Sunteți pe pagina 1din 14

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

12.10.2010

Istoria Liturghiei - Originea anaforalei


Curs
Liturghia nu a fost un text care n timpul istoriei s-a modificat, reducndu-i marimea pe parcursul timpului. Textul liturgic a circulat n form oral pn n sec. IV, pn cnd au aprut ereziile. Fiecare putea modifica textul pentru interesele lui proprii i pentru a-i susine erezia. Liturghia poate fi vzut din punct de vedere formal fie ca text sau fie ca instituire. Liturghia n esena ei este ceva druit, instituit de Dumnezeu, pentru c actele liturghiei au fost instituite de Mntuitorul la cina cea de tain i au fost nsoite de cuvinte pe care El le-a rostit. Actul liturgic premerge orcruia, mai nti a existat actul liturgic i apoi au urmat cuvintele care au mbrcat acest act liturgic. Actul dat de Hristos a fost mbrcat continuu. Liturghia n esena ei nu este o creaie din nimic ea este un dar al lui Dumnezeu, instituit, dar n acelai timp ea este i rezultatul unei evoluii (eingewordenes) cci liturghia n forma ei de exprimare a cunoascut o continu evoluie. Pn n sec. XIV noi elemente au fost adugate la nucleul instituit de Mntuitorul. (Sf. Vasile cela Mare nu folosete termenul clasic pentru deofiinimea Sf. Duh cu Tatl ci folosete un termen folosit de el - o , argumentnd c atunci cnd vom ajunge la nelegerea deofiinimei atunci vom putea folosi un termen filosofic). Lucrurile adugate n Sf. Liturghie s-au adugat n locurile soft-point, acolo unde locurile din Liturghie se putea aduga nc ceva. Din pcate nu ni s-au pstrat cele mai frumoase liturghii, metropolele au impus liturghiile, care au dorit pentru a-i impune suzeranitatea. La nceput au existat nu numai liturghiile Sf. Ioan Gur de Aur sau Sf. Vasile cel Mare ci au fost mult mai multe. Aceste multe liturghii se mai numeau rituri liturgice. Vorbim de evoluie n istoria liturghiei atunci cnd ne referim la formele ei de expresie la textele care au nsoit actele liturgice. Liturghia a evoluat de la forme simple la forme mai complexe, de la improvizaie la text scris iar elementele noi care s-au adugat, s-au adugat n straturi (ca foile unei cepe) i s-au fixat n liturghie acolo unde au existat punctele soft-points adic acolo unde se putea insera la un act liturgic, un text adecvat (iesirea cu darurile heruvicul). Pornind de la origine liturghiei, de la datele Noului Testament ncadrat ns n contextul lor genuin, originar semitic, universul lumii semitice a dat natere unui mod de rugciune pe care Mntuitorul l-a cunoscut i l-a mpropriat i l-a umplut de sens nou, dnd natere cultului cretin. Contextul iudaic n care a trit Mntuitorul i n care a instituit taina prezenei Lui euharistice n lume, acest context, acest univers este fascinant pentru c el nu seamn, este diferit de cel al lumii de azi. Contextul semintic este al unei lumi patriarhale, bazat pe ntietatea prezenei i interveniei lui Dumnezeu, este un context unde beraka joac un rol iportant. Este un context unde istoria poporului ales se desfoar sub directa i nemijlocita intervenie a lui Dumnezeu.

19.10.2010 Curs
Liturgica special se ocup cu regulile dup care cultul funcioneaz. Laudele sunt n numr de 7. Liturghia este central, este instituit de Hristos. mprejurul liturghiei graviteaz toate lucrrile sacramentale. Cultul alre 3 funcii: latreutic, mistic i didactic. Liturgica special are i ea metodele ei. nti este folosit metoda istoric: slujbele sunt prezentate n evoluia lor. Ele sunt explicate. Modul n care se abordeaz acum liturgica nu mai este cea a
1

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

liturgicii care descria i care prezenta rnduiala din punct de vedere mistic sau simbolic, acum ea pune accent pe lucrarea ei mistic. Cuvntul, actul i simbolul sunt prle liturgicii care o compun. Preotul este cel care svrete n locul lui Hristos. El este mna lui Iisus, nu este doar ceva figurativ. Cultul nu este punerea n scen a unei drame. Ci este prezena lui Hristos. De aceea trebuie s vorbim de simbol. Silbol vine de la grecescul simbalw care nseamn descoperire. Trebuie s ajungem la identificarea simbolului cu persoana simbolizat. De aceea un act liturgic nu este o repetare a unui eveniment ci comemorarea acelui act liturgic. Noi nu serbm pe Hristos pe faze: cnd era copil sau cnd a ieit la propovduire. Aadar la cult noi serbm la cult pe Hristos mort i nviat. Hristos vine ca s ne cheme. Sfinirea darurilor pentru sfinirea credincioilor. Trebuie s nelegem sensul dublu al simbolismului. Duhul coboar pentru a ne chema la masa mpriei. Jertfa se svrete n cer. Dac am pierde tot afar de liturghie, am avea anse s ne mntuim. Pentru ca s ajungem la perceperea acestui mister, avem nevoie de acte premergtoare. Acestea sunt laudele. Slujbele bisericeti sunt acele alctuiri pe care Biserica pe parcursul ei le-a alctuir pentru nevoile ei. Actele de cult sunt absolut necesare. n luntru tu trieti stri, dar dac ele nu se exteriorizeaz ajungi la stri patologige i dac se exteriorizeaz prea mult ajungem la formalism. (F cruce mare c e dracul btrn). Alctuirea slujbelor: elementul esenial l constituie rugciunea sau molitva. Rugciunile sunt alternate de cntri care nu sunt altceva dect rugciuni cntate. Sf. Ioan Damaschin afirm c trebuie s fie un echilibru ntre rugciune i cntare. Dac rugciunea m deprteaz de rugciune nu mai cnt deloc. Lectura biblic este i ea nelipsit din aproape toate slujbele. Psaltirea este singuras carte care a intrat n ntregime n cult. Ea a intrat n cult din 2 motivaii: are form poetic i pentru c are o form de adresare. Psalum se adreseaza direct lui Dumnezeu sau direct ctre penitent, l implic clar n angajarea acestuia n participarea la cult. Actul este micarea. Gestul care ntregete proclamarea verbal. Gestul preia mesajul, dar i cuvntul are alt valoare dac este nsoit de gest. Slujba litugic nu este o manfestare teatral, este o manifestare controlat. Preotul trebuie s se identifice cu Cel pe care l reprezint. Slujba trebuie fcut corect i complet. Mrturisirea credinei: nainte de a intra n misterul liturghiei sau nainte de a primi taina botezului se mrturisete credina. Ce rost are? De ce numai n cele dou taine crezul este necesar? Pentru c prin ambele ne integrm n comunitate. Prin botez intrm n trupul tainic al Domnului iar liturghia este confirmarea acestui act. n spatele acestor acte complexe se afl o lucrare mai presus de noi, se descoper ceva tainic. La liturghie se descoper ceva tainic. Noi nu comemorm viaa lui Hristos ca o form teatral. Laudele bisericeti sunt acele rnduieli care se svresc ntr-o zi. Ceasul 9 Vecernia Pavecernia mezonoptica utrenia cu ceasul I... Toacte aceste laude au temeiuri biblice i religioase ale ntemeierii lor. nsi numele lor indic momentul zilei n care se svresc. Laudele au evoluat pe parcursul timpului ele fiind slujbe, ele fiind alctuite dup nite nevoi spirituale, n primul rns pentru a ndeplini porunca de a ne ruga nencetat. De aceea ele au origine monastic. n tipicurile noastre care au fost alctuite de prinii Bisericii - prima mrturie se afl n constituiile apostolice. Este documentul cel mai valoros unde gsim i cteva formule de rugciuni. Trecerea de la smbt spre duminic s-a fcut treptat, meninndu-se n perioada primar caracterul nocturn al liturghiei. Mai trziu sau separat i n slujbele de zi. Vecernia sau slujba de seara: slujba ncepe cu binecuvntarea mic pentru c este o laud rostit de preot n faa sfintei mese, avnd doar epitrahilul pe grumaz. Uile mprteti sunt nchise, se deschide doar dvera. Nu sunt acte formale, ci ele explic tainic misterul momentelor. Dup rostirea binecuvntrii, preotul iese din altar pe ua de miaznoapte i citete n faa uilor mprteti nchise 7 rugciuni. Vecernia actualizeaz istoria mntuirii ncepnd de la creaie pn la ntrupare. Este singura laud care recapituleaz aceast perioad a omenirii.

