P. 1
Metode Alternative de Evaluare

Metode Alternative de Evaluare

|Views: 1,169|Likes:
Published by victor_neamtiu

More info:

Published by: victor_neamtiu on Jun 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/23/2013

pdf

text

original

Metode alternative de evaluare

În practica şcolară s-au Tmbunătatit metodele şi tehnicile de evaluare în scopul realizării unor corelaţii eficiente Tntre predare-Tnvatare-evaluare şi pentru a atinge dezideratele propuse pentru formarea personalităţii autonome, libere şi creatoare. Acţiunea de evaluare instrumentează o serie de “metode variate după obiectul de studiu” (vezi “Dictionnaire de pedagogie”, 1996, p. 124): > metode cantitative, bazate pe tratarea statistică a nivelului de cunoştinţe şi competenţe; > metode calitative care furnizează interpretări mai ales atunci când se introduce un demers de tip expertiză;
METODE CANTITATIVE DE EVALUARE METODE CALITATIVE —► DE EVALUARE METODE ALTERNATIVE —► DE EVALUARE

“Spre deosebire de metodele tradiţionale - precizează profesorul Ion T. Radu -care realizează evaluarea rezultatelor şcolare obţinute pe un timp limitat şi de regulă cu o arie mai mare sau mai mică de conţinut, dar oricum definită - metodele alternative de evaluare prezintă eel puţin două caracteristici: - pe de o parte realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legatură cu instruirea/învatarea, de multe ori concomitent cu aceasta; - pe de altă parte ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai Tndelungată, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învatare.” Acestea sunt: > portofoliul; > hărţile conceptuale; > proiectul; > jurnalul reflexiv; > tehnica 3-2-1; > metoda R.A.I.; > studiul de caz; > observarea sistematică a activitatii §i a com-portamentului elevului; > fi§a pentru activitatea personals a elevului; > investigaţia; > interviul; > înregistrări audio §i/sau video.

1

8.1. Portofoliul

Portofoliul reprezintă “cartea de vizita" a elevului, prin care profesorul poate să-i urmărească progresul - în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental - la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar). Reprezintă un pact Tntre elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să stie şi ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de Tnvatare. La Tnceputul demersului educativ se realizeaza un diagnostic asupra necesitatilor elevului de Tnvăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile de evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cu elevul implicat în evaluare. Ce contine un portofoliu? Portofoliul cuprinde: > lista conţinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecarei lucrări/fişe,etc. şi numărul paginii la care se găseşte); > argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare şi cum se articulează Tntre ele Tntr-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv; > lucrările pe care le face elevul individual sau Tn grup; > rezumate; > eseuri; > articole, referate, comunicări; > fişe individual de studiu; > proiecte şi experimente; > temele de zi de zi ; > probleme rezolvate; > rapoarte scrise - de realizare a proiectelor; > teste şi lucrări semestriale; > chestionare de atitudini; > Tnregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau Tmpreună cu colegii săi; > observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii; > reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează; > autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului; > interviuri de evaluare; > alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date; > viitoare objective pornind de la realizăble curente ale elevului/grupului, pe baza intereselor şi a progreselor Tnregistrate; > comentarii suplimentare şi evaluări ale pro-fesorului, ale altor grupuri de Tnvăţare şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu părinţii; Portofoliul se compune Tn mod normal din materiale obligatorii şi opţionale, selectate de elev şi/sau de profesor şi care fac referire la diverse objective şi strategii cognitive. Aşa cum afirmă profesorul loan Cerghit, portofoliul cuprinde “o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care Tl reprezintă şi care pun Tn evidenta progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor, contributor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru

2

care. stimulând implicarea activă Tn sarcinile de lucru şi dezvoltând capacitatea de autoevaluare. Evaluarea acestor produse se face multicriterial. • Portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective. De exemplu. portofoliul este un instrument care Tmbină Tnvatarea cu evaluarea continuă. Fiecare produs cuprins Tn portofoliu poate fi evaluat din punct de vedere cantitativ (numărul de pagini. “Raportul de evaluare” .elev de a se autoevalua. propriile concluzii de autoevaluare. a capacitatii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. pe parcurs. 315) TIPURI DE PORTOFOLII: • Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai importante lucrări). Tn acelaşi timp. progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final. progresul Tnregistrat de la o etapă la alta. În alţi termeni. dar mai ales calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv. Acesta sporeşte motivatia Tnvătarii. De asemenea evaluarea portofoliului va fi supusă evaluării efectelor pe care acest gen de evaluare l-a avut asupra dezvoltării personalităţii.) Evaluarea portofoliului Tncepe de obicei prin explicarea de către profesor. iar nota nu trebuie să fie o presiune. instrumente de evaluare. etc. poate să includă şi alte elemente către care se Tndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze. I. Atunci când elevul Tsi prezintă portofoliul. materialele pot fi citite atât de profesor cât şi de părinţi sau colegi. de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli. fiind o sursă foarte bună de cunoaştere a elevului care a lucrat la alcătuirea portofoliului. Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecarui elev posibilitatea de a lucra Tn ritm propriu. şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie Tmbunătăţite. la Tnceputul perioadei. de exemplu). resursele folosite.cum Tl numeşte prof. • Portofoliu de progres sau de lucru (confine toate elementele desfasurate pe parcursul activitatii). elementele noi. Este o mapă deschisă Tn care tot timpul se mai poate adăuga ceva.are Tn vedere toate produsele elevilor şi. o selecţie a conţinuturilor. profesorul realizează de obicei un interviu cu acesta. analizând atitudinea lui fată de munca depusă. p. Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească Tndeplinirea obiectivelor Tnvatarii (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor să pună Tn portofoliu eşantioane care să le amintească mai târziu de munca depusă). T. a obiectivelor Tnvatarii în perioada pentru care se va primi nota. El se substituie tot mai mult modului tradiţional de realizare a bilantului rezultatelor elevului(lor) prin media aritmetică “săracă Tn semnificaţii privind evoluţia §colară a acestuia” Cuprinzând obiectivele activitatii desfasurate de elev. lăudându-l pentru lucrurile bune. tabele de rezultate. Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi Tntr-un tabel de genul următor: 3 . punctele forte. 2002. strategii. criteriul conformităţii la teoria predată poate fi completat cu eel al inovativitatii şi originalitatii. Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare. etc. gândurile elevilor asupra a ceea ce a lucrat. Radu .” (loan Cerghit. trecând Tn revistă lucrările anexate.

