I.

ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

I. ECOLOGIE, PROTECTIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILA, MANAGEMENT Asistam la o preocupare crescanda a omenirii fata de problemele tot mai complexe ale protectiei mediului. Preocuparile sunt justificate de agravarea fenomenelor de poluare avand adeseori tendinta de globalizare (transformari vizibile ale regimului climatic, deteriorarea stratului de ozon, despaduriri cu amploare fara precedent, fenomene de desertificare si aridizare, grave eroziuni ale solului si instabilitatea terenurilor, reducerea resurselor naturale, cresterea poluarii si antropizarii unor importante ecosisteme), implicatii economice si sociale deosebite, rezonante politice reflectate in doctrina unor partide, etc. In acest context, asistam adesea la vehicularea unor termeni cum ar fi ecologie, protectia mediului, dezvoltare durabila, managementul calitatii, managementul mediului, in contextul atribuirii unor intelesuri evident eronate. Se confunda adesea ecologia cu protectia mediului sau sensurile atribuite termenului de “dezvoltare durabila” dovedesc o abordare restrictiva. Insusi termenul de dezvoltare durabila este contestat fiind preferat cel de dezvoltare sustenabila sau dezvoltare viabila. Este util a preciza de la inceput ce inseamna fiecare dintre termenii de mai sus. In cele ce urmeaza vom incerca acest lucru. I.1 Definitii De la inceput trebuie diferentiati clar termenii de ecologie, respectiv protectia mediului. Ecologia este o stiinta biologica de sinteza ce studiaza prin excelenta conexiunile ce apar intre organisme si mediul lor de viata, alcatuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotic si biotic), precum si structura, functia si productivitatea sistemelor biologice si supra-individuale (populatii, biocenoze) si a sistemelor mixte (ecosisteme). (1) De subliniat faptul ca, daca ecologia este o stiinta, protectia mediului este mai degraba un concept care trebuie sa se regaseasca in fiecare domeniu de activitate (industriala, agricola, comerciala, de transport). In sensul dat de legea mediului, protectia mediului este ansamblul actiunilor de ocrotire si imbunatatire a mediului inconjurator, de protejare si gospodarire judicioasa a resurselor naturale, inclusiv aerul, apa, solul,

1

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

flora, fauna si esantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale. (2) Imbinarea si corelarea aspectelor economice si de protectie a mediului cu cele sociale, culturale, traditionale si de conservare a patrimoniului istoric, combinata cu dezvoltarea unor mecanisme de productie similare mecanismelor ce domina ciclurile naturale urmate de resursele naturale regenerabile (cicluri inchise) conduc la un model de dezvoltare durabila. Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. Conceptul a fost promovat si a reprezentat rezultatul activitatii “Comisiei Brundtland” numita astfel dupa numele celei ce a condus comisia, d-na Bo Harley Brundtland, ulterior devenita si Prim Ministru al Norvegiei. (3) Sensul de “durabil ” care aparent este contrar “dezvoltarii” trebuie interpretat ca o dezvoltare rationala facuta astfel incat sa poata fi mentinuta pe timp indelungat, chiar permanent, continuu, deci durabil. Conceptul de “dezvolatare durabila” este strans legat de utilizarea durabila a resurselor naturale regenerabile. Asa cum ciclurile apei sau vegetatiei (ambele reprezentand resurse regenerabile) sunt permanente cu pastrarea si conservareaa cantitativa, la fel modelul de dezvoltare durabila incearca sa transpuna ciclurile inchise naturale in cadrul unor activitati umane, inclusiv in utilizarea durabila a resurselor naturale regenerabile. Prin utilizare durabila se intelege folosirea resurselor regenerabile intrun mod si o rata care sa nu conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potentialul lor in acord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare. Desigur ca realizarea acestor obiective nu este posibila fara promovarea unui management de mediu adecvat, componenta integrata in managementul general al unei organizatii. Managementul este stiinta organizarii si conducerii intreprinderii, dupa unii autori. (4) Dupa altii managementul este activitatea sau arta de a conduce. Desigur, daca avem in vedere necesitatea existentei la un conducator a unor calitati native cum ar fi capacitatea organizatorica sau de decizie, managementul are si elemente specifice unor arte. O definitie mai completa ar fi: Managementul este ansamblul activitatilor de organizare si conducere in scopul adoptarii deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor microeconomice (relatiile economice la nivelul fiecarei intreprinderi).
2

I. ECOLOGIE, PROTECłIA MEDIULUI, DEZVOLTARE DURABILĂ, MANAGEMENT

Pentru ca in definitiile formulate mai sus am utilizat si notiunea de “ecosistem” este bine sa o definim : Ecosistemul este un fragment mai mare sau mai mic al biosferei, alcatuit dintr-o componenta vie, reprezentata de plante si animale (biocenoza) si una nevie (biotop) formand un ansamblu integrat, in permanenta interactiune. (1) Totalitatea ecosistemelor formeaza biosfera. Biosfera mai poate fi definita ca totalitatea ecosistemelor si a vietuitoarelor din geosferele care contin viata (hidrosfera, litosfera si atmosfera, unde hidrosfera reprezinta componenta lichida a geosferei, litosfera-componenta solida iar atmosfera componenta gazoasa). I.2 Cadrul institutional specific protectiei mediului si conservarii naturii Pentru a putea vorbi despre managementul mediului in cunostinta de cauza trebuie sa cunoastem principalele organisme cu atributii in domeniul protectiei mediului cu rol de a elabora politici, strategii, reglementari, organisme de care trebuie sa tina seama toate unitatile economice cu impact asupra mediului. I.2.1 Institutii semnificative la nivel global O serie de organisme din domeniul protectiei mediului sunt constituite pe langa Organizatia Natiunilor Unite. Un organism important il constituie:

Comisia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (CNUDD). Aceasta comisie s-a constituit dupa Conferinta O.N.U. pentru mediu si dezvoltare (UNCED). Comisia are rolul de a urmari progresele inregistrate pe plan mondial privind transpunerea in practica a obiectivelor “Agendei 21”. “Agenda 21” este un document strategic sintetizand principalele obiective in diverse domenii ce trebuie realizate in scopul tranzitiei spre o dezvoltare durabila. “Agenda 21” a fost adoptata de sefii de state si guverne cu ocazia participarii la Conferinta Mondiala Mediul si Dezvoltarea, care a avut loc la Rio de Janeiro in iunie 1992. Cu aceasta ocazie fiecare tara participanta a pregatit un Raport National privind Mediul si Dezvoltarea (Romania a prezentat si ea un astfel de raport) cu evidentierea evolutiilor privind economia si mediul realizate dupa Conferinta “Omul si Mediul ” de la Stockholm din 1972.
3

Semnarea conventiei cadru a ONU privind conservarea biodiversitatii Adoptarea unui document referitor la despaduriri Desigur ca un document extrem de important a fost si Agenda 21. chiar daca dupa unele pareri acest document fixeaza unele termene nerealiste (de exemplu eradicarea saraciei pana in anul 2000-2005 ). mediului. totusi el acorda o prioritate aspectelor de mediu in contextul unor 4 . Cu aceasta ocazie se analizeaza si rapoartele anuale intocmite de fiecare tara. • Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (prescurtat in limba engleza UNEP sau PNUE in franceza). PROTECłIA MEDIULUI. Este de altfel singurul sediu ONU aflat pe teritoriul african. etc. UNEP a avut ca scop promovarea cu precadere a unor proiecte de mediu menite sa vina in sprijinul tarilor in curs de dezvoltare. la Nairobi. O atentie speciala s-a acordat in ultimul timp Dunarii si Marii Negre prin sustinerea corelarii dintre doua programe de mediu importante (programul privind protectia mediului in bazinul Dunarii si cel privind protectia mediului in bazinul Marii Negre). Printre proiectele prioritare finantate de UNEP sunt cele privind sprijinirea promovarii legislatiei de mediu. finantelor. protectia marilor si oceanelor inclusiv a marilor fluvii. crearea unui sistem mondial de supraveghere a mediului. CNUDD se reuneste in fiecare an la New-York la nivel de ministri ai economiei. ECOLOGIE. DEZVOLTARE DURABILĂ. Desi acest program nu este dedicat direct problematicii mediului. Din pacate acest organism se confrunta cu dificultati financiare deosebite si fondurile de care dispune sunt insuficiente. Datele analizate indica progrese modeste in ceea ce priveste promovarea obiectivelor Agendei 21. • Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Acest organism a luat fiinta la scurt timp dupa conferinta mondiala “Omul si mediul” din 1972. MANAGEMENT La Rio s-au adoptat si alte documente importante si anume: • • • • Declaratia sefilor de state si guverne participante Semnarea conventiei cadru a ONU privind prevenirea modificarilor climatice. Nu intamplator sediul acestuia se afla in Africa. promovarea unor moduri de productie ecologica. etc. Peste aceasta situatie se suprapune si necesitatea unei delimitari mai clare intre activitatile UNEP si CNUDD. Exista inca multe discutii asupra obiectivului de activitate al acestei comisii si al evitarii suprapunerilor cu alte institutii ale ONU. capitala Kenyei.I.

PNUD are o reprezentanta permanenta si in Romania. ONUDI a finantat proiecte de introducere in Romania a unor tehnologii alternative fata de cele actuale (care utilizeaza cloroflorcarbonii ce contribuie la deteriorarea stratului de ozon). In acest context ONUDI se implica in promovarea unor proiecte de transfer tehnologic in cadrul unor conventii internationale din domeniul mediului. Astfel de proiecte s-au derulat la “Arctic” Gaiesti. care au rolul de a corela toate actiunile intreprinse de diferitele tari in cadrul obligatiilor ce revin prin semnarea si ratificarea acestor conventii de catre tarile respective. etc. Cu aceasta ocazie. dispun de secretariate tehnice permanente. Un astfel de exemplu este Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii (UICN) organism ce are menirea de a coordona pe plan international eforturile destinate protejarii diversitatii biologice. printre alte elemente Agentia de Protectie a Mediului Bacau a fost dotata cu un laborator mobil modern pentru controlul poluarii. Organizatia este interesata in facilitarea transferului de tehnologie. in judetul Bacau. MANAGEMENT actvitati economice. “Tehnofrig” Cluj. ♦ • Fondul Mondial pentru Mediu (GEF) este gestionat prin Banca Mondiala si este constituit din donatii ale unor organizatii internationale pentru acordarea unor fonduri nerambursabile tarilor ce promoveaza proiecte de mediu ce intra in sfera de preocupare a GEF. DEZVOLTARE DURABILĂ. Secretariatele Conventiilor Internationale din domeniul mediului.I. Un important program PNUD in domeniul mediului s-a derulat si in Romania in perioada 1991-1994 privind controlul poluarii si al riscului industrial. el reprezentand si interesele UNEP si ale fondului mondial de mediu in Romania. Astfel. In afara oarganismelor de mai sus exista o serie de institutii finantatoare internationale care se implica in sustinerea financiara a proiectelor de mediu. crearea unor centre regionale care sa faciliteze transferul de tehnologii. PROTECłIA MEDIULUI. Printre membrii UICN se numara si tara • 5 . Totodata. etc. Toate conventiile internationale din domeniul mediului. in Romania a finantat crearea secretariatului permanent al Conventiei de la Viena si a Protocolului de la Montreal privind controlul substantelor ce distrug stratul de ozon. precum si importante organizatii neguvernamentale internationale.. “Bicapa” Tarnaveni. • Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI) se implica si ea in sustinerea unor proiecte de mediu. Deciziile sunt luate de un Consiliu al GEF format din reprezentanti ai diferitelor tari din lume. ECOLOGIE.

Alaturi de DGXI este implicata in promovarea proiectelor de asistenta externa inclusiv cele privind protectia mediului (PHARE. Consiliul Europei are atributii in domeniul mediului legate strict de conservarea naturii. Control Nuclear si Protectie Civila (DGXI). LIFE. Si tarile asociate printre care si Romania colaboreaza cu Agentia de la Copenhaga..E. ariile protejate. S-a pus la punct o retea internationala informatica (EIONET) la care este racordata si tara noastra prin Institutul de Cercetari si Ingineria Mediului Bucuresti.2. MANAGEMENT noastra prin implicarea in mod deosebit a unor specialisti de prestigiu de la Facultatea de Biologie a Univesitatii din Bucuresti. asa cum aminteam mai sus este realizarea unui sistem unitar european pentru monitorizarea mediului. I. Ulterior au avut loc reuniuni ale ministrilor europeni ai mediului la Lucerna (1993). Bazele acestor reuniuni s-au pus la Dobris in Cehia in anul 1991. In acest context s-au realizat rapoartele privind starea mediului in Europa componenta importanta a procesului “media pentru Europa”. biodiversitate. • Acest organism a fost creat in 1995 avand rolul de a asigura cooperarea in domeniul mediului intre tarile U. ECOLOGIE.. care se intalnesc periodic pentru a analiza si a decide asupra masurilor ce trebuiesc intreprinse in continuare. DEZVOLTARE DURABILĂ.minister” al mediului european.E. dar pentru tarile asociate diversele actiuni nu au caracterul de obligativitate pe care il au pentru tarile membre U. Reuniunea de la Dobris a fost precedata de alte doua reuniuni in 1990 la Bergen (Norvegia) si Dublin (Irlanda). PROTECłIA MEDIULUI. Alaturi de Comisia Uniunii Europene.I.organizarea retelei Europene de arii protejate. Daca Comisia UE poate fi asimilata cu un ..2 Institutii europene in domeniul protectiei mediului La nivel european se disting urmatoarele organisme importante: • Comisia Uniunii Europene. Acest adevarat guvern european exercita atributii in domeniul mediului prin Directia Generala XI-Mediu. Una dintre actiunile si sarcinile cele mai importante ale Agentiei. Agentia Europeana de Mediu de la Copenhaga.guvern” european.) si Directia Generala I care coordoneaza politica externa a Uniunii. • Consiliul Europei. Sofia (1995) si Arhus (1998). Sub aceasta denumire se deruleaza actiunile decise de ministrii mediului din Europa. cu precadere in domeniul monitorizarii mediului. Sub 6 . etc. etc. DGXI reprezinta un adevarat . Rapoartele europene privind starea mediului au menirea evidentiereii dinamicii calitatii mediului european.

Totodata secretariatul asigura mobilizarea potentialilor voluntari in cazul unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului.o perioada detinand chiar o functie de vicepresedinte. CEE s-a implicat in mod deosebit si in actiunile legate de procesul “Mediul pentru Europa”. Acesta este un organism neguvernamental. Comisiei U. In domeniul 7 .REC. Acest organism a carui preocupari initiale erau de natura economica s-a orientat din ce in ce mai mult spre abordarea problemelor de mediu prin Comisia pentru Politica de Mediu. Japoniei.agricultori etc). Acest secretariat asigura coordonarea actiunilor de ajutoare derulate de diverse state pe baza de voluntariat.2.3 Cadrul institutional in domeniul protectiei mediului in Romania Este utila o scurta prezentare a institutiilor celor mai importante implicate in protectia mediului in Romania. In ultimul timp conducerea REC a luat masura de a se consulta mai intens cu guvernele din tarile membre. dispunand si de un cadru institutional adecvat activitatile de gospodarire a apelor si a padurilor. prin autorul acestei carti. ECOLOGIE. Si ONG-urile din Romania participa la proiecte finantate de REC. gospodarii apelor. MANAGEMENT egida Consiliului Europei s-a organizat si Anul European al Conservarii Naturii in 1995 dedicat protejarii zonelor naturale aflate in afara zonelor protejate. Pe langa Comisie functioneaza si Secretariatul Permanent pentru Calamitati si Accidente Industriale. DEZVOLTARE DURABILĂ. Marea majoritate a acestor institutii s-au creat dupa 1989. creat cu participarea SUA.I. sprijina si finanteaza programe de mediu propuse de organizatiile neguvernamentale (ONG) din tarile asociate la UE. in Consiliul REC a fost reprezentata si Romania. • Comisia Economica pentru Europa (CEE). Un organism care merita a fi mentionat este Centrul Regional pentru Mediu de la Budapesta (REC). de spatii largi (silvicultori. Inainte de 1989 erau bine reglementate. De altfel. sau a sensibilizarii personalului a carei activitate era legata de natura. PROTECłIA MEDIULUI. De altfel REC are o reprezentanta si la Bucuresti. corelarea actiunilor legate de promovarea unor Conventii internationale (Conventia privind accesul populatiei la informatia de mediu). I.E si a Ungariei. La nivel central activitatea de gospodarire a apelor era condusa de Consiliul National al Apelor iar cea de gospodarire a padurilor de catre Ministerul Silviculturii. Cu aceasta ocazie o atentie deosebita s-a acordat actiunilor de educatie inclusiv cu sprijinul mass-mediei. Principiile care stau la baza activitatii acestei organizatii sunt cuprinse in “Carta REC” semnata si de Romania .

In cele ce urmeaza vom prezenta cateva din ele. In realitate atat apa cat si padurea pe langa calitatea de factori de mediu au si calitatea de resurse. Concomitent s-au dezvoltat si o serie de organisme in teritoriu sau la nivelul altor institutii care sa reflecte corespunzator noua activitate. ECOLOGIE. • Ministerul Apelor. Padurilor si Protectiei Mediului are rolul de a reglementa si controla toate activitatile cu impact asupra mediului.N.). care trebuie gestionate asa cum sunt gestionate si resursele minerale (carbunele. In Camera Deputatilor problemele legate de promovarea legislatii de mediu sunt analizate de catre Comisia pentru Administratie Locala. Consiliului National al Apelor si crearea unui nou departament. MANAGEMENT protectiei mediului nu a existat un minister. petrolul. Padurilor si Protectiei Mediului (MAPPM) incepand cu noiembrie 1992. care reunea in rindurile sale specialisti in domeniu. Existau numai doi. Ulterior ministerul s-a numit Ministerul Mediului in perioada iunie 1990 noiembrie 1992 si Ministerul Apelor. etc. fara insa a avea o activitate permanenta. Ca resurse. Unii se pot intreba ce cauta mentionarea aparte a apelor si padurilor in denumirea ministerului ? Apa si padurea sunt factori de mediu si ar trebui sa se regaseasca in denumirea generica de Protectie a Mediului. cel al mediului inconjurator. gazul metan.). Activitatea era coordonata de Consiliul National pentru Protectia Mediului.I.N. Ecologie si Amenajarea Teritoriului iar in Senat de Comisia pentru Sanatate. • Parlamentul Romaniei.A.1 se prezinta structura M. In fig.A. PROTECłIA MEDIULUI. Cele doua comisii analizeaza si activeaza toate proiectele de lege in domeniul mediului care sunt transmise Parlamentului inainte ca acestea sa fie dezbatute in plen. Pentru prima oara s-a format un departament al mediului in decembrie 1989 dupa crearea Ministerului Apelor. Departamentul protectiei mediului are sarcina de a controla modul in care sunt respectate legile mediului de catre toate institutiile inclusiv de catre gospodarii apelor si padurilor. apele si padurile sunt gospodarite si sunt aducatoare de venituri.P.C.P. Ecologie si Sport.M. trei specialisti cu activitate permanenta in cadrul fostului Consilului National al Apelor care gira si unele aspecte de protectia mediului. cat si in Senatul Romaniei. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (C. DEZVOLTARE DURABILĂ. Aceasta comisie are ca sarcina principala reglementarea • 8 . Padurilor si Mediului Inconjurator (MAPMI) prin reunirea Ministerului Silviculturii. La nivelul Parlamentului activitatile de protectie a mediului sunt reprezentate la nivelul unei comisii de specialitate atat in Camera Deputatilor.

).N. controleaza respectarea acestora si a legislatiei de mediu de catre unitatile economice si monitorizeaza calitatea factorilor de mediu.N. PROTECłIA MEDIULUI.A. sociala si de mediu.M. pana la Centrala Nucleara de la Cernavoda. In afara APM-urilor.P.R. Pentru reglementarea si controlul activitatilor cu impact asupra mediului in teritoriu exista 42 de Agentii pentru Protectia Mediului (APM) in fiecare judet al tarii si in municipiul Bucuresti.D.N. sistemul lagunar Razim-Sinoee. In conditiile in care pe de o parte se doreste optimizarea numarului de ministere.A. De altfel in acceptiunea actuala problemele de protectie a mediului trebuie sa fie rezolvate in fiecare domeniu de activitate. MANAGEMENT si controlarea activitatilor nucleare. • Agentiile pentru Protectia Mediului (APM) emit acorduri si autorizatii de mediu. M. Ministerul Apelor. In acelasi timp aceasta comisie trebuie sa indeplineasca rolul de corespondent national al Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabila. implicate in administrarea mediului.N.C. Ministerul Mediului mai are in subordine Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (A.A.P. Comisia recent infiintata are ca scop corelarea eforturilor si actiunilor intre componenta economica. • Comisia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. administreaza din punct de vedere ecologic pe baza unei legi speciale si a unui program special de management o suprafata de cca 600. in cadrul caruia era integrat pana de curand.P.B.si C. ECOLOGIE. pe de alta parte numarul ministerelor este sporit prin separare C.D.M.) cu sediul in Tulcea.2. etc. in cadrul diverselor ministere exista compartimente specializate in domeniul protectiei mediului. incepand de la aparatura de labaorator care utilizeaza surse radioactive. prin intelegerea importantei solutionarii problemelor de mediu si nu ca urmare a conflictului cu autoritatile de mediu. A.P. Pe langa institutiile prezentate mai sus. fiind una din sarcinile preconizate de Conferinta Mondiala de la Rio.R. Este discutabila aceasta masura care a condus la divizarea sistemului de monitorizare integrata a factorilor de mediu preconizat de legea mediului. consilii judetene.B. Structura unui APM este prezentata in fig. Astfel de compartimente specializate in domeniul mediului exista si la nivelul autoritatilor locale (primarii. S-au creat astfel doua institutii la nivel central. In ultima perioada comisia a preluat si activitatea de monitorizare a radioactivitatii mediului.D.I. DEZVOLTARE DURABILĂ. Dunarea 9 .A. orasenesti. promovarea unei strategii a dezvoltarii durabile in tara noastra si oferirea unui cadru adecvat pentru monitorizarea promovarii unor obiective ale “Agendei 21” adoptata la Rio.C.000 ha incluzand Delta Dunarii.D. municipale. Padurilor si Protectiei Mediului are o serie de organisme descentralizate in teritoriu. din M.

I.A. • Regia Nationala a Padurilor (ROMSILVA). In acest sens nu trebuie confundat C. ECOLOGIE.C. etc.sunt institutii publice finantate de la bugetul de stat. Pentru problemele specifice Marii Negre este specializat Institutul Roman de Cercetari Marine (IRCM Constanta) iar pentru aspectele specifice Deltei Dunarii si Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.R se justifica prin cheltuielile C. Tulcea).R cu regiile Generale de Apa si Canal din cadrul localitatilor.A.D.R pentru amenajarea cursurilor de apa in vederea asigurarii constantei debitelor (prin regularizari adeseori costisitoare) pe intreg timpul anului. In prezent se preconizeaza reducerea numarului de Directii Silvice prin comasarea celor care gestioneaza suprafete mai reduse de padure. Deciziile tehnice ale MAPPM in domeniul gospodaririi apelor sunt asigurate de ICIM-Bucuresti si AQUAPROIECT-Bucuresti specializat in elaborarea schemelor cadru pentru amenajarea bazinelor 10 .B.P. PROTECłIA MEDIULUI.R si apoi se ocupa cu tratarea.D. Aceasta corelare cu autoritatile locale este deosebit de importanta in special in organizarea activitatilor de aparare impotriva inundatiilor si a fenomenelor meteorologice periculoase. utilizatori orasenesti si industriali de apa.D. Pretul apei brute cumparate de la C.R. se opreste la portile localitatilor.N. Totodata autoritatile silvice gestioneaza si fondul cinegetic in limitele suprafetelor silvice precum si flora specifica ecosistemelor forestiere. in domeniul protectiei mediului MAPPM este asistat in luarea deciziilor de Institutul de Cercetari si Ingineria Mediului Bucuresti (ICIM).A.N.N. Limita de administrare a C. MANAGEMENT pana la Cotul Pisicii si zona costiera pana la izobata de 20 m.A. energie. transporturi. Pentru a asigura integrarea cu autoritatile locale la nivelul judetelor exista Sectii sau Exploatari de Gospodarire a Apelor.D. Intreaga activitate de gospodarire a padurilor are la baza amenajamentele silvice elaborate pentru intreaga tara. Astfel. Atat APM-urile cat si A. distribuirea si epurarea apei in cadrul localitatilor. DEZVOLTARE DURABILĂ.R. In teritoriu Romsilva are in fiecare judet Directii Silvice si Ocoale Silvice. Coordonarea activitatilor de gospodarire a padurilor la nivel national este asigurat de ROMSILVA.N. Institutul de Cercetari si Proiectari Delta Dunarii (I.) are sarcina de a administra unitar din punct de vedere cantitativ si calitativ apele de suprafata (ape curgatoare si lacuri) cat si cele subterane. In teritoriu C.N.R are filiale organizate pe bazine hidrografice. care cumpara apa de la C. agricultura.A.R.N. • Compania Nationala Apele Romana (C.). Instrumentul de conducere este Schema Cadru de Amenajare a bazinului hidrografic care asigura corelarea intre toti utilizatorii de apa din bazin (industrie. Pentru a-si exercita atributiile MAPPM dispune de o serie de institute de cercetare si proiectare.A.N.A.

Inspectoratele Politiei Sanitare. DEZVOLTARE DURABILĂ. Fiecare guvern isi prezinta politica in cadrul programului de guvernare pentru fiecare domeniu important de activitate. Institutul de Igiena si Sanatate Publica care urmareste impactul poluarii asupra sanatatii oamenilor. Pentru a atinge aceste obiective principalele masuri sunt : ◊ internalizarea graduala in costurile de productie. Pentru elaborarea amenajamentelor silvice a politicilor si strategiilor de gospodarire a padurilor. I. Hidrologie si Gospodarirea Apelor (INMH).. MANAGEMENT hidrografice si proiectarea lucrarilor hidrotehnice. Departamentul Padurilor din MAPPM are in subordine Institutul de Cercetari pentru Amenajamente Silvice (ICASBucuresti). De asemenea in subordinea Departamentului Apelor se afla si Compania Nationala de Meteorologie. De exemplu in programul de guvernare pentru perioada 1998 2000 la Capitolul II “Politici de restructurare a economiei” la subcapitolul 5 se afla cuprinse obiectivele politicii Guvernului in domeniul utilizarii capitalului natural (5).I.1 Politici de mediu in Romania Prin politica de mediu intelegem in general obiectivele si prioritatile stabilite de conducerea statului pentru exercitarea puterii si conducerea societatii respectiv a activitatii publice. PROTECłIA MEDIULUI. Principalul obiectiv in domeniul utilizarii capitalului natural consta in reevaluarea infrastructurii acestuia. 11 .3 Politicile si strategiile de mediu ca instrumente de management la nivel national si local I. Un rol stiintific aparte revine Academiei Romane in special legat de ariile protejate. Am aminti Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimice Bucuresti (ICPA) implicat in monitorizarea solurilor. In acest scop va fi sprijinit procesul de decizie privind identificarea resurselor regenerabile disponibile si evitarea supraexploatarii acestora. Oficiile pentru Protectia Consumatorilor.). etc. a cheltuielilor aferente diminuarii si compensarii efectelor distructive asupra mediului inconjurator.3. Desigur. cu precadere acolo unde s-a introdus un sistem de gestiune a mediului. de fundamentarea stiintifica a crearii acestora etc. In teritoriu sunt si alte unitati cu legaturi stranse cu problemele de mediu (Directiile Agricole Judetene. La nivelul agentilor economici exista compartimente specializate cu protectia mediului. ca exista si alte institute de cercetari sau institutii descentralizate locale care sunt strans implicate in protectia mediului. ECOLOGIE.

I. document important prezentat in paragraful urmator. decurgand din Programul de Actiune pentru Mediu in Europa Centrala si de Rasarit (9). dezvoltarea resurselor umane si a implicarii organizatiilor neguvernamentale. impozite. in special in domeniul apei.3.3 Programul National de Actiune in domeniul Protectiei Mediului 12 . PROTECłIA MEDIULUI. Planul Strategic de Actiune pentru bazinul Dunarii (10).3. MANAGEMENT ◊ ◊ ◊ ◊ utilizarea instrumentelor economice (taxe. Ea ramane pana in prezent lucrarea cea mai coerenta si sistematica elaborata in exclusivitate cu ajutorul specialistilor romani din Institutul de Cercetari si Ingineria Mediului. facilitarea introducerii tehnologiilor care ocrotesc mediul inconjurator. Strategia cuprinde trei parti importante. Prioritatile au fost corelate cu cele europene. tarife de utilizare) pentru construirea stimulentelor de utilizare a capitalului natural. decurgand din Conventiile Internationale la care Romania a aderat. In Romania au fost elaborate mai multe strategii dupa 1989 vizand protectia mediului incepand cu “Tezele in domeniul protectiei mediului ”(6) (1990). alocarea de resurse financiare pentru consolidarea politicilor de mediu si intarirea capacitatii administrative in vederea recuperarii intarzierii inregistrate in armonizarea legislatiei cu reglementarile de mediu ale Uniunii Europene. sau “Strategia protectiei mediului in Romania” (8) elaborata in 1995. precum si caile si mijloacele prin care pot fi atinse aceste obiective. Strategia protectiei calitatii apelor Marii Negre (11). O prima parte se refera la starea mediului in Romania ( de unde plecam si ce probleme exista). alte prioritati nationale. A doua parte cuprinde obiectivele prioritare pe termen scurt. I. Padurilor si Protectiei Mediului. mediu si lung. ECOLOGIE. DEZVOLTARE DURABILĂ. Ultima parte cuprinde o prezentare schematica a Programului National de Actiune in domeniul Protectiei Mediului (PNAPM) (12). a Agentiilor pentru Protectia Mediului sub coordonarea Ministerului Apelor. Strategia protectiei mediului elaborata cu sprijinul Bancii Mondiale (7) (1992). aerului si administrarii deseurilor. Aceasta din urma a fost si editata in conditii grafice deosebite.I. din alte institutii de specialitate.2 Strategia protectiei mediului in Romania Prin strategie se intelege arta coordonarii actiunilor si a stabilirii sarcinilor fundamentale pentru atingerea scopului sau a obiectivelor politice.

legea protectiei mediului este cea mai importanta lege in domeniu. ECOLOGIE. unde de altfel se afla si secretariatul permanent al PNAPM. Selectia si actualizarea proiectelor este decisa de o Comisie Interministeriala condusa de Ministerul Apelor. Planul a avut si caracter de pilot pentru alte judete. .M. sectoriale. incepand cu Constitutia Romaniei. O sarcina stabilita cu aceasta ocazie a fost aceea ca pentru fiecare tara in tranzitie sa se elaboreze un Program National de Actiune corelat cu cel european. ordinele Ministerului Apelor.4 Cadrul Legislativ in domeniul Mediului I. In judetul Bacau a fost realizat si un “Plan Local de Actiune in domeniul Mediului”.l Legislatia interna in domeniul mediului Toate institutiile si organizatiile implicate in protectia mediului trebuie sa respecte cadrul legal existent la un moment dat. Cadrul legal este reprezentat printr-o serie de reglementari cu prevederi in domeniul mediului. Ea este o lege cadru si stabileste principiile si obligatiile 13 . instructiuni si proceduri de aplicare.I. In prezent si in judetul Piatra Neamt se elaboreaza un astfel de Plan de Actiune in domeniul Mediului.I. I.-Bucuresti. Padurilor si Protectiei Mediului. Selectia s-a facut pe baza unei scheme logice si a analizei cost beneficiu. In fiecare judet al tarii Agentiile Teritoriale pentru Protectia Mediului au elaborat Strategii locale de mediu care au armonizat prioritatile la nivel de judet cu cele la nivel national. MANAGEMENT La cea de a doua reuniune a ministrilor mediului din Europa de la Lucerna (1993) s-a adoptat Planul de Actiune in domeniul Mediului pentru Europa Centrala si de Rasarit. regulamente. In acest sens au fost selectate 104 proiecte pe termen scurt si 196 proiecte pe termen mediu din peste 1200 propuneri avansate de APM-uri.C. Legea Cadru privind Protectia Mediului in Romania (L137/1995). In elaborarea acestui Plan Local de Actiune s-a beneficiat de sprijin din partea specialistilor olandezi de la Agentia pentru Protectia Mediului din Roterdam. Programul se actualizeaza in permanenta. Daca in Strategia Protectiei Mediului sunt cuprinse obiective generale si cai de atingere a acestora. hotararile de guvern. autoritatile locale si ministere. legile specifice. PROTECłIA MEDIULUI. Actiunea a fost sustinuta de guvernul danez care a acordat asistenta stiintifica si financiara specialistilor din I. in PNAPM au fost detaliate aceste obiective prin programe de investitie concrete. Padurilor si Protectiei Mediului. Dupa Constitutia tarii.4. In prezent lista de proiecte prioritare este unica (nu mai exista proiecte pe termen scurt si mediu) cuprinzand 117 proiecte prioritare. DEZVOLTARE DURABILĂ.