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

Binecuvntarea de ma vecernie este ntruchiparea creaiei prin porunca lui Dumnezeu de aceea i psalul ce se citete la stran ce cheam psalmul creaei. Ieirea preotului din altar este izgonirea lui Adam din rai. Preotul citete 7 rugciuni. Ele exprim starea n care se afl, ca izgonit, ndjduind n mplinirea fgduinelor, rugciunea a 7 este o rugciune de mijlocire n care cerem ca Dumnezeu s mplineasc fgduinele. Dup ce se termin psalum 103 se face ectenia mare i apoi se cnt fericit brbatul. Ectenia mare este preluat din liturghie, preluat din constituiile apotolice. Ele ndeamn la pace. Sunt apoi pomenii conductorii bisericii i laici. Este o intervenie general a bisericii. Exist n cult o rnduial, numit logica liturgic: rugciunile au priritate. Ele au o logic: nti avem rugciune de laud, apoi de mulumire i abia apoi de cerere. Dar trebuie s existe i un echilibru n coninutul slujbei. Noi le gsim grupate n cadrul slujbelor dei sunt unele slujbe dedicate cererilor sau mulumirilor. Ectenia are o form de adresare i ntotdeauna se ncheie cu o formul de consacrare numit ecfonis care se traduce cu voce tare. Preotul intr apoi napoi n sf. Altar urmeaz apoi Doamne strigat-am, care este de fapt tot un psalm. n timpul acestor cntri, se face cdirea mare. n momentul acesta se cnt S se ndrepteze. Sunt apoi gruparte: un stih i o stihire. Stihul este luat din psalmi iar stihirea este o alctuire neotestamentar cretin. Cdirea n sine este o jertf pe care noi o aducem lui Dumnezeu, jertf de miros. Dac este o jertf este adresat ca cinstire adresat lui Dumnezeu. Se respect totui o ordine, care este respectat i de erminie. 09.11.2010 Curs Utrenia sau slujba de diminea, dup termenul folosit n slavon. Ea se mai numete pe grecete Otrin, originea fiind din ambele limbi. Momentul din zi n care se svrete aceast laud este cel potrivit numirii sale. Utrenia preced liturghia mpreun cu vecernia i mpreun cu celelalte laude constituie pregtirea pentru Liturghie. Ele au n fond o structur comun. Avem la utrenie 3 variante. Cea mai utilizat este cea de dumincica, i pe baza ei putem alctui celelalte utrenii cum ar fi cele din timpul sptmnii care este similar dar mai restrns. La vecernie am vzut o rememorare a timpurilor de la creare pn la venirea Mntuitorului. Utrenia preia de aici firul, lucru vzut i n tipic unde se preiau i troparele. Utrenia ncepe cu Dumnezeu este Domnul i s-a artat nou. Utrenia l desporer pe Iisus pascal. Toate acestea pot fi urmrite n derularea ritualului duminical al utreniei. Utrenia poate fi mprit n 3 pri: a) nceputul: ntre cele 2 binecuvntri: cea mic i binecuvntarea Treimic (dup evanghelie) care este binecuvntarea specific a sptmnii luminate. Partea aceasta de nceput a aprut ceva mai trziu. Ele au fost trecute n canonul Sf. Vasile cel Mare n secolul IV. Dac vecernia este slujba de la apusul soarelui. Utrenia este slujba rsritului soarelui. Elementele alctuitoare ale slujbei elemente din revelaie dar i mai mult din Psalmi. Laudele sunt n mod special sunt acele slujbe bisericeti care au fost mbogite de cartea Psalmilor, care a devenit datorit asimilrii ei, este singura carte a Vechiului Tesatament folosit total, ca o rugciune. Din dou motivaii a fost psaltirea asimilat: 1. Psalmii au form de adresare direct ctre Dumnezeu. Fie eu m adresez lui Dumnezeu fie El se adreseaz mie. 2. Caracterul poetic, arta. Acest caracter nu este defeinitoriu n cultul nostru. Sf. Ioan Damaschin afirm: dac modul meu de a cnta ma ndeprteaz de rugpciune nu voi mai cnta. Aceast parte a utrenie a aprut mai trziu, lucru pe care l vedem prin observarea caracterului imperial, lucru obinut prin prezena mpratului care intra n biseric. Acum noi nu mai cinstim pe mpratul Hristos.