.concordanta cu temele date.REZUMATE . . . 6.CRITERII DE DA APRECIERE ŞI INDICI 1. 2. .dacă s-a lucrat Tn grup sau individual.concordanţa scop-rezultat.AUTOEVALUAREA elevului.adecvarea la scop. 7. 3.dacă este complet. . . 5. ALTE MATERIALE .eficienţa modului de lucru.cantitatea lucrărilor.nota pe care cred că o merită. .punerea Tn ordine cronologică a materialelor. LUCRARI PRACTICE . ___________________ 4 PARŢIAL NU OBSER VAŢII .aşteptările elevului de la activitatea desfăşurată. 4. . .rezultatul lucrărilor practice. PREZENTARE . . .calitatea referatelor. .progresul făcut.cu ceea ce a Tnvăţat elevul şi cu succesele Tnregistrate. CRONOLOGIE.repartizarea eficientă a sarcinilor. .autoevaluarea activităţilor desfăşurate.REFLECŢIILE elevului pe diferite părţi ale portofoliului.calitatea acestora. . . .reflecţii asupra propriei munci.adecvarea la teme propusă. .evoluţia evidenţiată fata prima prezentare a portofoliului.relevanţa pentru creşterea aprecierilor.estetica generală.reflecţii despre lucrul Tn echipă (dacă e cazul). . .

Înregistrarea acestora în timp util. Introducerea şi argumentaţia privind mostrele alese. Poate funcţiona pentru o materie. http://fp. Scopul acestuia este să asigure sprijinul. Prezentarea grupului şi a membrilor săi. Tn cadrul metodei de Tnvăţare menţionate. de lungă durată. Mostre care au necesitat cooperarea Tntre membrii grupului pentru a fi realizate. necesare fiecărui membru pentru a putea progresa ştiinţific şi a se dezvolta cognitiv şi social armonios. care reflectă Tn mod creativ personalitatea grupului. ajutorul. trăsăturile de personalitate. Ce este portofoliul de grup? Portofoliul de grup este o colecţie organizată de lucrări/mostre din activitatea grupului.uni.edu/rac/col/romania/8-instruirea.Atingerea tuturor termenilor cheie. . Observaţii ale membrilor grupului privind modul lor de interacţiune Tn timpul activităţii Tn comun. Din ce este alcă-tuit Elementele ce se pot regăsi Tntr-un portofoliul de grup? portofoliu de grup sunt următoarele: Coperta. .uni. disponibilitatile de comunicare şi de lucru în echipă. . asistenţa. rezultatele deosebite obţinute. precum şi mostre din lucrările individuale ale membrilor grupului. dificultatile în Tnvatare Tntâmpinate.htm http://fp. câţiva ani. un an. TOTAL PORTOFOLIUL ÎN CAZUL METODEI DE ÎNVĂŢARE COOPERATIVĂ2 Ce este un grup de Un grup de bază este o formă de asociere eterogenă. acumulate Tn timp.edu/rac/col/romania/clasificarea evaluarii. Cuprinsul. Tncura-jarea. .Reflecţia personală.Relaţii cu alte materii.Portofoliul reprezină un veritabil “portret pedagogic” al elevului relevând nivelul general de pregătire. interesele şi aptitudinile demonstrate. Autoevaluări ale membrilor grupului şi evaluarea grupului de către aceştia. atitudinile. resursele pentru o Tnvatare ulterioară. capacitatile formate. Notarea termenilor cheie aleşi pentru portofoliu poate lua forma urmatoare: NUMARUL DE PUNCTE 20 10 15 20 15 20 100 CRITERIILE1 . gradul de implicare în sarcina de lucru. .htm 5 . perseverenţa şi conştiinciozitatea.Raţionamente superioare implicate.Originalitatea aptitudinilor. corelaţiile interdisciplinare. cu bază? membri stabili.

metodiştilor şi a altor grupuri de studiu. _____ Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul grupurilor de studiu. O listă a viitoarelor obiective de Tnvăţare şi deprinderi sociale pe care şi le propun membrii grupului. Comentarii şi feedback din partea profesorilor. Cine va alcătui formularele de evaluare şi notare a portofoliilor? ______Profesorii/metodiştii _____Elevii Forma pe care o poate Tmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente. Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie? a b c 6. Care sunt scopurile şi obiectivele utilizării portofoliului? a. preşcolarii de cinci ani pot alcătui un portofoliu la disciplina educaţie muzicală. fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video. materiale. fotografii ce reprezintă aspecte ale Tnvăţarii şi/sau pe cei implicaţi în activitate. 4. Pregătirea pentru folosirea portofoliului presupune răspunsul la următoarele Tntrebări: 1. adunând materiale Tntr-o colecţie pe care copiii pot oricând să o revadă §i să o completeze. Ce tipuri de mostre ar trebui să fie incluse în portofoliu? a b c 5. prezentări. etc. etc. fotografii în timp ce cântau. desene. De exemplu. elevi chiar şi la grădinita. 2. Ce tip de portofoliu utilizăm? _____ Portofoliu care cuprinde lucrările cele mai bune _____ Portofoliu care demonstrează progresul 3. 6 . Cine alcătuieşte portofoliul: _____ Elevii (individual) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului. b c.Mostre individuale revizuite pe baza feedbackului primit de la grup (compoziţii. Autoevaluări ale membrilor grupului cu privire la calităţile şi punctele slabe ale interacţiunii sociale – modul în care au potenţat eficienţa grupului şi au ajutat alţi colegi să Tnveţe. _____ Grupurile de bază (activitate individuală şi de grup) pe baza indicaţiilor şi cu ajutorul profesorului. Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii. picturi. la studenţi.). Portofoliul poate fi folosit la orice vârstă. Acesta poate să conţină: Tnregistrări pe casete audio. desene realizate de copii în legatură cu ce au Tnvăţat §i au simţit pentru că nu au Tnvăţat să scrie.