Romania este parte la un numar important de astfel de conventii. PROTECłIA MEDIULUI. DEZVOLTARE DURABILĂ. ECOLOGIE.4. o) regimul privind asigurarea radioprotectiei. e) gospodarirea lucrarilor de imbunatatiri funciare (Legea imbunatatirilor funciare). aflate in vigoare. industriale si agricole (proiect). Printre acestea amintim “Dreptul mediului inconjurator” (l3) autor profesor Daniela Marinescu. j) piscicultura si pescuitul (proiect). Celelalte se afla in faze mai mult sau mai putin avansate de promovare.I. geologic si paleontologic. d) regimul pesticidelor (Legea privind producerea. In cele de mai sus s-au prezentat pe scurt legile cele mai importante. h) regimul substantelor si al deseurilor periculoase (proiect). Primele sapte legi inclusiv legea cadru privind protectia mediului sunt deja in vigoare. n) protectia litoralului si a zonelor costiere. c) desfasurarea activitatilor nucleare si asigurarea securitatii surselor de radiatii inclusiv raspunderea civila pentru daune nucleare (Legea desfasurarii in siguranta a activitatilor nucleare). MANAGEMENT generale in domeniu. m) raspunderea pentru prejudiciile aduse mediului. utilizarea si comercializarea substantelor fitosanitare). Printre acestea le vom aminti numai pe cele mai importante: 14 . p) gospodarirea si conservarea pajistilor. Studierea detaliata a acestora face obiectul unui numar important de lucrari.2 Legislatia internationala a mediului Cunoscuta adesea si ca “Legea internationala a mediului” aceasta reprezinta totalitatea conventiilor si acordurilor internationale in domeniul protectiei mediului. b) gospodarirea fondului forestier (Codul Silvic). k) protectia atmosferei (proiect). i) gospodarirea deseurilor menajere. Totodata in Legea Protectiei Mediului se apreciaza necesitatea promovarii urmatoarelor 17 legi sectoriale: a) legea gospodaririi apelor si a ecosistemelor acvatice (Legea Apelor). q) gospodarirea obiectivelor de interes speologic. Desigur ca exista un numar important de alte reglementari mai vechi sau mai noi. g) ocrotirea albinelor si protectia florei melifere (Legea agriculturii). f) protectia fondului cinegetic si de vanatoare (Legea fondului cinegetic). l) ariile protejate si monumentele naturii (proiect). I.

. MANAGEMENT • Conventia cadru a Natiunilor Unite privind prevenirea modificarilor climatice.I. Protocolul se refera la controlul substantelor care distrug stratul de ozon (cu precadere cloroflorcarbonii). lupului si a rasului. Un al treilea document (amendamentul de la Copenhaga) nu a fost ratificat de Romania. Romania a ratificat aceasta conventie in 1993. Conventia de la Bonn. ECOLOGIE. respectiv Conventia privind protectia patrimoniului natural universal. El se refera la o substanta mai putin semnificativa pentru Romania (bromura de metil) folosita cu precadere in agricultura. Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon. PROTECłIA MEDIULUI. Conventia prezinta o importanta deosebita pentru zona rezervatiei biosferei Delta Dunarii. Conventia de la Bassel privind transportul transfrontalier al deseurilor toxice. DEZVOLTARE DURABILĂ. Conventia a fost semnata de cele sase tari riverane la Bucuresti in 1992. etc. Conventia de la Berna privind protectia florei si faunei salbatice si a habitatelor acestora. De exemplu Romania a solicitat exceptarea ursului. privind protectia pasarilor migratoare a fost ratificata de Romania in 1997.Omul si biosfera.Tarile pot insa sa faca exceptarea in functie de situatiile concrete existente. Romania s-a confruntat cu nenumarate probleme de introducere frauduloasa in tara a deseurilor toxice de care apoi s-a debarasat cu mare greutate. Aceasta a fost semnata de sefii de state si guverne la Rio de Janeiro in 1992 si ratificata de Romania in 1994. Conventia de la Ramsar. punerea ei in aplicare este ingreunata de • • • • • • • • • 15 . cat si a altor doua conventii UNESCO . De altfel rezervatia biosferei Delta Dunarii se afla sub incidenta conventiei de la Ramsar. Ea este completata prin Protocolul de la Montreal si amendamentul de la Londra. privind protectia Marii Negre. privind protectia zonelor umede ca habitat al pasarilor calatoare. semnata la Rio de Janeiro in 1992 de catre sefii de state si guverne si ratificata de Romania in 1994. la care Romania inca nu a aderat. Conventia este insotita de o serie de protocoale privind controlul emisiilor de bioxid de sulf sau oxizi de azot. Conventia de la Bucuresti. ratificate de Romania. Conventia cadru a Natiunilor Unite privind Conservarea Biodiversitatii. In acest sens exista o lista pe care sunt incluse speciile periclitate. Conventia CITES. Conventia de la Geneva privind poluarea transfrontiera a aerului la mare distanta. privind prevenirea comertului ilegal cu specii de flora si fauna periclitata. Desi a fost ratificata de tarile riverane.

PROTECłIA MEDIULUI. Totodata s-au prezentat pe scurt institutiile si organismele internationale si nationale implicate in protectia mediului. inclusiv de Comisia Uniunii Europene si a fost ratificata de suficiente tari pentru a intra in vigoare. S-a creat astfel un instrument eficace pentru managementul bazinului Dunarii. In acest fel s-a dorit o familiarizare a cititorului cu unele dintre aspectele necesar a fi cunoscute pentru a putea aprofunda in cunostinta de cauza elementele specifice managementului mediului.I. protectia mediului. programe de actiune). ECOLOGIE. dezvoltare durabila. DEZVOLTARE DURABILĂ. dar se intampina dificultati in demararea activitatilor acestuia si datorita unor diferente de opinii privind regulamentul de organizare si functionare al acestuia. Extrem de utila este si experienta castigata in cadrul Programului de Mediu pentru Dunare. Secretariatul permanent al conventiei a fost stabilit la Viena. • Conventia privind managementul durabil al apelor Dunarii a fost semnata de 11 tari riverane Dunarii. In prezent activitatile acestuia din urma sunt preluate treptat de Conventie.. ce vor fi detaliate in capitolele urmatoare. strategii. Secretariatul Permanent al Conventiei a fost stabilit la Istambul. management. MANAGEMENT problemele economice cu care se confrunta tarile din regiune. iar activitatea este condusa de un Comitet Interimar. exemple de instrumente de management utilizate de acestea (politici. 16 . elemente comune unui numar mare de organizatii care pot diferi extrem de mult una de alta. I. precum si aspecte legate de cadrul legislativ national si international in domeniul mediului.5 Concluzii In prezentul capitol s-a facut o scurta trecere in revista a unor notiuni legate de ecologie.

II. pentru atingerea obiectivelor de mediu sau economice fixate. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI.analizele‘’ si . a domeniului de aplicare si a cerintelor unui sistem de management.1 Introducere In primul capitol s-au prezentat pe scurt principalele institutii internationale. nationale si locale implicate in protectia mediului. precum si unele exemple ale unor elemente de management la care aceste institutii apeleaza (politici. Este remarcabil faptul ca prevederile unui astfel de sistem de management pot fi integrate si in structura altor cerinte de management. planuri de actiune.). definirea intelesului acesteia. Aceste preocupari se inscriu in contextul unei legislatii din ce in ce mai stricte. 17 . Scopul acestei prezentari a fost de a introduce si familiariza pe cititor cu diferite notiuni si denumiri de institutii care vor fi prezente in aceasta lucrare. II. reglementari. Acest sistem structurat de management al mediului face obiectivul unor standarde internationale cuprinse in seria [ ISO 14000 ] standarde care sintetizeaza pentru toti cei interesati elememtele specifice unui sistem de management al mediului. Pentru a avea certitudinea ca performantele sale satisfac si vor satisface cerintele legale cat si propriile obiective in domeniul mediului.. o inteprindere trebuie sa realizeze aceste analize in cadrul unui sistem structurat de management ( dedicat unor aspecte de mediu ) integrat in ansamblul activitatilor de management. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE II. al cresterii preocuparii partilor interesate fata de problemele lagate de mediu si dezvoltarea durabile. strategii. etc. Toate institutiile si organizatiile sunt preocupate din ce in ce mai mult de atingerea unor performante de mediu prin controlul impactului produs de propria lor activitate asupra mediului si in acelasi timp de dezvoltarea capacitatii lor de a demonstra altora aceste performante. a dezvoltarii unor politici economice si a unor masuri destinate sa incurajeze protectia mediului. In prezentul capitol vom lua contact cu o serie de aspecte definitorii pentru un sistem de management al mediului inclusiv prezentarea terminologiei specifice. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI..auditurile de mediu ’’. In scopul atingerii dezideratelor de mai sus nu sunt suficiente .

e) sa realizeze o autoevaluare si o declarare a conformitatii cu Standardul International ISO 14000. Este necesar ca organizatia sa apeleze la . (desigur daca si economic acest lucru este posibil ) cu evidentierea tuturor costurilor si beneficiilor aduse de o astfel de tehnologie. d) certificarea / inregistrarea sistemului de management de mediu de catre un organism exterior. de a preveni poluarea si de a asigura un echilibru intre aceste elemente si necesitatile sociale si economice. adaptabil diverselor conditii geografice.. Organizatii interesate in aplicare Un astfel de sistem de management al mediului poate fi aplicat acelor activitati si .II. sa mentina si sa imbunatateasca un sistem de management de mediu. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE Un alt element remarcabil este gradul de generalitate al sistemului prezentat. 18 . b) sa se asigure de conformitatea cu politica de mediu pe care a declarat-o.. Un astfel de sistem de management al mediului este aplicabil oricarei organizatii care doreste: a) sa transpuna in practica . cu precadere la nivelul cel mai ridicat al conducerii organizatiei. Aplicarea unui astfel de sistem permite organizatiei respective sa stabileasca si evalueze eficienta procedurilor utilizate pentru elaborarea politicii sale de mediu. de orice tip si marime . II. sa se conformeze acestora si sa demonstreze aceasta conformitate. c) sa demonstreze aceasta conformitate altora. Cheia succesului unui astfel de sistem consta in asumarea responsabilitatilor la toate nivelurile si functiile existente in cadrul organizatiei.ale activitatii sale‘’ asupra mediului. Un astfel de sistem de management trebuia sa indeplineasca o serie de cerinte astfel incat el sa permita organizatiei care-l aplica sa-si formuleze politica si obiectivele de mediu in contextul respectarii prevederilor legislative si tinand seama de datele referitoare la impactele semnificative ..aspecte de mediu‘’ pe care organizatia le poate controla si influenta. Scopul principal al unui sistem de management al mediului este de a asigura ocrotirea mediului. cea mai buna tehnologie posibila ‘’. aplicabil tuturor organizatiilor. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI.2 Domeniul de aplicare a unui sistem de management de mediu. culturale si sociale. Aplicarea de catre o organizatie a unui sistem de mediu nu conduce automat la obtinerea performantelor pe care si le-a propus organizaztia .

a caror definitie o precizam mai jos : II. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE II. produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona cu mediul. Imbunatatire continua Proces de dezvoltare. care rezulta din activitatile. pamantul. fiintele umane si relatiile intre acestea. vom utiliza o serie de termeni. care include aerul. flora.In acest context .5. II. NOTA . NOTA .3. resursele naturale.II. Aspect de mediu Acel element al activitatilor. II.Un aspect de mediu semnificativ este acel aspect de mediu care poate avea un impact semnificativ asupra mediului. totala sau partiala.3. apa. extindere a sistemului de management al mediului pentru obtinerea imbunatatirii performantei globale in domeniul mediului. fauna. produsele sau serviciile unei organizatii.2.3.1. Impact asupra mediului Orice modificare a mediului.3.Nu este necesar ca procesul sa aiba loc simultan in toate sectoarele de activitate.3 Definirea unor notiuni si termeni specifici unui sistem de management al mediului In cuprinsul prezentei lucrari. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. in acord cu politica de mediu a organizatiei. II. NOTA .4.3. mediul inconjurator se extinde din interiorul organizatiei pana la sistemul global. Mediu Mediul inconjurator in care functioneaza o organizatie.3. daunatoare sau benefica. Sistem de management de mediu 19 . II.

II.3. activitatile de planificare. Tinta de mediu Cerinta detaliata de performanta. Politica de mediu Totalitatea intentiilor si principiilor declarate de catre organizatie referitoare la performanta globala de mediu si care constituie cadrul de actiune si de stabilire a obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei respective. analizarea si mentinerea politicii de mediu. II.3. transpunerea in practica.II. II.6. legate de controlul organizatiei asupra aspectelor sale de mediu. 20 . obiectivele si tintele de mediu ale acesteia.10. ce rezulta din obiectivele de mediu si care trebuie sa fie stabilita si indeplinita pentru atingerea acestor obiective.8. cuantificata daca este posibil. procesele si resursele necesare pentru elaborarea. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE Componenta a sistemului de management general care include structura organizatorica.3. aplicabila ansamblului sau unei parti a organizatiei. procedurile. responsabilitatile. realizarea. practicile.9. II.3. rezultat din politica de mediu.7. bazate pe politica. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. Auditul sistemului de management de mediu Proces de verificare sistematica si documentata. pe care o organizatie isi propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil.3. ce permite obtinerea si evaluarea dovezilor obiective necesare pentru a evidentia daca sistemul de management de mediu al unei organizatii este in conformitate cu criteriile sistemului de management de mediu stabilite de aceasta organizatie inclusiv comunicarea rezultatelor acestui proces conducerii organizatiei. Obiectiv de mediu Telul general de mediu. II. Performanta de mediu Rezultate masurabile ale sistemului de management de mediu.

tratarea.4 Cerinte ale sistemului de management al mediului II. Organizatie Companie. Prevenirea poluarii Utilizarea unor procese.3. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. Sistemul de management de mediu furnizeaza un mecanism structurat pentru obtinerea unei imbunatatiri continue al carui ritm si intindere se determina de catre organizatie in functie de contextul economic si de 21 .Beneficiile potentiale ale prevenirii poluarii includ reducerea impactului daunator asupra mediului. practici.3.1 Cerinte generale Orice organizatie interesata in introducerea unui sistem de management al mediului trebuie sa indeplineasca un set de cerinte pe care le vom prezenta in continuare.3. cu propria sa structura functionala si administrativa. Implementarea unui sistem de management de mediu are ca obiectiv imbunatatirea performantei de mediu. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE II. care pot include reciclarea. imbunatatirea eficientei si reducerea costurilor. II.13. Este necesar ca organizatia sa analizeze periodic si sa evalueze sistemul de management de mediu pentru a identifica oportunitatile de imbunatatiri suplimentare ale performantei de mediu. autoritate sau institutie. publica sau particulara.pentru organizatiile cu mai multe unitati operationale. o unitate separata poate fi definita ca o organizatie.12. cu raspundere limitata sau orice alt statut juridic.11. Parte interesata Individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei organizatii. NOTA . materiale sau produse ce impiedica. NOTA . utilizarea eficienta a resurselor si inlocuirea materialelor. reduc sau controleaza poluarea. II. societate comerciala. II. modificarea proceselor. mecanismele de control. parte sau combinatie a acestora.4. firma. intreprindere.II.

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. II. verificare si analiza “. e) sa stabileasca o structura si unul sau mai multe programe pentru a pune in practica politica si pentru a-si atinge obiectivele si tintele fixate. existente.4. Desi este posibila o imbunatatire a performantei de mediu ca urmare a abordarii sistematice. f) sa faciliteze activitatile de planificare. Stabilirea si functionarea unui sistem de management al mediului nu determina in mod necesar prin el insusi o reducere imediata a unui impact asupra mediului. ar trebui sa se inteleaga ca sistemul de management de mediu este un instrument de lucru care permite organizatiei sa atinga si sa controleze sistematic nivelul performantei de mediu pe care si-l fixeaza. produselor sau serviciilor organizatiei. c) sa identifice prevederile relevante de ordin legislativ si reglementar. g) sa fie capabila sa se adapteze la schimbari.2 Politica de mediu Politica de mediu a unei organizatii trebuie sa fie definita de conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel. anterioare sau planificate. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE alte circumstante. control. Sistemul permite unei organizatii : a) sa stabileasca o politica de mediu corespunzatoare . Ea trebuie sa precizeze clar obiectivele si prioritatile organizatiei respective in domeniul mediului. dimensiunilor si impactului asupra mediului al activitatilor. b) sa identifice aspectele de mediu care rezulta din activitatile.II. monitorizare. 22 . O organizatie are libertatea si flexibilitatea sa defineasca limitele de aplicare si poate opta pentru implementarea sistemului in intreaga organizatie sau in anumite unitati operationale ale sale. audit si analiza pentru a se asigura ca politica de mediu este respectata si sistemul de management de mediu ramane corespunzator. In cele ce urmeaza vom prezenta cerintele pentru un sistem de management de mediu bazate pe procesul ciclic si dinamic “planificare . implementare. produsele sau serviciile sale. sau in activitati specifice. actiuni corective. pentru a determina impactul semnificativ asupra mediului. Pentru a fi eficienta politica stabilita trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte si anume: a) sa corespunda naturii. d) sa identifice prioritatile si sa fixeze obiective si tinte de mediu corespunzatoare.

4. Se recomanda ca domeniul sau de aplicare sa fie clar identificat. Se recomanda ca politica de mediu sa fie suficient de clara pentru a fi inteleasa de partile interesate. in asa fel incat sa poata mentine si imbunatati performanta de mediu. II. Conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel ar trebui sa defineasca si sa documenteze politica sa de mediu in contextul politicii de mediu al oricarui ansamblu organizational caruia ii apartine si cu aprobarea acestuia. In consecinta. precum si responsabilitatile si termenele de realizare. daca el exista. f) este disponibila pentru public. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE b) sa includa un angajament de imbunatatire continua si de prevenire a poluarii. atat in cadrul organizatiei cat si in exterior. e) este transpusa in practica. c) sa includa un angajament de conformitate cu legislatia si cu reglementarile de mediu existente. politica de mediu ar trebui sa reflecte angajamentul conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel de a se conforma legilor in vigoare si de a urmari imbunatatirea continua. si ar trebui sa fie analizata si revizuita periodic pentru a reflecta modificarea conditiilor si a informatiilor.3 Planificarea In scopul atingerii obiectivelor stabilite prin politica de mediu este necesar ca organizatia sa identifice aspectele de mediu. Politica reprezinta baza pe care se sprijina organizatia pentru a-si fixa obiectivele si tintele de mediu. mentinuta si comunicata si dispune de o baza de documente corespunzand intregului personal.3. Politica de mediu este elementul motor al implementarii si al imbunatatirii sistemului de management de mediu al unei organizatii.4. prevederile legale existente. precum si cu alte cerinte pe care organizatia le-a adoptat.II. d) sa ofere cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor si tintelor de mediu.1 Aspectele de mediu 23 . II. obiectivele si tintele. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI.

Toate aceste elemente trebuie sa fie permanent actualizate. In toate cazurile. Informatiile furnizate deja in scopuri de reglementare sau in alte scopuri se pot utiliza in cadrul acestui proces. intr-o prima etapa. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. Organizatiile care au pus in practica un sistem de management de mediu functional nu trebuie sa mai intreprinda o asemenea analiza. Prin aplicarea acestor proceduri se urmareste identificarea acelor “aspecte de mediu” care au un impact semnificativ si care trebuie luate in considerare la stabilirea politicilor si obiectivelor de mediu ale organizatiei. b) identificarea aspectelor de mediu semnificative.II. se recomanda sa fie luate in considerare conditiile normale si anormale de functionare din cadrul organizatiei. Scopul acestei analize este de a lua in considerare toate aspectele de mediu ale organizatiei ca baza pentru stabilirea sistemului de management de mediu. Se recomanda ca organizatiile sa determine aspectele de mediu in functie de intrarile si iesirile asociate cu activitatile. actuale si anterioare. produsele si/sau serviciile lor relevante. Se recomanda ca aceasta analiza sa acopere patru domenii principale: a) prevederile legislative si reglementare. precum si situatiile de urgenta posibile. Se recomanda ca o organizatie in care nu exista un sistem de management de mediu sa stabileasca. c) examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente. d) evaluarea actiunilor inteprinse in urma investigarii incidentelor anterioare. In continuare vom prezenta cateva aspecte legate de procesul de identificare a aspectelor de mediu semnificative care ar trebui luate in considerare cu prioritate de catre sistemul de management de mediu al unei organizatii. situatia sa in raport cu mediul printr-o analiza de mediu preliminara. organizatiile pot lua in considerare gradul efectiv de control asupra aspectelor de mediu considerate. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE In vederea evidentierii “aspectelor de mediu” organizatia trebuie sa stabileasca si sa aplice permanent proceduri care sa permita identificarea “aspectelor de mediu” legate atat de activitatile cat si de produsele sau serviciile care pot fi controlate si influentate de organizatia respectiva. Se recomanda ca in acest proces sa se tina seama de costul si timpul necesar efectuarii analizelor si de disponibilitatea datelor sigure. 24 . De asemenea.

II.4. masuratori si inspectii directe. a unui singur material de intrare. organizatia care introduce un sistem de management de mediu . conditiile de oprire si de pornire. Procesul are drept scop identificarea aspectelor semnificative de mediu asociate activitatilor. Se recomanda ca acest proces sa ia in considerare conditiile normale de functionare. Un contractant sau un furnizor al organizatiei poate avea o influenta relativ scazuta . SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. alte probleme referitoare la comunitate si la mediul local . Organizatiile nu trebuie sa evalueze fiecare intrare de produs. produse sau servicii pentru a identifica acele aspecte susceptibile de a avea un impact semnificativ. deversari in apa . precum si impacturile semnificative potentiale asociate situatiilor previzibile in mod normal sau situatiilor de urgenta. II. prin schimbarea . 3. 4. Aceasta prevedere nu are drept scop modificarea sau cresterea obligatiilor legale ale unei organizatii. si nu evaluarea detaliata a ciclului de viata. produselor sau serviciilor . componenta sau materie prima. de exemplu . 5. ca acestea sa aiba in vedere mecanisme de manipulare si de eliminare corespunzatoare. interviuri. Controlul si influenta asupra aspectelor de mediu asociate produselor difera semnificativ in functie de pozitia pe piata a organizatiei. Desi organizatiile pot avea un control limitat al utilizarii si al eliminarii produselor lor .2 Prevederi legale Pentru realizarea unei planificari corespunzatoare. daca este posibil . rezultate ale auditurilor anterioare sau alte analize care depind de natura activitatilor organizatiei. emisii in aer . trebuie sa stabileasca si mentina o procedura care sa identifice si sa permita accesul tuturor celor 25 . totusi . gestionarea deseurilor . Ele pot selecta categorii de activitati. urmatorii factori : 1. daca este necesar .3. 2. Se recomanda ca procesul de identificare a aspectelor de mediu semnificative asociate activitatilor din unitatile operationale ale organizatiei sa ia in considerare . se recomanda . in timp ce organizatia responsabila de proiectarea produsului poate modifica sensibil aspectele de mediu . contaminarea solului . DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE O abordare corespunzatoare pentru aceasta analiza de mediu preliminara poate include liste de verificare.

.3. produsele si serviciile sale. comerciale. si unde este cazul. In cazul unor proiecte care se refera la noi dezvoltari. daca este viabila din punct de vedere economic.. Referirea la cerintele financiare ale organizatiei nu implica obligativitatea utilizarii metodologiilor de contabilitate analitica si pentru aspectele de mediu.II. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE interesati la prevederile legale existente si la alte cerinte adoptate de organizatie.3 Obiective si tinte In cadrul procesului de planificare.aspectelor de mediu‘’ legate de activitatile . b) acorduri incheiate cu autoritatile publice . programele trebuie 26 . inclusiv cu angajamentul de a preveni poluarea. o organizatie trebuie sa stabileasca si sa aplice permanent unul sau mai multe programe care trebuie sa includa: a) desemnarea responsabilitatilor la fiecare functie si nivel relevant ale organizatiei pentru atingerea obiectivelor si tintelor. II. . organizatia trebuie sa detalieze obiective si tinte bine documentate pentru fiecare nivel si functie relevanta din cadrul organizatiei. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI.aspectele de mediu ‘’ semnificative. II. rentabila si adecvata. o organizatie trebuie sa ia in considerare prevederile legale si alte cerinte. Toate obiectivele si tintele de mediu trebuie sa fie coerente cu politica de mediu. La stabilirea optiunilor tehnologice.4. b) mijloacele si termenele privind realizarea acestora. optiunile sale tehnologice si cerintele sale financiare. Cu ocazia stabilirii si analizarii obiectivelor sale. precum si punctele de vedere ale partilor interesate. precum si la activitati. operationale. produse sau servicii noi sau modificate. d) ghiduri fara caracter de reglementare.4. sa se tina cont de masurile preventive. aplicabile . o organizatie poate lua in considerare utilizarea celei mai bune tehnologii disponibile.4 Programe de management de mediu Pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu. Iata cateva cerinte pe care organizatia le poate adopta: a) coduri de buna practica in industrie .3. Se recomanda ca obiectivele sa fie specificate si sa se stabileasca tinte masurabile oriunde este realizabil.

Aceste resurse cuprind resurse umane si calificari corespunzatoare. proiectare.4. Pentru produse. sa dispuna de o documentatie corespunzatoare si sa fie comunicate celor interesati.M. cat si pentru cele noi. Se recomanda ca programul sa cuprinda o analiza de mediu pentru activitatile noi.1 Structura necesara si responsabilitati Pentru a asigura eficienta managementului de mediu. materiile prime. Pentru instalatii sau in cazul modificarilor importante ale proceselor. atunci cand este adecvat si realizabil. la momentul corespunzator determinat de organizatie. II. consideratii asupra etapelor de planificare.4. exploatarea si. punerea in functiune. Se recomanda ca programul sa descrie modul in care vor fi atinse obiectivele si tintele fixate de catre organizatie si sa indice termenele si personalul responsabil de punere in practica a politicii de mediu a organizatiei. procesul de productie. programul poate aborda planificarea. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. in afara altor responsabilitati.II. Conducerea organizatiei trebuie sa furnizeze resursele necesare pentru implementarea si controlul sistemului de management de mediu. proiectarea. responsabilitatile si autoritatea pentru: 27 . scoaterea din uz a instalatiei. Programul poate include. atributiile. Crearea si utilizarea unuia sau a mai multor programe constituie un element cheie al succesului implementarii unui sistem de management de mediu. acest program poate aborda proiectarea.M. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE schimbate astfel incat sa se asigure aplicarea managementului de mediu pentru aceste proiecte. Aceasta analiza poate fi intreprinsa atat pentru produsele. II. responsabilitatile si nivelurile de decizie (autoritatea) trebuie sa fie definite. resurse tehnologice si financiare. productie. trebuie sa aiba definite atributiile.4. constructia. utilizarea si eliminarea.4 Transpunerea in practica si asigurarea derularii S. Conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel trebuie sa numeasca unul sau mai multi reprezentanti care. comercializare si eliminare. serviciile si activitatile existente.

4. Este important de asemenea ca responsabilitatile cheie ale sistemului de management de mediu sa fie bine definite si comunicate personalului implicat. 28 . II.II. Succesul implementarii unui sistem de management de mediu presupune angajamentul intregului personal al organizatiei. In consecinta se recomanda ca responsabilitatile in domeniul mediului sa nu fie lasate numai responsabililor de mediu. In inteprinderile mici si mijlocii aceste responsabilitati pot reveni unei singure persoane. In cadrul acestui angajament. se recomanda desemnarea unuia sau mai multor reprezentanti cu responsabilitati si autoritati definite pentru implementarea sistemului de management de mediu. Se recomanda ca acest angajament sa porneasa de la nivelul cel mai inalt al conducerii.4. conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel ar trebui sa asigure alocarea resurselor la un nivel corespunzator pentru ca sistemul de managemant de mediu sa-si poata incepe activitatea si sa poata fi mentinut. pentru analizare si ca baza pentru imbunatatirea acestui sistem. performanta sistemului de management de mediu. cum este conducerea operationala sau altor functii implicate in probleme de mediu. In organizatiile mari sau complexe. transpuse si mentinute conform standardului international ISO 14000. ele putand fi atribuite si altor structuri ale organizatiei. pot fi desemnati mai multi reprezentanti. b) a raporta conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel. De asemenea. In consecinta. constientizare si competenta O prima cerinta pentru a asigura transpunerea in practica si functionarea unui sistem de management de mediu este identificarea necesitatilor de instruire. Trebuie totodata sa se stabileasca si sa se mentina proceduri pentru ca personalul de la toate nivelurile si din toate functiile relevante sa fie constientizat de: a) importanta conformitatii cu politica de mediu.2 Instruire. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE a) a asigura ca cerintele referitoare la sistemul de management al mediului sunt stabilite. conducerea organizatiei la cel mai inalt nivel ar trebui sa stabileasca politica de mediu a organizatiei si sa asigure implementarea sistemului de management de mediu. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. Intregul personal a carui munca poate avea un impact semnificativ asupra mediului trebuie instruit in mod corespunzator. cu procedurile si cerintele sistemului de management de mediu.

De asemenea se recomanda ca aceste proceduri sa stipuleze modul in care se realizeaza comunicarea necesara cu autoritatile publice. 29 . in special a celor insarcinati cu functii specializate in managementul de mediu. organizatia trebuie sa stabileasca si sa aplice in permanenta o serie de proceduri (referitoare la “aspectele de mediu” si la sistemul de management al mediului) pentru a asigura: a) comunicarea interna intre diferitele niveluri si functii ale organizatiei. cu procedurile si cerintele sistemului de management de mediu. Personalul ce indeplineste sarcini care pot avea impact semnificativ asupra mediului trebuie sa aiba competenta necesara. reale sau posibile. Conducerea organizatiei ar trebui sa determine nivelul de experienta. fie prin instruire corespunzatoare sau prin experienta profesionala. raspunsurile la preocuparile partilor interesate pot include o informare corespunzatoare privind impactul semnificativ asupra mediului produs de activitatea organizatiei in cauza. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE b) impacturile semnificative asupra mediului. De exemplu. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. II. Se recomanda ca organizatia sa stabileasca si sa mentina proceduri de identificare a necesitatilor de instruire. in anumite situatii.4. competenta si instruire necesare pentru a asigura pregatirea necesara a personalului. c) atributiile si responsabilitatile lor in realizarea conformitatii cu politica de mediu.3 Comunicarea Organizatia trebuie sa puna la punct o procedura de primire.4. ale activitatilor lor si de efectele benefice aduse mediului prin imbunatatirea performantei lor individuale. fie prin educatie. inclusiv cu cerintele referitoare la pregatirea situatiilor de urgenta si a capacitatii de raspuns: d) consecintele posibile ale abaterilor de la procedurile operationale specificate. Aceste proceduri pot sa se refere la modul in care se desfasoara dialogul cu partile interesate si sunt luate in considerare preocuparile acestora. in cazul unor situatii de urgenta sau a aparitiei unor probleme relevante.II. In concluzie. se recomanda ca organizatia sa solicite subcontractantilor care lucreaza in numele sau sa demonstreze ca angajatii lor au instruirea necesara. de documentare si de raspuns la informatiile si cererile pertinente ale partilor interesate. De asemenea.

4. de obtinere a performantei de mediu si nu crearea unui sistem complicat de control al documentelor.II. revizuite atunci cand este necesar si aprobate de persoane autorizate. planuri locale de urgenta sau interventie. diferite organigrame. II. Preocuparea principala a organizatiei trebuie sa fie transpunerea in practica a sistemului de management al mediului. este necesara instituirea unui sistem de control al evidentei documentelor.4. c) versiunile actualizate ale documentelor sunt disponibile in toate locurile unde se efectueaza operatii esentiale pentru functionarea eficienta a sistemului de management de mediu. descrierea (indicarea) modului in care poate fi accesata documentatia conexa. legaturile existente intre aceste elemente. 30 . II. b) sunt analizate periodic. ele urmand a fi folosite pentru: ◊ ◊ descrierea elementelor esentiale ale sistemului de management de mediu si interactiunea.5 Controlul documentelor In vederea verificarii modului in care o organizatie interesata in introducerea managementului de mediu elaboreaza si pastreaza documentele intr-un mod adecvat. Scopul realizarii unui astfel de sistem de control al documentelor de catre o organizatie este acela de a se asigura ca: a) acestea pot fi localizate.4 Documentatia necesara in cadrul unui sistem de management al mediului In cadrul promovarii unui sistem de management al mediului este necesara punerea la punct a unor documente care pot cuprinde printre altele: • • • • informatii despre proces. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE b) primirea.4. standarde interne si proceduri de operare. asigurarea activitatii de documentare si transmiterea raspunsurilor corespunzatoare la solicitarile pertinente ale partilor interesate din exteriorul organizatiei.4. Aceste documentatii (informatii) pot fi realizate pe suport de hartie sau electronic. Acest control nu reprezinta un scop in sine. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI.