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

Binecuvntarea mic. Rug. ncep. Psalmii 19 i 20. Toat aceast rnduial se face cu cdire. Se rostesc apoi troparele mprteti. Preotul intr n altar i rostete ectenia ntreit scurt. Caraterul pregtitor legat de participareampratului a fost transformat n pregtirea pentru nceperea slujbei de diminea, de la caraterul hristologic se ajunge la caracterul doxologic, care ncepe utrenia propriu zis. Urmeaz apoi hexapsalmul. Sunt citii cei 6 psalmi. n timpul citirii celor 6 psalmi preotul rostete 12 rugciuni. Primele 6 le citete n altar, restul le citete n faa uilor mprteti. Aceste rugciuni au fost la nceput repartizate pe tot parcursul slujbei. Fievcare rugciune se ncheie cu un ecfonis, cu toate c ecfonisele au rmas la locul lor. Dup terminarea psalmilor urmeaz ectenia mare. Aceast ectenie este un element preluat de la liturghie i s-a generalizat cam la toate slujbele. Acest lucru este pentru c ectenia mare are un caracter obtesc. ncepe cu preamriea lui Dumnezeu, apoi ajungem la mulumire i la cereri. Ele sunt dozate i sunt puse dup importana lor. Dumnezeu este Domnul i s-a artat nou. De aici practic utrenia plec spre descoperirea istoriei mntuirii. Troparele de aici sunt luate de la vecernie, tocmai pentru a arta legtura dintre cele 2 slujbe. Aici sunt introduse apoi aa numitele catisme. Adic psaltirea este mprit n 20 de catsime. Acele grupri de psalmi din cartea Psalmilor, sunt att pentru ca ele s fie rnduite n viaa zilnic a monahului sau s poat fi rnduii n cadrul vecerniei sau a utreniei. Termenul de catsima vine de la vb katizw care nseamn a edea, spre deosebire de akatizw - acatist. ntre catsime se cnt alte creaii, care i-au mprumutat numele n romn - sedelne, eznde. Se continu apoi utrenia cu evenimentul central, pregtirea evangheliei nvierii. Primele sunt binecuvntrile nvierii. n timpul cntrii lor preotul face cdirea mare. ntre diferitele cntri intervine rolul preotului prin ecteniile mici. Preotul are un rol foarte mic. Ecteniile se ncheie cu un ecfonis. Dup binecuvntrile nvierii, ipacoi, antifoanele, prochimenul - provocare a citirii evangheliei. Punctul central al utreniei este citirea evangheliei. Duminica se citete 1 din cele 11 evanghelii ale nvierii - ele sunt 11 pentru c sunt 11 artri, 11 apostoli au mai rmas dup caderea lui Iuda. Evangheliile nvierii sunt apoi concentrate 11 voscresne. Evanghelia se citete la capul mormntului. Preotul care citete evanghelia l simbolizeaz pe ngerul care a stat la cptiul mormntului. Dac deschidem antimisul, capul Mntuitorului este n partea de N a altarului. Dup citirea ei ea este artat credincioilor i n acest timp se cnt: nvierea lui Hristos. Evanghelia 1 a nvierii este rnduit n prima duminic dup Rusalii. Faptul c evanghelia se citete din intimitatea altarului, explic cumva taina nvierii. Dup citire ea este aezat n biseric pentrunchinare. Singura excepie este n noapte nvierii, cnd proclamarea evangheliei se face n afara bisericii, care se face la toat lumea. n timpulpraznicelor evangheliile sunt citite din faa uilor mprteti. Preotul care citete evanghelia simbolizeaz pe Hristos care vorbete mulimilor. Scoaterea i neverarea evnaghleliei, exprim artarea lui Hristos dup nvierea Sa. Alctuirea aestei cntpri: nvierea lui Hristos, este atribuit lui Ioan Damaschin. Continu apoi prin rostirea psalmului 50. Dac punctul central, citirea evangheliei, este prefaa de aceste evenbimente pascale, dup citirea evangheliei urmeaz partea final, catavasii i ncheierea cu acele cntri speciale. Ce este canonul i ce sunt catavasiile? n monentul n care un sfnt este trecut n rndul sfinilor, i se alctuiete condacul, icosul i mai apoi canonul. Pe aceste structuri ale utreniei se alctuiesc canoanele sfinilor. Un canon are 9 pesne, fiecare avnd un irmos, apoi anumite strofe care se ncheie cu Slav...i acum... Fiecare cntare din cele 9 este inspirat din o ntmplare biblic. Cele 9 cntri: Cntarea 1, este inspirat de cntarea lui Moise dup trecerea prin Marea Roie. Din cele 9 numai 8 sunt veterotestamentare i numai 1 noutestamentar. Aici este slvit Dumnezeu care ne-a izbvit din robia pcatului. Cntarea a 2 are un caracter de peniten de aceea este exclus, abandonat, eliminat din toate canonaele, cu excepia canonului mare a Sf.

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

Andrei Cretanul, ea este fundamentat pe Cntarile lui Moise. Cntarea a 3 este inspirat de cntarea Sf. Ana. Credinciosul cere ntrire n Domnul. Cntarea a 4 e inspirat din cuvntarea lui Avacum, cap. 3. Are caracter profetic. Premrete misterul ntruprii. Cntarea a 5 este inspirat din cntarea lui Isaia, cap. 26 - prevestire a ntruprii lui Hristos i a nvierii din mori. Cntarea a 6 - rugciunea lui Iona, prenchipuind nvierea cea de a 3 zi. Apoi cntarea a 7 i a 8 sunt inspirate din cntarea celor 3 tineri din Babilon. Este o chemare ca toate lucrurile s preamreasc pe Domnul. Cntarea a 9 este singura inspirat din Noul Testament, din cntarea lui Zaharia i ste nchinat Maicii Domnului, Luca cap. 1. Dup aceste inspiraii s-au alctuit canoane pentru diferite praznice sau sfini. Pentru c nu se alctuiete slujba sfntului doar pe baza vieii lui ci este legat i de aceste informaii generale pentru ca slujba sa aiba un caracter unitar. Gruparea irmoaselor canoanelor diferitelor praznice, formeaz aa-zisele catavasii. n cursul anului catavasiile sunt rnduite n funcie de importana srbtorii unele fiind legate de perioadele de aninte prznuire i odovanie. Catavasiile nlrii crucii: 1 sept - 21 sept; 1aug - 14 aug Catavasiile Buneivestiri: Catavasiile Naterii: 21 nov Catavasiile Boboteztei Catavasiile ntmpinrii Catavasiile Patelor Catavasiile Maicii Domnului La canoane se intercaleaz ectenia mic, dup cntarea a 3 i a 6. nainte de a 9 se provoac cu Pre Nsctoarea de Dumnezeu, i se adaug cntarea Ceea ce eti mai cinstit i apoi cntarea a 9. Urmeaz stihul i stihirea. Aici se adaug alctuirile despre evanghelie, voscreasna. Partea final, laudele sunt alctuite din psalmii 148-150. Partea final este ncununat de doxologie mare. Voscreasnele au fost atribuite lui Leon sau lui Constantin al 7-le Porfirogenetul. Ele se cntau cnd se lumina de ziu. n ele este preamrit Hristos, ca lumin a lumii. Aceste alcturi sunt adevrate epicleze ale lui Hristos Lumin. Aici se mai adaug i exapostilariile nvierii. n cuprinsul lor ntlnim, fie trimiterea mironosielor ctre apostoli, fie trimiterea apostolilor n lume, pentru propovduire. Laudele sunt alctuite din psalmi 149-150 care se ncheie cu Aliluia, la care se adauga stihiri speciale, caracteristice utreniei. Cele mai caracteristici sunt cele ale duminicilor. Psalmii acetia sunt ntlnii nc din sec 4 n rugciunile dimineii. Ei se cntau n ntregime. Poporul rspundea toat suflarea s laude pe Domnul. Stihirile sunr compoziii ale diferiilor imnografi ai Bisericii. Doxoligia mare este una din cele mai vechi piese ale utreniei. Ponete de la Luca 2,14 i are un caracter trinitar. Este ntlnit n constituiile apostolice. Ele au fost ntrite n sec 4 n lumptele cu arienii i pnevmatomahii. Doxologia este provocat de: Slavp Ie celui ce ne-ai artat nou lumina. Noi cinstim lumina cea adevrat. Ocup la utrenie locul lui Lumin lin, de la vecernie, care laud izvorul luminii. Formul Pre Nsctoarea de Dumnezeu, este o prefaare a venirii lui Hristos. Svetilnele ne amintesc de zorii mnturii, iar formula doxologic ne arat faptul mplinit al venirii luminii. Partea a 2 a utreniei este predominat de lumin, un caracter pascal pronunat. Poate fi numit ca slujb a bucuriei, a luminrii. Dac vecernia aduce melancoliei amurgului, utrenia aduce bucria mnturii. Se ncheie cu cele 2 tropare cntate n funcie de glasuld e rnd. Ele preamresc nvierea Domnului. Utrenia exprim o seam de aspecte ale firii noastre: 1. Sentimentul de tnguire n hexapsalmi. 2. mngiere i ndejde - Dumnezeu este Domnul... 3. bucurie i preamrire - evanghelia