deprinderilor şi abilitatilor exersate. portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decat cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici. iar elevii Tl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra Tnvătarii. 7 .. sau Liceul Nr. ♦ evaluarea portofoliului este eliberată în mare parte de tensiunile şi tonusul afectiv negativ care Tnsoţesc formele tradiţionale de evaluare. portofoliul poate constutui parte integrante a unei evalueri sumative sau a unei examines. . aceştia devenind auto-reflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor Tnregistrate. o şcoală chiar. este un exemplu reprezentativ al activitatii şi al performanţelor cursanţilor unei şcoli”. clasei şi condiţiilor concrete ale activităţii. ♦ permite aprecierea şi includerea în actul evaluării a unor produse ale activităţii elevului care. în mod obişnuit. . Prin materiale pe care le confine. Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat.Scopul nu este neaparat eel al evaluării ci mai ales eel de stimulare a Tnvatarii. Profesorul Tl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor. pe elaborarea de proiecte ample de cercetare şi Tnveţare. an şcolar sau ciclu de Tnvetemânt).. ♦ dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare. regândindu-şi propriul proces de Tnvăţare. Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi procedurilor de autoevaluare. Poate fi considerat Tn acelşi timp un instrument complementar folosit de profesor Tn aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul Tn echipe. Ca metoda alternative de evaluare. Îndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor Avantajele folosirii portofoliului: ♦ portofoliul este un instrument flexibil. Autoevaluarea este un proces de Tnvăţare. folosit fiiind ca “o modalitate de a reprezenta un grup. Portofoliul nu este numai o metodă alternative de evaluare a elevului. prin directa implicare a participantilor la activitate. . existând o permanentă corelaţie cu obiectivele. Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce Tnvata. arătându-le mostre ale activitatilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi Tn şcoala respective. elevii asumându-şi responsabilitatea asupra activitatii desfasurate. . De asemenea. ♦ implică mai activ elevul în propria evaluare şi în realizarea unor materiale care să-l reprezinte eel mai bine. Prin complexitatea şi bogetia informaţiei pe care o furnizeaze. nu sunt avute în vedere. diversificarea cunoştinţelor. sintetizând activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru. el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii cum ar fi §coala Nr. portofoliul este compatibil cu instruirea individualizate ca strategie centrate pe stilurile diferite de Tnveţare. evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru elev. uşor adaptabil la specificul disciplinei. Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului. acest fapt Tncurajează exprimarea personală a elevului. angajarea lui în activităţi de Tnveţare mai complexe şi mai creative. . Instituţia şcolară respective Tncearcă astfel să-şi creeze o imagine Tn rândul viitorilor cursanţi ori Tn rândul părinţilor. de gândire şi de evaluare.

Un potenţial instrument de captare a aspectelor importance ale acestor interrelaţii conceptuale Tl constituie hărţile conceptuale. şi mai ales transformările lor. 92) Ele. sunt incluse idei noi Tntr-o structură cognitivă. Ideile noi rodesc pe terenul modelelor cognitive existente. Utilizate Tn educaţie. 1) Mircea Miclea afirmă că “modelarea conexionistă a cunoştinţelor din memorie se realizează prin reţele interactive. hărţile conceptuale se prezintă ca o tehnică de reprezentare vizuală a structurii informaţionale ce descrie modul în care conceptele dintr-un domeniu interrelaţionează. Hortile conceptuole Hărţile conceptuale (“conceptual maps”) sau hărţile cognitive (“cognitive maps”) pot fi definite drept oglinzi ale modului de gândire. Astfel. Hărţile conceptuale acordă o importanta majoră creării de legături Tntre concepte Tn procesul Tnvatarii. Cu alte cuvinte.2. cunoştinţe despre un anumit obiect rezultând din interacţiunea acestora. important este nu cât cunoşti. hărţile cognitive sau formularele de argumentare (“argument forms”) furnizează informaţii şi reprezentări vizuale ale stucturilor de cunoaştere §i modurilor de argumentare. noua Tnvăţare capătă sens atunci când găseşte idei de bază pe care să se construiască noile acumulări în mintea celui ce Tnvata. Cuno§tinţele se consideră că sunt distribuite pe conexiunile dintre unităţile reţelei. constituindu-se ca un important instrument pentru predare. sunt reînnodate reţele cognitive. Novak §i Gowin (1984) analizează hărţile conceptuale de cunoa§tere ale studenţilor.” (Horst Siebert. lată o astfel de hartă conceptuală extrasă din aceste studii (fig. ideile. Novak a dezvoltat o teorie a hărţii conceptuale cu largă aplicabilitate Tn evaluarea procesului de Tnvăţare din cadrul sistemului şcolar. hărţile conceptuale. cât şi unităţi ascunse (= care pot fi accesate numai prin intermediul unităţilor vizibile). Reprezintă un mod diagramatic de expresie. 2001. Dezvoltarea acestor practici se bazează pe teoria lui Ausubel conform căreia Tnvăţarea temeinică a noilor concepte depinde de conceptele deja existente în mintea elevului şi de relaţiile care se stabilesc Tntre acestea. p. ci relaţiile care se stabilesc Tntre cunoştinţele asimilate. Continuând cercetările. Tn studii politice şi filozofia §tiinţei.” Esenţa cunoaşterii constă Tn modul cum se structurează cuno§tinţele. “Hărţile conceptuale oglindesc reţelele cognitive §i emoţionale formate în cursul vieţii cu privire la anumite noţiuni. cercetare şi evaluare la toate nivelurile şi la toate disciplined. Decrise pentru prima dată de psihopedagogul Joseph Novak în 1977. reflectă emergenţa cunoaşterii. Tnvatare. Mai exact.8. Fiecare nod al reţelei confine câte un item de informaţie. 8 . simţire şi Tnţelegere ale celui/celor care le elaborează. sunt rearanjate cunoştinţe deja acumulate. Reţeaua are atât unităţi vizibile (= care pot fi accesate din mediul reţelei). de structurile integrate si de aplicabilitatea acestora. Performanţa depinde de modul Tn care individul Tsi organizează experienţa. În educaţie.