Astfel ea trebuie sa fie lizibila. Documentatia trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte. obiectivelor si tintelor stabilite. datata (cu datele de revizuire indicate) si usor identificabila.4. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE d) documentele depasite sunt retrase prompt din toate punctele de difuzare si utilizare sau sunt protejate in alt mod impotriva unei utilizari neintentionate. pastrat in scopuri juridice si/sau pentru informare este corect identificat. dupa producerea unor accidente sau aparitia unor situatii de urgenta. acolo unde este necesar. la bunurile si serviciile utilizate de organizatie si comunicarea catre furnizori si contractanti a procedurilor si cerintelor relevante. corespunzator politicii. procedurile de pregatire pentru situatii de urgenta si sa intareasca capacitatea de raspuns a acestora. Totodata. Organizatia trebuie sa analizeze si sa revizuiasca. Trebuie stabilite si actualizate proceduri si responsabilitati pentru crearea si modificarea diferitelor tipuri de documente. Planificarea va trebui sa asigure: a) stabilirea si punerea in aplicare a unor proceduri insotite de o documentatie corespunzatoare care sa conduca la realizarea politicii de mediu.4.4. identificabile. obiectivelor si tintelor sale. pentru a se asigura ca acestea se realizeaza in conditii corespunzatoare. b) includerea in proceduri a criteriilor de operare. II. De 31 . in special.6 Controlul activitatilor operationale Organizatia trebuie sa identifice acele operatii si activitati care sunt asociate “aspectelor de mediu” semnificative.II. c) stabilirea si mentinerea procedurilor referitoare la “aspectele de mediu” semnificative. e) orice document depasit. aceasta trebuie sa planifice aceste activitati operationale inclusiv activitatea de intretinere.7 Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitatea de raspuns Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a identifica posibilele accidente si situatii de urgenta si a raspunde unor astfel de situatii si pentru a preveni si a reduce impactul asupra mediului care poate fi asociat acestor accidente. II. mentinuta intr-un mod ordonat si arhivata pentru o perioada precizata.4.

tratarea si analizarea neconformitatii. definirea treptelor de decizie. initierea si finalizarea actiunilor corective si preventive.II.1 Monitorizare si masurare Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri insotite de documentatia corespunzatoare pentru a monitoriza si a masura. 32 . II. Aceasta activitate trebuie sa includa pastrarea tuturor informatiilor care sa permita urmarirea performantei. c) introducerea sau modificarea controalelor necesare pentru evitarea unei repetari a neconformitatii.4. a controalelor operationale relevante si a conformitatii cu obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei. iar inregistrarile acestui proces trebuie pastrate in conformitate cu procedurile organizatiei. atunci cand acest lucru este posibil. in mod regulat. in timpul elaborarii si aplicarii procedurilor de investigare si corectare a neconformitatii. In consecinta. II. Organizatia trebuie sa implementeze si sa pastreze orice modificari aparute in cadrul procedurilor documentate rezultate ca urmare a unor actiuni corective si preventive. Orice actiune corectiva sau preventiva introdusa pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor existente sau posibile trebuie adaptata in functie de importanta problemelor si trebuie sa fie proportionala cu impactul produs asupra mediului.5. organizatia trebuie sa testeze periodic astfel de proceduri. caracteristicile principale ale operatiilor si activitatilor sale care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. actiune corectiva si actiune preventiva Organizatia care promoveaza un sistem de management al mediului trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru definirea responsabilitatilor. Echipamentul de monitorizare trebuie etalonat si intretinut.2 Neconformitate. b) identificarea si punerea in practica a actiunii corective necesare.4.4. se recomanda ca organizatia sa ia in considerare urmatoarele elemente de baza: a) identificarea cauzelor neconformitatii. adoptarea de masuri in vederea reducerii oricarui impact produs. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE asemenea.5 Verificarea si actiunea corectiva II.5. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI.

inregistrarile referitoare la inspectii. identificabile si trebuie sa permita regasirea informatiilor privind activitatea. Inregistrarile referitoare la mediu trebuie sa fie pastrate si retinute astfel incat sa poata fi regasite cu usurinta si trebuie sa fie protejate impotriva oricarui risc de deteriorare sau pierdere. Se recomanda ca procedurile de identificare. inregistrarile reclamatiilor. informatii asupra procedurilor aplicate. j) informatii despre aspectele semnificative de mediu. a) b) c) d) e) f) g) h) i) 33 . informatii pertinente privind contractantii si furnizorii. k) rezultatele auditurilor. Aceste inregistrari trebuie sa includa evenimentele privind instruirea personalului.4.5. rapoarte cu privire la incidente. In functie de situatie. informatii cu privire la pregatirea pentru situatii de urgenta si a capacitatii de raspuns. rezultatele auditurilor si al analizelor: Inregistrarile referitoare la mediu trebuie sa fie lizibile. de mentinere si de punere la dispozitie a inregistrarilor sa se concentreze pe acele inregistrari necesare aplicarii si functionarii sistemului de management de mediu si pe acelea care arata in ce masura au fost atinse obiectivele planificate. sau pot constitui o activitate mai complexa si pe termen lung.3 Inregistrari Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de identificare. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. Se recomanda ca documentatia asociata sa corespunda nivelului actiunii corective. pastrare si distrugere a inregistrarilor privitoare la mediu. II. inregistrarile referitoare la instruire.Durata lor de pastrare trebuie stabilita si inregistrata. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE d) inregistrarea in proceduri scrise a oricaror schimbari rezultate din actiunile corective. produsul sau a serviciului implicat. Inregistrarile referitoare la mediu pot include: informatii despre legislatia de mediu sau alte cerinte. acestea se pot realiza rapid si cu un minim de planificare formala. Inregistrarile trebuie mentinute intr-un mod adecvat sistemului si organizatiei. informatii asupra produsului.II. pentru a demonstra conformitatea cu cerintele impuse de sistemul de management al mediului. intretineri si etalonari.

referitoare la activitatile organizatiei sa fie tratate corespunzator. II. incluzand cerintele Standardului International ISO 14000. competenta auditorului. In oricare situatie. precum si responsabilitatile si cerintele pentru conducerea auditurilor si modul de raportare a rezultatelor.6 Analiza efectuata de conducere Pentru a sustine imbunatatirea continua. Se recomanda ca programul si procedurile de auditare sa cuprinda: a) b) c) d) e) f) activitatile si domeniile care fac obiectul auditului.5. 2.II. Se recomanda ca domeniul acestei analize sa fie cuprinzator. se recomanda conducerii organizatiei la cel mai inalt nivel sa analizeze si sa evalueze sistemul de management de mediu la intervale stabilite. comunicarea rezultatelor auditului.4 Auditul sistemului de management de mediu Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina unul sau mai multe programe si proceduri pentru realizarea periodica a auditurilor sistemului de management de mediu. frecventa auditurilor. b) a furniza conducerii organizatiei informatii referitoare la rezultatele auditurilor.4. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE l) analizele efectuate de conducere. Se recomanda ca informatiile confidentiale. II. Programul de audit al organizatiei. este adecvat implementat si mentinut. 34 . responsabilitatile asociate realizarii si conducerii auditurilor. adaptarea si eficienta sistemului de management de mediu si prin aceasta a performantei de mediu. modul de conducere a auditurilor. procedurile de audit trebuie sa abordeze domeniul de aplicare. frecventa si tehnicile de audit. Pentru a fi suficient de cuprinzatoare. pentru: a) a determina daca sistemul de management de mediu: 1. este conform dispozitiilor convenite pentru managementul de mediu.4. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. inclusiv termenele. Auditurile pot fi realizate de catre membri ai personalului si/sau de catre persoane din exterior alese de organizatie. se recomanda ca persoanele care realizeaza auditul sa fie impartiale si obiective. trebuie sa tina seama de importanta pentru mediu a activitatii si de rezultatele auditurilor precedente.

35 . a obiectivelor si altor elemente ale sistemului de management de mediu. b) masura in care obiectivele si tintele au fost atinse. ca urmare a rezultatelor auditurilor sistemului modificarii circumstantelor si in cadrul procesului de imbunatatire continua. Analiza efectuata de conducere trebuie sa abordeze eventualele necesitati de schimbare a politicii de mediu. c) continua adaptare a sistemului de management de mediu la schimbarile de conditii si informatii. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI CERINłE desi nu este necesar ca toate elementele sistemului sa fie analizate in acelasi timp. procesul de analiza putandu-se desfasura intr-o anumita perioada de timp. Se recomanda ca aceste analize sa includa: a) rezultatele auditurilor. d) preocuparile pertinente ale partilor interesate. Se recomanda ca politica.II. obiectivele si procedurile sa fie analizate de persoane care apartin nivelului de management care a participat si la definirea lor.

nu trebuie uitat ca promovarea unui SMM este un proces dinamic si interactiv iar structura. In cele ce urmeaza. Spre deosebire de modul de abordare din capitolul II . In orice caz. pe langa prezentarea elementelor unui SMM se vor oferi si sfaturi si recomandari practice care sa contribuie la mai buna intelegere a sistemului.III. sanatate si protectia muncii sau cele de management al calitatii ). procedurile. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI III. practicile. Un astfel de sistem este esential pentru intarirea capacitatii unei organizatii de a anticipa si raspunde obiectivelor sale de mediu. procedeele si resursele necesare pentru aplicarea politicilor. obiectivelor si scopurilor din domeniul mediului pot fi coordonate si corelate cu eforturile existente deja in alte domenii ( cum sunt activitatile de exploatare.dezvoltare durabila“ si poate fi adaptat oricarui cadru organizatoric. alocarea resurselor. Cele mai importante sunt: ◊ considerarea managementului de mediu drept una din prioritatile majore ale organizatiei. de a garanta cerintele nationale si/sau internationale in vigoare. vazute prin prisma unei organizatii. in prezentul capitol se vor prezenta principalele elemente ale unui sistem de management al mediului. Introducere In capitolul II au fost prezentate cerintele principale ale unui sistem de management al mediului privite prin prisma unei organizatii care doreste sa beneficieze de un audit obiectiv in vederea obtinerii unei autoevaluari sau autodeclarari privind aplicarea unui sistem de management de mediu. Un astfel de SMM va asigura ordinea si coerenta in cadrul organizatiilor respective si a preocuparilor acestora fata de problematica mediului. Un astfel de SMM este compatibil cu conceptul de . Orice manager care se hotaraste sa introduca sau sa dezvolte un SMM trebuie sa respecte un numar minim de principii fara a se limita insa numai la acestea. 36 . financiare. care doreste sa introduca pentru prima oara un sistem de management al mediului ( SMM ) care sa fie dezvoltat si consolidat in cadrul propriului sistem de management general. atribuirea responsabilitatilor si evaluarea corecta si continua a diferitelor practici. la aplicarea si imbunatatirea lui continua precum si la introducerea si sustinerea sa cat mai eficienta. social sau cultural. proceduri sau procedee interne menite sa asigure buna desfasurare a activitatilor acestor organizatii.. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI III. responsabilitatile. 1.

PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ stabilirea si mentinerea comunicarii cu partile interesate. stabilirea angajamentului conducerii si a personalului privind protectia mediului pe toata durata ciclului de viata al produsului sau procesului.III. incurajarea contractantilor si a furnizorilor in vederea stabilirii unui SMM. in buna echilibrare si integrare a intereselor economice si a celor de mediu. Principalele avantaje ale introducerii unui SMM constau in obtinerea unei competitivitati sporite pe o piata tot mai concurentiala. stabilirea unui proces de management care sa permita auditarea si analiza SMM pentru identificarea oportunitatilor de imbunatatire a sistemului si a performantei de mediu rezultate. Motivul principal pentru care se recomanda ca o organizatie sa introduca un sistem eficient de management al mediului este cel al protejarii sanatatii oamenilor si a mediului impotriva impacturilor potentiale ale activitatilor. Avantajele unui sistem de management al mediului. determinarea cerintelor legale si a aspectelor de mediu asociate activitatilor. produselor sau serviciilor organizatiei. stabilirea unui proces care sa permita atingerea nivelului de performanta fixat. evaluarea performantei de mediu comparativ cu politica de mediu a organizatiei si imbunatatirea acestora daca este necesar. dar el poate fi perfect aplicat si in cadrul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) a caror importanta in cadrul mediilor de afaceri si in mod deosebit pentru tara noastra este unanim recunoscuta. obtinerea unor beneficii din punct de vedere economic. pentru a atinge nivelurile de performanta fixate in mod continuu. III. inclusiv instruirea. asigurarea de resurse suficiente si corespunzatoare. precum si incredintarea tuturor partilor interesate asupra faptului ca: 37 . produselor sau serviciilor sale si pentru a contribui la mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului. indiferent de marime. Prezentul sistem de management care face obiectul standardelor ISO 14000 poate fi aplicat oricarei organizatii.2. interne sau externe.

poate furniza dovada unei preocupari rezonabile asupra problemelor de mediu si de conformitate la reglementari. incurajarea dezvoltarii si a participarii la definirea solutiilor referitoare la mediu. simplificarea demersurilor de obtinere a permiselor si autorizatiilor. imbunatatirea relatiilor dintre industrie si autoritatile publice. 38 . O astfel de actiune ofera posibilitatea ca organizatia sa puna in evidenta legatura dintre obiectivele si tintele de mediu si rezultatele financiare specifice precum si utilizarea optima a resurselor acolo unde aduc cele mai mari beneficii atat din punct de vedere financiar . imbunatatirea imaginii si cresterea actiunilor pe piata. mentinerea unor bune relatii cu publicul si autoritatile locale. Este bine ca aceste beneficii sa fie identificate si evidentiate pentru a demonstra partilor interesate si mai ales actionarilor avantajul pe care il are pentru o organizatie aplicarea unui bun SMM. obtinerea asigurarilor la un pret rezonabil. Printre consecintele si beneficiile aplicarii unui SMM eficient putem enumera: ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ asigurarea consumatorilor privind angajamentul pentru introducerea unui management de mediu care se poate demonstra.III. satisfacerea criteriilor investitorilor si imbunatatirea accesului la capital. respectarea criteriilor de certificare ale vanzatorului. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ◊ ◊ ◊ ◊ exista un angajament al conducerii privind indeplinirea prevederilor propriei politici. accentul este pus mai degraba pe prevenire decat pe actiunea corectiva. imbunatatirea controlului asupra cheltuielilor. demonstrarea unei preocupari rezonabile privind mediul. cat si din cel al mediului. sistemele preconizate includ procesul de imbunatatire continua. limitarea incidentelor care implica responsabilitati. a obiectivelor si tintelor sale de mediu. conservarea materiilor prime si a energiei. Am aratat ca un avantaj al introducerii unui SMM consta in obtinerea unor beneficii din punct de vedere economic.

Planificare. Principiul 5 . Acestea din urma au facut obiectul capitolului II. transpunerea in practica si/sau imbunatatirea unui sistem de management al mediului . 3. sunt aplicabile oricarei organizatii. inregistrare sau demonstrare catre alte parti interesate a faptului ca in cadrul organizatiei in cauza se aplica un SMM. Generalitati Elementele si indrumarile prezentate in acest capitol si care fac obiectul standardului ISO 14004. Principiul 2 . In cele ce urmeaza se vor prezenta liniile de ghidare privind dezvoltarea si transpunerea in practica a sistemelor de management de mediu a principiilor de baza ale SMM precum si coordonarea acestora cu alte sisteme de management. 39 . In figura 3. Toate aceste imbunatatiri sunt destinate a fi utilizate pe baza de voluntariat ca un instrument de management intern si nu pentru a fi utilizate drept criterii de certificare.III. III.Angajament si politica. unde reactia inversa este reprezentata de analiza si imbunatatirea continua (figura 3. tip sau nivel de maturitate. Principiile de baza si elementele sistemului de management al mediului. ce poate fi reprezentat ca o bucla cu reactie inversa. Principiul 3 .2. care este interesata in dezvoltarea.Analiza si imbunatatire. 3. indiferent de marime. Domeniu de aplicare . PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI III.Transpunerea in practica (Implementarea) Principiul 4 . respectiv al standardului ISO14001.1. acreditare. un astfel de model este caracteristic pentru un sistem de reglare automat.2) .Masurarea si evaluarea. se prezinta modelul preconizat pentru sistemul de management al mediului conform ISO 14000. In acest context SMM-ul este privit ca o structura organizatorica ce trebuie supravegheata continuu si analizata periodic pentru a conduce in mod eficient activitatile legate de mediu ale unei organizatii ca raspuns la modificarile factorilor interni si externi care influenteaza organizatia respectiva. In realitate. III. 1. Modelul preconizat pentru sistemul de managemant al mediului are la baza o conceptie a unei organizatii care doreste sa subscrie la urmatoarele principii de baza: Principiul 1 . Principiile de baza si elementele sistemului de management al mediului.3.

Aceasta inseamna ca pentru fiecare etapa a dezvoltarii sau imbunatatirii unui SMM este necesara implicarea conducerii la varf a organizatiei.1. ♦ practicile si procedurile existente in domeniul managementului de mediu: 40 .4.2. III.Angajament si politica Conform acestui prim principiu se recomanda ca organizatia sa-si defineasca politica de mediu si sa-si asume angajamentul pentru introducerea unui SMM propriu. Pe masura ce experienta va creste. ♦ evaluarea performantei comparativ cu criteriile relevante.4. cu reglementarile.III.Angajamentul conducerii si exercitarea managementului Angajarea conducerii organizatiei si angajamentul permanent al acesteia in exercitarea managementului de mediu sunt esentiale pentru reusita introducerii unui SMM. interne sau externe. Principiul 1. ♦ identificarea aspectelor de mediu ale propriilor activitati. controlul acelor surse de poluare ce pot angaja responsabilitati sau cu utilizarea mai eficienta a materialelor si a materiei prime). Analiza initiala de mediu Situatia curenta a unei organizatii din punct de vedere al protectiei mediului poate fi stabilita printr-o analiza initiala care poate include: ♦ identificarea cerintelor legale si a diferitelor reglementari. codurile de buna practica. consideratiile privind protectia mediului pot fi integrate in toate deciziile de afaceri. III. programe si tehnologii care sa-i permita imbunatatirea performantei de mediu. principiile si liniile directoare. Se recomanda ca organizatia sa inceapa cu acele masuri ce aduc un beneficiu evident (de exemplu prin concentrarea atentiei asupra conformitatii cu reglementarile existente. ea va putea introduce proceduri. Pe masura ce organizatia va castiga experienta si SMM-ul va incepe sa prinda contur.4. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI Intr-un astfel de sistem se recomanda ca fiecare membru al organizatiei sa accepte responsabilitatile legate de protectia mediului. produse sau servicii pentru a le determina pe cele care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului si care implica responsabilitati. III.

Organizatiile. In toate cazurile de mai sus se recomanda luarea in considerare a tuturor conditiilor de exploatare. biblioteci sau baze de date locale sau regionale. O prima etapa importanta este de a stabili lista domeniilor ce trebuie analizate. reactia in urma investigarii incidentelor precedente legate de neconformitati.III. Mai jos se prezinta cateva recomandari si sfaturi practice legate de analiza initiala de mediu. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ identificarea politicilor si a procedurilor existente in activitatile de aprovizionare si de contractare. asociatii industriale. oportunitatile de imbunatatire a competitivitatii. fabricanti ai echipamentelor utilizate. • masurari si examinari directe. operatii specifice sau un anumit loc al organizatiei. • liste de verificari.4. asistenta profesionala. Aceasta poate include activitati. • rapoarte. III. inclusiv intreprinderile mici si mijlocii (IMM) pot consulta un numar de surse exterioare cum sunt: ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ agentii guvernamentale in legatura cu legile si permisele. relatii de afaceri (de exemplu cu cei care transporta si elimina deseurile). Cateva tehnici curente pentru efectuarea unei analize includ: • chestionare. • analiza inregistrarilor. principalele organizatii de protectie a consumatorilor. alte organizatii pentru schimb de informatii. inclusiv a incidentelor si a situatiilor de urgenta ce pot apare. • interviuri. punctele de vedere ale partilor interesate.3 Politica de mediu 41 . functiile sau activitatile altor sisteme de organizare care pot imbunatati sau impiedica obtinerea performantei de mediu. sa se faca in conditiile unei bune documentari si sa conduca la identificarea oportunitatilor de dezvoltare a unui SMM. Se recomanda ca procesul si rezultatele analizei initiale de mediu sa fie consemnate in documente corespunzatoare.

inclusiv guverne. Acest nivel serveste ca referinta pentru evaluarea tuturor actiunilor ulterioare intreprinse de organizatie. nivelul de responsabilitate fata de mediu si performanta dorita fata de care vor fi evaluate toate actiunile ulterioare ale organizatiei. ♦ imbunatatirea continua. Aceasta politica reflecta valorile si principiile fundamentale ale organizatiei? 3. Responsabilitatea pentru stabilirea politicii de mediu ii revine in mod normal conducerii la cel mai inalt nivel a organizatiei. aceasta avand un caracter de unicat pentru organizatia respectiva. Ea fixeaza scopul ce trebuie atins. valorile si convingerile sale esentiale. Se recomanda ca politica de mediu sa tina seama de urmatoarele puncte: ♦ misiunea organizatiei. Un numar mare de organizatii internationale. Aceste principii au ajutat organizatiile sa defineasca continutul si domeniul general de angajare al lor pentru realizarea obiectivelor de protectia mediului. viziunea. ♦ coordonarea cu alte politici organizationale (de exemplu in domeniul calitatii. Aceasta politica a fost aprobata de conducerea la cel mai inalt nivel si a fost numita o persoana investita cu autoritatea necesara pentru supravegherea si aplicarea acestei politici? 42 . Astfel de principii pot sprijini organizatia in dezvoltarea politicii sale de mediu. ele ofera diferitelor organizatii un set de valori comune. asociatii industriale si grupuri de cetateni au elaborat o serie de principii avand un caracter de indrumare. ♦ cerintele partilor interesate si comunicarea cu acestea. produselor si serviciilor sale? 2. Organizatia are o politica de mediu corespunzatoare activitatilor.III. ♦ prevenirea poluarii. De asemenea. si ♦ conformitatea cu regulamente. ♦ principiile fundamentale. Conducerea organizatiei este raspunzatoare de aplicarea politicii si de punerea la dispozitie a datelor care vor permite formularea sau modificarea acesteia. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI O politica de mediu fixeaza pentru o organizatie sensul general al directiei pe care trebuie sa o urmeze si stabileste principiile sale de actiune. sanatatii si securitatii muncii). ♦ conditiile locale sau regionale specifice. legi si alte criterii relevante referitoare la mediu la care organizatia a subscris. Totodata la definirea unei politici de mediu trebuie luate in considerare cateva probleme cum ar fi: 1.

de exemplu. atunci cand este posibil. Conform acestui principiu se recomanda ca o organizatie sa stabileasca un plan care sa permita satisfacerea politicii sale de mediu. prevenirea poluarii. cerintele legale.5 Principiul 2 . ◊ concretizarea conceptului privind ciclul de viata. Care sunt angajamentele incluse in politica de mediu. criteriile interne de performanta. utilizare si eliminare. mai curand in recuperare si reciclare decat in eliminare. ◊ prevenirea poluarii.III. ◊ implicarea partilor interesate si stabilirea unei bune comunicari cu acestea. indeplinirea sau depasirea cerintelor legale. reducerea deseurilor si a consumului de resurse (materiale. ◊ impartasirea experientei castigate in domeniul mediului. politica de mediu. ◊ munca pentru o dezvoltare durabila. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI 4. monitorizarea organizatiei. ◊ punerea la punct a procedurilor de evaluare a performantei de mediu si a indicatorilor asociati. Aceasta politica conduce la fixarea de obiective si tinte in domeniul mediului? 5. III. Implica ea supravegherea tehnologiilor si a practicilor de management ale organizatiei? 6.Planificarea Al doilea principiu de baza al unui SMM este cel al planificarii. luarea in considerare a asteptarilor partilor interesate? Iata cateva exemple de angajamente ce pot fi incluse in politica de mediu pe langa reglementarile specifice din domeniul mediului: ◊ diminuarea oricarui impact negativ semnificativ asupra mediului a noilor activitati prin utilizarea procedurilor integrate de management al mediului si al planificarii. cele care sustin principiul imbunatatirii continue. ◊ incurajarea furnizorilor si contractantilor in adoptarea unui SMM. ◊ educare si instruire. Elementele unui sistem de management de mediu legate de planificare includ: ♦ ♦ ♦ ♦ identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate. 43 . ◊ crearea produselor astfel incat sa se diminueze impactul lor asupra mediului in productie. combustibili si energie) si angajarea.

regionale sau globale? 44 . planurile de mediu si programul de management. Activitatile. Identificarea aspectelor de mediu presupune un proces continuu care determina impactul trecut. Amplasarea organizatiei necesita luarea in considerare in mod deosebit a aspectelor de mediu. De asemenea. Impacturile importante asupra mediului sunt locale. Care sunt aspectele de mediu ale activitatilor.1. Iata cateva probleme de luat in consideratie la identificarea aspectelor de mediu si la evaluarea impacturilor asupra mediului: 1. In acest sens se recomanda ca politica. produselor si serviciilor aspectele de mediu si impacturile asociate? 6. produselor si serviciilor organizatiei? 2. obiectivele si scopurile de mediu ale organizatiei sa fie bazate pe cunoasterea aspectelor de mediu si a impacturilor asupra mediului asociate activitatilor. III. legislatie si afacerile care influenteaza organizatia. De cate ori trebuie sa se produca o anume situatie pentru a avea un impact asupra mediului? 8. Organizatia are o procedura pentru evaluarea impacturilor proiectelor noi asupra mediului? 4. Care sunt aspectele de mediu semnificative tinand cont de impacturi. produsele sau serviciile organizatiei provoaca impacturi negative importante asupra mediului? 3. el poate include identificarea impactului asupra sanatatii si securitatii persoanelor.5.III. precum si evaluarea riscurilor pentru mediu. Cum influenteaza modificarile deliberate sau dezvoltarea activitatii. Acest proces include si identificarea conditiilor impuse de regulamente. gravitate si frecventa? 9. produselor sau serviciilor sale. de exemplu zonele de mediu sensibile? 5. Cat sunt de importante sau severe impacturile potentiale asupra mediului datorate unei disfunctii a procesului? 7. Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra mediului Pentru a realiza un plan eficient este necesara identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra mediului asociat acestor aspecte. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ♦ ♦ obiectivele si tintele de mediu. prezent si viitor asupra mediului ( benefic sau nociv) al activitatilor unei organizatii. probabilitate.

Un aspect de mediu se refera la un element al activitatii.Alegerea unei activitati. ar putea implica o deversare. produs sau serviciu Aspect de mediu asociat Impact solului Activitate – Manevrarea Posibilitatea unei scapari Contaminarea substantelor periculoase accidentale sau a apei Produs -. Exemple de impacturi sunt: poluarea sau contaminarea apei. o emisie. va trebui sa avem in vedere faptul ca: ♦ Relatia dintre aspectele de mediu si impacturile asupra mediului este o relatie cauza-efect. Etapa 3 -. sau o poluare sonora. benefic sau nociv. pentru a fi mai bine cunoscut. ♦ ♦ ♦ ♦ Exemple pentru cele trei etape sunt prezentate in continuare: Activitate.Identificarea aspectelor de mediu ale activitatii. De exmplu. produs sau serviciu Se recomanda ca alegerea activitatii.III. produsului sau serviciului ales. Etapa 1 -.Produs rafinat Calitate si randament Conservarea sporit in utilizare resurselor naturale 45 . PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI Legat de identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra mediului se impun cateva recomandari si sfaturi practice. Un impact se refera la modificarea care se produce asupra mediului ca rezultat al unui anumit aspect. sau epuizarea unei resurse naturale.Identificarea impactului asupra mediului Identificarea unui numar cat mai mare de aspecte al caror impact asupra mediului este real sau potential. Etapa 2 -. Astfel. produsului sau serviciului unei organizatii care ar putea avea un impact benefic sau nociv asupra mediului. Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor aspecte este un proces care poate fi tratat in patru etape. produsului sau serviciului Identificarea unui mare numar de aspecte de mediu care pot fi asociate activitatii. un consum sau o reutilizare a unui material. produsului sau serviciului sa fie facuta in mare masura pentru a acoperi un domeniu important a carui impact sa fie semnificativ si intr-o masura mai mica.

Cuantificarea poate ajuta evaluarea importantei acestuia. ◊ dificultatea modificarii impactului. ◊ severitatea impactului. Cum comunica organizatia personalului informatiile relevante asupra prevederilor legale si a altor cerinte? 46 . III.2. Cum urmareste organizatia modificarile prevederior legale si a altor cerinte? 4. ◊ costul modificarii impactului.5. ◊ preocupari ale partilor interesate. accesul si cunoasterea cerintelor legale si a altor cerinte la care aceasta a subscris si care se refera in mod direct la aspectele de mediu ale activitatilor. ◊ efectul asupra imaginii publice a organizatiei.Evaluarea importantei impactului Importanta impactului asupra mediului poate varia de la o organizatie la alta. produselor sau serviciilor sale. ◊ efectul modificarii asupra altor activitati si procedee. Cum urmareste organizatia prevederile legale si alte cerinte? 3. ◊ probabilitatea de aparitie. Evaluarea importantei impactului poate fi facilitata daca se vor lua in considerare: Efectele asupra mediului: ◊ marimea impactului. Prevederi legale si alte cerinte Se recomanda ca organizatia sa stabileasca.III. Cateva probleme de luat in consideratie privind prevederile legale si alte cerinte: 1. sa aplice si mentina proceduri pentru identificarea. Efectele economice: ◊ existenta eventuala a prevederilor legale si a reglementarilor si costurile aferente aplicarii lor. ◊ durata impactului. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI Serviciu – vehiculelor Intretinerea Emisii sau evacuari de Reducerea noxe aerului poluarii Etapa 4 -. Cum identifica organizatia si cum poate avea acces la prevederile legale si alte cerinte relevante? 2.

cat si standardele externe ajuta organizatia sa-si defineasca propriile obiective si tinte de mediu. si ♦ autorizatii.Prevederi legale si alte cerinte Pentru a mentine conformitatea cu reglementarile din domeniu.5. si serviciile profesionale. produselor sau serviciilor sale. Pentru a facilita urmarirea dispozitiilor legale.3. 47 . III. bazele de date comerciale. se recomanda ca organizatia sa identifice si sa inteleaga dispozitiile legale care sunt aplicabile activitatilor.III. gestionarea produselor. asociatiile sau grupurile industriale. gestiunea bunurilor si cedarea activelor. licente si permise. responsabilitatile angajatilor. ♦ reglementari specifice produselor sau serviciilor organizatiei. ♦ reglementari specifice industriei din care face parte organizatia. ♦ legi privind mediul in general. furnizori.Criterii interne de performanta Atunci cand standardele externe nu raspund necesitatilor organizatiei sau atunci cand ele nu exista se recomanda sa se stabileasca si sa se aplice prioritati si criterii interne de performanta. contractanti. Iata cateva exemple de domenii in care o organizatie poate defini criterii interne de performanta: ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ sisteme de management. Aceste reglementari se pot prezenta sub mai multe forme: ♦ reglementari specifice activitatii ( de exemplu. permise de exploatare a locului). produsele sau serviciile sale. achizitionarea. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI Sfaturi practice -. Atat criteriile interne de performanta. Pentru identificarea reglementarilor din domeniul mediului si a modificarilor aduse acestora pot fi consultate mai multe surse: ♦ ♦ ♦ ♦ toate nivelurile guvernamentale. organizatia poate stabili si actualiza o lista cu toate legile si reglementarile referitoare la activitatile.