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

4. linite i mpcare - canonul catavasiilor 5. laud lui Dumnezeu - laudele 6. slavirea lui Dumnezeu prin doxologie. 17.11.2010 Curs Utrenia pranicelor - aceeai sturctur dar se adaug elementele speciale. Totdeauna Duminica are prioritate. La srbtori se mai adaug i polieleul. La srbtori se pstrez catavasiile de rnd dar se adaug la fiecare peasn i din canoanele Sfinilor. Nu mai avem nici alcele proclamri pascale care erau n mod normal dup Evanghelie Utreniile de peste sptmn - se respect aceeai structur. ns lipsesc anumite pri. n fiecatre zi avem sfini, marcai nu negru. Lipsete n zielel acestea i evanghelia. Dup Dumnezeu este Domnul se trece la canon, i se trece la partea central. La canoane se folosec catavasiile de rnd, i se introduc pesnele de la canoanele sfinilor din zilele respective. Ca element special al acestor utrenii este c doxologia mare se nlocuiete cu cea mic. Pe lng aceste trei variante mai avem i utrenii speciale. 1. Deniile - sunt speciale pentru c ele sunt specifice postului mare, svrindu-se seara, cu specificul acestei perioade. Aceste denii sunt cea din Miercuri i vineri din saptmna a 5-a a Postului Mare. Apoi sunt deniile din sptmna patimilor: avem denii obinuite i speciale Joia i Vinerea. Joia se face rnduiala numit a patimilor. Se citesc cele 12 Evanghelii ale ptimirilor lui Iisus Hristos. Din punct de vedere al creaiei liturigice avem aici o bogie imens, 15 antifoane speciale, dup evanghelia a 5-a se introduce un ritual al scoaterii Sf. Cruci. Preotul simbolizeaz pe Iisus care poart crucea. n momentul n care se cnt primul tropar al antifonului 15, atunci se poart crucea, prin ua de N, i se aeaz n mijlocul bisericii. In faa lui merge diaconul cu cdelnia. Se aeaz la Cu sulia... se face trei metanii. La Arat-ne nou nvierea ta... intr n sf. Altar. Dup evanghelia a 5 avem Fericirile care n mod normal le vedem numai la liturghie. A. Schmemman are o expresie - tristeea radioas, pentru c din timpul postului noi suntem chemai la fericire, iar noi anticipm ntlnirea cu Hristos cel nviat. Apoi urmeaz canonul lui Cosma Studitul. n perioada Triodului canonul este alctuit numai din 3 cntri. Apoi laudele, evanghelia a 10, doxologia mic, evanghelia 11, stihoavna i se ncheie cu evanghelia a 12. 2. A doua utrenie special este cea ce vineri, numit si Prohodul, slujba nmormntrii Domnului. nainte de slujba prohodului, la slujba vecerniei are loc scoaterea Epitaful din Altar, se pune n mijlocul Bisericii. Sf. Epitaf e pus pe Sf. Mas, este luat i adus apoi n ceremonie prin uile mprteti i e pus pe o mas n mijlocul Bisericii. Pe el se pune Evanghelia i crucea. Sub mas se aeaz carbune i tmie (pentru siguran - cdelnia). La denie dup prohod, dup Sf. Dumnezeule se nconjoar biserica cu Epitaful. Se fac 4 opriri. La fiecare oprire se fac ectenii speciale. n partea de S sunt pomenii conductorii Bisericii, cei civili. n partea de E se pomenesc ctitorii locaului. Se aeaz pe masa altarului pn la nlare. Se continu slujba cu cele trei lecturi biblice, paremii. Apoi apostol i evanghelie. Cele trei stri ale prohodului trebuie s exprime strile cretinului. Afar de aceste utrenii mai avem i utrnia Sf. Pati. Ea este numit impropri slujba nvierii. Slujba nvierii este cu totul cu liturghie. Utrenia Sf. Pai ncepe afara din Biseric, acest lucru pentru c i Hristos a nviat n afara cetii. Preotul apoi cheam lumea s ia lumin. Se iese n faa bisericii, se ncepe rnduiala prorpiu zis a utreniei, prin proclamarea nvierii prin citirea evangheliei. Este de fapt evanghelia de seara. Astfel utreniei i lipsese partea de nceput, inclusiv binecuvntarea. Cu cdelnua n mn preotul rostete binecuvntarea treimic. Citirea ev simbolizeaz trmbiele ngereti. Iar preotul simbolizeaz pe mironosie care au adus aceast

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

veste. Dup evanghelie se cnt troparul. Se adaug aici tropare din psalmi. Cdete masa, ectenia mare. S-a mprumutat de la ritualul sfinirii bisericii deschiderea uilor. Dup intrarea n biseric se continu cu canoanele. Canonul nvierii se va repeta n toate slujbele din sptmna luminat. Uile mprteti vor fi deschise la toate slujbele din aceast sptmn. Laudele sun creaii unice. Canonul nvierii este atribuit Sf. Ioan Damaschin. Luminnda, laudele. 3. Scoaterea Sf. Cruci pe 14 Sept. - la sfinte Dumnezeule de la Doxologie o duce n mijlocul bisericii. Aceast procesiune este una solemn, nu este numai una aa simpl. O ine n dreptul frunii i o duce n mijlocul bisericii. O aeaz pe analog i o cdete de trei ori. Ridic apoi crucea i rostete 5 ectnenii n drepul fiecrei laturi. Se cnt Doamne miluiete de 100 de ori n dreptul fiecrei laturi. O aeaz pe analog i se cnt acum Crucii tale. 23.11.2010 Curs Ceasurile liturgice sunt nite alctuiri care se svreau n anumite perioade din zi. Ziua a fost mprit n 4. Ea a fost mprumutat din ritul iudaic. Ceasurile au n coninutul lo, psalmi, tropare corespunztoare momentului din zi cnd se svrete aceast laud, cntri speciale. Si apoi formula care se repet la toate ceasurile: Doamne miluiete de 40 de ori, Cel ce n toat vremea... i celelalte. Din punct de vedere al coninutului observm c alterneaz elemente din Vechiul Testament i elemente cretine. Aici psaltirea este cartea predominant din care s-au inspirat toate slujbele nnoastre, este singura carte biblic care a intrat n ntregime n cult. Acest lucru se datorez faptului c psalmul are un caracter poetic, un aspect plcut, creeaz o stare de emoie, care ajut la trirea, la starea de gnoz pe care slujbele noastre le pot crea. Dar pe lng aceasta este i forma direct de adresare. Dumnezeu se adreseaz direct omului nu prin intermediari. La fel i din partea cretinului. Ceasurile ncep cu 3 psalmi. Dup aceast grupare introductiv de psalmi urmeaz nite tropare. Troparele sunt primele versificri cretine. Ele sunt cntri nchinate unui sfnt sau unei srbtori. Ele ncheie partea aceasta introductive. Fiecare slujb trebuie s aib cele dou pri eseniale: binecuvntare i otpust. Cele patru ceasuri liturgice nu au toate otpust. De exemplu ceasul 1 nu are binecuvntare pentru c este unit cu utrenia. Ceasul 3 i ceasul 6 se fac mpreun aadar ceasul 3 nu are otpust. Aadar numai casul 9 este privilegiat ai are i binecuvntare i optust. Troparele ceasurilor au devenit foarte cunoscute. Troparul ceasului al treilea a fost preluat n liturghie. Ca element comun cele 4 ceasuri au partea aceasta de legtur Doamne miluiete de 40 de ori, Cel ce n toat vremea... n timpul postului mare aici se introduce i rugciuea Sf. Efrem Siriul. i pentru c n compoziia lor sunt elemente comune, totui fiecare ceas au rugciuni diferite. Ele nu se fac niciodata singure, ele fiin grupate. Pe lng aceste ceasuri obinuite mai avem i ceasuri speciale. Prima categorie sunt ceasurile mprteti. Ele au n componena lor i lecturi biblice. Ele se citesc n ajunul crciunului, a bobotezei i n vinerea mare. Alctuirea lor solemn este ncununat de citirea apostolului i a evangheliei. Toate aceste creaii liturgice sunt atribuite unor nume mari de exemplu ceasul din vinerea patimilor este atributi Sf. Chiril al alexandriei. n principiu aceste ceasuri au aceasi structur, numai c li se adaug elemente speciale. Rnduiala laudei o gsim n mineele din perioada respectiv. A doua categorie de ceasuri speciale o cosnstituie ceasurile pascale. Ceasurile patilor au o rnduial mult mai scurt. Ele sunt citite numai la mnstiri n perioada penticostarului. Rnduiala aceasta a ceasurilor o gsim instituit de Biseric din vechime. Nu este cea mai veche