fie trimiterile). 9 . În extrema opusă strictei dirijări. hărţile conceptuale sunt mai des folosite ca instrumente de instruire decât ca procedeu de estimare. Daca hărţile conceptuale sunt folosite ca instrumente de măsurare a structurii şi organizării cunoştinţelor elevilor. este nevoie de timp şi de efort pentru a evidenţia impactul diferitelor tehnici de aplicare (strict dirijată sau nedirijată) asupra conexiunilor pe care le au elevii.C APA necesară pentru exemplu făcută schimbă ca în din sunt Tn determină poate fi plante X animal exenplu exelnplu ca în i ca în I Fig 1: O hartă conceptuală a apei Modul de realizare a hărţii conceptuale poate să fie unul strict-dirijat sau lăsat la alegerea elevului. Astfel profesorul poate să impună ce concepte să fie folosite. elevul poate fi lăsat să-şi aleagă singur atât conceptele cât şi să stabilească singur relaţiile dintre acestea. Afirmaţiile fac legăturile Tntre concepte. afirmaţia. Novak şi Gowin (1984) descriu logica hărţii conceptuale prin definirea a trei termeni cheie: conceptul. Deşi a fost recunoscută ca o potentială metodă de evaluare a structurii cognitive a elevului. Cererile cognitive Tn cazul unei libere alegeri sunt mai mari fata de cazul strictei dirijări. învăţarea. care sunt trimiterile (legăturile) sau cum relaţionează acestea Tntre ele. sarcina elevului poate fi una fie de completare a spaţiilor eliptice din structura hărţii (fie nodurile.

10 . Tnvatarea presupune acea conduită de construire activă a noilor afirmaţii.ele trebuie să fie concise şi complete Tn acelaşi timp şi accesibile.

Combinaţia dintre două noduri conceptuale incluzănd şi indicaţia săgeţii constituie o afirmaţie logică. Harta conceptuală este un având cu legând perechi de reprezentând concepte exprimând relaţiile dintre perechile de cu Figura 2.: O hartă conceptuală a ceea ce reprezintă o hartă conceptuală. modul cum sunt legate Tntre ele.) Nodurile corespund termenilor important^ (se tree conceptele) dintr-un domeniu.localizate către marginea hărţii). indicaţia de pe linia săgeţii relevă modul cum cele două concepte relaţionează. (vezi Figura 2. harta conceptuală este un grafic constând în noduri şi trimiteri prin săgeti. ETAPELE CONSTRUIRII UNEI HĂRŢI CONCEPTUALE: Pentru a construi o hartă conceptuală mai Tntâi se realizează o listă cu 10-15 concepte cheie sau idei despre ceea ce ne interesează şi câteva exemple. Trimiterile exprimă relaţia dintre două concepte (noduri). Astfel hărţile conceptuale reprezintă importante aspecte ale sistemului conceptual pe care elevul Tl define Tntr-un anumit domeniu. ierarhizări pentru a determina locul acestora.: . Harta conceptuală poate fi definită drept acel grafic care include concepte (centrale . conexiuni stabilite Tntre concepte (prin care se comunică felul Tn care este Tnţeleasă relaţia Tntre concepte) şi interpretări ce relevă relaţiile dintre diferite părţi ale hărţii.Formal. elementul de bază al hărţii conceptuale şi cea mai mică unitate folosită pentru a judeca validitatea relaţiei exprimată Tntre două noţiuni.localizate în centrul hărţii sau secundare . Plecând de la o singură listă se pot realiza mai multe hărţi conceptuale diferite Tn funcţie de aranjamentul ales pentru repre-zentarea hărţii conceptuale Sunt 7 etape Tn crearea unei hărţi cognitive: Etapa 1.

iar celelalte mai jos. În locul hârtiuţelor de hârtie se reprezintă câte un cere în jurul conceptului. TIPURI DE HĂRŢI CONCEPTUALE : Sunt patru mari categorii de hărţi conceptuale. Etapa 6.: Dacă este posibil se vor aranja conceptele astfel meat să decurgă unul din celălalt. Etapa 3. Nu se includ Tncă şi exemplele. fami-liarizându-i în acelaşi timp pe elevi cu această tehnică. promovează Tnvăţarea activă şi con§tientă deoarece ambii parteneri.Se transcrie fiecare concept/idee şi fiecare exemplu pe o foaie de hârtie (poate fi folosită o hărtie de o culoare pentru concepte şi altă culoare pentru exemple) Etapa 2. atât profesorul cât §i elevul pot Tnţelege mai bine organizarea conceptuală a unui domeniu şi propria lor cunoaştere. Cadrele didactice care utilizează hărţile conceptuale pentru a-şi organiza §i a-şi planifica instruirea.: Se trasează linii de la conceptele de sus către cele de jos cu care relaţionează şi pentru conceptele de pe aceleaşi nivele. La un moment dat se pot adăuga şi alte concepte pentru a uşura Tnţelegerea şi a le explica pe cele existente sau a le dezvolta.: Se copie rezultatul obţinut.: Se aranjează mai Tntâi conceptele pe o foaie mare (un poster) astfel: conceptele generale (abstracte) se situează în susul foii. Se pot în continuare rearanja bucatile de hârtie. Aranjamentul poate fi modificat continuu.: Se tree şi exemplele sub conceptele de care aparţin şi se conectează de acestea printr-un cuvânt de genul: exemplu Etapa 7. o temă unificatoare de la care pleacă legăturile sub formă de raze către celelalte concepte secundare: . Etapa 4.: Următoarea etapă este cea mai importantă şi poate cea mai grea: pe liniile de interconectare se scrie un cuvânt sau mai multe care să explice relaţia dintre conceptele conexate. Crearea unei hărţi conceptuale solicită efort mental susţinut din partea subiectului în realizarea legăturilor între concepte. Ele se disting prin forma diferită de reprezentare a informaţiilor: 1. Hărţi conceptuale sub forma “pânzei de păianjăn” În centru se află un concept central. Pentru exemple se alege o formă geometrică diferită de cea a conceptelor sau niciuna. realizând harta conceptuală pe o foaie de hârtie. astfel meat relaţiile dintre concepte/idei să fie uşor de vizualizat. Etapa 5.