Tintele de mediu pot fi detaliate si fixate pentru atingerea acestor obiective. gestionarea apei ( de exemplu. pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns la incidente de mediu. Se recomanda ca obiectivele si tintele sa fie definite de niveluri corespunzatoare. se recomanda ca organizatia sa stabileasca indicatori masurabili ai performantei de mediu.III. relatii impuse de reglementari. masurari si imbunatatiri de mediu. Se recomanda ca aceste tinte sa fie precizate. se recomanda sa se stabileasca o serie de obiective. constientizare si instruire in probleme de mediu. prevenirea poluarii si conservarea resurselor. proiecte esentiale. Obiectivele si tintele trebuie 48 . se recomanda ca organizatia sa ia in considerare atat constatarile obtinute in analiza initiala de mediu. Obiectivele si tintele de mediu pot fi aplicate in general in toate sectoarele unei organizatii. cat si aspectele identificate si impactul asupra mediului asociat acestor aspecte. impreuna cu cadrul de timp preconizat. III.4 Obiective si tinte de mediu Pentru realizarea politicii de mediu a unei organizatii.ale conducerii. gestionarea energiei. Acesti indicatori pot fi utilizati ca baza pentru un sistem de evaluare a performantei de mediu si pot furniza o informatie privind sistemele operationale si de management de mediu. gestionarea calitatii aerului. de ploaie sau subterane). Dupa ce se fixeaza tintele si obiectivele. La stabilirea acestor obiective. sau pot fi limitate la anumite locuri sau activitati specifice. Aceste obiective reprezinta telurile generale si nivelul de performanta privind mediul pe care organizatia si le-a propus in cadrul politicii sale de mediu. si transporturi. cuantificabile si masurabile. gestionarea deseurilor. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ comunicari privind mediul.5. schimbarea procedeelor. ape uzate. gestionarea substantelor periculoase. diminuarea riscului legat de procesele specifice organizatiei.

PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI analizate si revizuite periodic avandu-se in vedere consideratiile facute de diferite parti interesate. la dezvoltarea lor? 3 Sunt luate in considerare punctele de vedere ale partilor interesate? 4 Ce indicatori masurabili specifici au fost stabiliti pentru obiective si tinte? 5 Obiectivele si tintele au fost analizate si revizuite cu regularitate pentru a reflecta imbunatatirile dorite in domeniul performantei de mediu? Odata clarificate problemele formulate mai sus vor trebui avute in vedere cateva recomandari privind stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu. ♦ ♦ 49 . eficienta utilizarii materialelor si energiei. cantitatea de deseuri produse. cantitatea de emisii. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Progresele obtinute in atingerea unui obiectiv pot fi masurate in general. Astfel. raportata la cantitatea de produs finit. obiectivele pot include angajamentul de: ♦ reducere a cantitatilor de deseuri produse si prevenirea epuizarii resurselor. Cum reflecta obiectivele si tintele de mediu atat politica de mediu cat si impacturile importante asupra mediului asociate activitatilor. cum este CO2 . utilizand indicatori ai performantei de mediu cum sunt : ♦ ♦ cantitatea de materii prime sau de energie utilizata . reducere sau eliminare a deseurilor poluante din mediu. concepere a produselor astfel incat sa se reduca la minimum impactul lor asupra mediului in procesul de productie. limitare a oricarui impact negativ important asupra mediului al activitatilor noi. controlul impactului asupra mediului produs de sursele de materii prime. a promova actiuni de constientizare a angajatilor si a colectivitatii cu privire la problemele de mediu.III. produselor sau serviciilor organizatiei? 2 Cum participa personalul responsabil cu realizarea obiectivelor si tintelor de mediu. utilizare si eliminare. La stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu vor trebui luate in consideratie cateva probleme cum ar fi: 1.

Cateva probleme avute in vedere la stabilirea programelor de management de mediu: 50 . III. investitia in protectia mediului. SO2. NOx. HC. servicii. se recomanda ca organizatia sa elaboreze un program de management de mediu care sa cuprinda toate obiectivele sale de mediu.III.5 Programe de management de mediu In cadrul actiunii de planificare. Ele ar trebui sa fie dinamice si analizate cu regularitate pentru a reflecta schimbarile in obiectivele si tintele organizatiei. produse. In cadrul furnizat de planificarea managementului de mediu. utilizate la ambalaje. suprafata de teren trasformata in habitat natural. numar de kilometri efectuati de vehicule. procent de materiale reciclate. Programele de management de mediu. cantitati ale unor poluanti specifici. pe unitatea de productie. resurse si responsabilitati pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei. Indicator: cantitatea de combustibil si de electricitate utilizata pe unitatea de productie. procent de deseuri reciclate. numarul accidentelor de mediu ( de exemplu. numarul de reclamatii. Aceste actiuni se refera la procedee specifice. CO.5. Un exemplu integrat: Obiectiv: reducerea consumului de energie necesara in fabricatie. locuri sau instalatii specifice. Pb.abateri de la limite). in ordinea prioritatii lor in organizatie. Tinta: scaderea cu zece procente a consumului de energie fata de anul precedent. degajari neintentionate). un program de management de mediu identifica actiunile specifice. de exemplu. Programele de management de mediu ajuta organizatia sa-si imbunatateasca performanta de mediu. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ numarul incidentelor de mediu (de exemplu. trebuie sa stabileasca grafice. CFCs. proiecte.

III. Exista un procedeu pentru analizarea periodica a programului? 4. . Care este procesul prin care organizatia realizeaza programele de management de mediu? 2.Transpunerea in practica (implementarea) Pentru transpunerea efectiva in practica a sistemului de management de mediu se recomanda ca organizatia sa-si dezvolte capacitatile si mecanismele de sustinere necesare indeplinirii politicii de mediu. a obiectivelor si a tintelor sale 51 . Cum trateaza acest program problemele legate de resurse. Procesul de planificare a managementului de mediu implica toate partile responsabile? 3. Principiul 3. obiective si tinte. indeplinirea la timp si prioritati? 5. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI 1. Sunt urmarite si revizuite programele de management de mediu? Un exemplu privind cuprinsul si procesul de dezvoltare a unui program de management de mediu se prezinta in continuare: Angajament si politica Primul angajament politica de mediu 1) din Planificare Exemplu Conservarea resurselor naturale Reducerea la minimum a consumului de apa atunci cand acest lucru este posibil tehnic si este rentabil Tinta 1 Reducerea consumului de apa in locuri selectate cu 15% pe an.6. Cum raspund programele de management de mediu la politica de mediu si la activitatile de planificare generala? 6. responsabilitati. Obiectivul 1 III. fata de nivelul actual Primul program Recuperarea apei de mediu Actiunea 1 Instalarea unui echipament pentru reciclarea apei utilizate la spalare in Procesul A pentru reutilizarea ei in procesul B 1) Acest proces ar trebui repetat pentru toate angajamentele din politica.

1 Resurse umane. materiale (de exemplu: utilitati. Cum identifica si aloca organizatia resursele umane. III. Structura de organizare si resursele de care dispun intreprinderile mici si mijlocii pot impune anumite limite la transpunerea in practica a SMM. in scopul transferului de tehnologii si know-how.2 Asigurarea mijloacelor III.6. inclusiv cele pentru noile proiecte ? 2. organizatiile pot dezvolta proceduri pentru urmarirea beneficiilor si a costurilor activitatilor de mediu si a celor legate de mediu. umane. de dinamica mediului de afaceri si de procesul imbunatatirii continue. materiale si financiare Se recomanda ca resursele corespunzatoare. utilizarea in comun a unor facilitati si servicii.III. Cum urmareste organizatia costurile si beneficiile activitatilor de mediu ? Un caz aparte il constituie intreprinderile mici si mijlocii. transpunerea in practica a managementului de mediu se poate aborda in etape si ar trebui sa se bazeze pe nivelul de cunoastere si constientizare de catre personalul acestora a cerintelor. Pentru multe organizatii. esentiale pentru implementarea politicii de mediu a organizatiei si atingerea obiectivelor avute in vedere. facilitarea progresului tehnic. ♦ 52 . materiale si financiare necesare pentru atingerea obiectivelor si scopurilor sale de mediu. sa fie stabilite si puse la dispozitie. Este bine de avut in vedere cateva probleme privind resursele umane. In alocarea resurselor. participarea la transferul know-how.1 Generalitati Capacitatile si mijloacele de sustinere ale oricaror activitati ale unei organizatii evolueaza permanent in functie de schimbarile cerintelor partilor interesate. materiale si financiare: 1. echipamente) si financiare. Pot fi incluse si aspecte cum sunt cele legate de costul controlului poluarii. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI III.2. asteptarilor si beneficiilor in privinta mediului si pe disponibilitatea resurselor.6. de deseuri si de eliminare a acestora. aspectelor. alte intreprinderi mici si mijlocii din lantul de aprovizionare sau din bazele locale pentru definirea si rezolvarea problemelor comune. Pentru a face fata acestor constrangeri intreprinderile mici si mijlocii ar trebui pe cat posibil sa dezvolte o strategie de cooperare cu : ♦ organizatiile reprezentand clienti mari.6.

2 Integrarea si armonizarea SMM in sistemul de management existent Pentru un management eficient al problemelor de mediu. sistemele de masurare si monitorizare. Cum a fost integrat sistemul de management al mediului in procesul de management general al intreprinderii? 2. organizarea si structura responsabilitatilor. controlul operational si documentarea. sistemele de apreciere si recompensa. alocarea resurselor. comunicarea si raportarea. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI stabilirea unei modalitati de a studia SMM.III.2. competenta si resurse. camere de comert. ♦ III.2. ♦ organizatii de standardizare. asociatii ale intreprinderilor mici si mijlocii. pentru programele de instruire. sistemele de sustinere si de informare. se recomanda ca elementele SMM sa fie concepute si realizate astfel incat acestea sa fie integrate si armonizate in mod efectiv in elementele sistemului de management existent. formarea si dezvoltarea.3 Raspunderi si responsabilitati Se recomanda ca responsabilitatea pentru realizarea si eficienta SMM sa fie atribuita unei (unor) persoane sau functie(i) cu suficienta autoritate. Cateva probleme care trebuie luate in considerare in procesul de integrare si armonizare sunt: 1.6. universitati si alte centre de cercetare pentru sprijinirea productiei si inovatiilor.6. angajarea unor activitati de consultanta in comun. Elementele sistemului de management general care pot sa faca obiectul armonizarii si integrarii SMM sunt: ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ politicile de organizare. 53 . Care este procesul pentru echilibrarea si rezolvarea conflictelor intre mediu si alte obiective de afaceri si prioritati? III.

Iata cateva probleme care trebuie luate in considerare la atribuirea raspunderilor si responsabilitatilor: 1. Care sunt responsabilitatile si raspunderile personalului care gestioneaza. resurse si personal suficient pentru implementare ? ♦ se initiaza actiuni pentru asigurarea conformitatii cu politica de mediu? ♦ se anticipeaza. 54 . Angajatii de la toate nivelurile sunt raspunzatori pentru indeplinirea responsabilitatilor lor in obtinerea performantei de mediu si sustinerea sistemului de management general de mediu.III. realizeaza si verifica activitatile ce afecteaza mediul si daca acestea sunt definite si au o baza de documentare ? 2. Care este relatia dintre responsabilitatea in domeniul mediului si performanta individuala si daca aceasta este analizata periodic ? 3. O abordare posibila pentru stabilirea responsabilitatilor de mediu este indicata mai jos. Cum se realizeaza responsabilitatea si raspunderea personalului? In acest sens: ♦ se obtine o formare. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI Conducerea operationala trebuie sa defineasca responsabilitatile in mod clar si sa-si asume la randul ei responsabilitatea si raspunderea pentru implementarea efectiva a SMM si obtinerea performantei de mediu dorite. Trebuie avut in vedere faptul ca institutiile si companiile au structuri organizatorice diferite si este deci necesar ca intelegerea si definirea responsabilitatilor in domeniul mediului sa se bazeze pe procesele lor concrete de munca. identifica si inregistreaza toate problemele de mediu? ♦ se initiaza. recomanda sau ofera solutii pentru aceste probleme? ♦ se verifica implementarea unor asemenea solutii ? ♦ se controleaza activitatile viitoare pana cand orice deficienta sau conditie nesatisfacatoare a fost corectata? ♦ se obtine o instruire corespunzatoare pentru a actiona in situatii de urgenta? ♦ sunt cunoscute consecintele unei neconformitati? ♦ sunt cunoscute raspunderile ce decurg in acest caz? ♦ se incurajeaza actiunile si initiativele voluntare? Pentru a asigura dezvoltarea si implementarea eficienta a unui SSM. este necesar sa se atribuie responsabilitati corespunzatoare personalului organizatiei.

director executiv. Manager financiar /contabilitate Toata conducerea NOTA -. La randul lor. transforma un sistem de management de mediu existent pe hartie intrun proces real. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI Ceea ce urmeaza este un posibil exemplu de diferite responsabilitati de mediu. acestia ar trebui sa-i incurajeze pe toti ceilalti membri ai organizatiei sa raspunda in mod similar in vederea transpunerii in practica a unui sistem SMM. prin explicarea valorilor de mediu si transmiterea. comunicarea catre intregul personal a angajamentului propriu asumat prin politica de mediu. 55 .2. Presedinte. manager general de mediu Managerii respectivi Manager general de mediu Manager Toti managerii Departamentul de marketing si vanzari Aprovizionare. Toti membrii organizatiei ar trebui sa inteleaga si sa fie incurajati si convinsi sa accepte importanta atingerii obiectivelor si tintelor de mediu pentru care sunt responsabili si/sau raspunzatori.In cazul SMM persoana responsabila poate fi proprietarul. care. tintelor si programelor de mediu Evaluarea performantei SMM Asigurarea conformitatii cu reglementarile din domeniu Asigurarea imbunatatirii continue Identificarea asteptarilor clientilor Identificarea asteptarilor furnizorilor Elaborarea si mentinerea procedurilor contabile Conformitatea cu procedurile stabilite Persoana(e) responsabila(e) Presedinte. Acesta devine angajamentul fiecarei persoane.6. Director executiv. III. Exemple de responsabilitati de mediu Stabilirea directiei generale Elaborarea politicii de mediu Stabilirea obiectivelor.4 Constientizare si motivatie privind mediul Conducerea la cel mai inalt nivel are un rol cheie in realizarea constientizarii si motivatiei angajatilor. in contextul participarii la valorile de mediu.III.

catre salariati. dezvoltarea competentelor si formarea continua a personalului. adecvata realizarii politicilor. Un program de instruire tipic cuprinde urmatoarele elemente: ♦ identificarea necesitatilor de instruire a angajatilor. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI Motivatia pentru imbunatatirea continua a SMM poate fi sporita atunci cand angajatilor li se recunoaste meritul in realizarea obiectivelor si atingerea tintelor si sunt incurajati sa exprime sugestii care pot conduce la imbunatatirea performantei de mediu. De asemenea organizatia ar trebui sa se asigure ca subcontractantii si colaboratorii acesteia care lucreaza pe teren au cunostintele si competentele necesare realizarii muncii intr-o "maniera responsabila fata de mediu". accepta valorile si importanta ocrotirii mediului si participa la solutionarea problemelor de mediu ale organizatiei? 3. recrutarea. In ce masura valorile de mediu acceptate servesc la motivarea actiunilor responsabile privind ocrotirea mediul? 4. standardele interne.6. angajamentul organizatiei privind politica de mediu? 2. sustinut si transmis conducerea la varf. 56 . Cum recunoaste si apreciaza realizarile angajatilor sai in domeniul mediului? III. atunci cand acestea sunt efectuate incorect. instruirea. obiectivelor si tintelor de mediu. Se recomanda ca angajatii sa aiba o baza de cunostinte corespunzatoare. ar trebui asigurata pentru intregul personal din organizatie. Pentru a evalua eficienta unor astfel de actiuni ar trebui sa raspundem la urmatoarele intrebari cum ar fi: 1.2. metodele si competentele cerute de indeplinirea sarcinilor proprii intr-un mod eficient si competent si sa cunoasca impactul produs de activitatile lor asupra mediului. competente si instruire Cunostintele si competentele necesare realizarii obiectivelor de mediu ar trebui identificate si evidentiate. inclusiv prin instruirea privind cunostintele. Acestea ar trebui luate in considerare la alegerea.5 Cunostinte. Este necesar ca formarea si instruirea sa fie astfel facuta. Cum a stabilit. In ce masura angajatii inteleg. Nivelul si detalierea instruirii pot varia in functie de sarcina fiecarui angajat. Instruirea corespunzatoare. precum si politicile si obiectivele de mediu ale organizatiei.III. incat toti angajatii sa cunoasca cerintele reglementarilor corespunzatoare .

de exemplu exploatare. obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei si insuflarea unui sentiment de responsabilitate individuala Imbunatatirea performantei in domenii specifice ale organizatiei. evaluarea modului in care s-au insusit cunostintele in cadrul activitatii de instruire. analizata si modificata daca este necesar ? 4. Instruirea este dezvoltata. competenta si eficienta activitatii de instruire: 1. verificarea conformitatii programului de instruire cu cerintele organizationale sau reglementare. Cum este asigurata documentatia necesara si urmarita instruirea ? Iata cateva exemple ale tipurilor de instruiri pe probleme de mediu care pot fi asigurate de organizatie: Tip de instruire Instruire pentru constientizare privind importanta strategica a managementului de mediu Instruire pentru constientizare privind problemele de mediu in general Audienta Conducerea la cel mai inalt nivel Scop Obtinerea angajamentului si alinierii la politica de mediu a organizatiei Toti angajatii Obtinerea angajamentului privind politica. dezvoltare si inginerie Asigurarea conformitatii cu cerintele interne si reglementare Cresterea competentelor Angajatii cu responsabilitati in domeniul mediului Conformitate Angajatii ale caror actiuni pot afecta conformitatea 57 . asigurarea documentatiei necesare.III. In acest caz trebuie raspuns la urmatoarele intrebari privind cunostintele. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ elaborarea unui plan de instruire care raspunde necesitatilor concrete. cercetare. Cum identifica organizatia necesitatile de instruire ? 2. Cum sunt analizate necesitatile de instruire pentru functii specifice ? 3. instruirea grupurilor de angajati propusi.

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

III.6.3. Actiuni de sprijinire in vederea punerii in practica a unui SMM III.6.3.1 Comunicare si raportare Comunicarea presupune stabilirea proceselor de raportare interna si atunci cand se doreste , externa, privind activitatile organizatiei legate de mediu pentru:

a demonstra angajamentul conducerii in rezolvarea problemelor de mediu; a trata problemele referitoare la aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei; a constientiza importanta politicii, obiectivelor, tintelor si programelor de mediu ale organizatiei; a informa partile interesate interne sau din exterior cu privire la sistemul de management de mediu al organizatiei si la performanta sa de mediu, atunci cand este cazul.

Rezultatele monitorizarii SMM, auditurilor si analizelor efectuate de conducere trebuie aduse la cunostinta celor care sunt responsabili pentru atingerea unei anumite performante privind protectia mediului. Furnizarea de informatii adecvate angajatilor organizatiei si altor parti interesate au ca scop motivarea acestora si incurajarea publicului de a intelege si accepta eforturile organizatiei pentru imbunatatirea performantei sale de mediu. Cateva probleme de luat raportarea: 1. 2. 3. 4. 5. 6. in consideratie privind comunicarea si

Care este mecanismul de receptare si de raspuns la preocuparile angajatilor ? Care este mecanismul de receptare si de raspuns la preocuparile altor parti interesate ? Care este mecanismul de comunicare a politicii si a performantei de mediu al organizatiei ? Cum sunt comunicate rezultatele auditurilor si analizelor SMM tuturor persoanelor interesate din organizatie ? Care este mecanismul prin care se face accesibil publicului politica de mediu ? Comunicarea interna este adecvata sustinerii imbunatatirii continue a problemelor de mediu ?

58

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Pentru o mai buna intelegere si aplicare se prezinta cateva exemple si sfaturi practice: a) Elemente care pot fi incluse in rapoarte: ◊ profilul organizatiei; ◊ politica, obiectivele si tintele de mediu; ◊ procesul de management de mediu (incluzand implicarea partilor interesate si cunoasterea personalului ); ◊ evaluarea performantei de mediu (incluzand emisiile, conservarea resurselor, conformitatea, serviciile care insotesc produsele si riscurile); ◊ oportunitati de imbunatatire; ◊ informatii suplimentare, cum sunt glosarele; ◊ prezentarea continutului. b) Este important de retinut, atat pentru comunicare si raportare interna, cat si externa, urmatoarele: ◊ sa se incurajeze comunicarea reciproca; ◊ informatia sa fie inteleasa si explicata in mod corespunzator; ◊ informatia sa fie verificabila; ◊ organizatia sa prezinte o imagine exacta a performantei sale; ◊ informatia sa fie prezentata intr-o forma coerenta (de exemplu, unitati similare de masura care sa permita compararea diferitelor marimi in timp). c) O organizatie poate comunica informatia legata de mediu in diferite moduri: ◊ in exterior, printr-un raport anual, prezentari reglementate,rapoarte publice de stat, publicatii ale asociatiilor din industrie, mas-media, publicitate; ◊ organizarea de zile deschise, publicarea numerelor de telefon unde pot fi adresate reclamatiile si problemele; ◊ in interior, prin buletine informative, publicatii interne, reuniuni si mesaje trimise prin posta electronica. III.6.3.2 Activitatea de documentare si evidenta documentelor Se recomanda ca procesele si procedurile operationale sa fie definite si sa dispuna de documentatia corespunzatoare si atunci cand este necesar actualizata. Organizatia ar trebui sa identifice si defineasca in mod clar diferitele tipuri de documente care stabilesc si specifica procedurile operationale si de control eficiente. Existenta bazei de documente pentru SMM ajuta la constientizarea angajatilor asupra a ceea ce este necesar de facut pentru realizarea
59

III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

obiectivelor de mediu ale organizatiei si permite evaluarea sistemului si a performantei de mediu. Natura documentatiei poate varia in functie de marimea si complexitatea organizatiei. In cazul in care elementele SMM sunt integrate intr-un sistem de management general al organizatiei, documentatia referitoare la mediu ar trebui integrata in documentatia existenta.Pentru facilitarea utilizarii acesteia, organizatia poate lua in considerare realizarea si mentinerea unui sumar al documentatiei existente utilizabile pentru: ◊ a confrunta politica, obiectivele si tintele de mediu; ◊ a descrie mijloacele de realizare a obiectivelor si tintelor de mediu; ◊ a evidentia rolurile cheie, responsabilitatile si procedurile; ◊ a indica accesul la documentatia conexa si a descrie si alte elemente ale sistemului de management de mediu al organizatiei, acolo unde este cazul; ◊ a demonstra ca elementele sistemului de management de mediu care sunt adecvate organizatiei sunt implementate. Un astfel de document rezumativ poate servi ca referinta la transpunerea in practica si mentinerea sistemului de management de mediu al organizatiei. Urmatoarele aspecte trebuie avute in vedere: 1. Cum sunt identificate, documentate, comunicate si analizate procedurile de management de mediu ? 2. Organizatia are un procedeu pentru dezvoltarea si mentinerea documentatiei SMM ? 3. Cum este integrata documentatia SMM in documentatia existenta, acolo unde este cazul ? 4. Cum au acces angajatii la baza de documente a SMM ,necesara desfasurarii activitatilor lor profesionale ? Inainte de a prezenta cateva sfaturi practice trebuie sa avem in vedere ca toate documentele indiferent de suportul si locul unde se afla trebuie sa fie utile si usor de inteles. Toata documentatia ar trebui sa fie datata (inclusiv datele revizuirilor), usor de identificat, organizata si pastrata o peroada de timp specificata. Se recomanda ca organizatia sa se asigure ca :

documentele pot fi identificate dupa numele organizatiei, departamentului, functiei, activitatii si/sau persoanei de contactat;

60

publicitate. ♦ achizitia. revizuite daca este necesar si aprobate de persoane autorizate inainte de aparitia lor. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ♦ ♦ ♦ documentele sunt analizate periodic. ♦ transport. III. obiectivele si tintele de mediu sunt indeplinite. construirea sau modificarea cladirilor sau instalatiilor. III. activitati strategice de management care sa anticipeze si sa raspunda la schimbarile cerintelor de mediu.6. ♦ procese de productie si de intretinere.3. ♦ contractarea. se recomanda ca organizatia sa ia in considerare acele operatiuni si activitati care au un impact semnificativ asupra mediului. ♦ service-ul pentru clienti. ♦ depozitarea produselor. ♦ marketing. documentele necorespunzatoare sunt retrase rapid din toate punctele de difuzare si punctele de utilizare. Astfel de operatiuni si activitati pot include: ♦ proiectarea si ingineria activitatilor de cercetare si dezvoltare. ♦ laboratoare. ♦ manipularea si depozitarea materiilor prime. ♦ aprovizionarea. cesionari si gestiunea proprietatii) sau a unor produse si ambalaje. Aceste activiti pot fi impartite in trei categorii: ♦ ♦ ♦ activitati pentru prevenirea poluarii si conservarea resurselor naturale in cadrul noilor proiecte importante.6.3 Controlul activitatilor si operatiilor desfasurate in cadrul SMM Transpunerea in practica a SMM presupune stabilirea si mentinerea unor proceduri de control pentru a te asigura ca politica. versiunile curente ale documentelor importante sunt disponibile in toate locurile unde se efectueaza operatii esentiale pentru functionarea eficienta a sistemului. a proprietatii (achizitii. activitati curente de management destinate sa asigure conformitatea cu cerintele interne si externe ale organizatiei si sa garanteze eficacitatea si eficienta lor.3. Atunci cand se elaboreaza sau se modifica aceste proceduri de control. a schimbarilor unor procese si gestionarii resurselor.III.4 Pregatirea pentru situatii de urgenta si a capacitatii de raspuns 61 .

♦ planuri de comunicare interna si externa. Procedurile operationale si controlul ar trebui sa tina seama.7. ♦ detalii privind serviciile de urgenta(de exemplu: pompieri. ♦ actiuni intreprinse in diferite situatii de urgenta. deversarile accidentale in apa sau pe sol. se recomanda ca o organizatie sa masoare. efectele specifice determinate de evacuarile accidentale asupra mediului si ecosistemului. In acest sens organizatia trebuie sa elaboreze si sa mentina proceduri care sa trateze incidentele de mediu si situatiile de urgenta posibile. elaborarea unor planuri si proceduri pentru situatii de urgenta care sa asigure capacitatea de raspuns corespunzatoare in cazul aparitiei unor incidente neprevazute sau accidentale. ♦ lista a personalului de baza.7. salubritate). incluzand impactul potential al fiecareia asupra mediului si masurile care se iau in cazul emisiei accidentale. ♦ planuri de instruire si verificare a eficientei acestora.Masurare si evaluare III. monitorizarea si 62 .1 Generalitati Conform acestui principiu. III. Principiul 4 . Astfel de planuri de urgenta includ: ♦ modul de organizare in caz de urgenta si stabilirea responsabilitatilor. sa monitorizeze si sa evalueze performanta pe care o realizeaza din punct de vedere al ocrotirii mediului. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI Se recomanda ca un element important al activitatii de implementare a SMM. Masurarea. acolo unde este cazul de: ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ emisiile accidentale in atmosfera.III. ♦ informatii privind materialele si substantele periculoase. Se recomanda ca procedurile sa ia in considerare incidentele ivite sau posibile ca urmare a: conditiilor anormale de functionare. accidentelor sau situatiilor de urgenta potentiale.

III. verificabili si reproductibili. Se recomanda sa se aplice procedee corespunzatoare pentru a asigura fiabilitatea datelor. Cum este monitorizata curent performanta de mediu ? 2. practici.7. monitorizare si auditare.2 Masurare si monitorizare Se recomanda sa existe un sistem de masurare si monitorizare a performantei reale fata de obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei in domeniile sistemului de management si a proceselor operationale. a echipamentului de incercare si probarea hardware-lui si software-lui. precum si a altor analize asupra SMM care au la baza o serie de documente si la randul lor constituie o noua baza de documentatie. Acesta include evaluarea conformitatii cu legislatia si reglementarile de mediu existente. care asigura ca organizatia functioneaza in conformitate cu programul de management de mediu stabilit. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI evaluarea sunt activitati cheie a unui SMM.3 Actiune preventiva si actiune corectiva In urma activitatilor de masurare. III. Identificarea indicatorilor corespunzatori si semnificativi pentru performanta de mediu a organizatiei ar trebui sa fie un proces permanent. In vederea realizarii unor masuratori si monitorizari corespunzatoare trebuie sa avem in vedere urmatoarele aspecte: 1. Cum au fost stabiliti indicatorii specifici ai performantei de mediu in functie de obiectivele si tintele de mediu ale organizatiei si care sunt acestia? 3 Ce procese de control se aplica pentru etalonarea regulata. masurarea esantioanelor si monitorizarea echipamentelor si sistemelor ? 4 Care este procesul de evaluare periodica a conformitatii cu prevederile legale si alte acorduri? III. coerenti cu politica sa de mediu. Astfel de procedee se pot referi la etalonarea aparaturii.7. trebuie identificate o 63 . Indicatorii ar trebui sa fie relevanti pentru activitatile organizatiei. eficienti din punct de vedere al costului si fezabili tehnologic. Rezultatele trebuie analizate si utilizate pentru determinarea domeniilor in care s-a inregistrat un succes si identificarea activitatilor care necesita actiuni corective si imbunatatiri. Se recomanda ca astfel de indicatori sa fie obiectivi.

Elementele principale ale unei bune gestionari a documentelor si informatiilor de mediu includ mijloacele de identificare. Conducerea organizatiei trebuie sa se asigure ca aceste actiuni preventive si corective se pun in aplicare si in acelasi timp este urmarita eficienta lor in mod continuu.7. reclamatii si actiuni intreprinse. etalonare si intretinere. ♦ activitati de inspectie. strangere.III. regasire. In acest fel poate rezulta o gama complexa de documente si informatii.4 Gestionarea inregistrarilor si a informatiilor referitoare la SMM Documentele constituie o dovada a functionarii continue a SMM si ar trebui sa cuprinda : ♦ prevederi legale si alte reglementari. Cum asigura sistemul preconizat de gestionare a inregistrarilor (informatiilor) organizatiei accesul angajatilor la informatia de care au nevoie si cand au nevoie ? 64 . clasificare. Care sunt informatiile legate de mediu de care are nevoie organizatia pentru o gestionare eficienta? 2. Iata cateva probleme de luat in consideratie pentru gestionarea informatiilor si inregistrarilor: 1. ♦ detalii referitoare la neconformitati: incidente. ♦ informatii privind furnizorii si contractantii. ♦ auditurile de mediu si analizele efectuate de conducere. Gestionarea eficienta a acestor documente este esentiala pentru implementarea cu succes a SMM. ♦ identificarea produselor: date privind componenta si caracteristicile acestora. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI serie de actiuni cu caracter preventiv si corectiv. Ce capacitate are organizatia de a identifica si urmari indicatorii cheie ai performantei de mediu precum si alte date necesare realizarii obiectivelor sale ? 3. intretinere. ♦ datele si inregistrarile din activitatea de monitorizare. retinere si punere la dispozitie a informatiilor si documentelor reprezentative ale SMM. ♦ aspecte de mediu si impactul asociat acestora. III. ♦ activitati de instruire in domeniul mediului. completare. pastrare. ♦ autorizatii.

in functie de aspectele si impactul potential asupra mediului. avand ca obiectiv imbunatatirea performantei sale globale de mediu. Auditurile SMM pot fi realizate de membri ai personalului organizatiei si/ sau de participanti externi alesi de organizatie. tintelor si performantei de mediu.7.8. In toate cazurile. Se recomanda ca analiza SMM sa cuprinda : ◊ ◊ analiza a obiectivelor. conducerea organizatiei sa analizeze SMM pentru a asigura continua lui adaptare si eficienta. 65 . Frecventa auditurilor este determinata de natura activitatilor. Analiza sistemului de management de mediu Se recomanda ca la intervale adecvate.III.2. produsele si serviciile organizatiei.1 Generalitati In conformitate cu acest principiu se recomanda ca o organizatie sa analizeze si sa imbunatateasca continuu sistemul sau de management de mediu. incluzand impactul acestora asupra performantei financiare si a competitivitatii organizatiei.Analiza si imbunatatirea continua III. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI III. Se recomanda ca acest proces de imbunatatire sa aiba un caracter continuu. se recomanda ca persoana(persoanele) care efectueaza auditul sa o poate face in mod obiectiv si impartial si sa aiba instruirea corespunzatoare. III. constatarile auditurilor SMM.5 Auditurile SMM Se recomanda ca auditurile SMM sa fie realizate periodic pentru a determina daca sistemul este conform masurilor planificate si este corect implementat si mentinut. Se recomanda ca raportul auditului sa fie difuzat conform planului de audit. Analiza SMM ar trebui sa fie destul de cuprinzatoare pentru a aborda toate activitatile.8 Principiul 5 .8. Se recomanda ca frecventa efectuarii auditurilor sa se stabileasca pe baza rezultatelor auditurilor precedente. III.

obiectivele si tintele de mediu pentru a identifica oportunitatile de imbunatatire (a se vedea figura 1). descoperiri in stiinta si tehnologie. raportarea si comunicarea. Cum sunt luate in considerare punctele de vedere ale partilor interesate in analiza SMM. urmatoarele elemente ar trebui luate in consideratie: 1.3 Imbunatatirea continua Conceptul de imbunatatire continua face parte integranta din SMM. evaluare a oportunitatii politicii de mediu si a necesitatii schimbarilor din cadrul acesteia avand in vedere si modificarile aparute la nivelul legislatiei specifice. Iata si cateva probleme care ar trebui luate in consideratie privind analiza SMM: 1. Cum sunt implicati angajatii in analiza SMM si in actiunile ce urmeaza a fi intreprinse ? 3. Care este procesul prin care organizatia identifica actiunile preventive si corective. preferintele pietei. modificarea asteptarilor si cerintelor partilor interesate. elaborarea si implementarea unor planuri pentru actiuni preventive si corective care sa raspunda acestor cauze.III. modificari ale produselor sau activitatilor organizatiei. III. verificarea eficientei actiunilor preventive si corective. invataminte obtinute din incidentele de mediu. realizarea compararii permanente cu obiectivele si tintele de mediu.8. Se recomanda ca procesul imbunatatirii continue sa cuprinda urmatoarele actiuni: ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ identificarea zonelor in care sistemul de management de mediu poate fi imbunatatit conducand la imbunatatirea performantei de mediu. In acest sens. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ evaluare a eficientei acestuia. determinarea cauzei sau cauzelor de fond ale neconformitatilor sau deficientelor. precum si imbunatatirea continua ? 66 . Acest lucru se obtine printr-o evaluare continua a performantei de mediu a SMM fata de politicile. asigurarea documentatiei necesare pentru orice actiune de imbunatatire a SMM. Cum este analizat periodic SMM ? 2.

modificarilor cadrul procesului de imbunatatire continua. elemente ale sistemului de management de rezultatelor auditurilor sistemului. PREZENTAREA ELEMENTELOR UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI 2.III. abordeze eventualele a obiectivelor si altor mediu. Cum verifica organizatia daca actiunile preventive si corective precum si imbunatatirile sunt oportune si eficiente ? Analiza efectuata de conducere trebuie sa necesitati de schimbare a politicii de mediu. ca urmare a circumstantelor si in 67 .