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

slujb, dar n secolul IV cnd ciclul liturgic a fost definitivat, o regsim deja n acel canon. Fieare moment din zi era marcat de o laud adus lui Dumnezeu. Ele au un rol pregtitor. Ele pregtesc Sf. Liturghie. Astfel Ceasul I care marcheaz nceputul zilei este rugciunea pe care o aducem la nceputul activitii noastre. Este o jertf de laud pentru nceputul zilei, ca s fim fii ai luminii. Este chemare la o natere continu i la o nviere din timpul nopii, de aceea sf. Simeon al Teasalonicului leag acest ceas de utrenie. Acest ceas ne aduce aminte de ducerea lui Hristos la Ana i la Caiafa, evenimente care au avut loc dimineaa. Ceasul III este o preamrire a Sf. Treimi ca trecere a primei pri a zilei. El amintete de rstignirea Mntuitorului dar i de pogorrea Lui la Iad. Ceasul al VI lea este tot n cinstea Sf. Treimi ca o mulumire pentru partea din zi care a trecut, c ne-a ferit de demonul cel de amiaz zi. Din acest moment strmoaa noastr Eva a pierdut raiul, sau c samarineanca l-a ntlnit pe Iisus. Acest ceas ne mai aduce aminte de rstignirea Mntuitorului, ptimirea lui momentul n care s-a fcut ntuneric peste tot pmntul. Ceasul al IX lea nceputul ultimului sfert, i ele este laud de cinste a Sf. Treimi. Este o mulumire de trecere a celor trei ceasuri ale zilei i apropierea de sear, care amintete i ea de coborrea de pe cruce a Domnului. Elementele de baz ale acestor alctuiri cum ar fi psalmii i legtura lor cu timpul zilei, troparele ceasurilor, care sunt datate din perioada veacului V, VI, VII. Foarte multe din rugciunile acestea se regsesc n documentele vechi cretine, din veacul VI, sau IX, vechimea lor sporete importana pe care ele o au. Unele din acest rugciuni sunt regsite n constituiile apostolice. Una din cele mai vechi este atribuit Sf. Efrem Siriul. Mijloceasurile i Obednia: Ele sunt grupuri de rugciuni care se citesc la mnstiri ntre ceasuri. Ele sunt tot 4 i fiecare se citete dup ceasurile omoloage lor. Ele au aceeati structur ca a ceasruilor dar mult mai simpl, i ele ncearc s fac o legtur ntre ceasurile mari existente. Obednia sau prnznda, se citete n mmstiri dup ceasul al VI n zilele n care nu se face liturghie. Iar n post chiar dac se face liturghia darurilor. Ea se mai numete i tipica. Obednia are i apostol i evanghelie. Are elemente mprumutate de la litughie: s se umple gurile noastre dar i altele. Toate aceste slujbe au o bogie imens. Ele constituie un tezaur pentru Bioseric. 14.12.2010 Curs Daca din tot ce aven noi in cul, prin absurd am pierde, si am ramane numai cu liturghia, am avea totusi sanse l amanturie. Pe baa ei s-au format toate celelalte randuieli liutrgice, pentru ca ea concentraza si actualizeaza toata activitatea pe care Hristos a facut-o pentru manturieanoastra. Ea mai este numita jertfa legii celei noi. Hristos pe cruce a savarsit jertfa rascumparariinoastre cu Tatal. Omul a gresit, si nu putea singur sa dobandeasca impacarea cu Dumnezeu si repunerea omului in starea pe care a pierdut-o de aceea Dumnezeu s-a facut om, s-a intrupat si intruparea cuprindea in sine rascumpararea, el este pruncul in potir, dupa reprezentarea lui Alexandru al Alexandriei, pruncul care devine miel de jertfa. Aspectul de jertfa a patimii lui Iisus. El s-a jertfit de bunavoie, firea lui a suportat toate pacatele tuturor oamenilor. De aceea consecinta rastignirii Sale am trecut de la moarte la inviere. Aspectul recapitulativ este acela ca jertfa Lui cuprinde toata creatia. Aspectul ontologic, firile lui Hristos, cea divina si cea umana, cea umana fiind inraurita de cea divina. Mantuirea obiectiva este impacarea noastra cu tatal. Noi avem sansa de a conlucrea cu Dumnezeu prin har, pentru a ne impartasi de jertfa facut-