Cea mai importantă se află în vârf. sunt aranjate celelalte concepte.2. de modul cum decurg unul din celălalt §i de alţi factori. Această aranjare în termenii unei clasificări Tncepând de la ceea ce este mai important şi coborând prin divizări progresive către elementele secundare se mai numeşte §i hartă conceptuală sub formă de copac: . În funcţie de gradul de generalitate. Hartă conceptuală ierarhică Prezintă informaţiile în ordinea descrescătoare a importanţei.

a cercetărilor desfa§urate în grup sau individual. Sisteme de hărţi conceptuale Informaţia este organizată Tntr-un mod similar celor anterioare în plus adăugându-se INPUTS şi OUTPUTS (intrări şi ieşiri): AVANTAJELE UTILIZĂRII HĂRŢILOR CONCEPTUALE: Folosirea hărţilor conceptuale în Tnvăţarea conceptelor. Creând hărţi conceptuale de deschid pespective către un proces de Tnvatare activ şi con§tient. promovând concepţia conform căreia elevul trebuie să fie con§tient de modul în care se leagă conceptele unele de altele. Harta conceptuală lineară Informaţiile sunt prezentate într-un format linear: \> --------------► ► I--------------► 4. • Alte avantaje sunt legate de modul în care harta conceptuală poate fi folosită în organizarea cunoştinţelor deja existente în mintea elevului §i în pregătirea noilor asimilări.3. • Acordând o importanta majoră creării de legături Tntre concepte. duce la uşurarea reprezentării procesului de Tnvatare şi în evaluarea sistemelor de cunoştinte. • Hărţile conceptuale pot fi folosite pentru organizarea planificării sau proiectării unei activitati. hărţile conceptuale vin să detroneze Tnvatamântul bazat exclusiv pe memorizare şi simplă reproducere a unor definiţii sau a unor algoritmi de rezolvare a problemelor. • .

forma răspunsului dat de elev. la nivelul ridicat al standardizării. > a ilustra modul de percepţie. Ruiz-Primo §i Shavelson (1996) au caracterizat evaluarea hărţii conceptuale luând în considerate: sarcina care invită elevul să furnizeze legăturile dintre structurile cognitive pe care le are Tntr-un domeniu. Ele nu pot fi nici Tnvatate nici evaluate fără a fi puse în lăgătură. la rigoarea §i ordinea în care subiectul lucrează. ci în relaţie cu celelalte. În evaluarea hărţii conceptuale se pot formula mai multe criterii de evaluare: unele bazate pe calitatea afirmaţiilor (Tnsemnând totalul informaţiilor corecte) altele calculând procentul afirmaţiilor corecte date de elev.Stoddart §i alţii au dezvoltat o metodă de evaluare a Tnvatarii realizate de elevi folosind hărţile conceptuale.Teoria constructivistă a Tnvatarii argumentează faptul că noua cunoaştere trebuie integrată în structura existentă de cunoştinţe. > a crea soluţii alternative unei probleme date. Hărţile conceptuale favorizează acest proces prin stimularea celui care Tnvata să acorde atenţie relaţiilor existente Tntre concepte. Kinchin (2000) releva avantajul hărţii conceptuale de a deschide o fereastră către mintea elevului. M. > a proiecta o structură complexă (aparţinând unui text lung de exemplu sau a unui web site). În legătură cu aceasta. lucruri. > a explica modul cum noile cunoştinţe se integrează în sistemul celor vechi Tntrun domeniu de studiu. /. • Evaluarea performanţelor este uşurată de această tehnică pentru că ea relevă modul cum gândesc participanţii §i cum folosesc ceea ce au Tnvatat. > a uşura Tnţelegerea şi a accesibiliza cunoaşterea. • Dezavantajele s-ar Tnscrie în rândul celor referitoare la timpul solicitat. în raport cu totalul posibil al acestora. • Permit vizualizarea relaţiilor dintre cunoştinţele elevului şi nu numai. iar schematizarea se realizează în folosul sintetizării şi al evitării folosirii expresiilor explicative lungi. . similar brainstormingului.incorect. APLICAŢIILE HĂRŢILOR CONCEPTUALE: Harta conceptuală poate fi folosită pentru: > a stimula generarea de idei. raportul dintre corect . • Prezentându-se ca nişte reţele de cunoştinţe facilitează Tnţelegerea şi cunoaşterea şi uşoara aplicabilitate a cunoştinţelor teoretice în practică deoarece conceptele nu există singure în mod izolat. baremul după care harta conceptuală poate fi evaluată cu acurateţe §i consistenta. fapte. > a comunica sau a prezenta idei complexe. În anul 2000 T. > a explica managementul cunoaşterii. > a analiza şi evalua rezultatele. reprezentare şi gândire a unei realitati.