♦ reviziile de mediu. ).1 Printre instrumentele ce permit o verificare a performantei de mediu amintim urmatoarele metode si procedee: ♦ evaluarea performantei de mediu ( EPM ). cat si din punct de vedere al celei care doreste sa demonstreze ca are introdus in activitatea sa de management general un SMM.M.4. Judecand prin prisma teoriei sistemelor de reglare automata. ♦ evaluarea ciclului de viata ( ECV ). Scopul final al introducerii unui SMM este imbunatatirea performantei sale de mediu. In prezentul capitol ne vom ocupa de o metoda de verificare a performantei de mediu numita prescurtat E. PERFORMANTA DE MEDIU REALIZATA INSTRUMENTE DE EVALUARE A PERFORMANTEI DE MEDIU FIG 4.M.1. EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU In capitolele precedente am prezentat principiile si elementele componente ale unui sistem de management al mediului ( SMM ) atat din punct de vedere al unei organizatii care doreste sa promoveze un astfel de sistem. S. In acest context este necesar sa existe instrumente clare care sa poata verifica performantele realizate si sa contribuie la corectarea SMM astfel incat sa asigure o imbunatatire continua a performantelor de mediu. se poate reprezenta grafic ca o bucla de reglaj cu reactie inversa.P.M. relatia SMM .IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU IV.performanta de mediu instrumente de evaluare a performantei. (evaluarea performantei de mediu). unde reactia inversa o reprezinta instrumentele de evaluare a performantei de mediu ( Fig. 68 . ♦ auditul de mediu.

◊ evaluarea performantelor realizate comparativ cu criteriile de performanta stabilite.) 69 .M. pentru a determina daca performanta de mediu a organizatiei respecta criteriile stabilite de conducerea organizatiei.P. este un instrument continuu de evaluare spre deosebire de audit care se realizeaza periodic. E.) Expresie specifica ce asigura informatii despre conditiile locale. exista si alte instrumente de evaluare a performantei de mediu (audit.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU E. pe o baza continua. Cum am mai aratat.S.P. ◊ fixarea criteriilor de performanta interna. • criteriu de performanta de mediu Obiectiv. in functie de scara fenomenelor de mediu pe care organizatia le alege. nationale sau globale ale mediului. .M. E.V. tinta sau alt parametru al performantei de mediu fixat de conducerea organizatiei si folosit in scopul evaluarii performantei de mediu. E.P. discontinuu. • evaluarea performantei de mediu (E.“Regional” se poate referi la un stat. Am subliniat cuvintele . IV. reviziile de mediu). provincie sau grup de state din cadrul unei tari sau se poate referi la un grup de tari sau un continent.M. alaturi de E. poate fi folosit ca ajutor pentru: ◊ identificarea aspectelor de mediu importante. Nota .V. regionale.M..P. este un proces de management intern si un instrument destinat sa furnizeze conducerii informatii sigure si verificabile. dar apar si unii termeni specifici noi cum ar fi: • indicator al starii mediului (I. pune accent pe evaluarea performnatelor organizatiei.M. in timp ce E. Definitii specifice pentru E.M. pune accent pe evaluarea aspectelor de mediu si a impactului potential asociat produselor si serviciilor unei organizatii.M.P.M.C.P.P.pe o baza continua“ deoarece vom vedea ca sunt si instrumente de evaluare a performantei cu caracter periodic.C. E.1. Termenii folositi in continuare au aceeasi semnificatie cu cei utilizati pana in prezent.

evaluarea informatiilor in functie de criteriile de performanta de mediu. IV.P. comunicarea.M. este un poces de management intern care se bazeaza pe folosirea indicatorilor si pe compararea performantei trecute si prezente a organizatiei cu criteriile sale de performanta de mediu..M. Un I.Realizeaza (efectueaza) . etapele procesului de evaluare a performantei de mediu sunt: ♦ PLANIFICA a) planificarea E.M.2.P. respectiv 5 . ♦ 70 . Note: 1. colectarea datelor relevante pentru indicatorii alesi.Planifica . (Procesul de alegere al indicatorilor se poate referi atat la indicatorii existenti cat si la dezvoltarea unor indicatori noi).P.M. In acceptiunea standardului ISO 14031. • indicatorul performantei de mediu (I.verifica si actioneaza“. REALIZEAZA (EFECTUEAZA) c) utilizarea datelor si informatiilor.M.Verifica si actioneaza”.P. care furnizeaza informatii despre eforturile conducerii de a influenta performanta de mediu a unei organizatii se numeste indicator de performanta a conducerii. principiul 4 evaluarea si masurarea. Un I.implementarea (realizarea). b) alegerea indicatorilor E.M.) Expresie specifica ce furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei. care se regasesc in etapa . revizuirea si imbunatatirea continua a acestui proces. care include: 1.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU Proces care usureaza deciziile conducerii legate de pereformanta de mediu a unei organizatii prin alegerea indicatorilor. procesul de evaluare a performantelor de mediu urmeaza un model de management ce poate fi prezentat sintetic prin: . regasim principiul 2 planificarea.M. Comparativ cu cele cinci principii ale S.analiza si imbunatatire continua. Detaliat. 2.P. 2.. principiul 3 . precum si raportarea. care furnizeaza informatii despre performanta de mediu ale operatiilor unei organizatii se numeste indicator de performanta operational. Etapele procesului de evaluare a performantelor de mediu E.M. analizarea si transformarea datelor in informatii care sa descrie performanta de mediu a organizatiei.P. strangerea si analizarea datelor.

In continuare vom utiliza doua categorii de indicatori pentru E.P.P.P.) • Indicatori de performanta operationali ( I. 4.: ◊ ◊ Indicatori de performanta de mediu ( I. raportarea si comunicarea informatiilor care descriu performanta de mediu a organizatiei.M. evaluarea informatiilor care descriu performanta de mediu a organizatiei in comparatie cu criteriile de performanta de mediu ale organizatiei.2) Analizarea si transformarea datelor in informatii care descriu performanta de mediu a organizatiei Informatii c.S. ) Indicatori de stare a mediului ( I.M.P. performanta operatiunilor sale si starea mediului.) La nivelul unei organizatii exista o legatura stransa intre deciziile si actiunile conducerii.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU 3.C.1) Colectarea datelor relevante pentru indicatorii alesi.) Indicatorii de performanta de mediu la randul lor pot fi: • Indicatori de performanta a conducerii ( I.3) Evaluarea comparativ cu criteriile informatiilor performanta ale de organizatiei Rezultate c. Fig 4.2.P. ♦ VERIFICA SI ACTIONEAZA d) revizuirea si imbunatatirea E. Schematic.): REALIZEAZA (EFECTUEAZA) c) Utilizarea datelor si informatiilor c.P.O. 4) Raportarea si comunicarea informatiilor VERIFICA SI ACTIONEAZA d) Revizuirea si imbunatatirea E.M.M.M.2. Date c. 71 . aceste etape pot fi prezentate astfel (figura 4.

• identifice ocaziile favorabile pentru un mai bun management al aspectelor sale de mediu (de exemplu prevenirea poluarii).P.M.M. ajuta o organizatie sa: • determine toate actiunile necesare pentru a se conforma criteriilor sale de performanta de mediu. • identifice aspectele importante de mediu. • identifice ocaziile favorabile strategice. • identifice directiile in performanta sa de mediu.M. • creasca eficienta si eficacitatea organizatiei.3. De asemenea E.P.P. 72 .). trebuie sa fie eficient din punct de vedere al costurilor si sa faca parte firesc din functiile si activitatile obisnuite ale organizatiei.M. este esential. tipului. trebuie adaptata marimii. localizarii. E.P. necesitatilor si prioritatilor organizatiei. Informatiile furnizate prin sistemul de E. ORGANIZATIA PARTI INTERESATE Angajamentul conducerii pentru implementarea E.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU Acest fapt se reflecta si in fluxurile informationale sau materiale in centrul carora se afla o anumita organizatie (figura 4.

• informatii despre conditiile locale..P.M.P.P. necesare realizarii E. • criteriile sale de performanta de mediu. produse si servicii. Resursele financiare. Este important de retinut ca E. • strategia sa globala de afaceri. carora conducerea le acorda cea mai mare prioritate. se aplica principiul 2. • beneficiile si costurile de mediu.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU Totodata raportarea si comunicarea interna si externa.P. • structura sa de organizare. (Planifica ) Ca si in cazul unui S. • opiniile partilor interesate.M. In planificarea E. • informatiile necesare pentru respectarea cerintelor legale si altor cerinte. • factori culturali si sociali. nationale sau globale de mediu. si in cazul introducerii unui sistem de E.M. • acordurile internationale de mediu importante. organizatia poate de asemenea tine seama de: • intreaga sa gama de activitati.) pe: • aspectele de mediu importante pe care le pot controla si asupra carora pot fi de asteptat sa aiba o influenta.M.P.M. • nevoia de informatii solide referitoare la performanta sa de mediu de la an la an.. Pentru identificarea aspectelor importante de mediu.P. O organizatie ar trebui sa-si bazeze planificarea E. in scopul identificarii aspectelor de mediu importante si a criteriilor de performenta privind mediul.M. (inclusiv alegerea indicatorilor pentru E. Planificarea E. trebuie sa fie identificate si asigurate de catre conducere si limitate ( in functie de posibilitati ) la acele prioritati ale E.M. • politica sa de mediu. materiale si umane. IV.M. In timp telul initial al E.1.M.2. o astfel de organizatie trebuie sa tina seama de: 73 . contribuie la realizarea mai buna a criteriilor de performanta si ajuta angajatii la indeplinirea responsabilitatilor ce le revin.M.M.P. poate fi largit.P.M.P. regionale.M. cel al planificarii. poate fi utilizat si de catre o organizatie care nu are introdus un S. • informatiile necesare pentru analiza influentelor financiare legate de performanta de mediu.

luarea in considerare a proiectarii. analiza datelor existente in cadrul organizatiei privind intrarile.P. deversarile. In continuare vom prezenta cateva exemple privind posibile moduri de abordare.M. starea mediului. informatii si date de performanta existente in industrie si alte organizatii din zona. reziduurile si emisiile de materiale si energie si evaluarea acestor date din punct de vedere al riscului. emisii. in contextul E. pentru identificarea aspectelor de mediu ale unei organizatii fara un S. utilizarii.M. reciclarii si eliminarii produselor organizatiei cu cele mai importante beneficii sau avantaje de mediu. produsele si serviciile organizatiei care pot avea un impact asupra acesteia. opiniile partilor interesate. cerinte legale. cercetarea stiintifica..M. reviziile si auditurile de management.M. standardele si cele mai bune practici recunoscute. trebuie facuta in stransa corelatie cu criteriile de performanta de mediu. identificarea opiniilor partilor interesate si utilizarea acestor informatii pentru a ajuta la stabilirea aspectelor importante de mediu ale organizatiei. cerinte legale de reglementare si de alt tip la care subscrie organizatia.P. produselor si serviciilor organizatiei. planificarea E. utilizarea informatiilor importante despre starea mediului pentru a identifica activitatile. identificarea activitatilor organizatiei care se supun reglementarilor de mediu sau altor cerinte. importanta lor relativa si impactul potential referitor la aspectele de mediu importante. posibilitatea incidentelor. fabricarii. aspectele de mediu specifice.: ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ identificarea activitatilor.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ scara si natura utilizarii materialelor si energiei. Indiferent daca o organizatie are introdus un S. distributiei. 74 .M. reutilizarii.M. dezvoltarii. riscuri. In continuare iata cateva exemple de domenii si surse din care pot fi selectate criteriile de performanta de mediu: • • • • • • • performanta actuala si trecuta. pentru care ar putea fi stranse date de catre organizatie.

stranse si exprimate sub forma de valoare insumata. actiunile acesteia sau starea mediului. colectate de organizatie sau de catre altii.P.M.1. • Marimi relative sau calculate: date sau informatii comparate cu un alt parametru care reflecta. In functie de I. • Marimi ponderate: date sau informatii modificate prin aplicarea unui coeficient de pondere in functie de importanta acestora.1.P. accesibili si sa reflecte natura si dimensiunile actiunilor organizatiei.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU IV.M. • Marimi directe sau calculate: date sau informatii de baza. sau tone de contaminant emise pe unitatea de vanzare de productie. pot fi exprimati sub forma de marimi directe sau relative.P. Am vazut ca exista mai multe tipuri de I. De asemenea ei pot reprezenta valori cumulate sau ponderate.M. comparabilitatea si claritatea acestora.E.2. cum ar fi tone de contaminant emise. Alegerea indicatorilor pentru evaluarea performantei de mediu Indicatorii pentru evaluarea performantei de mediu (I. de exemplu nivelul productiei.M. timpul.E.: 75 . relevanti trebuie sa fie suficient de mare. Numarul I.E.) trebuie sa fie astfel alesi. dar din surse de emisie diferite.M.M. precum si ca informatii clasate. Insumarea sau ponderea trebuie facuta cu grija pentru a se asigura verificabilitatea.P. Ei trebuie sa ajute la transformarea datelor relevante in informatii succinte care sa reflecte eforturile conducerii de a influenta performanta de mediu a organizatiei. incat sa constituie un mijloc de prezentare cantitativa sau calitativa a datelor sau informatiilor intr-o forma mai utila si usor de inteles. I. localizarea sau calitatea mediului. ca de exemplu tone totale dintr-un contaminant dat emise in procesul de fabricatie a unui produs intr-un an dat. Pentru usurinta pot fi folosite date deja existente. • Marimi cumulate: date sau informatii de acelasi tip. determinata prin insumarea emisiilor din mai multe instalatii care produc acel produs.P. alesi vom determina si datele relevante ce trebuie folosite. consistenta.E. cum ar fi emisiile de poluanti in anul curent exprimate ca procent din emisiile dintr-un an de referinta. • Marimi sau valori indexate: date sau informatii raportate la unitatea de produs sau prezentate sub o forma care sa faca o legatura intre informatii si un anumit standard sau element de referinta. cum ar fi tone de contaminant pe tona de produs fabricat.P. Iata cateva exemple si caracteristici ale datelor utilizate pentru indicatorii E.E.

Exista diferite consideratii care stau la baza alegerii I. comunitatea locala).. Alegerea indicatorilor de performanta a managementului (I. si strang datele. datorita complexitatii aspectelor de mediu.P.M.). IV.1. organizatiile neguvernamentale si institutele de cercetare stiintifica.O. comparativ cu criteriile de performanta de mediu. este bine sa se aleaga o combinatie de I. ◊ resurse umane.P. in functie de o situatie concreta a unei organizatii care deverseaza ape uzate epurate intr-un lac.M.M.M. iar stabilirea I.P.E.M. • concentratia de contaminant din apa uzata (grupuri interesate posibil.P.C.S.1.).M.C. managementul organizatiei presupune existenta urmatoarelor componente: ◊ politici.C. organizatiile ar putea dori sa ia in considerare indicatorii introdusi de astfel de institutii si sa analizeze compatibilitatea acestora cu informatiile care le sunt furnizate.1. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva exemple practice pentru alegerea I. 76 .P. dar si pentru a evidentia efectele asupra progresului realizat in alte zone de interes.E. nationali si globali referitori la performanta de mediu sau la dezvoltarea durabila sunt introdusi de agentiile guvernamentale.P. Indicatori de performanta operationala ( I.) In contextul E. • cantitatea de contaminant deversata pe produsul fabricat (grupuri interesate posibile: conducerea si consumatorii). dintr-o serie de date. luand in consideratie si categoriile de persoane interesate din interiorul sau exteriorul organizatiei.M. trebuie astfel alesi incat conducerea sa dispuna de informatii suficiente pentru a constata progresele inregistrate intr-o zona de interes.. I.P.P. si I. Indicatori de performanta a conducerii ( I. Indicatorii regionali.P.O. • modificarea cantitatii de contaminant deversata pe an in functie de investitiile intr-o tehnologie mai curata sau evolutia procesului (grupuri interesate posibile: conducerea si investitorii).S. autoritatile legislative si de reglementare). Uneori. se pot face pe baza unor aproximari succesive. si I.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU • • • Indicatori pentru starea mediului ( I.S.). Atunci cand aleg indicatorii pentru E.P.2. I. Iata cateva exemple: • cantitatea totala de contaminant specifi deversat pe an ( grupuri interesate posibile.E.M.P.C.

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

planificarea activitatilor, practicilor si procedurilor utilizate la toate nivelurile; decizii si actiuni asociate cu aspectele de mediu.

Masurile si deciziile conducerii organizatiei pot contribui la performanta globala de mediu a organizatiei. I.P.C. trebuie sa furnizeze informatii privind capacitatea organizatiei de a rezolva probleme referitoare la: instruire, respectarea cerintelor legale, alocarea si utilizarea eficienta a resurselor, costurile de mediu, cumparari-vanzari, dezvoltarea productiei, activitatea de documentare, actiunea preventiva si corectiva. De exemplu, I.P.C. pot fi folositi pentru a evidentia:
♦ ♦

eficienta aplicarii diferitelor programe de management de mediu; actiunile conducerii care influenteaza performanta de mediu a activitatilor organizatiei; capacitatile de management de mediu ale organizatiei, inclusiv flexibilitatea de a se adapta la modificarile conditiilor, la realizarea obiectivelor specifice, coordonarea eficienta sau capacitatea de rezolvare a problemelor; conformarea la cerintele legale si respectarea altor cerinte la care organizatia subscrie; costurile sau beneficiile financiare.

In plus, eficienta I.P.C. poate ajuta la: ♦ prevederea modificarilor performantei; ♦ identificarea cauzelor primare acolo unde performanta este depasita sau nu respecta criteriile de performanta de mediu relevante; ♦ identificarea ocaziilor oportune pentru actiunea preventiva eficienta. Mai jos prezentam cateva exemple de I.P.C. Daca interesul conducerii este de a evalua implementarea politicilor si programelor in cadrul organizatiei I.P.C. posibili pot include:
♦ ♦

♦ ♦

♦ ♦ ♦

numarul de obiective si tinte realizate; numarul de unitati ale organizatiei care realizeaza obiectivele si tintele de mediu; numarul de actiuni reusite de prevenire a poluarii; numarul de angajati care au sarcini referitoare la mediu in meseria pe care o presteaza; numarul de angajati care participa la programele de mediu (de ex. initiative de propuneri de reciclare, depoluare, recompense si recunoastere s.a.m.d.); numarul de angajati instruiti fata de cei care necesita instruire; numarul de persoane care au participat la actiuni de instruire; nivelurile de cunostinte obtinute prin pregatirea participantilor;
77

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

♦ ♦

numarul de sugestii de imbunatatire a mediului provenite de la angajati; rezultatele verificarilor cunostintelor angajatilor referitoare la performantele de mediu ale organizatiei; numarul de furnizori de servicii care au un sistem de management de mediu implementat sau certificat; numarul de produse destinate dezasamblarii, reciclarii sau reutilizarii; numarul de produse cu instructiuni de utilizare si eliminare pentru siguranta mediului.

Daca interesul conducerii este de a evalua eficienta sistemelor de management in realizarea conformarii cu cerintele de mediu I.P.C. posibili pot include; ♦ gradul de conformare cu reglementarile; ♦ gradul de conformare al furnizorilor de servicii cu cerintele si asteptarile specificate de organizatie in contracte; ♦ timpul necesar raspunsului sau corectarii incidentelor de mediu; ♦ numarul de actiuni corective rezolvate si nerezolvate; ♦ numarul de actiuni sau costurile referitoare la amenzi si penalitati; ♦ numarul de audituri finalizate in functie de cele planificate; ♦ numarul de constatari de audit pe perioade determinate de timp; ♦ frecventa revizuirii procedurilor operationale; ♦ nivelul de pregatire pentru interventie in caz de urgenta si exercitiile de raspuns care demonstreaza promptitudinea planificata. Daca interesul conducerii este de a evalua relatia dintre performanta de mediu si cea financiara I.P.C. posibili pot include: ♦ costurile (de exploatare si de capital) care sunt asociate aspectelor de mediu ale produsului sau procesului; ♦ raportarea investitiei pentru proiectele de imbunatatire a mediului; ♦ economiile realizate prin reducerea utilizarii resurselor, prevenirea poluarii sau reciclarea deseurilor; ♦ beneficiul din vanzarile unui nou produs sau a unui produs secundar destinat sa indeplineasca performanta si obiectivele de mediu; ♦ fondurile de cercetare si dezvoltare utilizate in proiectele ce prezinta importanta pentru mediu; ♦ responsabilitatile de mediu care pot avea un impact material asupra starii financiare a organizatiei. Daca interesul conducerii este de a evalua rezultatele programelor sale de mediu referitoare la comunitatile locale atunci I.P.C. pot include:
♦ ♦

numarul de rapoarte de presa privind problemele referitoare la mediu; numarul de programe educative de mediu sau materiale furnizate comunitatii;
78

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU

♦ ♦ ♦

resursele alocate pentru a sprijini programele de mediu ale comunitatii; numarul de zone pentru care exista rapoarte de mediu; numarul de zone cu programe pentru conservarea biodiversitatii; numarul de initiative locale de curatenie sau reciclare, sponsorizate sau auto-finantate; evaluarile rezultate din observatiile comunitatii.

IV.2.1.1.2. Alegerea indicatorilor de performanta operationala ( I.P.O.) I.P.O. trebuie sa furnizeze informatii despre operatiile (activitatile) unei organizatii care se refera la: ♦ intrari: materii prime sau resurse naturale prelucrate, reciclate, reutilizate, energie si servicii; ♦ modul de repartizare a intrarilor in vederea asigurarii derularii operatiilor organizatiei; ♦ proiectarea, instalarea, exploatarea (inclusiv evenimente, situatii de urgenta si operatii neobisnuite) si intretinerea cladirilor si a echipamentelor organizatiei; ♦ iesiri: produse (de exemplu, produse principale, produse secundare, materiale reciclate si reutilizate), servicii, reziduuri (de exemplu, solide, lichide, periculoase, nepericuloase, reciclabile, reutilizabile) si emisii (de exemplu, emisii in aer, efluenti in ape sau pe sol, zgomot, vibratii, caldura, radiatii, lumina) rezultate din operatiile organizatiei; ♦ modul cum sunt distribuite produsele rezultate din operatiile organizatiei. Schematic operatiile unei organizatii sunt prezentate in figura 4.4.

INTRARI
Materiale Energie Servicii
ALIMENTARE

IESIRI
Produse Servicii Reziduuri Emisii
DISTRIBUIRE

Utilitati si Echipamente

Fig.4.4.

79

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU In continuare prezentam cateva exemple de indicatori de performanta operationali: Daca interesul conducerii priveste performanta de mediu referitor la materialele si materiile prime pe care le foloseste in operatiile organizatiei.P. ♦ cantitatea de materiale reciclabile si reutilizabile folosite de furnizorii de servicii. ♦ suprafata totala de teren utilizata in scopuri de productie. ◊ cantitatea de materiale prelucrate. ◊ cantitatea de materiale de ambalare evacuate sau reutilizate pe unitatea de produs. pot include: ◊ cantitatea de materiale utilizate pe unitatea de produs. ♦ numarul de evenimente (de ex. explozii) sau operatii neobisnuite ( de ex.P.P. cantitatea de energie pe care o economisesc unitatile prin programele de conservare a energiei. ◊ cantitatea de apa reutilizata.O.O. ◊ cantitatea de materiale auxiliare reciclate sau reutilizate. reciclate si reutilizate. ♦ cantitatea sau tipul de reziduuri generate de furnizorii de servicii. Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la utilitatile fizice si echipamentele organizatiei atunci I. cantitatea din fiecare tip de energie utilizata. posibili pot include: ♦ numarul de echipamente ale caror parti pot fi usor dezasamblate. I. ♦ suprafata de teren utilizata pentru a produce o unitate de energie. posibili pot include: ♦ ♦ ♦ ♦ cantitatea de energie utilizata pe an sau pe unitatea de produs. 80 . ◊ cantitatea de materii prime reutilizate in procesul de productie. cantitatea de energie utilizata pe serviciu sau client. posibili pot fi: ♦ cantitatea de materiale utilizate de furnizorii de servicii. Daca interesul conducerii se refera la performanta de mediu privind energia totala sau tipurile de energie utilizate sau eficienta energiei in operatiile organizatiei I.O. inchideri) pe an. reciclate sau reutilizate. ♦ numarul de ore de functionare pe an pentru o anumita piesa din echipament.O. Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind serviciile care vin in ajutorul activitatilor organizatiei atunci I.P. ◊ cantitatea de materiale periculoase utilizate in procesul de productie.

O. 81 . ♦ numarul de unitati de produse secundare generate pe unitatea de produs. ♦ numarul de unitati de energie consumate in timpul utilizarii produsului.P. Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la reducerea cantitatii de reziduuri generate de operatiile organizatiei I. ♦ cantitatea totala de reziduuri eliminate. pot include: ♦ cantitatea de emisii specifice pe an.P.O. ♦ numarul de produse care pot fi reutilizate sau reciclate. ♦ cantitatea de reziduuri transformata in material reutilizabil pe an. pot include: ♦ cantitatea de reziduuri pe an sau pe unitatea de produs. pot include.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU ♦ ♦ ♦ consumul mediu de combustibil al parcului de vehicule. ♦ procentul din continutul unui produs care poate fi reutilizat sau reciclat. Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind emisiile in aer provenite din operatiile organizatiei I.O. Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind produsele sau produsele secundare (de ex. ♦ numarul de produse cu defecte. alte materiale decat produsele principale. ♦ cantitatea de energie reziduala eliberata in aer. ♦ cantitatea de reziduuri stocata la fata locului. ♦ cantitatea de emisii specifice pe unitatea de produs. incluzand materiale reciclate si reutilizate care sunt generate si retinute pentru scopuri comerciale ulterioare) atunci I. ♦ cantitatea de emisii in aer avand potential de consum a ozonului. ♦ numarul de produse cu instructiuni privind utilizarea si eliminarea sigura din punct de vedere al mediului. reciclabile sau reutilizabile produse pe an. ♦ cantitatea de emisii in aer avand potential de modificare a climei. ♦ numarul de produse introduse pe piata cu proprietati periculoase reduse. ♦ durata utilizarii unui produs.P. numarul de vehicule din dotare prevazute cu tehnologie de reducere a poluarii. ♦ cantitatea de reziduuri periculoase eliminata datorita inlocuirii materialelor. numarul de ore de intretinere preventiva a echipamentului pe an. ♦ cantitatea de reziduuri periculoase.

M. ♦ investigarea relatiilor posibile intre conditiile de mediu si activitatile. este atributul unor organizatii guvernamentale.S.O. Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la alte emisii rezultate din operatiile organizatiei I.O. si I. IV. ♦ cantitatea de material specific deversata in apa pe unitatea de produs.-uri sau institute de cercetare stiintifica si nu a unor organizatii de afaceri individuale.) astfel incat sa stabileasca o legatura intre eforturile conducerii. ♦ evaluarii concordantei cu criteriile de performanta a mediului. pot include: ♦ cantitatea de material specific evacuata pe an. ele pot sa-si dezvolte proprii lor I.2. ♦ determinarea modificarii mediului in timp in functie de programul de mediu aflat in desfasurare. produsele si serviciile organizatiei. a unor N. si sa-si aleaga indicatorii de performanta a conducerii (I. regionale. ♦ cantitatea de efluent pe serviciu sau client. ♦ determinarea actiunilor corective necesare. ♦ cantitatea de radiatii eliberate.3.O. ♦ stabilirii conditiilor generale fata de care sa se determine modificarile necesare.P.) furnizeaza organizatiei informatii despre conditiile locale.M. ♦ cantitatea de energie reziduala eliberata in apa. In general dezvoltarea unui sistem de I.S. ♦ cantitatea de material depozitata pe terenuri pe unitatea de produs.) si indicatorii de performanta operationali (I.S. nationale sau globale ale factorilor de mediu si vin in sprijinul: ♦ identificarii aspectelor importante de mediu si a gestionarii corespunzatoare a acestora. ♦ alegerii I.P. Alegerea indicatorilor de stare a mediului Indicatorii de stare a mediului ( I. ♦ cantitatea de caldura.C.P.P.. Iata exemplul unei organizatii care presteaza servicii in domeniul transportului public si este situata intr-o zona unde calitatea aerului este necorespunzatoare. pot include: ♦ zgomotul masurat intr-un anumit loc.1.M.1. Daca acestea din urma pot totusi identifica sau stabili o legatura intre activitatea lor si starea unor componente ale mediului. performanta operationala si starea mediului.C. Ea poate alege indicatorii de evaluare 82 .G. vibratii sau radiatii luminoase emisa.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU Daca interesul conduceri este peerformanta de mediu privind efluentii in sol sau apa proveniti din operatiile organizatiei I.P.O.O.P.

activitate si starea mediului pot fi: I.S. ♦ concentratiile de contaminanti din aer asociate emisiilor motoarelor vehiculelor. ♦ cantitatea de apa utilizata pe unitatea de productie. I. I.C. ♦ I.O.O.S. care prezinta interes pentru organizatii guvernamentale. Indicatorii care pot stabili o corelatie intre efortul conducerii. ♦ eficienta combustibilului in functie de motorul vehiculului.P.P. unde informatiile de mediu indica o reducere a posibilitatilor de alimentare cu apa. de imbunatatire a intretinerii vehiculelor. indicatorii ce pot stabili legatura intre activitati.M.C. ♦ rata de scadere a nivelului apei subterane. I.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU a performantei de mediu in functie de obiectivul sau de a reduce emisiile de la motoarele vehiculelor.M.-uri sau institute de cercetare: 83 . efortul conducerii si starea mediului pot fi urmatorii: I. ♦ nivelul apei subterane.O. ♦ cantitatea de apa utilizata pe zi. ♦ numarul de vehicule echipate cu sisteme de control al poluarii. ♦ cantitatea totala de combustibili consumata.. In aceste conditii. de utilizare a unor combustibili mai eficienti si a combustibililor alternativi. ♦ suma de bani cheltuita pentru cercetare in vederea identificarii unor noi metode de reducere a consumului de apa.M. Un alt exemplu se refera la cazul unei organizatii situate intr-o regiune geografica.P. ♦ numarul de ore de instruire a angajatilor in beneficiul utilizarii transportului public. ♦ eficienta eforturilor de reducere a consumului de combustibil.S. Este util de a prezenta cateva exemple de I. N. ♦ suma de bani cheltuita pentru promovarea transportului public si utilizarea sa. reducerea emisiilor motoarelor vehiculelor determinate de utilizarea diferitelor tipuri de combustibili.P.G.