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

de Hristos. Prin mantuirea subiectiva ne-am insusit mantuirea obiectiva, noi am devenit partasi la actele lui Hristos. Hristos s-a lasat el insusi. A instituit o randuiala prin care sa se prelungeasca spre noi in toate timpurile, si a lasat liturghia. Liturghia re caracter de jertfa dar si de taina. De jertfa pentru ca actualizeaza jertfa de pe cruce, si de taina pentru ca ne impartasim prin sangele si trupul lui Hristos, si aceasta taina se cheama taina euharistiei. De aceea inainte de patima sa in scoala mantuitorului, ani si jumatate. Inainte i-a pregatit prin cuvant, dandu-le pasaje din Vechiul Testament. Dar apoi le-a aratat si practic, si ucenicii nu au inteles atunci dar le-au inteles abia dupa aceea. Din textul evanghelic noi retinem cel putin 5 elemente pe care noi le gasim in randuiala Sf. Liturghii: a. Intai a luat painea, adica a predestinat materia de jertfa. De ce a ales painea? Pentru ca este hrana de baza a omului. Painea nu este numai hrana de baza a omului, ci ea si reprezinta fiinta umana, ca o creatia a lui Dumnezeu si reprezinta biserica ca institutie divino umana. Painea este facuta din multe boabe adica reprezinta credinciosii bisericii. In faina se pune apa, si aceasta este apa botezului. Faina devine plamada bisericii. Aluatul este Hristos care dospeste toata framantatura. Apoi dupa dospeala se pune la foc. Aceasta simbolizeaza lucrarea Sf. Duh. De aceea Hristos a luat aceasta materie si a predestinat-o ca materie euharistica. De aceea si vinul care este facut din struguri. Multimea boabelor simbolizeaza multimea credincioisilor. El fermenteaza in conditii speciale. El se transforma in sangele euharistic. Aceasta etapa o numim noi acum proscomidie b. A multumit lui Dumnezeu Tatal este partea centrala a liturghiei in care se multumeste lui Dumnezeu pentru toate. Dar tot Hristos este cel care multumeste. c. A binecuvantat: acesta este punctul central al liturghiei si se numeste epicleza. d. apoi a frant si a dat-o ucenicilor, i-a impartasit pe ucenici. Impartasirea, pentru ca numai cel ce mananca si bea sangele meu are viata vesnica. e. si a zis Luati mancati... - chemarea la impartasire. Si a mai adaugat, aceasta sa o faceti intru pomenirea mea. Liturghia inainte era foarte diferita de cea de acum. Ea se savarsea in case particulare, niciodata nu s-a savarsit la sinagoga. Pentru ca Liturghia era ceva nou, pentru ca te impartasesti cu hristos. Di a ramas pana azi liturghia ca punctul central al cultului. Cina pascala era un ritual iudaic in cadrul careia ei se impartaseau de azima si savarseau acest ritual al gustarii din mai multe pahare si al gustarii de ierburi amare. Aceste elemente numite ale traditiei apostolice s-au mantinut in liturghia noastra cu sensul lor primar, sensul lor nu a fost modificat ci numai au fost imbogatite. De la inceput a existat o parte pregatitoare a liturghiei, si una de consacrare. Cea pregatitoare s-a referti de la inceput la amintirea litughiei instituite de Hristos. In momentul in care cartile Noului Testament s-au adaugat in aceasta parte pregatitoare, care mai tarziu se va numi liturghia catehumenilor. Liturghia euharistica era speciala pentru cei botezati. Exita pe atunci disciplina arcana. S-a pastrat tainicul acesta crestin care a stst la baza crestinismului. Initial se aduceau numai darurile si se incerca o rugaciune compusa. Pana la stabilirea acestor rugaciuni, liturghiile era similare. Materia trebuia binecuvantata si apoi oferita tuturor. Initial nu a existat o singura denumire a acestei lucrari comune a liturghiei, o gasim mentionata in cartile Noului Testament cu multe nume. Termenul de folosit de azi era un termen folosit inainte de crestinism care insemna c slujba comuna, de interes public. Este o lucrare pentru popor. Termenul de liturghie a capatat o intrebuintare liturgica datorita septuagintei. In intelesul acesta este folosit si in Noul Testament. In sensul acesta Sf. Luca vorbeste de Zaharia, tatal Sf. Ioan Botezatorul, care facea aceasta slujire la templu. In antichitatea crestina acest cuvant a intrat si in cult prin slujirea preoteasca. Liturghia se refera numai la participarea comuna, dar nu implica si slujirea comuna a ei.

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

Structura bisericii de la inceput nu a fost definita. Initial ele au functionat in salile de judecata ale imparatului. De aceea corpurile era fie de 3 camere au fie cu 5 camere. Locul in care statea imparatul la judecata a fost baza de unde s-a facut altarul. Nevoia de loc, a facut ca corpul bisericii sa aiba o intersectie, in forma de cruce, care mai tarziu a luar forma de trefla. De ce nu avem o descriere a liturghiei initiale? Pentru ca apologetii nostri s-au axat pe aprarea credinei nu a liturghiei dar se poate admite ca pana la constitutiile apostolice inca nu sar fi eliminat disciplina arcan. Prima descriere a liturghie o gasim in cnstitutiile apostolice. Ele sunt documente primare. Ele se mai numesc si randuieli bisericesti. Marturiile pe care le au aceste documente nu contin numai documente contemporane lor ci cu mult mai vechi si de aceea sunt foarte importante. 18.01.2011 Curs Rnduiala liturghiei Ritualul liturghiei trebuie respectat nu ca op expunere teatrala, insa toate actele componente se leaga intre ele, se conditioneaza unul pe altul. de aceea in explicarea liturghiei, il vom folosi si pe schmemann, dar in acelasi timp avem si celelalte explicari ale liturghiei: N. Cabasila, Sf. Maxim Liturghia poate fi facut in trei moduri: preotul singur, care trebuie sa faca tot, ca protos. Slujba e facuta deobicei de unul singur, de protos, si de obicei cel mai vechi in preotie. Exceptiile se fac in functie de distinctiile administrative. Cand slujeste ierarhul, ierarhul este protosul. Si in cadrul sinodului sunt cazuri in care o sedeinta sa fie condusa de cel mai in varsta episcop, in cazuri cand nu exista Patriarh. Exista o ordine pe care trebuie sa o respectam in asezarea soborului. Aici este a doua varianta, cand preotul slujeste cu diaconul. Mai este o varianta slujba in sobor dar cu mai multi preoi. Totul depinde de modul de orientare. Oriune ai fi trebuie sa iti pstrezi locul, fiind atent la vecinii tai. Fiin aumana, savarsitorul, este o fiinta dihotomica, pentru c tainicul in sesnul general, este unirea dintre duh si materie si prima taina in sesnul mare a fost omul creat, adam, cand Dumnezeu l-au facut din trup i suflet. Deci creaia este primul mister. A doua lucrare tainic este Hristos prin intrupare. Dumnezeu astfel s-a fcut om si a svrit lucrarea mantuitoare. A treia mare taina este biserica, instituia divino-umana in care noi ne ctigm mntuirea. Hristos este via noi mldiele. Aceste dou concepte sunt complementare si nu permite o subordonare si nu permite o subordonare. Daca savarsitorul vazut isi explrima intentia de a savarsi o lucrare, el transmite mai departe harul, dar il transmite la unul care poate recepta acest har. O primeste daca doreste sa o primeasca. Biserica a pus un amendament, in iconomia biericeasca umple golurile. Pornind lucrarea vazuta prin acte si cuvinte, harul pe care il transmite nu este de la savarsitor, el nu are o rezerva de har, el a primit numai incuviintarea prin hirotonie de transmite si altora harul. Daca este ierarh prin punerea maninilor iar daca e preot prin taine. Tainele au nevoie de materie pentru ca omul sa il poat primi. Daca harul ar veni numai la persoanele alese, harismatice, nu am avea sansa toti de a ne mprti de el. Revenind la liturghie, pentru a-i inelege tainicul. Liturghia ara caracter de tain dar si de jertfa. Este o jertfa pentru ca ea este o prelungire si o actualizare pentru fiecare dintre noi a jertfei celei una de pe cruce. Daca Hristos ar fi svarsit jertfa pe cruce si ne-ar lasa pe fiecare din noi sa ne amintim de ea numai, asa cum fac celalti protestantii.