definirea conceptelor. experience şi emoţii. .” (2001. (.pentru planificarea. . democraţie. a legăturilor noastre neuronale. Folosite în planificarea activitatii. > în desfasurarea activitatilor de grup. a resurselor şi capacităţilor necesare şi alte variabile implicate în buna desfasurare a activităţii. Etapa 3: STRUCTURAREA AFIRMAŢIILOR . Pot fi concepute hărţi conceptuale ale mai multor concepte sau teme de studiu: protecţia mediului Tnconjurător. cum ar fi entuziasmul sau respingerea.stabilirea temei de lucru (prin brainstorming). Procesul elaborării hărţilor conceptuale în grup cuprinde 6 etape: Etapa 1: PREGĂTIREA . • rezultatele apar relativ repede. Etapa 4: REPREZENTAREA GRAFICĂ .analiza legăturilor şi a afirmaţiilor ce leagă conceptele. a nevoilor materiale şi umane. etc.selectarea ideilor. Se formează lanţuri tematice. şi totodată logici afective. Horst Siebert analizând aceste “mind maps” ca instumente de instituire a ordinii mentale. computer. p. România. Folosite în evaluare. trăsături. 170) . .selectarea partenerilor.) O hartă cognitivă confine atât cunoştinţe abstracte.> a reprezenta reţelele Tntre concepte şi a diagnostica lacunele şi lipsa legăturilor Tntre acestea. Etapa 2: GENERAREA IDEILOR. hărţile conceptuale ajută la conceptualizarea scopurilor şi a obiectivelor de Tndeplinit. EVALUAREA . recuperare sau de accelerare. face precizări asupra modului lor de realizare: “conceptului central i se adaugă altele Tnvecinate. Pot fi completate “ramuri” atât cu concepte abstracte ordonate.analiza relevanţei conceptelor pentru scopurile propuse. Eminescu. natură. • reprezentarea grafică vizuală a produsului care oferă simultan informaţii despre ideile majore şi interrelaţiile dintre ele asigură accesibilitatea pentru toţi participant^ implicaţi. cât şi empirice. Relaţiile de cauzalitate pot fi marcate grafic.. . Mind map-ul poate fi desenat sub formă de copac cu rădăcini şi ramuri. probe de evaluare. cât şi cu lanţuri asociative spontane. proiectarea activităţii. Etapa 6: UTILIZAREA HĂRŢII CONCEPTUALE . sănătate. A AFIRMAŢIILOR .elaborarea hârţii conceptuale.verificarea listei de concepte..clasarea lor. a proiectelor de dezvoltarea şi evaluare. Etapa 5: INTERPRETAREA. Harta cognitivă este o copie a reţelelor noastre mentale. • Tncurajează organizarea coezivă a grupului şi spiritul de echipă. cu ajutorul hărţilor conceptuale se pot conceptualiza programe de ameliorare. Avantajele elaborării hărţilor conceptuale în grup: • concentrează grupul asupra sarcinii.

3. culturale §i §tiinţifice. ci profesorul Tl poate ajuta pe elev să-şi construiască propriile concepte. conceptele lipsă. Spre exemplu. se poate observa dacă pe parcursul activităţii constructele au fost completate sau au devenit mai variate. elementele asupra cărora trebuie insistat. Într-o fază ulterioară. Se poate centra pe aspectele următoare: 1) dezvoltarea conceptuală obţinută. constând în reflectarea elevului asupra propriului proces de Tnvăţare şi cuprinzând reprezentările pe care le-a dobândit în timpul derulării acestuia. Într-o hartă conceptuală se pot Tnlănţui atât concepte cât şi sentimentele determinate de ele. Reţelele conceptuale i-au naştere ca urmare a experienţei individuale. p. reţelele de cunoştinţe (orientate mai degrabă spre realitatea empirică sau care ilustrează realitatea teoretică. Horst Siebert propune o astfel de schemă realizată de un elev vis-à-vis de reprezentările lui despre §coală şi materiile studiate: O altă metodă de elaborare a hărţilor conceptuale. Flor Cabrera. Se pot deduce astfel carenţele hărţii. 41). Evaluarea hărţilor (prin compararea celor iniţiale cu cele finale) va evidenţia progresul Tnvătarii şi gradul de complexitate a structurilor cognitive. eficientă. 8. Conceptele nu trebuie predate neapărat direct. . Se pot face evaluări prin compararea textului cu harta elaborată §i a hărţilor elevilor Tntre ei. Ele pot fi analizate şi comparate Tntre ele şi pot constitui un punct de plecare pentru activitatile instructiv-educative următoare. după parcurgerea etapelor instrurii se pot reface hărţile conceptuale şi se pot efectua comparaţii cu cele iniţiale. abtractă). 2001. Jurnolul refexiv Jurnalul reflexiv (“reflexive diary”) se Tnscrie în rândul metodelor alternative de evaluare şi cuprinde Tnsemnările elevului asupra aspectelor trăite în procesul cunoa§terii Este o “excelentă strategie de evaluare pentru dezvoltarea abilitatilor metacognitive”. este cea prin care un text este transpus în reţele cognitive. dar Tsi au sursa §i în stocurile de informaţii istorice.Hărţile conceptuale pot fi Tntocmite la Tnceputul unui demers didactic pentru a putea evalua situaţia cognitivă şi emoţională iniţială. (vezi Inmaculada Bordas.