◊ suprafata arata si nefertila dintr-o anumita zona. solul. ◊ nivelurile de opacitate ale aerului in amonte si aval de utilitatile organizatiei. patrimoniu si cultura. calitatea regionala a aerului. Indicatori de stare a mediului pentru flora: 84 ♦ ♦ ♦ . ◊ suprafata de teren afectata agriculturii. ◊ numarul de bacterii coliforme pe litru de apa. Indicatori de stare a mediului pentru sol: ◊ concentratia unui contaminant specific in solurile de suprafata in anumite zone din apropierea organizatiei. In functie de aceste elemente putem prezenta o serie de exemple cum ar fi: ♦ Indicatori de stare a mediului pentru aer: ◊ concentratia unui contaminant specific in aer in zonele alese pentru monitorizare. turismului sau inundabila dintr-o anumita zona. ◊ temperatura apei intr-un curs de apa de suprafata adiacent utilitatii organizatiei. fauna. concentratiile de contaminanti din tesuturile organismelor vii. flora. ◊ turbiditatea masurata intr-un curs adiacent utilitatii in amonte si aval punctului de deversare a apei uzate. ◊ masura eroziunii solului de la suprafata dintr-o anumita zona. distrugerea ozonului. modificarea globala a climei.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ proprietatile si calitatea principalelor cursuri de apa. ◊ temperatura mediului in locurile aflate la o distanta specifica de utilitatile organizatiei. ◊ oxigenul dizolvat in receptor. fiintele umane sau pentru elemente de estetica. ◊ refacerea terenului intr-o anumita zona. ◊ mirosul masurat la o distanta specifica de utilitatile organizatiei.S. Indicatori de stare a mediului pentru apa: ◊ concentratia unui contaminant specific in apa subterana sau de suprafata. ◊ frecventa ceturilor fotochimice intr-o anumita zona. pot fi stabiliti pentru diferiti factori de mediu cum sunt aerul. I. speciile aflate in pericol. ◊ modificarea nivelului apei subterane. ◊ concentratia de nutrienti din solurile adiacente utilitatii organizatiei. apa. ◊ nivelurile medii de zgomot masurate in perimetrul organizatiei.M. temperaturile oceanelor.

◊ starea calitatii suprafetei cladirilor istorice din zona locala. ◊ densitatea populatiei in zona locala sau regionala. ◊ masura specifica a cantitatii de vegetatie dintr-o zona definita. 85 . numarul si varietatea speciilor de plante cultivate intr-o zona definita. ◊ nivelurile de plumb in sange pentru copii din zona locala. ◊ incidenta bolilor specifice in principal printre persoanele sensibile. ◊ masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii din zona definita.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU ◊ concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite specii de plante care se afla in zona. patrimoniu si cultura: ◊ starea calitatii structurilor sensibile. ◊ masura specifica a calitatii vegetatiei dintr-o zona definita. din studiile epidemiologice efectuate in zona locala sau regionala. ◊ productivitatea in timp a terenurilor din zona apropiata. ◊ starea calitatii locurilor considerate protejate din vecinatatea utilitatii organizatiei. ◊ masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii din zona locala. ◊ ♦ Indicatori de stare a mediului pentru fauna: ◊ concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite specii de animale care se gaseste in zona locala sau regionala. ◊ numarul total de specii din fauna locala. ◊ populatia unei anumite specii de animale pe o anumita raza fata de utilitatile organizatiei. ◊ rata de crestere a populatiei in zona locala sau regionala. ♦ ♦ Indicatori de stare a mediului privind aspecte de estetica. ◊ populatia unei anumite specii de plante pe o anumita distanta fata de utilitatile organizatiei. Indicatori de stare a mediului privind populatia: ◊ datele de longevitate pentru populatie. ◊ numarul total de specii ale florei intr-o zona definita.

sistematic.M. Strangerea datelor Datele necesare trebuie stranse regulat. concordate cu planificarea E. Utilizarea datelor si informatiilor (realizeaza) Etapele unui proces de utilizare a datelor si informatiilor pot fi descrise sintetic prin schema din figura 4.REALIZEAZA (EFECTUEAZA) INTRARI SURSE DE DATE OPERATII EFECTUATE STRANGEREA DATELOR IESIRI DATE VERIFICATE SI CORESPUNZATOARE PENTRU E. ♦ rapoarte regulate. audit sau evaluare de mediu. UTILIZAREA DATELOR SI INFORMATIILOR .2.5.2. ♦ interviuri si observatii.P. Procedura de strangere a datelor trebuie sa asigure credibilitatea acestora si sa fie insotita de practici de control al calitatii acestora.M. Datele pot fi stranse din urmatoarele surse: ♦ monitorizare si masurare. ♦ rapoarte stiintifice si studii. ♦ inregistrari de cumparare.1.P.M. PERFORMANTA DE MEDIU SI CRITERII DE COMPARARE EVALUAREA INFORMATIILOR REZULTATE RAPOARTE SI COMUNICARE INTERNA (ANGAJATI) EXTERNA) IV.E. 86 . ♦ rapoarte de revizuire. ♦ inregistrari de inventar si de productie.2.2.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU IV. din surse corespunzatoare.F. ♦ inregistrari financiare si de contabilitate. CONSIDERATII TEHNICE ANALIZAREA SI TRANSFORMAREA DATELOR INFORMATII SUB FORMA DE I. ♦ inregistrari de instruire in domeniul mediului.

IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU ♦ ♦ ♦ ♦ agentii guvernamentale. valabilitate. determinari de valori maxime sau minime. Raportare si comunicare Informatiile privind performanta de mediu trebuie raportate si comunicate partilor interesate.2. Evaluarea informatiilor Informatiile exprimate sub forma de indicatori de evaluare a performantei de mediu ( daca este posibil si de indicatori de stare a mediului ) trebuie comparate cu criteriile de performanta de mediu iar rezultatele aduse la cunostinta conducerii.E. institute academice neguvernamentale. cu luarea in considerare a aspectelor de calitate. Este necesar sa fie analizate toate datele. Avantajele raportarii si comunicarii performantei de mediu pot include: ♦ ajutarea organizatiei la realizarea criteriilor sale de performanta de mediu. tehnici grafice.2. ♦ cresterea interesului si dialogului privind politicile de mediu. clienti. . indexari. ponderari. 87 . asociatii de afaceri. metode statistice. furnizori si subcontractanti. ♦ sporirea raspunderii fata de preocuparile si problemele privind aspectele de mediu ale organizatiei. consumatori si parti interesate.2.2. cumulari ( insumari) de valori. Raportarea si comunicarea se poate referi la personalul propriu sau la cel din afara organizatiei.3.4. corectitudine. Metodele de analiza pot include prelucrari prin calcul.M.2. datele trebuie analizate si transformate in informatii care sa descrie performanta de mediu sub forma unor I. In acest fel pot fi intelese cauzele care au condus la nerealizarea performantei dorite.2.2. si organizatii IV. criteriile de performanta de mediu si realizarile relevante ale organizatiei. IV. IV. Analizarea si transformarea datelor Pentru a fi utile. necesare obtinerii de informatii credibile. ♦ demonstrarea existentei angajamentului organizatiei si a eforturilor pentru imbunatatirea performantei de mediu.P.

M. IV.1.M. iar organizatia respecta criteriile de performanta de mediu..P.M. 88 .M. IV. la succesul global al organizatiei.P.2.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU IV.. Exemple de informatii pe care o organizatie le poate include in raportarea sau comunicarea catre partile interesate externe: ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ o declaratie a angajamentului organizatiei pentru E.2.M. actiuni care deriva din E.2. ♦ progresului efectuat pentru a indeplini criteriile de performanta de mediu. Revizuirea si imbunatatirea evaluarii performantei de mediu ( verifica si actioneaza ) Evaluarea performantei de mediu a unei organizatii si rezultatele obtinute. fapt ce poate contribui la imbunatatirea performantei de mediu in ansamblu. O organizatie tine cont de aceste informatii in revizuirea sistemului sau de mediu. trebuie revizuite periodic.2. Etapele de revizuire a E.P. ♦ oportunitatii criteriilor de performanta de mediu. pentru a identifica ocaziile favorabile de imbunatatire. contractanti si alte persoane care au legatura cu organizatia isi indelpinesc responsabilitatile. Raportarea si comunicarea in exterior Raportarea si comunicarea in exterior pot contribui la imbunatatirea imaginii organizatiei in afaceri sau fata de comunitatile in care ea actioneaza. Raportarea si comunicarea interna Conducerea trebuie sa se asigure ca informatiile corespunzatoare si necesare care descriu performanta de mediu a organizatiei sunt comunicate periodic in intreaga organizatie. contributia managementului de mediu si a E. si a rezultatelor sale pot include inventarierea: ♦ eficientei costurilor si beneficiilor realizate.3. o descriere a activitatilor. Aceasta inseamna ca angajatii.P.4.2.4. produselor si serviciilor sale.M. informatii privind performanta realizata comparativ cu criteriile sale de mediu.P. ♦ oportunitatii indicatorilor alesi pentru E..2. o declaratie a aspectelor sale importante de mediu si indicatorii respectivi pentru E. ca parte a managementului de mediu.P.

reprezinta un instrument esential pentru evaluarea performantei de mediu a unei organizatii. Iata cateva aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere atunci cand dorim sa revizuim mecanismul de evaluare a performantei de mediu: E.? ♦ ia in considerare sau solicita intrari de la partile interesate atunci cand este cazul? ♦ da o valoare sporita organizatiei? ♦ raspunde la modificarile din cadrul organizatiei si a starii mediului din imprejurimile sale? ♦ se adreseaza rezultatelor de mediu noi? ♦ este bine integrata comparativ cu alte masuri de performanta acceptate de organizatie? Pentru o mai mare claritate iata cateva exemple de actiuni prin care putem imbunatati un sistem de evaluare a performantei de mediu (actioneaza): ♦ imbunatatirea calitatii.. ♦ dezvoltarea sau identificarea de indicatori noi sau utili pentru E.3.P.-ul organizatiei: ♦ furnizeaza informatiile corespunzatoare pentru a masura modificarile in performanta de mediu a organizatiei? ♦ furnizeaza informatii corespunzatoare si utile conducerii? ♦ a fost implementata conform unui plan? ♦ utilizeaza surse de date si raspunde de colectarea datelor? ♦ analizeaza efectiv si evalueaza datele stranse? ♦ este sustinuta de resurse adecvate? ♦ este relevanta pentru criteriile de performanta de mediu a organizatiei? ♦ furnizeaza informatii pentru raportarea si comunicarea informatiilor E.P. La 89 . IV.M.M.IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU ♦ surselor de date.P. auditul si revizia de mediu.M. ♦ imbunatatirea capacitatilor analitice si de evaluare. Concluzii Evaluarea performantei de mediu. ♦ modificarea domeniului de aplicare a E. El sprijina conducerea in luarea masurilor potrivite pentru corectarea si imbunatatirea permanenta a performantei de mediu ale organizatiei. metodelor de strangere a datelor si calitatii datelor. alaturi de evaluare ciclului de viata.P. credibilitatii si disponibilitatii datelor.M.

a activitatii si a aspectelor de mediu ale unei organizatii.P. 90 .IV EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU baza E.M. se afla stabilirea si utilizarea unor indicatori specifici care reflecta performanta conducerii. In capitolele ce urmeaza vom prezenta si alte sisteme ce permit punerea in evidenta a performantei de mediu a organizatiei legate nu numai de activitatea acesteia dar si de produsele si serviciile ei.

care face parte din actiunea de evaluare a impactului asupra mediului”. Vom vedea ca auditul de mediu reprezinta o analiza mai complexa cu luarea in considerare si a aspectelor de management. proceduri sau cerinte fata de care auditorul compara datele relevante pentru audit colectate referitoare la obiectul auditat NOTA . inregistrari sau declaratii privind faptele NOTE 1. V. se utilizeaza de auditor pentru a determina daca sunt indeplinite criteriile de audit.1 Definitii In contextul auditului de mediu vom utiliza mai frecvent urmatorii termeni: a) concluzie a auditului apreciere sau opinie profesionala exprimata de catre un auditor asupra subiectului audiat. cerinte organizationale specifice si prevederi legale sau reglementari.Cerintele pot include standarde. ghiduri. Conform legii protectiei mediului (137/95) bilantul de mediu este “o procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate anterioare si anticipate. practici. In continuare vom prezenta principiile generale ce stau la baza auditului de mediu si care pot fi aplicate oricarui audit de mediu. spre deosebire de bilantul de mediu care se limiteaza la aspectele de mediu si la impactul asociat acestora. 91 . precum si o serie de definitii si cerinte.V. AUDITUL DE MEDIU Auditul de mediu constituie un instrument util pentru verificarea si sprijinirea procesului de imbunatatire a performantei de mediu. care poate fi calitativa sau cantitativa. bazata numai pe interpretarea pe care auditorul o da constatarilor auditului b) criterii de audit politici. De la inceput trebuie subliniat faptul ca in practica romaneasca a protectiei mediului vom intalni alaturi de termenul de “audit de mediu” si pe cel de “bilant de mediu”. AUDITUL DE MEDIU V. c) data relevanta pentru audit (dovada) informatie verificabila. Data relevanta pentru audit. dar fara a se limita la acestea.

e) echipa de audit grup de auditori. f) auditat organizatie supusa auditarii g) auditor de mediu persoana calificata pentru efectuarea auditurilor de mediu. rezultatele existente ale masuratorilor sau incercarilor. examinarea documentelor. NOTA: Unul dintre auditorii echipei de audit detine functia de auditor sef. NOTA: Criteriile de calificare pentru auditorii de mediu sunt prezentate in ISO14012. care are propria sa structura functionala si administrativa NOTA: definitie adaptata din ISO 14001:1996. sistemele de management de mediu stabilite sau informatiile asupra acestora sunt in conformitate cu criteriile de audit incluzand si comunicarea catre client a rezultatelor acestui proces. conditiile. j) auditor sef persoana calificata pentru conducerea si efectuarea auditurilor de mediu NOTA: Criteriile de calificare pentru auditorii sefi sunt prezentate in ISO 14012. sau alte mijloace din domeniul auditului. 92 . h) client (solicitant) organizatie care comanda auditul NOTA: Clientul poate fi auditatul sau orice alta organizatie care are dreptul prin reglementari sau prin contract sa comande un audit. intreprindere. pentru a determina daca activitatile. AUDITUL DE MEDIU 2. pe interviuri. autoritate sau institutie publica sau privata. societate comerciala. sau un singur auditor. evenimentele. Data relevanta pentru audit se bazeaza. de regula. echipa de audit poate include si experti tehnici. I) audit de mediu proces sistematic si documentat de verificare a datelor de audit. precum si auditori in curs de formare. k) organizatie companie. obtinute si evaluate in mod obiectiv. observarea activitatilor si a conditiilor. firma. parte sau combinatie a acestora. d) constatari ale auditului rezultate ale evaluarii datelor de audit colectate si comparate cu criteriile de audit convenite NOTA: Constatarile auditului constituie baza raportului de audit.V. desemnat pentru efectuarea unui anumit audit.

1 Obiectivele in domeniul auditului de mediu Se recomanda ca auditul sa se axeze pe obiectivele definite de catre client.2 Obiectivitate. conditie. Domeniul prezinta intinderea si fixeaza limitele auditului. Se recomanda ca obiectivele si domeniul sa fie comunicate auditatului inainte de realizarea auditului . dar care nu participa ca auditor V. exista resurse corespunzatoare pentru sustinerea procesului de audit. a constatarilor si a concluziilor acestuia se recomanda ca membrii echipei de audit sa nu fie implicati in activitatile auditate. trebuie stabilita cu precizie si claritate partile sau partea careia ii revine in responsabilitate obiectivul analizat. V.3.3. independenta si competenta Pentru garantarea obiectivitatii procesului de audit. persoana supusa auditului (auditatul) coopereaza in mod corespunzator.3 Principii generale necesar a fi respectate la realizarea unui auditde mediu V. eveniment. AUDITUL DE MEDIU l) obiectiv al auditului de mediu activitate. domeniul auditului este determinat de catre auditorul sef in urma consultarii cu clientul. Pentru atingerea acestor obiective. De asemenea.2. sistem de management de mediu si/sau informatiile aferente m) expert tehnic persoana care pune la dispozitia echipei de audit cunostinte specifice sau rezultatul expertizei sale. dupa consultarea clientului. Pe intreaga durata a procesului. auditorul sef apreciaza ca sunt indeplinite urmatoarele conditii: ◊ ◊ ◊ informatiile referitoare la obiectivul auditului sunt suficiente si adecvate.V. Este bine ca auditul sa se efectueze numai daca. Cerinte ale auditului de mediu Se recomanda ca un audit de mediu sa se concentreze pe un obiectiv bine definit si sa aiba la baza o documentatie clara. V. acestia 93 .

Se recomanda ca relatiile dintre membrii echipei de audit si client sa fie relatii de incredere si confidentialitate. analizate. daca este cazul. Aceste proceduri si metodologii trebuie sa fie coerente. competenta profesionala si discernamant. cu un nivel de detaliere adecvat. interpretate si inregistrate pentru a fi utilizate ca dovada de audit in procesul examinarii si evaluarii pentru a determina daca sunt indeplinite criteriile de audit. ar trebui sa fie convenite intre auditorul sef si client si apoi comunicate auditatului. 94 .V. Este indicat ca membrii echipei de audit sa nu dezvaluie informatiile sau documentele obtinute in timpul auditului. Se recomanda ca membrii echipei alesi din interiorul organizatiei sa nu fie subordonati ai celor ce raspund direct de obiectivul care urmeaza sa fie auditat.3.3 Profesionalism In conducerea unui audit de mediu. V. V. in afara de cazul in care acest lucru este cerut de lege.5 Criterii. AUDITUL DE MEDIU trebuie sa dea dovada de obiectivitate. De asemenea. Este indicat ca membrii echipei de audit sa dispuna de un ansamblu corespunzator de cunostinte. V. fara aprobarea expresa a clientului si. Se racomanda ca informatiile adecvate sa fie colectate.3. promptitudine. de impartialitate si de echidistanta fata de orice conflict de interese. competenta si experienta pentru a-si indeplini responsabilitatile auditului. fara aprobarea auditatului. Aceste criterii. sau raportul final unei terte parti. se recomanda ca auditorii sa dea dovada de preocupare.3. Utilizarea ca membri ai echipei de audit a personalului din interiorul sau exteriorul organizatiei auditate este la latitudinea clientului.4 Proceduri metodice Un audit de mediu trebuie condus si realizat respectand prezentele principii precum si procedurile elaborate pentru un anumit tip de audit. dovezi si constatari ale auditului Se recomanda ca determinarea criteriilor de audit sa constituie o prima etapa esentiala a auditului de mediu. se recomanda ca auditorul sef sa urmeze procedurile care au in vedere asigurarea calitatii auditului.

Se recomanda ca auditatul sa primeasca o copie a raportului de audit. o declaratie privind natura confidentiala a continutului. j) concluziile auditului. AUDITUL DE MEDIU Calitatea si cantitatea datelor relevante pentru audit ar trebui sa permita auditorilor de mediu competenti. sa ajunga la o constatare similara.3. cu resurse limitate.6. In mod inevitabil. ce lucreaza independent unii de altii. rezumatul derularii procesului de auditare incluzand toate obstacolele intalnite. fara a se limita la acestea. V. identificarea reprezentantilor auditatului care participa la audit.7.3. Informatiile referitoare la audit care pot fi incluse in raporturile de audit cuprind. a) b) c) d) e) f) g) h) i) 95 . cu exceptia cazului in care clientul exclude acest lucru. V. se recomanda sa fie comunicate clientului intr-un raport scris. acest lucru fiind partial datorat faptului ca un audit de mediu se efectueaza pe o durata limitata. criteriile convenite fata de care s-a realizat auditul. obiectivele convenite si domeniul auditului. Increderea in constatarile si concluziile auditului Se recomanda ca procesul de audit de mediu sa fie astfel conceput incat sa furnizeze clientului si auditorului nivelul de certitudine asteptat in ceea ce priveste increderea in constatarile auditului si in toate concluziile auditului. durata auditului si datele la care a fost realizat. urmatoarele date: identificarea organizatiei auditate si a clientului auditului.V. identificarea membrilor echipei de audit. Raport la audit Constatarile auditului si/sau un rezumat al acestora. datele relevante colectate in timpul auditului de mediu constituie numai un esantion al informatiilor disponibile. lista de difuzare a raportului de audit. Aceasta contribuie la crearea unui element de incertitudine inerent unui audit de mediu si se recomanda ca toti utilizatorii rezultatelor auditului de mediu sa fie constienti de aceasta incertitudine. rezultata din evaluarea acelorasi date relevante pentru audit fata de aceleasi criterii de audit.

roluri si responsabilitati in cadrul auditului sistemului de management al mediului (ASMM) In prezentul paragraf vom prezenta in ce constau obiectivele auditului. c) sa identifice zonele de imbunatatire posibila in SMM al auditatului.1. precum si eventualele puncte suplimentare. inclusiv de comunicare a rezultatelor obtinute catre solicitant. V. precum si capacitatea acestuia de a asigura in permanenta ca SMM este adecvat si eficient.4. asa cum se preconizeaza in ISO 14011. V. precum si responsabilitatile si activitatile desfasurate de acestia in timpul procesului de documentare a auditului. obiectivele. pentru auditul SMM. Pentru o mai buna intelegere se va apela si la o serie de exemplificari. obtinute si evaluate in mod obiectiv. b) sa determine daca SMM auditatului a fost implementat si mentinut corespunzator. In cele ce urmeaza vom prezenta o procedura de realizarea a auditului unui SMM. Obiective tipice pentru un audit sunt urmatoarele: a) sa determine conformitatea SMM al unui auditat cu criteriile de performanta stabilite.1 Obiective ale auditului Se recomanda ca un ASMM sa aiba definite precis obiectivele urmarite. urmarind sa stabileasca daca SMM-ul organizatiei corespunde criteriilor de audit.4. V. se recomanda ca auditorul sef sa determine care din punctele mentionate mai sus sa figureze in raport. vom mai defini urmatoarea notiune: auditul SMM – proces metodic si documentat de verificare a datelor relevante pentru audit. 96 . Auditul sistemelor de management de mediu Auditul SMM are drept scop ajutarea unei organizatii sa-si stabileasca si atinga politicile. d) sa evalueze modul in care se realizeaza procesul de revizuire al SMM.V. standardele si alte cerinte privind mediul.1 Obiective. Fata de termenii definiti pana in prezent.4. rolurile ce revin membrilor echipei ce efectueaza auditul. AUDITUL DE MEDIU In acord cu solicitantul.

V. in timpul si dupa realizarea auditului. responsabilitati si activitati in cadrul ASMM In cadrul derularii unui proces de audit.4. d) sa formeze echipa de audit tinand seama de posibilele conflicte de interes si sa obtina acordul solicitantului asupra componentei acesteia. g) sa comunice planul de audit final al echipei de audit.2.1.V. b) sa obtina informatii si date relevante necesare pentru atingerea obiectivelor auditului.4. intalnite in cadrul ASMM . a procedurilor detaliate si sa asigure informarea echipei de audit. AUDITUL DE MEDIU e) sa evalueze SMM al unei organizatii atunci cand se doreste stabilirea unei relatii contractuale cu un furnizor potential sau partener de “joint venture”. auditatului si solicitantului. 97 . cu auditatul si cu membrii echipei de audit. In functie de rolul ocupat in procesul de audit sunt stabilite responsabilitati specifice. c) sa determine daca cerintele pentru un audit de mediu asa cum sunt indicate in ISO 14010 de exemplu sunt respectate. In continuare vom prezenta posibilele functii cu responsabilitatile si activitatile asociate. f) sa intocmeasca planul de audit de comun acord cu solicitantul. k) sa reprezinte echipa de audit in discutii cu auditatul inainte. serviciile.1. daca este cazul.1. e) sa dirijeze activitatile echipei de audit in conformitate cu principiile si liinile directoare prezentate in acest capitol (specifice standardului ISO14010). locul si imprejurimile auditatului. i) sa caute rezolvarea tuturor problemelor care apar in timpul auditului. produsele. cum ar fi detalii privind activitatile. pentru a determina criteriile si domeniul de audit. h) sa coordoneze pregatirea documentelor de lucru. partile implicate au diferite atributii. j) sa constate eventualul caracter inaccesibil al unui obiectiv si sa explice acest lucru solicitantului si auditatului. In plus ii pot reveni urmatoarele responsabilitati si activitati: a) sa consulte solicitantul si auditatul.2 Roluri. precum si detalii ale auditurilor precedente. deruland activitati diferite. pozitii diferite. V. Auditor sef Principala responsabilitate a auditorului sef este de a efectua si conduce auditul in mod eficient respectand domeniul stabilit si in conformitate cu planul de audit aprobat de solicitant.

n) sa formuleze recomandari pentru imbunatatirea SMM. AUDITUL DE MEDIU l) sa semnaleze imediat auditatului orice neconformitate grava constatata in timpul auditului. d) sa pregateasca documentele de lucru sub indrumarea auditorului sef. daca este cazul. g) sa contribuie la redactarea raportului auditului. b) sa contacteze auditatul pentru obtinerea cooperarii sale integrale si pentru initierea procesului de audit.2. in mod efectiv si eficient.1. f) sa consulte auditorul sef pentru stabilirea domeniului auditului.V.1. la termenul convenit in planul de audit. b) sa planifice si sa execute sarcinile care-i revin in domeniul de audit.4. c) sa defineasca obiectivele auditului. c) sa stranga si sa analizeze suficiente date relevante pertinente pentru audit. V. sa aprobe componenta echipei de audit. i) sa primeasca raportul auditului si sa stalileasca distribuirea acestuia.3 Echipa de audit Procedeul de alegere a membrilor echipei de audit trebuie sa confere siguranta ca acestia poseda experienta si atestarea necesare realizarii auditului si sa tina seama de: a) calificari (asa cum sunt definite de exemplu in ISO 14012). g) sa aprobe criteriile pentru auditul SMM. f) sa asigure protectia documentelor referitoare la audit si restituirea lor conform acordurilor stabilite.4. V. e) sa fundamenteze pe baza de documente fiecare constatare de audit. auditorul trebuie: a) sa respecte instructiunile auditorului sef si sa-l sustina. d) sa aleaga un auditor sef sau o organizatie auditoare si . e) sa asigure echipei de audit autoritatea adecvata si resursele pentru a permite realizarea auditului. pentru a formula constatarile auditului si concluziile referitoare la SMM.2. m) sa redacteze pentru solicitant raportul de audit in mod clar si concis. h) sa aprobe planul de audit. daca s-a convenit acest lucru in domeniul auditului.2 Auditor In cadrul responsabilitatilor si activitatilor sale. 98 .

V.2 Derularea si etapele procesului de auditare Realizarea auditului presupune mai multe etape si anume: initierea auditului.2. Orice modificare ulterioara a domeniului auditului necesita un acord intre solicitant si auditorul sef. In continuare vom detalia aceste etape.4. AUDITUL DE MEDIU V.4.1 Initierea auditului Aceasta etapa presupune stabilirea clara a domeniului si o examinare preliminara a documentatiei. pregatirea auditului.4. e) sa coopereze cu echipa de audit in vederea atingerii obiectivelor auditului. in spatiu si timp precizand de exemplu. b) sa puna la dispozitia echipei de audit mijloacele necesare pentru a asigura o buna desfasurare a auditului. V. dupa cum este necesar.4. 99 . in general.1.2. d) sa permita accesul. la instalatii. durata. la personalul aferent si la informatiile si inregistrarile corespunzatoare.2. V. precum si modul de raportare. V.1. realizarea auditului. activitatile organizatiei. f) sa primeasca un exemplar din raportul auditului. la cererea auditorilor. locul. c) sa desemneze personalul responsabil si competent din propria organizatie care sa insoteasca membrii echipei de audit pentru a-i indruma la fata locului si a se asigura ca se tine seama de cerintele referitoare la sanatatea si securitatea echipei.5 Auditat In cadrul responsabilitatilor si activitatilor sale.1 Stabilirea domeniului auditului Domeniul auditului descrie intinderea si fixeaza limitele auditului. cu exceptia cazului in care solicitantul se opune in mod expres. Domeniul este stabilit de solicitant si auditorul sef. auditatul trebuie: a) sa informeze personalul propriu asupra obiectivelor si domeniului auditului. Se recomanda. ca auditatul sa fie consultat atunci cand se determina domeniul auditului.

AUDITUL DE MEDIU Resursele angajate pentru realizarea auditului trebuie sa fie suficiente pentru acoperirea domeniului prevazut. programele. inregistrarile sau manualele care permit sa se raspunda cerintelor SMM . V.2.2 Pregatirea auditului Aceasta etapa presupune intocmirea unui plan. solicitantul trebuie informat. Nu este necesar sa se investeasca resurse suplimentare inainte de a primi punctul de vedere al solicitantului.2 Examinarea preliminara a documentatiei La inceputul procesului de audit. V.V. d) identificarea functiilor si/sau a persoanelor care lucreaza in cadrul organizatiei auditate avand responsabilitati directe importante referitoare la SMM. auditorul sef examineaza documentele organizatiei. b) criteriile pentru audit.4.1. g) limbile folosite pentru realizarea auditului si a raportului (unde este cazul). V. Pentru aceasta. stabilirea responsabilitatilor in cadrul echipei si pregatirea documentelor de lucru. f) procedurile care includ auditarea elementelor SMM. h) identificarea elementelor de referinta.4. Daca se considera ca documentatia existenta nu corespunde necesitatilor auditului. in functie de tipul organizatiei auditate. e) identificarea acelor elemente ale SMM-ului auditatului care au prioritate in audit.1 Planul de audit Se recomanda intocmirea unui plan de audit flexibil pentru a permite schimbari in functie de informatiile primite in cursul auditului si pentru a permite o buna utilizare a mijloacelor si resurselor alocate.2. 100 . cum sunt declaratiile politicii privind mediul. c) identificarea unitatilor functionale si organizationale care vor fi auditate. Planul trebuie sa includa: a) obiectivele si domeniul auditului.2. se recomanda utilizarea tuturor informatiilor relevante referitoare la organizatia auditata.4.2.

documentele care contin informatii confidentiale sau care se refera la proprietatea industriala trebuie sa fie protejate in mod adecvat de catre membrii echipei de audit. Solicitantul trebuie sa analizeze si sa aprobe acest plan. c) inregistrarile reuniunilor.2. definitivarea principalelor constatari ale auditului si in sfarsit reuniunea de inchidere. m) cerintele de confidentialitate.2. b) proceduri si liste de verificare destinate evaluarii elementelor SMM. auditat si solicitant. V. Se recomanda ca planul de audit sa fie comunicat solicitantului.1 Reuniunea de deschidere 101 .V. inainte de a incepe efectuarea auditului.3 Realizarea auditului Etapa de realizare a auditului presupune o prima reuniune de deschidere. Daca auditatul are de formulat obiectii asupra oricarei prevederi din planul de audit. j) datele si locurile unde trebuie efectuat auditul. k) identitatea membrilor echipei de audit. o) cerintele pentru pastrarea documentelor. structura si continutul raportului de audit. Orice plan de audit revizuit trebuie sa fie aprobat de partile interesate inainte sau in timpul efectuarii auditului.3. Se recomanda ca documentele de lucru sa fie pastrate confidential cel putin pana la finalizarea auditului. V. AUDITUL DE MEDIU i) perioada de timp prevazuta pentru realizarea principalelor activitati ale auditului. n) formatul. membrilor echipei de audit si auditatului.3 Documente de lucru Documentele de lucru necesare pentru a usura investigatiile auditorului pot include: a) formulare pentru consemnarea dovezilor si a constatarilor auditului.4. aceste obiectii trebuie aduse la cunostinta auditorului sef. data prevazuta pentru finalizarea si distribuirea raportului. urmata de strangerea datelor relevante pentru audit (dovezi). Se recomanda sa se ajunga la o intelegere intre auditorul sef. l) calendarul reuniunilor care au loc cu conducerea auditatului.4. V.4.2.2.

