ zf (x, y, z)ds

Coordonatele centrului de greutate sunt

x C = M x y C = M y z C = M z

M

M

M

(1.13)

(1.14)

Integrala curbilinie (IC) de spet¸a a doua

Fie γ o curba˘ inclusa˘ ˆın D care este