exprimându-§i dorinţele §i satisfacţiile. ce ai face? .Ce sentimente ţi-a trezit procesul de Tnvatare? .Cum te simţi când Tnveţi la o anumita materie? . pentru a Tnţelege de ce este necesară şi cum trebuie făcută. Reflecţia elevului asupra acestor aspecte poate Tmbunătatii Tnvăţarea viitoare. a demer-surilor metodologice de rezolvare a sarcinii şi a rezultatelor obţinute). din care Tnvata despre propriile procese mintale. Avantajele aplicării acestei metode: > jurnalul reflexiv este o modalitate reflexivă. > profesorul poate să cunoască (cu voia elevului) şi alte aspecte care influenţează procesul Tnvătarii şi astfel să-l ajute pe elev şi să sporească calitatea instruirii. Nu este o muncă uşoară. a dedicaţiei şi a atenţiei concentrate Tn direcţia depa§irii unei sarcini de Tnvatare). opinii.2) procesele mentale dezvoltate.Cum Tti place să Tnveţi Tn viitor următoarea temă (capitol.În ce măsură ceea ce ai studiat la cursuri ţi-a satisfăcut aşteptările? . Acest lucru solicită disciplină şi notarea cu regularitate a reprezentărilor elevilor. • controlarea cunoa§terii obţinute (prin analiza noţiunilor asimilate.Ce dificultati ai Tntâmpinat? . > cunoscând aceste aspecte. a lacunelor Tnregistrate şi a cauzelor acestora).Care necesită o clarificare? .Ţi-a plăcut experienţa (de Tnvăţare)? Dacă nu.Dacă ai putea schimba ceva. acesta din urmă simţindu-se Tnţeles şi con§tientizând faptul că sunt luate Tn considerate circumstanţele. deoarece elevii nu sunt obişnuiti să reflecte asupra muncii lor.Cum ai Tnvăţat? . Prin această metodă alternative se urmăresc trei probleme: • autoreglarea învătarii (prin examinarea atitudinilor. Pentru a fi eficient jurnalul reflexiv trebuie completat periodic. Jurnalul reflexiv reprezintă un dialog al elevului purtat cu sine Tnsuşi.Adaugă alte comentarii care te preocupă. de ce? . Ei trebuie Tnvăţaţi şi Tndreptaţi treptat pe acest drum al analizei proprii. dar §i expectaţiile. precum §i a punctelor de vedere critice. deschisă §i flexibilă de evaluare. • controlarea acţiunilor desfă§urate asupra sarcinii de tnvăţare (prin analiza planificării. > elevul poate să-şi exprime propriile nemulţimiri. În jurnalul reflexiv se tree în mod regulat. gânduri Tmpărtasite cu un punct de vedere critic.Ce ai Tnvatat nou din această lecţie? . lecţie)? . sentimente. experience. Dezavantajele jurnalului reflexiv ţin de elaborarea sa. Elevul este Tndemnat să răspundă la Tntrebări de genul: .Care din ideile discutate ţi s-au părut mai interesante? . . 3) sentimentele şi atitudinilor experimentate (trăite).Cum poti utiliza în viitor această experienta de Tnvatare? . se produce o mai mare apropiere Tntre profesor şi elev.

deci. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un răspuns. este scos din joe. investighează rezultatele obţinute Tn urma predării-Tnvatarii. Denumirea provine din faptul că elevii scriu: > 3 termeni (concepte) din ceea ce au Tnvăţat. printr-un joe de aruncare a unei mingii mici şi uşoare de la un elev la altul. Tehnica 3-2-1 poate fi considerată drept o bună modalitatea de autoevaluare cu efecte formative în planul Tnvatarii realizate în clasă. Acesta are ocazia de a mai arunca Tncă o dată mingea. Este un instrument al evaluării continue. o pricepere sau o abilitate pe care consideră ei că au dodândit-o în urma activitatilor de predare-Tnvatare.5. Cel care prinde mingea răspunde la Tntrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg. conduce treptat la rămânerea Tn grup a celor mai bine pregătiţi. Este o cale de a afla rapid şi eficient care au fost efectele proceselor de predare şi Tnvăţare. I. I. şi. Implicarea acestora creşte direct proporţional cu Tnţelegerea importanţei şi a necesitatii Tnsuşirii unui conţinut ori a dobândirii unei priceperi Tncă din faza iniţială a predării.4. . de a mai pune o Tntrebare. A. 8.8. Elevul care nu cunoaşte răspunsul iese din joe. şi prin comunicarea obiectivelor pentru elevi de la Tnceputul activităţii. profesorul poate regla procesele de predare viitoare. iar răspunsul va veni din partea celui care a pus Tntrebarea. răspunde dezideratelor educaţiei postmoderniste de a asigura un Tnvatamânt cu un profund caracter formativ-aplicativ. punând o nouă Tntrebare. Evident interogatorul trebuie să cunoască §i răspunsul Tntrebării adresate. formative şi formatoare. Tmpreună. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacitatilor elevilor de a comunica (prin Tntrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au Tnvăţat. profesorul. Avantajele acestei tehnici constau în faptul că elevii devin conştienţi de urmările demersului instructiv-educativ şi responsabili de rezultatele obţinute. Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde . Tmbunătatindu-le şi poate elabora programe compensatorii dacă rezultatele sunt sub aşteptări ori programe în concordanta cu nevoile şi aşteptările elevilor. Metoda R. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o Tntrebare din lecţia predată celui care o prinde. Tn favoarea celui căruia i-a adresat Tntrebarea. În cazul Tn care.Aruncă -Interoghează şi se desfasoară astfel: la sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie. Acest fapt poate fi asigurat de către profesor prin motivarea activităţilor ce vor fi Tntreprinse în continuare. al cărei scop principal este eel de ameliorare şi nicidecum de sancţionare. > 2 idei despre care ar dori să Tnveţe mai mult în continuare şi > o capacitate. M etoda R. având valoare constatativă şi de feed-back. Tehnica 3-2-1 Tehnica 3-2-1 este folosită pentru a aprecia rezultatele unei secvenţe didactice sau a unei activitati. Tmpreună cu elevii săi. A. cel care interoghează este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria Tntrebare. Pe baza conexiunii inverse externe. Această modalitate alternative de evaluare. ale cărei funcţii principale sunt de constatare şi de sprijinire continuă a elevilor.