2.3.4. pentru a garanta eficienta controlului calitatii prelevarilor si a procedurilor de masurare utilizate de auditat ca parte a activitatilor SMM.V. b) sa faca o trecere in revista a obiectivelor si a planului de audit si sa stabileasca de comun acord un calendar de audit. h) sa treaca in revista impreuna cu echipa de audit. f) sa confirme data si ora reuniunii de inchidere. Membrii echipei de audit trebuie sa examineze baza programelor de prelevare a datelor si a procedurilor. e) sa confirme punerea la dispozitie a resurselor si a echipamentelor necesare echipei de audit. V. V. Informatiile obtinute in urma convorbirilor trebuie sa fie verificate cu alte informatii ce provin din surse independente. g) sa incurajeze participarea activa a auditatului. 102 . d) sa determine modurile oficiale de comunicare intre echipa de audit si auditat.3. procedurile de urgenta si de protectie din locurile importante.3 Constatari ale auditului Se recomanda ca echipa de audit sa analizeze toate datele relevante (dovezile) auditului pentru a determina neconformitatea SMM fata de criteriile auditului SMM. cum sunt observatiile. inregistrarile si rezultatele masuratorilor existente. Neconformitatile fata de criteriile auditului SMM trebuie inregistrate.2. Echipa de audit trebuie sa se asigure ca aceste constatari ale neconformitatii au la baza o documentatie clara si precisa si se bazeaza pe dovezile de audit. AUDITUL DE MEDIU Reuniunea de deschidere are urmatoarele scopuri: a) sa-i prezinte pe membrii echipei de audit conducerii auditatului. Se recomanda ca declaratiile neverificate sa fie inregistrate ca atare. c) sa prezinte un sumar al metodelor si procedurilor care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului.4. prin examinarea documentelor si prin observarea activitatilor si a conditiilor in care se desfasoara acestea. Se recomanda ca dovezile de audit sa fie stranse prin convorbiri.2 Strangerea datelor relevante (dovezilor) Dovezile de audit trebuie stranse in numar suficient astfel incat sa permita verificarea conformitatii SMM al auditatului cu criteriile auditului SMM.

4. AUDITUL DE MEDIU Este bine ca toate constatarile auditului sa fie analizate impreuna cu responsabilul auditatului pentru ca acesta sa ia cunostinta de toate constatarile privind neconformitatea.4.V. cu exceptia cazului cand clientul exclude acest lucru. Subiectele ce se trateaza in raportul auditului se recomnda sa fie cele fixate in planul de audit.4.2.2. Este bine ca si auditatul sa primeasca o copie a acestui raport.4. V. desi auditatul sau solicitantul pot sa nu fie de acord cu aceste constatari. se recomanda ca membrii echipei de audit sa tina o reuniune cu conducerea auditatului si cu responsabilii pentru functiile auditate.2. Raportul intocmit ca urmare a auditului (raportul auditului) V.3.4. V. Raportul auditului este pregatit sub conducerea auditorului sef care raspunde de exactitatea acestuia si de intocmirea completa a acestuia. V.2 Continutul raportului auditului 103 .2. Este bine ca punctele de dezacord sa se clarifice daca este posibil inainte de finalizarea raportului de catre auditorul sef. In cazul in care se dovedeste totusi o schimbare in momentul intocmirii raportului.4. Deciziile finale privind importanta si descrierea constatarilor auditului apartin auditorului sef. Scopul principal al acestei reuniuni este de a prezenta auditatului constatarile auditului astfel incat auditatul sa i-a la cunostinta si sa inteleaga clar aceste constatari.1 Pregatirea raportului auditului Toate constatarile auditului insotite eventual si de un rezumat al acestora se recomanda sa fie consemnate intr-un raport scris care sa fie pus la dispozitia clientului.4. aceasta ar trebui sa faca obiectul unui acord intre partile interesate.4 Reuniunea de inchidere Dupa finalizarea etapei de strangere a dovezilor de audit si inainte de a pregati raportul auditului.

V. i) un rezumat al procesului de audit cuprinzand dificultatile intalnite. 104 . eficienta si imbunatatirae continua a SMM. • capacitatea procesului de revizuire efectuata de conducerea interna a organizatiei de a asigura caracterul adecvat. Asa cum am mai aratat. • calitatea implementarii si mentinerii sistemului. In functie de acordul intervenit intre auditorul sef si solicitant.4. Se recomanda ca o copie a raportului auditului sa fie transmisa la auditat cu exceptia cazului in care solicitantul exclude acest lucru.4. f) date de identitate a membrilor echipei de audit. c) criteriile convenite si lista documentelor de referinta luate in consideratie pentru realizarea auditului.V. Rapoartele auditului sunt proprietatea exclusiva a solicitantului. de aceea trebuie sa se respecte caracterul lor confidential si sa fie protejate in mod adecvat de catre auditori si de toti destinatarii raportului. b) domeniul.2. raportul auditului poate contine urmatoarele informatii: a) denumirea si date de identificare privind organizatia auditata si solicitantul. cum sunt: • conformitatea SMM cu criteriile pentru auditul SMM. j) concluziile auditului. h) lista de difuzare a raportului auditului. AUDITUL DE MEDIU Raportul auditului trebuie sa fie datat si semnat de catre auditorul sef. g) o declaratie privind natura confidentiala a continutului sau. obiectivele si planul de audit care fac obiectul acordului partilor interesate. e) date de identitate a reprezentantilor auditatului care au participat la audit. d) durata auditului si datele la care a fost realizat. se recomanda ca raportul sa contina constatarile auditului si/sau un rezumat al acestora cu referinte la datele relevante (dovezile) care le sustin. In acelasi timp orice alta difuzare in exteriorul organizatiei auditate necesita aprobarea auditului.3 Difuzarea raportului auditului Prima etapa in difuzarea raportului auditului o constituie transmiterea acestuia catre solicitant care la randul sau stabileste modul de difuzare in conformitate cu planul de audit.

4 Pastrarea documentelor Toate documentele de lucru. proiectele rapoartelor si rapoartele finale referitoare la audit trebuie pastrate conform acordului incheiat intre solicitant.4. In general auditorii interni trebuie sa indeplineasca aceleasi criterii de calificare ca si cei externi.4. Anumite neconformitati se pot admite in functie de o serie de factori precum: ♦ marimea. asa cum sunt prevazute in standardul international ISO 14012. auditorul sef si auditat. in cadrul organizatiei.5 Criterii de calificare profesionala cerute auditorilor de mediu In cele ce urmeaza vom prezenta criteriile de calificare necesare a fi indeplinite de catre auditorii de mediu. in functie de cerintele specifice. AUDITUL DE MEDIU Finalizarea raportului auditului se recomanda a fi facuta la termenul prevazut in planul de audit.V.4. Daca acest lucru nu se poate asigura in intervalul de timp prevazut. Sensul termenilor utilizati in continuare este cel definit in paragrafele precedente ale capitolului V. ♦ nivelul de competenta profesionala si de experienta in domeniu. Fata da acestia vom mai preciza doi termeni utilizati in cele ce urmeaza si anume: 105 .2. cu fixarea unei noi date de finalizare. Criteriile de calificare pe care le vom prezenta se refera la auditorii sefi si la auditorii de mediu interni si externi. inclusiv asupra motivelor de intarziere. este necesara informarea solicitantului si auditorului in mod oficial. natura si complexitatea organizatiei precum si impactul acesteia asupra mediului. fara insa a fi necesara respectarea in detaliu a tuturor criteriilor prezentate in continuare. V. Modul in care se face alegerea si alcatuirea echipelor de audit au fost prezentate in paragraful V. V. V.4.3 Incheierea auditului Un audit se considera incheiat atunci cand toate activitatile care au fost definite in planul de audit au fost indeplinite.

1 Studii si experienta profesionala Pentru a fi ales ca auditor. se recomanda ca acestia sa fie absolventi cel putin ai invatamantului secundar sau al unuia echivalent.5. al carui continut se refera la unele sau toate domeniile enumerate de la a) la e). sau orice calificare echivalenta.V. c) cerinte ale prevederilor legala. AUDITUL DE MEDIU • diploma – diploma recunoscuta la nivel national sau international. reglementarilor si altor documente referitoare la mediu. Se recomanda ca orice reducere sa nu depaseasca durata totala a pregatirii in aceste domenii. iar reducerea totala sa nu depaseasca un an. Auditorii absolventi doar ai invatamantului secundar sau al unuia echivalent. iar reducerea totala sa nu depaseasca doi ani. experienta care a contribuit la dezvoltarea aptitudinilor si a cunostintelor intr-unul sau in ansamblul urmatoarelor domenii: a) stiinte si tehnologii de mediu. In ceea ce priveste auditorii care au obtinut o diploma se recomanda sa aiba o experienta profesionala corespunzatoare de minimum patru ani. procese si tehnici de audit. obtinuta in mod normal dupa invatamantul secundar ca urmare a absolvirii unor studii autorizate de cel putin trei ani. 106 . timp integral sau alt ciclu cu timp partial cu o durata echivalenta. b) cunostinte tehnice si de mediu privind functionarea instalatiilor si echipamentelor. Totodata se recomanda ca acestia sa aiba experienta profesionala corespunzatoare. Acest criteriu poate fi modificat daca auditorul a absolvit un ciclu recunoscut de pregatire post-secundara. cu timp integral sau partial. cu timp integral sau partial. se recomanda sa aiba minimum cinci ani experienta profesionala corespunzatoare. e) proceduri. al carui continut se refera la unele sau la toate domeniile enumerate de la a) la e). d) sisteme de management de mediu si standarde utilizate pentru efectuarea auditurilor de mediu. invatamant secundar – etapa a sistemului educativ national care urmeaza dupa ciclul gimnazial si al carui sfarsit coincide cu intrarea la universitate sau la o institutie similara. Acest criteriu poate fi modificat prin absolvirea unui ciclu recunoscut de pregatire post-secundara. Este bine ca orice reducere sa nu depaseasca durata totala a pregatirii in aceste domenii. • V.

auditorul in formare sa se implice in totalitatea proceselor de audit sub indrumarea auditorului sef.1 punctele a-e. cu colegi etc.. fie in cadrul organizatiei de care apartine auditorul fie in cadrul unei organizatii externe. Stabilirea unuia sau altuia dintre domeniile de formare teoretica amintite. • analizarea lucrarilor scrise ale candidatilor. • simularea rolurilor de auditor. AUDITUL DE MEDIU V.2 Instruirea (formarea) practica Formarea practica a unui auditor se poate realiza chiar prin participarea acestuia sub controlul auditorului sef la un proces de audit. • luarea in considerare a certificatelor si calificarilor profesionale. • discutii cu persoane pentru care au lucrat.2 Formarea auditorilor Pe langa criteriile prezentate in paragraful precedent.2. V. se recomanda ca auditorii sa posede atat un ciclu de instruire teoretica cat si un ciclu de instruire si formare practica. precum si criteriile de evaluare a candidatului la functia de auditor pot fi modificate prin examinari acreditate sau prin calificari profesionale corespunzatoare. pentru a avea certitudinea unei competente sporite in efectuarea auditurilor de mediu. • analizarea lucrarilor scrise ale candidatilor. • examinarea actelor doveditoare privind studiile. Dovada cunostintelor capatate si evaluarea acestora se poate realiza prin unele dintre urmatoarele metode: • interviuri cu candidatii. Odata formati se 107 .V. Un ciclu de formare practica trebuie sa dureze cel putin 20 de zile lucratoare si sa cuprinda mimimum patru audituri de mediu.2.5. V. Totodata este recomandabil ca acest ciclu de formare practica sa se desfasoare intr-o perioada totala de timp de cel mult trei ani consecutivi. • o observare amanuntita a conditiilor reale de audit.5. Competenta suplimentara astfel obtinuta se recomanda sa poata fi demonstrata prin mijloace adecvate.5.1 Instruirea (formarea) teoretica Se recomanda ca instruirea teoretica sa se realizeze intr-unul dintre domeniile mentionate in paragraful V. experienta si formarea. Se recomanda ca in cadrul unor astfel de actiuni. asa cum sunt definite in prezentul Standard International.5.

referintelor si/sau evaluarilor performantei sale in efectuarea unui audit de mediu. necesare realizarii eficiente a auditului.5. pe parcursul a cel putin trei audituri de mediu complete. tactul si capacitatea de a asculta. atat verbal cat si in scris. formarea si experienta. V. e) capacitatea de a lua hotarari juste pe baza unor dovezi obiective. c) capacitatea de mentinere a independentei si obiectivitatii. fie: ◊ demonstrarea acestor aptitudini si calitati pentru conducerea programului de audit prin intermediul interviurilor. observatiilor. b) calitati cum sunt diplomatia.5. f) capacitatea de a intelege obiceiuri si cultura tarii sau a regiunii in care se realizeaza auditul. 108 .3 Aptitudini si competente profesionale Pe langa o pregatire corespunzatoare se recomanda ca auditorii sa posede calitati si aptitudini personale cum ar fi: a) capacitatea de a-si exprima conceptiile si ideile clar.4 Auditorul sef Auditorul sef este un auditor care dovedeste o buna cunoastere a problemelor. V. sub indrumarea auditorului sef titular. Se recomanda ca aceste criterii suplimentare pentru auditorul sef sa fie indeplinite intr-o perioada de timp nu mai mare de trei ani consecutivi. la cel putin unul din cele trei audituri mentionate mai sus. in cadrul programului de asigurare a calitatii. care contribuie la realizarea eficienta a auditului.V. d) calitati personale de organizare. AUDITUL DE MEDIU recomanda ca auditorii sa pastreze toate actele doveditoare privind studiile. si ◊ participarea in calitate de auditor sef. dispune de calitati personale si de aptitudini necesare organizarii si conducerii efective si eficiente a procesului de audit si care satisface si urmatoarele criterii: fie: ◊ participarea la intregul proces de audit pe o perioada echivalenta cu cel putin 15 zile lucratoare. care sa permita indeplinirea corespunzatoare a responsabilitatilor de auditor.

14011 si 14012. 109 . Astfel. AUDITUL DE MEDIU V. auditorii trebuie sa dea dovada si de anumite aptitudini si competenta profesionala si nu in ultimul rand de respectarea unui cod deontologic corespunzator. acesta ar trebui sa fie independent si sa respecte urmatoarele indrumari: ♦ certificarea sa fie facuta pe baza respectarii criteriilor prezentate in capitolul V.5 Mentinerea competentei auditorilor in timp si profesionalismul in activitate Pentru a-si mentine competenta in timp. daca este necesara stabilirea unui organism care se asigure certificarea auditurilor de mediu intr-un mod coerent. Pentru ca solicitantii unui audit de mediu si organizatiile auditate sa aiba o mai mare incredere in rezultatele auditului. este necesar ca amandoi sa-si actualizeze periodic cunostintele in domeniile mentionate la paragraful V.5. Este important de retinut ca pe langa o pregatire profesionala corespunzatoare. ♦ sa intocmeasca si mentina la zi un registru al auditorilor de mediu care indeplinesc in permanenta criteriile de performanta prezentate in acest capitol. prin respectarea liniilor directoare din peragrafele V.6 Concluzii Cpitolul V a abordat principalele aspecte legate de auditul de mediu asa cum sunt ele concepute in standardele ISO 14010. Sunt prezentate cerintele auditului de mediu. O obligatie extrem de importanta ce revine auditorilor este respectarea unui cod deontologic corespunzator si sa dea dovada in permanenta de profesionalism. standardul ISO 14012 ofera si un cadru pentru un organism de certificare a auditorilor.5.1. V.2. ♦ sa se stabileasca un proces clar de evaluare profesionala conform mecanismului prezentat in paragraful V.5.V.3 ale acestui capitol. modul in care se realizeaza auditul de mediu si etapele acestui proces precum si criteriile de calificare profesionala cerute unui auditor sau auditor sef.2 si V. principiile generale.

precum si a impactului de mediu asociat in corelatie cu obiectivele studiate.V. • selectarea indicatorilor relevanti pentru performanta de mediu. stabilirea prioritatilor. schema de ecoetichetare sau declaratia de mediu a produselor).C. • interpretarea rezultatelor analizei inventarului intrarilor si iesirilor. Totusi raman valabile in toate cazurile principiile si cadrul stabilit in prezentul capitol. E. continuand cu productia.V. Tehnica consta conform standardului ISO 14040 in: • realizarea unui inventar pentru intrarile si iesirile unui podus sau serviciu. • luarea deciziilor corespunzatoare in industrie.V. poate diferi considerabil in functie de scopul acestuia. este o tehnica menita sa evalueze aspectele de mediu si impactul potential asociat cu precadere unui produs sau serviciu. • imbunatatirea procesului de marketing (de exemplu: revendicari referitoare la mediu.) reprezinta o tehnica menita sa contribuie la masurarea performantelor in domeniul mediului si la reducerea impactului negativ asupra acestuia. EVALUAREA CICLULUI DE VIATA Alaturi de evaluarea performantei de mediu si de auditul de mediu. inclusiv a tehnicilor de masurare. studiaza aspectele de mediu si impactul asociat prin intermediul ciclului de viata al produsului incepand de la achizitia materiilor prime. in conformitate cu 110 . Domeniul. depinde de subiectul acestuia si de destinatia atribuita studiului respectiv. E.C. In aceasta analiza trebuie avute in vedere cu precadere categorii generale de impact care se refera la utilizarea resurselor.C.C.V. utilizarea si eliminarea.C. evaluarea ciclului de viata (E. limitele si nivelul de detaliere a unui E. • evaluarea impactului de mediu potential asociat intrarilor si iesirilor respective.V. sanatatea umana si consecintele ecologice. poate contribui la: • identificarea oportunitatilor de diminuare a impactului generat de produse in diferite momente ale ciclului lor de viata. proiectarea sau reproiectarea produselor sau a serviciilor).VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA VI. organizatii guvernamentale si neguvernamentale (de exemplu: planificarea strategica.V.C. In acest sens profunzimea si amploarea unui studiu de E. E.

sunt: ◊ Natura alegerilor si prezumtiilor facute in cadrul E. NOTA: In intelesul acestei definitii termenul “produs” utilizat singur poate reprezenta si un ansamblu de produse. poate fi limitata de accesibilitatea sau disponibilitatea datelor relevante. unitate de produs 111 . nu trateaza aspectele economice sau sociale ale produsului. specificul zonei).C. In prezentul capitol vom prezenta cadrul. (ex. agregari.C. ◊ Precizia studiilor E.C.: conditiile locale pot fi prezentate inadecvat in cadrul unor conditii regionale sau globale).V. ◊ Modelele utilizate pentru realizarea analizei inventarului sau pentru evaluarea impactului sunt limitate de ipotezele facute si nu pot fi disponibile pentru toate impacturile sau solicitarile potentiale. Realizarea unor astfel de studii nu au in nici un fel intentia de a crea anumite bariere comerciale sau de a modifica diferitele obligatii legale sau de alta natura ale unor organizatii. sau de calitatea datelor (de ex. tipuri de date. principiile si unele cerinte metodologice pentru conducerea studiilor de E. ◊ Lipsa unor dimensiuni temporale si spatiale in datele de inventar utilizate pentru evaluarea impactului introduc incertitudinea in rezultatele obtinute. un proces energetic sau un serviciu. produs ansamblu de unitati de procese materiale si energetice conectate care indeplinesc una sau mai multe functii determinate. este posibila numai daca prezumtiile si cadrul fiecarui studiu sunt aceleasi.V. valori medii. selectarea surselor de date si categoriile de impact) pot fi subiective. aceasta incertitudine variind in functie de caracteristicile spatiale si temporale ale fiecarei categorii de impact. ◊ Rezultatele studiilor de E. ar trebui sa fie utilizate ca parte a unui proces de decizie mai cuprinzator sau utilizate pentru intelegerea unui context mai general si extins.V.C.V.C.V.C.: discontinuitati. aceste prezumtii trebuie sa fie prezentate explicit din motive de transparenta.V.VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA prevederile ISO 14040. informatiile dezvoltate in studiul E. focalizate pe probleme globale sau regionale pot sa nu fie corespunzatoare pentru solicitarile locale (de ex. inclusiv al unor aspecte legate de comercializarea produselor analizate.: stabilirea granitelor sistemului. In cele ce urmeaza vom defini principalii termeni utilizati in prezentul capitol. Compararea datelor diferitelor studii E. In general. De asemenea. Trebuie subliniat de la inceput faptul ca E. In acest sens principalele limitari ale tehnicii E.C.V.C.V.

pentru un produs dat prin intermediul ciclului sau de viata intrare material sau energie care intra intr-o unitate de proces iesire material sau energie care paraseste unitatea de produs unitate functionala performanta cuantificata a unui produs in scopul utilizarii ca unitate de referinta in studiul de evaluare a ciclului de viata alocare 112 . pentru a ajunge la concluzii si recomandari concrete. de la achizitia materiilor prime sau generarea resurselor naturale la eliminare finala evaluarea ciclului de viata interpretarea si evaluarea intrarilor. ale evaluarii impactului sau a celor doua impreuna.VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA cea mai mica parte a unui produs pentru care sunt colectate date cand se efectueaza o evaluare a ciclului de viata ciclu de viata etape consecutive si intercorelate ale unui produs. iesirilor si a impacturilor de mediu potentiale asociate produselor prin intermediul ciclului de viata al acestora evaluarea impactului ciclului de viata faza a evaluarii ciclului de viata cu scopul de a intelege si evalua marimea si semnificatia impactului de mediu potential asociat unui produs interpretarea ciclului de viata faza a evaluarii ciclului de viata in care rezultatele analizei inventarului. sunt combinate avand un scop si domeniu de aplicare bine definit. analiza inventarului ciclului de viata faza a evaluarii ciclului de viata care implica interpretarea si cuantificarea intrarilor si iesirilor.

1. care a fost preluat din mediu fara o transformare anterioara datorata unei activitati umane parte interesata individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei organizatii practicant persoana sau grup care conduce o evaluare a ciclului de viata materie prima material primar sau secundar care este utilizat pentru a realiza un produs limitele produsului interfata intre un produs si mediu sau alte produse transparenta prezentare deschisa. cuprinzatoare si inteligibila a informatiei deseuri orice iesire a unui produs care este inlaturat VI. Acestea pot fi: 113 . trebuie sa tina seama de respectarea unor principii si caracteristici de baza. Metodologia de elaborare al unui studiu de E.VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA delimitarea intrarilor sau iesirilor fluxurilor unei unitati de produs sau a unui produs aflat in studiu.C.V.C.1 Descrierea generala a evaluarii ciclului de viata VI.1 Caracteristicile de baza ale E. declaratie comparativa revendicari privind mediul referitoare la superioritatea sau echivalenta unui produs fata de un alt produs concurent care indeplineste aceeasi functie flux elementar material sau energie care intra in sistemul aflat in curs de studiu.V.

C. Metodologia E.C. pentru respectarea confidentialitatii si drepturilor de proprietate intelectuala.2 Etapele E. ar trebui sa puna in discutie si sa asigure documentatia necesara si sursele de date. bazat pe solicitarile si cerintele specifice ale utilizatorului. trebuie sa fie transparente. 114 . in functie de definirea scopului si a domeniului de aplicare. trebuie sa includa definirea clara a scopului si domeniului de activitate.1. in cazul promovarii unor E.V. trebuie sa trateze sistematic si adecvat aspectele de mediu ale produselor. Studiile E.V.V. la un singur indicator general avand in vedere complexitatea si schimbarile ce pot apare in sistemul analizat in diferite stagii ale ciclului de viata. de la achizitia materiilor prime la eliminarea finala. • • • • • • • VI. ipotezele.V.C. evaluarea impactului si interpretarea rezultatelor.C. Nu exista nici o baza stiintifica pentru reducerea rezultatelor E. metodologiilor si rezultatele studiilor E..V. care sa fie clare si communicate corespunzator. Gradul de detaliu si desfasurarea in timp a studiului E.V. Organizatiile trebuie sa dea dovada de flexibilitate pentru a implementa practic rezultatele E.C. Necesitatea stabilirii unor prevederi.. Nu exista o metoda unica pentru realizarea studiilor E.V.VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA • Studiile E.V.C.C. E.1.C. Domeniul de aplicare.V.C. analiza inventarului intrarilor si iesirilor.C. descrierea calitatii datelor.V. poate varia intr-o gama larga.C.V. ar trebui sa fie deschisa in vederea includerii noilor descoperiri stiintifice si a imbunatatirii in domeniul tehnologiei. Aplicarea unor cerinte specifice studiilor E.V. urmand de exemplu schema prezentata in figura VI.C. care sunt utilizate pentru a face declaratii comparative si care nu sunt accesibile publicului.

1.C. VI.C.C.VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA Definirea scopului si a domeniului de aplicare • Aplicatii directe: Dezvoltarea si imbunatatirea produsului Planificarea strategica Procesul de realizare a politicii publice a organizatiei Marketing Alte activitati Analiza inventarului intrarilor si iesirilor • Interpretarea • • • Evaluarea impactului asociat Figura VI.V. trebuie sa rezulte clar si fara ambiguitati motivele tinta (cei carora se intentioneaza sa li se comunice rezultatul studiului). Din studiul E. 2.C. In acest sens scopul si domeniul de aplicare a unui studiu E. In continuare prezentam modul de definire a domeniului studiului.C. Fazele unei E. O cerinta generala in procesul de E.V.V. trebuie sa fie clar definite si concordate cu obiectivul fixat. VI.V.2 Cadrul metodologic pentru elaborarea E. este ca definirea scopului si domeniului de activitate sa se faca in conformitate cu prevederile specifice ale standardelor ISO 14000.V.1 Domeniul studiului 115 .

• delimitarea limitelor produsului.C.VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA In definirea domeniului acoperit de studiul E. metodologia pentru evaluarea impactului. • tipul si formatul raportului cerut pentru studiu. Domeniul trebiue sa fie suficient de bine definit pentru a fi siguri ca amploarea si profunzimea gradului de detaliere a studiului sunt compatibile si suficiente pentru atingerea scopului declarat. In acest caz unitatile functionale conexe trebuie sa fie definite si masurabile la randul lor. trebuie sa se ia in consideratie si sa se descrie clar urmatoarele puncte: • functiile produsului sau. trebuie sa specifice clar functiile sistemului (produsului) aflat in studiu.C.1 Functia si unitatea functionala Domeniul unui studiu de E.V. Este important de subliniat faptul ca termenul de “unitate functionala” i se ataseaza intelesul de performanta. • procedurile de alocare. al produselor reprezinta o tehnica interactiva.V. in cazul studiilor comparative. • ipotezele avute in vedere.V. Un sistem poate avea mai multe functii posibile iar functia selectata pentru studii poate depinde de scopurile si domeniul studiului. si interpretatrea ulterioara care va fi data acestora. astfel incat uneori este necesar ca domeniul studiului sa fie modificat in timpul desfasurarii acestuia. daca exista.V.C. Aceasta unitate comuna de referinta este necesara pentru a asigura posibilitatea compararii rezultatelor E.C. VI. • tipurile de impact. pe masura ce sunt colectate informatii suplimentare. • cerintele referitoare la calitatea datelor initiale.1. este deosebit de importanta atunci cand sunt evaluate diferite sisteme pentru a fi siguri ca aceste comparari sunt efectuate utilizand o baza comuna. cele ale produselor.C. E. • tipul de analiza critica. • cerintele referitoare la date. Scopul primar al stabilirii unitatii functionale este furnizarea unui nivel de referinta la care sa se raporteze intrarile si iesirile.2.V. O unitate functionala reprezinta o masura cantitativa a performantei intrarilor si iesirilor functionale ale produsului. De exemplu unitatea functionala pentru un sistem (produs) de vopsitorie poate fi definita ca marimea 116 . • limitarile impuse. Compararea rezultatelor E.

C.VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA suprafetei protejate prin alpicarea unei cantitati date de vopsea. Sistemul (produsul. Studiile E. 117 .V. grupurile tinta caruia i se adreseaza studiul.C. Cerintele referitoare la calitatea datelor trebuie sa fie definite pentru a permite atingerea scopului si stabilirea domeniului studiului E..2. 2 . Determinarea intrarilor si iesirilor. nivelul de agregare al datelor de care dispunem. ♦ acoperirea geografica. si reprezentativitatea datelor. ipotezele (prezumtiile) facute. ♦ precizia. intrucat acestea determina care dintre unitatile de produs trebuie sa fie incluse in cadrul E.1.C. care trebuie de asemenea prezentate si justificate in domeniul studiului. ♦ consecventa si reproductibilitatea metodelor utilizate in cadrul E.asociat cu acoperirea geografica. 3 Cerinte referitoare la calitatea datelor Cerintele referitoare la calitatea datelor stabilesc in termeni generali caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca datele necesare pentru elaborarea studiilor.V. Cerintele privind calitatea datelor trebuie sa se refere la: ♦ timp .V. datele si fondurile de care dispunem.2 Limitele sistemului (produsului) Inainte de inceperea studiului de E. anumite criterii eliminatorii. VI. ♦ sursele datelor si reprezentativitatea acestor surse.V. Exista o serie de factori care ajuta la determinarea limitelor sistemului analizat printre care se pot include insasi intentia initiala care a determinat studiul.V. VI.C. intrarile si iesirile) trebuie sa fie astfel modelat incat intrarile si iesirile la interfata produsului sa reprezinte fluxuri elementare. pentru o perioada de timp specificata. trebuie stabilite clar limitele sistemului analizat (interferentele acestuia). Toate criteriile utilizate pentru stabilirea produsului trebuie sa fie identificate si justificate in descrierea domeniului studiului. precum si modelarea sistemului in ansamblu trebuie sa fie consecvente cu scopul studiului. in cadrul carora se face o declaratie comparativa destinata a fi prezentata publicului trebuie sa realizeze o analiza a fluxurilor materiale si energetice.1. ♦ incertitudinea informatiei. ♦ cat de complete sunt datele de care dispunem.C.

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA Atunci cand un studiu este utilizat pentru a realiza o declaratie comparativa care este prezentata in public. VI.C.3.2.V.2.2.3. Sistemele trebuie sa fie comparate utilizand aceeasi unitate functionala sau consideratii metodologice echivalente. modul in care se conduce o analiza critica. calitatea datelor. In general. In cazul in care declaratiile comparative sunt prezentate in public.3. cerintele referitoare la calitatea datelor mentionatre mai sus trebuie sa fie satisfacute in mod obligatoriu.3.2. VI. VI. sunt optionale si pot utiliza orice variante de analiza ce vor fi prezentate in paragraful VI. iesirilor si in evaluarea impactului.C.4 Comparatia intre sisteme (produse) In studiile comparative. O alta cerinta pentru declaratia comparativa prezentata in public este obligativitatea realizarii unei evaluari a impactului. date si rapoarte. trebuie sa se defineasca in domeniul studiului. trebuie sa fie evaluata echivalenta sistemelor care sunt comparate inainte de interpretarea rezultatelor. utilizate pentru a face o declaratie comparativa prezentata in public si ea trebuie sa foloseasca procesul analizei critice schitat in paragraful VI.2 Analiza inventarului ciclului de viata VI. Aceste intrari si iesiri pot include aspecte 118 . Orice diferente intre sisteme referitoare la acesti parametrii trebuie sa fie identificate si prezentate in raportul studiului. regulile de luare a deciziilor in evaluarea intrarilor. si cine conduce analiza.3.4. a indeplinit cerintele prezentate in acest capitol referitoare la metodologie.V. analizele critice ale studiilor E. aceasta evaluare trebuie sa fie condusa in conformitate cu procesul analizei critice pe care il vom prezenta in paragraful VI.1.1. Necesitatea. cum sunt performanta.C.5 Analiza critica Analiza critica este o tehnica care verifica daca studiul E.4. 4. limitele sistemului. O analiza critica trebuie sa fie realizata obligatoriu pentru studiile E.2.1 Descrierea generala a inventarului ciclului de viata Analiza inventarului implica o serie de proceduri pentru colectarea datelor precum si pentru efecuarea calculelor in vederea cuantificarii intrarilor si iesirilor unui produs.V. procedurile de alocare a intrarilor si iesirilor.