10

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

Jertfa de pe cruce si cu jertfa liturgica este identica din 3 puncte de vedere: al savarsitorului, al primitorului si al materiei de jertfa. Caci tu este cel ce aduci , cel ce te aduci, cel ce primeti si te imparti. Dar el nu s-a despartit de sf. Treime, dar avem i o diversitate din mai multe puncte de vedere. Jertfa de pe cruce s-a savarsit o data pentru tot deauna. Jerta euharistica se savarseste continuu. Dar i din punct de veder al locului, Hristos s-a jertfit pe cruce, pe cand liturghiile se fac peste tot. Prima a fosta sangeroasa, a doua euharistica. Simbolismul liturgic: In cartea lui Schmemann simbolul nu este ceva figurativ, ceva ce reprezinta altceva. Termenul simbalo se traduce prin a descoperi o realitate vazuta descopera o alta realitate nevazuta, nu dupa o relatia cauzala sau de alta natura ci numai in masura in care o poate intruchipa. Simbolismul liturgic are 2 mari directii: cea care sta la temelia participarii noastre se numeste realismul liturgic sau prezenta reala a lui Hristos in euharistie. Noi nu trebuie sa le zicem crestinilor toata taina ce se petrece, si numai sa il facem constient ca ceea ce se petrece este total duhovnicesc, intr-o alta stare. Daca crestinul stie ca el pleca din lumea aceasta, se pregateste prin acest ritual sa se apropie de Hristos, nu pentru ca este el vrednic, ci pentru c i se ofera aceasta ocazie. Nu noi facem aceasta jertfa ci Hristos. Aceasta jertfa este asumata de biserica. Materia de jertfa a fost predestinata de Hristos la jertfa. Ele sunt elementele esentiale ale cultului. Painea este hrana de baza a omului. Ea este obtinuta prin efortul omului brut. Nu o culegem din copac. Painea trebuie sa contina si efortul propriu. n faina se pune apoi, apa, care simbolizeaza apa botezului. Se pune aluatul care simbolizeaza pe Hristos. Sarea este intelepciunea lui Dumnezeu. Framantatura dospita se pune pe foc care este lucrarea duhului. Dar pe de alta parte reprezinta taina trupului, din materie si din foc, care ii schimba firea. Cand ea este data pentru jertfa, ea este ofranda. Ea este inscripionata oricum. LA fel, vinul e facut din multime de boabe. Mustul fermentat este cel care transforma vinul in materie de jertfa. Materia aceasta pusa pe masa sf. altar, si prin nvocarea sf. duh se transforma real in trupul si sangele lui Hristos. Cine crede ca euharistie este ceva formal si material Caracterul de taina a liturghiei: slujba aceasta care il are pe Hristos mort si inviat, cuprinde in sine cea mai importanta taina pentru un crestin, si anume taina euharistiei. In cadrul liturghiei, materia transformata, se impartaseste credinciosilor, implinindu-se primul scop al liturghiei: sfintirea darurilor. Intelegem c euharistia reprezinta cel mai inalt punct al apropierii de Dumnezeu, al comuniunii cu Hristos. Tu il iei pe Hristos in tine. Momentul de comuniune deplina nu se realizeaza decat prin impartasanie. Si parintii traitori in pustie se pregateau continuu prin rugaciune pentru ca sa ajunga la acel moment al comuniunii cu Hristos. , de aceaa una din obligatiile a preotului este de a se ingriji de ultima clipa, dar mai ales de cei ce sunt in ultima clipa. Daca hristos coboara si e real prin sangele sau, pentru ca sa ne cheme pe noi la masa imparatiei. El coboara ca sa ne ridice pe noi, nu ca sa il tinem noi aici jos Si ne-i ridicat pe noi la cer. Pe care Hristos il avem noi real prezent? Pe cel mort si nviat. Daca il actualizam pe Hristos, mort si inviat, Hristos vine in prezent cu tot trecutul sau in perspectiva eshatologica. Deci este concentrat timpul cu cele trei dimensiuni ale lui, la Hristos nu este timp, dar vine ca comemorare istorica, daca El e prezent real, eu imi pot aminti si de nasterea si de intruparea lui dar si de jertfa lui. Pentru ca intruparea s-a facut pentru jertfa. Schmeman face o comparatie intre memorialul liturgic si cel uman. Sa zicem ca azi comemoram pe cineva. Dupa ce am terminat, e totul trecut. Cel liturgic e diferit. Pentru ca noi nu ne amintim de cineva ci il avem prezent pe Hristos. Sa luam de exemplu praznicul intruparii. Hristos real in liturghie, ne da posibilitatea sa fim partasi la eveniment, prelungit spre noi. In cult noi nu provocam sentimente si emotii. Ele sunt complementare dar nu acesta este scopul.

11

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

25.01.2011 Liturghie si comuniune in spiritualitatea ortodoxa Staniloae Explicarea dumnezeietii liturghii Cabasila Euharistia Taina mpriei Schmemman Exist o asemnare ntre jertfa de pe curce cu cea euharistica. Cele trei puncte sunt: svritor, primitor, materia de jertfa. Hristos e prezent real, coboar pentru noi, si pentru ca sa nu rmn numai prima parte, si pentru ca liturghia sa aiba finalitate, apare partea a doua - invitarea la cina. Daca nu pune accent pe cel de-al doilea scop sfintirea credinciosilor - nu numai pe primul scop sfintirea darurilor. Este o conditie in toate slujbele daca o slujba nu o faci corect e vina ta, daca nu o faci complet esti un impostor si taina nu se realizeaza si privezi pe oameni de lucruri esentiale. Si sunt taine care nu se pot repeta. Impartasirea credinciosilor este un elemen t al tainei ce trebuie mplinit. Schmemann imparte liturghia in 12 parti. El a impartit-o nu pentru a o separa. Ele sunt etape care se interconditioneaza. Elementul de la inceput il desavarsete pe urmatorul si tot asa. Prima lucrare tainica pe care o prezinta Schemmann este taina adunarii. Liturghia are o functie publica, este rugaciunea comuna prin excelenta a Bisericii Ortodoxe. Nu exista liturghia proprie pe care sa o faci acasa singur. Fiind o lucrare a bisericii prin excelenta a comunitatii liturgice, inceputul se face prin adunarea membrilor. Incepe liturghia prin binecuvantarea mare. Sunt trei formule doxologice pe care le folosim. Cea mai importanta este binecuvantarea mare. Este mare din punct de vedere al continutului pe care il reveleaza. Binecuvantarea mica il descopera pe Dumnezeu unul. De aceea ea se foloseste la lucrarile complementare. Cea de-a doua, binecuvantarea treimica, ni-l descopera pe Dumnezeu treimic. Si cea mare e mai bogata pentru ca ni-l descoper pe Dumnezeu cel unul n treime i descopera si persoanele sf. treimi. Liturghia este taina imparatiei, este mijlocul cel mai important pentru castigarea imparatiei cerurilor asa cum toate tainele sunt mijloace pentru castigarea imparatiei. Taina ca lucrare divina este intalnirea mea cu Dumnezeu. Este o intalnire pe care Dumnezeu mi-a randuit-o in ambianta bisericii prin mijlocirea unei persoane vzute. Dupa inaltarea la cer a lui Hristos, ne-a lasat ceva prin care noi sa il avem prezent material la noi. Primele doua capitole sunt cele pregatitoare pentru primul act al liturghiei si al treilea capitol este taina intrarii. Erau asteptati, clericii, in biserica de catre comunitate. Se canta trisaghionul si apoi incepea liturghia. Partea aceasta de asteptare. Ectenia mare era la inceputul liturghiei credinciosilor. Ea a fost luata de acolo si adusa la inceptutl liturghiei dar a fost preliata si de toate slujbele biericii. Ea are caracter obstesc. Se incepe invocarea pacii: pacea cu Dumnezeu, pacea cu tine insuti i pacea cu cei din jur. Pacea este un dar divin nu o realizare proprie. Apoi sunt pomeniti conducatorii. Apoi toate celelalte cereri sunt pentru obste. Am folosit doua slogane: realsim liturgic si logica liturgica. Logica liturgica este o ordina logica in privinta celor trei caractere ale rugaciunii: de preamarire, de cerere si cea de multumire. Noi incepem inati cu rugaciunea de cerere. Dar mai este ceva. In rugaciune mai intai cerem cele pentru viata cealalta si apoi cerem pentru cele din lumea aceasta preocuparea bisericii este de a cuprinde tpoata masa credinciosilor dar si pe fiecare in parte. Nu este nevoie sa fim identificati personal, toti primil harul. Dar tainele nu se primesc asa la gramada. Ele sunt personale. Dumnezeu este fiinta suprema dar e personala. De aceea l-a creat i pe om, persoan, responsabil, care s l poate s l trag la rspundere. Dumnezeu nu face nimic care s foreze pe om. Taina intrarii pe care o descrie Schmemann este iesirea cu evanghleia. El vorbeste despre 3 directii ale intrarii. Prima directie a miscarii este intrarea din lume in biserica.