C. Fluxurile de materiale si de energie ca si eliminarile si evacuarile in mediu asociate.: produse multiple de la rafinarea petrolului).2.V. Uneori pot fi identificate probleme care impun chiar revizuirea scopului sau a domeniului studiului. unitatea de produs sau intentia declarata a studiului. Colectarea datelor poate fi un proces consumator de resurse si intensiv. Procesul de desfasurare a analizei inventarului este iterativ. aceste date constituie baza pentru intrarea in actiunea de evaluare a impactului ciclului de viata. De asemenea.2 Procedurile pentru colectarea datelor si efectuarea calculelor pentru cuantificarea intrarilor si iesirilor Datele calitative si cantitative necesare realizarii inventarului trebuie sa fie corelate pentru fiecare unitate de produs care se inscrie in limitele stabilite pentru produsul analizat. apa. eficacitatea conversiei si distributiei fluxului de energie ca si intrarile si iesirile asociate cu generarea si utilizarea fluxului de energie. ◊ VI. inclusiv electricitate utilizate. sol asociate produsului.2. date sau constrangeri care pot impune modificarea procedurilor de colectare a datelor astfel incat scopurile studiului sa fie atinse.2. VI. Cateva consideratii semnificative referitoare la alocarea si calculele pentru cuantificarea intrarilor si iesirilor sunt prezentate mai jos: ◊ Procedurile de alocare sunt necesare atunci cand avem de-a face cu sisteme care presupun produse multiple (de ex. Calcularea fluxului de energie ar trebui sa ia in consideratie diferitele surse de combustibil si energie.VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA legate de utilizarea resurselor si a eliminarilor in aer. Procedurile utilizate pentru colectarea datelor pot varia in functie de domeniu. care trebuie sa fie bine documentate si justificate. Pe masura ce datele sunt colectate si se cunoaste mai mult despre sistem. pot fi identificate cerinte noi. Interpretarile care pot rezulta din aceste date. Constrangarile practice intalnite in procesul de colectare a datelor trebuie avute in vedere si prezentate in domeniul si documentatia raportului studiului. trebuie sa fie alocate diferitelor produse in conformitate cu procedurile declarate. depind de scopul si domeniul E.3 Evaluarea impactului ciclului de viata 119 .

consecvent cu scopul si domeniul definit pentru a se ajunge la concluzii si recomandari.2. acest proces implica asocierea datelor intrarilor si iesirilor cu impacturile de mediu specifice in scopul intelegerii acestora. Cadrul metodologic si stiintific al evaluarii impactului asociat ciclului de viata al unui produs este inca in dezvoltare. 120 .C. modelarea si evaluarea categoriilor de impact. Nivelul de detaliere. ♦ caracterizarea si modelarea datelor inventarului in interiorul categoriilor de impact (caracterizarea). in care constatarile din analiza inventarului intrarilor si iesirilor.VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA Faza evaluarii impactului unui produs de-a lungul intregului ciclu de viata intentioneaza sa evalueze semnificatia impacturilor de mediu potentiale utilizand rezultatele analizei inventarului ciclului de viata. Transparenta este determinanta pentru a asigura ca ipotezele (prezumtiile) sunt descrise si prezentate clar in cadrul rapoartelor efectuate in procesul de evaluare a impactului. sunt luate in considerare numai constatarile analizei inventarului.C. Inca nu exista metodologii general acceptate pentru a asocia consecvent si cu acuratete datele inventarului cu impacturi potentiale specifice de mediu. In cazul studiilor inventarului ciclului de viata. pentru a determina daca au fost atinse obiectivele studiului sau pentru a modifica scopul si domeniul daca evaluarea indica ca acestea nu pot fi realizate. Exista subiectivitate in faza de evaluare a impactului ciclului de viata legata de alegerea. VI. Faza de evaluare a impactului poate include printre altele: ♦ repartizarea datelor referitoare la inventarul intrarilor si iesirilor pe categorii de impact (clasificare). precum si din evaluarea de impact sunt combinate impreuna. Aceasta evaluare poate presupune un proces interativ al analizei scopului si domeniului studiului E.V.V.4 Interpretarea ciclului de viata al produselor Interpretarea este faza E. In general. Modelele pentru categorii de impacturi se afla in diferite stadii de dezvoltare. ♦ posibila asociere a rezultatelor in cazuri specifice si numai cand aceasta actiune este semnificativa (aprecierea). NOTA: Datele dinainte de apreciere ar trebui sa ramana disponibile. alegerea impacturilor evaluate si metodologiile utulizate depind de scopul si domeniul studiului.

Constatarile fazei de interpretare ar trebui sa reflecte rezultatele oricarei analize efectuate.V. in stransa corelare cu scopul si domeniul studiului.C. c) Analiza inventarului ciclului de viata. Tipul si formatul raportului trebuie sa fie definit in etapa de stabilire a domeniului studiului. in afara domeniului studiului E.C. trebuie pregatit un raport special pentru o terta parte.V.V.C. raportate complet si cu acuratete audientei tinta careia ii sunt destinate. implicatiile de mediu ale acestora vor putea fi reflectate la randul lor in constatarile E. in stransa corelatie si consecvent cu scopul si domeniul studiului. practicantul E. cat si natura si calitatea datelor colectate. Faza de interpretare poate implica atat procesul iterativ de analiza si revizuire a domeniului E. In masura in care se vor lua in considerare si alti factori cum sunt performanta tehnica.C. (intern sau extern). ulterior deciziilor bazate pe constatarile initiale. strict legate de domeniul studiului E.V.V. Ele vor putea fi luate in considerare suplimentar. prezumtiile si limitarile trebuie sa fie transparente si prezentate cu suficiente detalii pentru a permite cititorului sa cuprinda complexitatea si modificarile inerente din studiul E.C.V. sunt comunicate catre o terta parte. metodele. interesata alta decat destinatarul sau practicantul studiului.C. b) Definirea scopului si a domeniului. Acest raport constituie un document de referinta si trebuie sa fie disponibil oricarei terte parti cu care se comunica.. sa permita ca rezultatele interpretate sa fie utilizata intr-o maniera consecventa cu scopurile si domeniul studiului. datele.V. 121 . VI.3 Raportarea Rezultatele unei E.. Rezultatele.VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA Constatarile interpretarii pot lua forma unor concluzii sau recomandari pentru cei care iau decizii. Cand rezultatele E. Raportul trebuie de asemenea. 2) Datele raportului..C. Raportul de terta parte trebuie sa acopere urmatoarele aspecte: a) Aspecte generale: 1) Destinatarul E.C. aspectele economice si sociale.V. 3) Declaratia ca studiul a fost realizat in conformitate cu cerintele standardului international ISO 14040.V. trebuie sa fie impartiale.C.

♦ Evaluarea preciziei si reprezentativitatii datelor utilizate. ♦ Interpretarile reflecta limitarile identificate si scopul studiului. ♦ Raportul studiului este tansparent si in concordanta cu cerintele prezentate in acest capitul. cerinte ce corespund prevederilor stndardului ISO 14040.2.4. f) Analiza critica: 1) Numele si apartenenta celor care efectueaza analiza. sau utilizarile date rezultatelor E.. 3) Evaluarea calitatii datelor.V. sunt corecte din punct de vedere stiintific si tehnic. e) Interpretarea ciclului de viata: 1) Rezultatele. metodologia si datele conexe.4.1.C.C. 3) Raspunsuri si recomandari. ♦ Metodele utilizate pentru realizarea E. sunt in concordanta cu cerintele prezentate in acest capitol. ♦ Descrierea procesului de analiza critica.C. O analiza critica nu poate nici valida si nici verifica scopurile care sunt alese pentru o E.VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA d) Evaluarea impactului ciclului de viata. 122 . 2) Rapoartele analizei critice. 2) Prezumtiile si limitarile asociate cu interpretarea rezultatelor. trebuie ca in raport sa se faca referire la urmatoarele probleme: ♦ Analiza fluxurilor materiale si energetice pentru a justifica includerea sau excluderea lor. ♦ Descrierea echivalentei sistemelor aflate in comparatie in conformitate cu paragraful VI. ♦ Cat de complete sunt datele de care dispunem.V. ♦ Datele utilizate sunt corespunzatoare si rezonabile in relatie cu scopul studiului.V.V.1 Descrirea generala a analizelor critice Procesul de analiza critica trebuie sa puna in evidenta ca: ♦ Metodele utilizate pentru realizarea E. VI. In cazul realizarii unor declaratii comparative.4 Analiza critica VI.C.

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

Domeniul si tipul de analiza critica dorita trebuie sa fie dafinit in etapa de stabilire a domeniului studiului E.C.V. VI.4.2 Necesitatea efectuarii analizei critice O analiza critica poate facilita intelegerea si spori credibilitatea studiilor E.C.V. de exemplu prin implicarea partilor interesate. Utilizarea rezultatelor E.C.V. pentru a sustine anumite declaratii comparative ridica probleme speciale si solicita obligatoriu o analiza critica, din moment ce aceasta aplicatie este posibil sa afecteze partile interesate care nu sunt implicate in studiul E.C.V. Pentru a micsora probabilitatea neantelegerilor sau a efectelor negative asupra partilor interesate externe, trebuie sa se efectueze analize critice ale studiilor E.C.V., atunci cand rezultatele sunt utilizate pentru prezentarea unor declaratii comparative. Chiar daca a fost efectuata o analiza critica aceasta nu presupune in mod automat ca declaratiile comparative bazate pe respectivul studiu E.C.V. sunt in mod cert corecte sau aprobate. VI.4.3 Domeniul analizei critice Daca se realizeaza o analiza critica a unui studiu E.C.V., trebuie definit inca in faza de stabilire a scopului si domeniului studiului si domeniul analizei critice. Domeniul analizei critice trebuie sa identifice: - de ce este in curs initierea unei analize critice; - care este domeniul acoperit si pana la ce nivel de detaliu; - cine este necesar sa fie implicat in acest proces. De asemenea, va trebui ca in domeniul analizei critice sa se includa si acordurile de confidentialitate referitor la continutul studiului de E.C.V. VI.4.3.1 Participarea unui expert intern pentru efectuarea analizei critice O analiza critica poate fi realizata folosind resurse interne ale organizatiei. Intr-un astfel de caz, aceasta trebuie sa fie efectuata de un expert intern, independent de studiul E.C.V. Acest expert ar trebui sa fie familiarizat cu cerintele prezentului standard si sa aiba pregatirea tehnica si stiintifica necesara.

123

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

O declaratie referitoare la analiza este pregatita de persoana care conduce studiul E.C.V. si apoi este analizata la nivel intern de catre expertul intern independent. De asemenea, declaratia referitoare la analiza poate fi pregatita in intregime de catre expertul intern independent. Declaratia referitoare la analiza trebuie sa fie inclusa in raportul studiului E.C.V. VI 4.3.2 Participarea unui expert extern pentru realizarea analizei critice O analiza critica poate fi realizata cu mijloace externe organizatiei. In astfel de cazuri, aceasta trebuie sa fie realizata de un expert extern, independent de studiul E.C.V. Acest expert trebuie sa fie familiarizat cu cerintele prezentului standard international si sa aiba pregatirea tehnica stiintifica necesara. Ca si in cazul expertului intern, este pregatita o declaratie referitoare la analiza de catre persoana care conduce studiul E.C.V. Uterior aceasta este analizata de catre expertul extern independent. De asemenea, declaratia referitoare la analiza poate fi pregatita in intregime de catre expertul extern independent. Declaratia referitoare la analiza, comentariile practicantului si orice raspunsuri la recomandarile facute de cel care analizeaza, trebuie sa fie incluse in raportul studiului E.C.V. VI.4.3.3 Analiaza efectuata de partile interesate Un expert extern independent este ales de catre beneficiarul initial al studiului pentru a fi presedintele unei comisii de analiza. Bazandu-se pe scopul, domeniul si bugetul disponibil, presedintele alege alte persoane independente calificate pentru a efectua analiza. Aceasta comisie poate include alte parti interesate afectate de concluziile stabilite de studiul E.C.V., cum sunt agentiile guvernamentale, organizatiile neguvernamentale sau concurentii. Declaratia referitoare la analiza si raportul comisiei de analiza ca si comentariile expertului si raspunsurile la recomandarile facute de cel care analizeaza sau de comisia de analiza, trebuie sa fie inclusa in raportul studiului E.C.V.

124

VI EVALUAREA CICLULUI DE VIATA

VI.5 Concluzii Elementele prezentate in acest capitol se refera la mecanismul evaluarii ciclului de viata al produselor, asa cum este el conceput in cadrul standardelor internationale ISO 14000. Trebuie subliniat faptul ca acest mecanism nu este inca bine pus la punct si multe aspecte cum ar fi evaluarea impactului asociat unui produs sau inventarului intrarilor si iesirilor acelui produs, mai trebuie studiate si precizate. De asemenea trebuie subliniat faptul ca aspectele de mediu identificate in cadrul unei astfel de analize, mai ales cand sunt insotite de declaratii comparative pot crea mari prejudicii. De aceea ele trebuie bine fundamentate si verificate intr-un spirit de deplina transparenta.

125

ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU Etichetele si declaratiile de mediu reprezinta unul dintre in strumentele care contribuie la punerea in practica a unui sistem de management de mediu si care face obiectul seriei de standarde internationale ISO 14000. 126 ♦ . grafice. In acelasi timp furnizorul produsului spera ca informatiile cuprinse in eticheta sau declaratia de mediu sa influenteze clientul in favoarea produsului sau serviciului sau. acestia la randul lor vor putea utiliza etichete sau declaratii de mediu.revendicare ce indica aspectele de mediu ale unui produs sau serviciu.1 Definitii In continuare vom atribui urmatorul inteles termenilor mai des folositi: ♦ Eticheta sau declaratie de mediu . Scopul acestui instrument de management este acela de a furniza informatii despre un produs sau un serviciu legat de aspectele de mediu cu caracter global sau specific al acestora. In acest fel. buletin tehnic. ambalaj. ambalaj. reclama sau material de publicitate. publicatie de specialitate. publicatie de specialitate. buletin tehnic. O eticheta sau declaratie de mediu poate fi realizata sub forma unei informatii. Clientii pot utiliza aceste informatii pentru alegerea produselor sau serviciilor dorite.eticheta sau declaratie care indica aspectele de mediu ale unui produs sau serviciu si care poate lua forma unor declaratii. Daca eticheta sau declaratia de mediu are acest efect favorabil. In final putem conclude ca obiectul global al etichetelor si declaratiilor de mediu este de a incuraja cererea si procurarea acelor produse si servicii care afecteaza cel mai putin mediul. precise si concludente privind aspectele de mediu ale produselor si serviciilor. reclama sau material de publicitate. Revendicare de mediu . dovada a preocuparii si contributiei lor la reducerea continua a impactului asupra mediului a produselor si serviciilor pe care le asigura. stimuland astfel preocuparile pentru imbunatatirea continua a calitatii mediului. prin comunicarea catre clienti a unor informatii verificabile. oferta si cererea pe piata a produsului sau serviciului respectiv poate creste iar un numar sporit de clienti si producatori pot raspunde prin imbunatatirea aspectelor de mediu ale produselor sau serviciilor lor. simboluri.VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU VII. a unui simbol sau al unui desen aplicat pe un produs. VII. desene aplicate pe un produs.

Baza activitatilor si aspectelor tehnice utilizata pentru etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa fie verificabila.2 Principii generale avute in vedere la elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu La elaborarea unor etichete si declaratii de mediu. Etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa furnizeze informatii care sa fie relevante.material folosait pentru a proteja sau acoperi un produs in timpul transportului. fara implicarea unei a treia parti independente. 127 . Etichetele si decalartiile de mediu trebuie sa fie usor de inteles si sa nu induca in eroare potentialul client pentru produsul sau serviciul respectiv. Periodic trebuie efectuata o revizie a bazei tehnice utilizate la elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu.revendicare de mediu care este facuta de producator. productiei. in scopul comercializarii produsului sau al comunicarii unor informatii despre produs. verificabile si relevante Utilitatea si eficienta etichetelor si declaratiilor de mediu depind de masura in care reusesc sa furnizeze informatii concludente despre aspectele de mediu ale unui produs sau serviciu. stocarii. ♦ ♦ In continuare vom prezenta principiile general acceptate si aplicabile etichetelor si declaratiilor de mediu. VII. PRINCIPIUL 1 . distribuitor. Ambalaj . Etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa ofere informatii precise despre aspectele de mediu ale unui produs sau serviciu. in scopul de a beneficia de avantajele unei astfel de revendicari.Etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa fie precise. distributiei.o revendicare de mediu insotita de o declaratie explicativa care explica limitele revendicarii. modernizari sau inovatii. importator. PRINCIPIUL 2 . Informatiile trebuie stranse cu o frecventa care sa fie corelata cu etapele unor innoiri. trebuie avute in vedere o serie de principii care pot fi aplicabile tuturor etichetelor si declaratiilor de mediu.VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU ♦ Revendicare de mediu auto-declarata . Revendicare calificata de mediu . Ambalajul poate fi un obiect atasat fizic sau care sa includa un produs.Procedurile si cerintele utilizate la elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu nu trebuie sa fie pregatite. vanzator sau oricine altcineva. utilizarii sau eliminarii produsului sau serviciului. ele trebuie sa se adreseze aspectelor de mediu care au legatura cu circumstantele actuale ale extractiei resurselor naturale. comercializarii sau utilizarii.

ciclul de viata al produsului sau serviciului. Ciclul de viata al unui produs sau serviciu variaza de la activitati determinate de productia si livrarea materiilor prime sau generarea resurselor naturale pana la eliminarea finala. Ori de cate ori este posibil cerintele si revendicarile trebuie exprimate prin evidentierea performantei produsului si nu prin caracteristici descriptive. inclusiv identificarea impactului potential.VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU adoptate sau aplicate in vederea crearii unor obstacole inutile in comertul international.Realizarea etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa aiba la baza o metodologie stiintifica care sa fie suficient de aprofundata pentru a justifica revendicarea exprimata si care sa produca rezultate precise si reproductibile. PRINCIPIUL 5 Etichetele si declaratiile de mediu nu trebuie sa impiedice activitatile de inovare care mentin sau au potentialul sa imbunatateasca performanta de mediu. Informatiile care se utilizeaza pentru etichetele si declaratiile de mediu trebuie stranse si evaluate folosind metode recunoscute si acceptate de disciplinele stiintifice sau profesionale sau care pot fi verificate in mod stiintific. PRINCIPIUL 3 . Aceasta metoda permite o flexibilitate maxima din punct de 128 . natura. ori de cate ori este cazul. Luarea in considerare a ciclului de viata a unui produs sau serviciu permite unei parti interesate in realizarea unor etichete sau declaratii de mediu sa tina cont de varietatea factorilor care au impact asupra mediului. Metodele trebuie sa fie in concordanta cu revendicarea si trebuie sa furnizeze informatii relevante. PRINCIPIUL 4 . Metodele trebuie sa respecte standardele care au fost acceptate pe plan international (acestea pot include standarde internationale. Masura in care ciclul de viata este analizat poate varia in functie de tipul etichetei sau declaratiei de mediu. Considerarea ciclului de viata al unui produs sau serviciu ajuta la identificarea caracteristicilor si criteriilor corespunzatoare si relevante pentru etichetele si declaratiile de mediu sau pentru a determina importanta unei revendicari de mediu. Considerarea ciclului de viata trebuie sa fie in concordanta cu principiile ISO 14040. scopul si categoria de produs. regionale sau nationale) sau pot fi metode industriale ori comerciale care au fost supuse revizuirii (acolo unde exista astfel de standarde sau metode).Elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa ia in considerare. mai mare sau mai mic asociat acestora.

Informatiile furnizate trebuie sa fie corespunzatoare naturii si revendicarii de mediu. 129 . Utilizarea nu trebuie sa fie afectata de factori sau cerinte externe cum ar fi complexitatea procedurilor. Principiul 8 .Orice fel de cerinte de tip administrativ sau informatii referitoare la etichetele si declaratiile de mediu trebuie sa se limiteze la acelea care sunt necesare pentru a stabili conformarea cu criteriile si standardele aplicabile etichetelor si declaratiilor. dezvoltarea standardelor si criteriilor trebuie sa fie accesibila tuturor partilor interesate. Comentariile trebuie sa primeasca raspuns intr-un mod inteligibil. solicitarea unor informatii nerezonabile ori cerinte administrative. In acest scop. la randul lor. Descrierea unor criterii de proiectare sau preferinta pentru o anumita tehnologie trebuie evitate pentru a nu restrange sau descuraja actiunile de imbunatatire ale produselor sau serviciilor care la randul lor sa contribuie la o mai buna protejare a mediului. numerele de telefon si programele educationale. Toate organizatiile indiferent de marime trebuie sa aiba posibilitatea sa utilizeze in mod egal etichetele si declaratiile de mediu.Informatiile privind aspectele de mediu ale produselor si serviciilor care prezinta importanta pentru eticheta sau declaratia de mediu trebuie sa fie disponibile clientilor. Acestea. Aceasta se poate realiza prin diferite mijloace cum sunt reclama. Partile trebuie invitate sa participe si sa se implice in mod direct cu observatii adecvate. PRINCIPIUL 7 .Procesul elaborarii si dezvoltariii etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa includa consultarea deschisa a partilor interesate prin intermediul unor eforturi rezonabile facute pentru a realiza consensul pe parcursul intregului proces. afisele explicative. Partile pot participa in mod direct sau folosind diferite mijloace cum sunt corespondenta scrisa sau electronica. sunt legate de gradul de acceptare si intelegere al clientilor care au informatii privind aspectele de mediu. PRINCIPIUL 6 . inclusiv prin influentarea clientilor la alegerea produselor si serviciilor. In final eficienta etichetelor si declaratiilor de mediu depinde de capacitatea lor de a permite clientilor sa-si asume responsabilitatea deciziilor lor pe baza informatiilor primite. De aceea partile care utilizeaza etichete si declaratii de mediu au responsabilitatea de a furniza clientilor informatii astfel incat acestia sa inteleaga sensul oricarei revendicari. simbol sau termen.VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU vedere tehnic.

Aceste informatii trebuie de asemenea sa indice in mod clar daca eticheta sau declaratia de mediu reprezinta o revendicare de mediu autodeclarata sau se bazeaza pe validarea unei organizatii independente. nedescriptive si care sa incurajeze cererea pentru acele produse sau servicii cu un impact mai redus asupra mediului.VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU Principiul 9. In unele situatii pot exista limitari privind accesul la informatiile specifice din cauza caracterului confidential al unor afaceri. VII. stimuland indirect piata sa contribuie la continua imbunatatire a calitatii factorilor de mediu.1 Obiectivele reglementarilor de mediu autodeclarate Obiectivul general al etichetelor si declaratiilor de mediu consta in comunicarea unor informatii legate de aspectele de mediu ale unor produse sau servicii care sa fie verificabile. distribuitor. buletine tehnice. 130 . VII. simboluri. vanzator sau oricine altcineva care doreste sa beneficieze de o astfel de revendicare. evaluarile si conditiile limita avute in vedere la elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu.3 Revendicarea de mediu autodeclarata Conform definitiei prezentate in programul VII. Aceste informatii trebuie sa fie suficiente si inteligibile pentru a permite clientilor. metodologia si orice criteriu folosit pentru elaborarea etichetelor si declaratiilor de mediu trebuie sa fie accesibile si furnizate la cerere tuturor partilor interesate.Informatiile privind procedura. drepturilor de proprietate sau altor restrictii legale similare. Informatiile trebuie sa includa principiile. o revendicare autodeclarata poate fi facuta de producator. publicitare. in cadrul unor publicatii. clare. promotionale.3. reclame etc. importator. De exemplu o astfel de revendicare referitoare la un produs sau serviciu poate lua forma unor declaratii. clientilor potentiali si altor parti interesate sa evalueze si sa compare etichetele si declaratiile de mediu in functie de principii si criterii stiintifice. In cele ce urmeaza vom prezenta liniile directoare general valabile pentru revendicarile de mediu autodeclarate (RMA) privind produsele si serviciile. Mijloacele de obtinere a acestor informatii trebuie sa fie facute cunoscute clientilor si clientilor potentiali indiferent de locul unde este fabricat produsul sau prestat serviciul. sau desene grafice pe etichetele produselor sau ambalajelor acestora.1.

O revendicare de mediu autodeclarata sau orice declaratie explicativa trebuie sa indeplineasca cateva cerinte si anume: ♦ sa fie clara si nedescurajanta.A.3.M. ♦ reducerea gradului de confuzie existent pe piata.A. ♦ sa fie prezentata intr-o forma care sa asigure ca revendicarea de mediu si textul explicativ sa poata fi citite impreuna.1 Cerinte specifice pentru R. ♦ un potential sporit al mecanismului de piata de a stimula ameliorarea conditiilor de mediu prin intermediul produselor.M. verificabile si stimulative (nu descurajatoare). Pe langa cerintele generale prezentate mai sus va fi necesar ca R. VII. ♦ o mai buna posibilitate a cumparatorilor de a face o alegere in cunostinta de cauza. ♦ sa fie prezentata intr-o forma care sa nu creeze impresia ca revendicarea este sustinuta sau certificata de o a treia parte independenta (daca nu este asa).A. ♦ sa fie semnificativa din punct de vedere al impactului general de mediu al produsului sau serviciului pe toata durata ciclului de viata. VII.2.A.2 Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca R. sa indeplineasca si o serie de cerinte specifice: 131 .VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU Prin armonizarea utilizarii R. in conformitate cu prevederile standardului ISO 14021 se poate sconta pe obtinerea urmatoarelor avantaje: ♦ declararea unor revendicari de mediu clare. ♦ diminuarea restrictiilor si barierelor existente in comertul international.M. ♦ sa aiba continut si sa fie verificabila.M. ♦ sa nu permita o interpretare gresita. ♦ sa fie specifica si clara in privinta aspectului particular la care se refera revendicarea. ♦ sa fie relevanta pentru produsul sau serviciul respectiv si folosita numai intr-un context sau imprejurari corespunzatoare. proceselor si serviciilor de livrare.3. ♦ prevenirea sau minimizarea unor revendicari lipsite de garantie. O revendicare autodeclarata de mediu poate fi insotita de un simbol.

orice revendicare de mediu care implica o afirmare a unei superioritati sau imbunatatiri prin comparatie va specifica si face clara baza de comparatie. 132 . atunci cand revendicarea de mediu se bazeaza pe un aspect mai vechi. Comparatia va fi facuta pe baza unui standard existent sau a unei metode test recunoscute. furnizate de acelasi producator sau de catre un altul. o revendicare de mediu fara text explicativ va fi facuta numai daca este adevarata in toate imprejurarile fara texte explicative. o revendicare de mediu va trebui sa fie adevarata nu numai in legatura cu produsul final dar si prin luarea in considerare a tuturor aspectelor relevante pentru ciclul de viata al produsului respectiv. acest lucru trebuie sa fie clar pentru cumparator.VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ informatia furnizata de o revendicare de mediu va specifica imbunatatirea de mediu sau aspectul de mediu al produsului sau serviciului. daca o revendicare de mediu se aplica numai produsului sau numai ambalajului sau numai unor componente ale acestora ori legat de prestarea unui serviciu sau a unui singur element al acestui serviciu. o revendicare de mediu nu va sugera niciodata direct sau indirect o imbunatatire de mediu care nu exista si nici nu va exagera beneficiul pentru mediu legat de un aspect al produsului sau serviciului la care se refera revendicarea. revendicarea nu trebuie prezentata intr-un fel care sa-l faca pe cumparator sa creada ca ea este bazata pe un produs sau proces modificat recent. un singur beneficiu referitor la mediu nu va fi reafirmat utilizand o alta terminologie pentru a crea impresia existentei unui numar mai mare de beneficii. o revendicare de mediu trebuie sa fie relevanta pentru zona geografica unde apare impactul de mediu avut in vedere. In particular. o revendicare de mediu bazata pe absenta unor componente sau aspecte care nu au fost niciodata asociate cu o categorie de produs nu trebuie facuta. Totodata comparatia se va face cu produse sau servicii avand functii similare. o revendicare de mediu care are o relevanta minora sau nici-o relevanta pentru un produs sau serviciu nu va fi facuta. o revendicare de mediu care este corecta in continut dar care poate fi gresit interpretata de cumparator sau induce in eroare prin omiterea factorilor relevanti nu trebuie facuta. revendicarea de mediu va pune in evidenta cat de recent a fost facuta imbunatatirea.

legat de prelucrare si distributie apar si sunt folositi o serie de termeni caracteristici cum ar fi: ◊ Continutul de material reciclat. Exemplele de mai sus sunt ilustrative si nu sunt exhaustive. ◊ Utilizarea unei cantitati reduse de resurse. “prieten al delfinilor sau al animalelor”.3. Astfel.M.A. “nepoluant”. ◊ Energie recuperata. ◊ o revendicare de mediu care se refera la absenta unei substante poluante se va face numai atunci cand respectiva substanta nu va depasi prezenta unor urme comparativ cu o valoare precizata a contaminantului respectiv. VII. presupune respectarea unor cerinte cum ar fi: ◊ metodologia de verificare trebuie sa fie astfel conceputa incat sa fie reproductibila. ◊ o revendicare de mediu trebuie sa fie verificabila si sustinuta de evidente corespunzatoare. ◊ Reducerea cantitatii de deseuri solide rezultate. “prieten al naturii”.3 Termeni folositi uzual in R. “prieten al mediului”. “verde”. Un element important care trebuie avut in vedere este evitarea unor revendicari de mediu vagi sau lipsite de claritate si adresa precisa sau a unor declaratii de mediu generale de tipul .M. “prieten al pamantului”. Exemple de revendicari de mediu care nu trebuie folosite sunt cele de tipul: “sigur din punct de vedere al mediului”.A. 133 . ◊ Conservarea energiei. VII.2 Cerinte in vederea verificarii R. Legat de utilizarea unui produs se pot intalni adesea termeni cum ar fi: ◊ Eficient din punct de vedere energetic. “prieten al omului”.. repetabila si bazata pe elemente stiintifice clare.M. termen extrem de complex si inca aflat in studiu pentru precizari. In cadrul unor revendicari de mediu se apeleaza la o serie de termeni incetateniti.3. De asemenea trebuie evitata utilizarea termenului de “durabil”.2.benefic pentru mediu”.A. Procedura de verificare a R.VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU ♦ o revendicare de mediu va face referire numai la un efect benefic asupra mediului care exista sau este posibil sa se realizeze de-a lungul ciclului de viata al unui produs sau serviciu.

◊ Produs compostabil. Eficient din punct de vedere al consumului de apa. VII. legat de etapa de fabricare. ◊ Reciclabil. Produs cu durata extinsa de viata.VII ETICHETELE SI DECLARATIILE DE MEDIU ◊ ◊ ◊ ◊ ◊ Economisirea de energie. ◊ Proiectat pentru a fi dezasamblat. Folosirea etichetelor si declaratiilor de mediu presupune respectarea unor criterii si principii bazate pe elemente stiintifice clare astfel incat sa se stimuleze piata in vederea imbunatatirii permanente a aspectelor de mediu legate de un anumit produs si serviciu.4 Concluzii Etichetele si declaratiile de mediu constituie un instrument important pentru stimularea producatorilor de a fabrica produse astfel incat impactul acestora asupra mediului. utilizare si eliminare ca deseu sa fie cat mai mic. Economisirea de apa. ◊ Produs degradabil/biodegradabil/fotodegradabil. comercializare. 134 . Conservarea resurselor de apa. Legat de durata de utilizare a unui produs pana in momentul cand acesta devine practic un deseu pot fi intalniti urmatorii termeni in cadrul unei revendicari de mediu: ◊ Reutilizabil.

1992. Bucuresti.152. 1990.* * * Strategic Action Plan for the Rehabilitation and 135 .1995 Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare. Dec. Stiintifica si Enciclopedica. 1994. Ed. Nr. Monitorul Oficial. Strategia protectiei mediului in Romania. 1993. Romania. editat de R. Bibliografie 1. Strategic Action Plan for the Danube River Basin. Bucharest.* * * 11. Strategia protectiei mediului in Romania (coordonator tehnic dr. Bucuresti. Bucuresti.C. Enciclopedica.VIII BIBLIOGRAFIE VIII. Rio de Janeiro. Banca Mondiala. Padurilor si Protectiei Mediului. * * * 3. Programul de guvernare 1998 – 2000. * * * 7. 1972. 2. * * * 5.2. Ed.E. Vol. 1995-2005. Ministerul Apelor. Bucuresti. * * * Dictionar de ecologie. Ioan JELEV 4. 1998. Monitorul Oficial al Romaniei. * * * 9. Revista “Mediul Inconjurator”. 1992. partea I. Bucuresti. Iunie 1992.137/26. * * * 6. Program de actiune pentru protectia mediului in Europa Centrala si de Est. 1996. Tezele in domeniul protectiei mediului in Romania. 1982 Legea protectiei mediului.III.ing. Ed. Environmental Programme for the Danube River Basin. * * * 8. Budapesta. Ioan Jelev). * * * 10.12. Mic Dictionar Enciclopedic. Nr. Nr.

1996.P. 31 oct. C.M.E. 1995. Class. Standard ISO 9000 si ISO 14000. 14031.* * * 14. Standardul ISO 14010 – 14012. Quality Press. Operatori. 13.E. 1997. Ed.M. Brian Rothery 15. The ISO 14000 Handbook.P.A. 12.* * * Program National de Actiune in domeniul protectiei mediului M. Bucuresti. Istanbul. 14040.VIII BIBLIOGRAFIE Protetction of the Black Sea.Q. Costel NEGREI 16. politici. Bucuresti. Ed. Information Services with A. Pro Transilvania. Joseph Cascio 136 .C..S. Bucuresti. comunicare in managementul mediului.