12

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

A doua directie este din biserica spre altar. Aceste directii n sunt altceva decat etape ale sf. taine. Se intra apoi din biserica spre altar. Aici este prins si vohodul mic. Si mai exista a treia directie cand preotul din fata sf. mesei se pregateste pentru lecturile biblice si merge in fata scunului imparatesc pentru ca sa binecuvinteze citirea lecturilor biblice. El trece din fata mesei in fata scaunului celui de sus. Iesirea aceasta cu evanghelia din punct de vedere liturgic sau istoric ea a devienit ritual in perioada in care odoarele bisericii erau pastrate intr-o tainita care se chema schevrofilachion unde erau ascunse. Aceasta iesire si intrare a dat nastere vohodului. Numai ca aceasta explicare nu este completa. Noi nu avem in liturghie o cronologie istorica. Este o manifestare a lui hristos mort si inviat, care si-a incheiat lucrarea sa. Desi in pesroana sa este cuprinsa toata lucrarea il actualizam si il avem pe Hristos mort si inviat si care participa acum la lucrarea bisericii care este lucrarea liturghiei. Prima parte a liturghiei, a catehumenilor are in centru lecturile biblice. Din primele veacuri citirea din pericopele evanghelice sau din cartile scripturii erau elemente de baza. In cosntituiile apostolice se amintesc 4-5 lecturi biblice atat din Vechiul Testament dar si din Noul Testament. Lecturile biblice au dat numele acestei parti a liturghiei liturghia cuvantului. In aceasta parte puteau lua parte si catehumenii. Lucrarea aceatsa tainica are 5 elemente: 1. Prochimenul. 2. Apostolul. 3. Aliluia. 4. Evanghrelia. 5. Predica. n momentul in care le luam in seama pe toate 5 ne dam seama ca de fapt partea aceasta este absolut necesara liturghiei chiar daca ea a re un rol pregatitor. Ce relatie este intre cuvant si taina. Cuvantul fara taina este o doctrina fara implinire. Taina fara cuvant este o magine pentru ca ea are nevoie de cuvant pentru fundamentarea ei. Partea aceata a liturghiei cuvantului incepe cu prochimenul. Acesta este un fragment din psalmii mesianici care explrima valoarea deosebita pe care a avut-o. Psaltirea este singura carte care a intrat in totalitate in cult. Termenul de prochimen, cel pus inainte, el deschide perspectiva deschiderii neo testamentare. Este un psalm mesianic. Psaltirea a avut o prioritate din doua motive: pentru c are o forma de adresare directa asemanatoare rugaciunii. Al doilea element este caracterul poetic al psalmilor. Apostolul este un text luat din F.A. sau din epistole. Dar de ce este apostolul inaintea evangheliei. El este o pregatire pentru momentul culminant. Dup apostol urmeaza un alt element al tainei cuvantului numit Aliluia. Un termen vetero testamentar. De fapt aliluia a devenit un element component in momentul in care el era intonat intr-o alta fomra melodica: cantarera antifonica. Cantarea antifonica pune accent nu pe melodie ci ep cuvant. Apare acum o alta forma de cantare, melismatica, sau melodica. Aliluia este prima cantare melismatica in care accentul este pus pe melodie. Urma citirea evangheliei. Ea curpinde cuvantul lui Dumnezeu care fundamenteaza taina. De aceea indata cuvantul lui Dumnezeu era explicat in predica. Prima forma a predicii era kerygma. Era un fel de explicarea evangheliei inserand formula: IAta Hristos va vesteste voua. Apoi a aparut predica pe care o avem si azi, predica fiind nu o luicrare a savarsitorului, pentru ca ea nu punea accent de elocinta individului. Se incheie prima parte a liturghiei prin concedierea catehumenilor. Inceputul liturghiei credinciosilor este numit de catre schmemann lucrarea tainica a credinciosilor. Schmemann numete lucrare tainica si pregatirea credinciosilor in vederea sfintirii daruilor. Cap. VI este taina ofrandei. Este darul pe care credinciosii il aduc la altar. E prima faza a darului. Lucrarea tainica a ofrandei are trei directii. 1. De la credincios la proscomidiar. 2. De la proscomidiar la sf. altar si 3. De pe sf. altar in altarul cel mai presus de ceruri. 1. Materia de jertfa au fost predestinate de Hristos ca sa fie materii de jertfa. Cand devine materia aceasta ofranda. Aceasta materie este consacrata prin pecetluirea ei. Aceasta pecete. Materia predestinata cultului este adusa la prscomidie. Aceasta ofranda a credinciosilor este adusa la proscomidiar i se aleg 5 din care se face Sf. Liturghie. Ofranda credinciosilor intra in ofranda bisericii. Biserica isi asuma ofranda tuturor credinciosilor si imediat dupa pregatirehr isi asuma ofranda bisericii. El este cel care primeste aceasta ofranda a bisericii si o prezinta

13

Liturgic Tehnoredactat de Albu George

Tatalui. De aceea purtara darurilor prin fata credinciosilor nu este doar o simpla comemorare a ultimului drum pe care il face Hristos pe ultimul sau drum pana la mormant, ci miscarea aceasta, purtarea darurilor prin fata credinciosilor este manifestarea lui Hristos mort si inviata care ne arata noua ca ofranda credinciosilor a fost inclusa in ofranda bisericii si Hristos o prezinta tatalui. Se cunoaste ca noi suntem amintiti in ofranda pe care noi am oferit-o bisericii. Aduse pe altar, darurile sunt prezentate tatalui pentru ca sa se realizeze lucrarea cantrala a bisericii care este sfintitrea darurilor. Darurile sau jerfta devine jertfa dar jertfa se realizeaza nu pe pamant, ci in ceruri. Schmemman mai are inca doua elemente pregatitoare. Asupra agnetului se fac 3 lucrari: injunghierea, impungerea, scoaterea. Scoaterea prefigureaza intruparea. Triunghiul este cu baza in creatie.

14

Evaluare