....? ..Cum justifici faptul că.. literatură.. comunică cu u§urinta şi participă cu plăcere la o activitate care are Tn vedere atât Tnvăţarea cât şi evaluarea.I... Antrenaţi Tn acest joe cu mingea....? . din ce Tn ce mai grele.......De ce alte experience sau cunoştinţe poţi lega ceea ce tocmai ai Tnvăţat? Această metodă alternative de evaluare poate fi folosită atât cu şcolarii mici cât şi cu licenii sau studenţii.Ce Tntrebări ai în legătură cu subiectul propus... Metoda R.. fiecare deţinând câte o minge.. poate fi folosită la sfârşitul lecţiei.. Tnaintea Tnceperii noului demers didactic...I.A. solicitând în funţie de vârstă.? .A.. energizant şi mai puţin stresant decât metodele clasice de evaluare.? .sau să... Acesta intră apoi Tn finala căştigătorilor de la celelalte grupe..... matematică. Elevii sunt Tncântaţi de acestă metoda-joc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute..Care crezi că sunt consecinţele faptului.... geografie....Metoda R.. Întrebările pot să devină pe parcursul desfasurării metodei.? .... Metoda RA.A..... . biologie...... Îndeplinirea sarcinii de investigator Tntr-un domeniu........ Această metodă este şi un exerciţiu de promtitudine.Care sunt ideile principale ale lecţiei... rămânând eel mai bun din grup...... limbi străine etc.? . Profesorul supraveghează desfăşurarea jocului §i Tn final lămure§te problemele la care nu s-au găsit soluţii....... Permite reactualizarea şi fixarea cuno§tinţelor dintr-un domeniu..............I.. chiar şi cei mai timizi elevi se simt Tncurajaţi.......................... Pot fi sugerate următoarele Tntrebări: . este adaptabilă oricărui tip de conţinut... putând fi folosită la istorie. Este o metodă de a realiza un feed-back rapid.. Exersează abilităţile de comunicare interpersonală.. s-a dovedit Tn practică mult mai dificilă decât cea de a răspunde la o Tntrebare. Există un oarecare suspans care Tntreţine interesul pentru metoda R.. modalitate care se constituie Tn acelaţi timp §i ca o strategie de Tnvăţare ce Tmbină cooperarea cu competiţia.. Tntrebări cât mai divers formulate şi răspunsuri complete. a eventualelor lacune în cunoştinţele elevilor şi a reactualizării ideilor-ancoră....? ..I........ Se desfasoară Tn scopuri constatativ-ameliorative şi nu Tn vederea sancţionării prin notă sau calificativ....? ... când se verifică lecţia anterioară..... Tntr-un mod plăcut.. deoarece presupunea o mai profundă cunoaştere şi Tnţelegere a materilaului de studiat......Cum consideri că ar fi mai avantajos să.... în scopul descoperirii.? .. Tensiunea este dată de faptul că nu ştii la ce Tntrebări să te a§tepţi din partea colegilor tăi §i din faptul că nu §tii dacă mingea Tti va fi sau nu adresata..... capacităţile de a formula Tntrebări şi de a găsi eel mai potrivit răspuns.Ce ştii despre. poate fi organizată cu toată clasa sau pe grupe mici.Care este importanţa faptului că...... atenţia participanţilor trebuind să rămână permanent trează §i distributivă....? ..Ce ţi s-a părut mai interesant... Membrii grupurilor se autoelimină treptat..............? ........ jocul desfăsurându-se până la rămânerea Tn cursă a celui mai bine pregătit....Despre ce ai TnvăţatTn lecţia...... pe o temă dată...... de către profesorul ce asistă la joe...? ...Ce ai vrea să mai afli în legătură cu tema studiată (predată).Cum poţi aplica cunoştinţele Tnvăţate..Ce ţi s-a părut mai dificil din.. Dezavantajul ar fi acela că mai multe mingii ar crea dezordine... pe parcursul ei sau la Tnceputul activităţii..... mingea unui grup care ar cădea ar distrage atenţia celorlalte grupuri.

> aptitudinile de care dă dovadă elevul. 8. Eficacitatea metodei creşte considerabil atunci când . Studiul de caz Studiul de caz este o metodă ale cărei caracteristici o recomandă Tndeosebi în predarea şi Tnvăţarea disciplinelor socio-umane.. prof. de emitere a unor judecăţi de evaluare. > direcţia de evoluţie şcolară a elevului. Accentul se pune pe ceea ce s-a Tnvatat şi pe ceea ce se Tnvata în continuare prin intermediul creării de Tntrebări şi de răspunsuri.7. capacitatea de a lucra în grup. Observarea systematica a activitatii si cofflportafflentului elevilor Observarea sistematică a activităţii §i a comportamentului elevilor oferă cadrului didactic posibilitatea de a culege informaţii relevante asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacitatii lor de acţiune şi relaţionare. presupunând: • stabilirea obiectivelor acesteia (reperele) pentru o perioadă definită (cuno§tinţe acumulate.studiul de caz.spune profesorul Ion T. Radu argumentează: “. > entuziasmul şi participarea la activităţile §colare.A. de exersare a capacităţii de argumentare. > interesele manifestate către anumite domenii. . abilitati formate. Ion T. > etc. > atitudinile acestuia fata de Tnvatatură. dar în egală măsură poate fi luată în calcul şi ca o metodă alternative de evaluare a capacităţii elevilor de a realiza astfel de demersuri (de analiză.” 8. precum şi de formare şi dezvoltare a trăsăturilor de personalitate). de interpretare a unor fenomene. “experienţa a demonstrat şi valenţele ei ca metodă de evaluare. atitudini fata de colegi etc. Radu -“observarea comporta-mentului elevilor este Tntreprinsă sistematic. După cum remarca Valdemar Popa (1979).I. se realizează prin analiza şi dezbaterea cazului pe care Tl implică. Pot fi obţinute informaţii cu privire la: > nivelul de pregătire.” Analizând metoda din acest punct de vedere.. > destinul profesional.6.). ca mijloc de evaluare. poate fi folosită şi pentru verificarea cunoştinţelor pe care elevii şi leau dobândit independent prin studiul bibliografiei recomandate.Metoda R. a competenţelor §i abilitatilor de care dispun ace§tia. Ea reprezintă o modalitate eficientă de a urmări evoluţia §i progresul elevilor în contextul activităţilor şcolare. de Tnţelegere.

• utilizarea unor instrumente de Tnregistrare şi sistematizare a constatărilor (fişă. dezacord. ♦ interesul pentru a menţine un climat stimulativ şi plăcut. set ce este Tnsoţit de un tip de scală. Potrivit acestui tip de scală. Tmi asum imediat responsabilitatile care Tmi sunt stabilite în cadrul echipei: □ puternic dezacord □ dezacord □ nu ştiu sau Tmi este indiferent □ de acord □ puternic de acord Important Tn redactarea enunţurilor este ca ele să fie dare. Separat de simpla consemnare a lor. discriminând Tntre cinci trepte: puternic de acord. aceste date factuale sunt interpretate. ♦ capacitatea de a asculta cu atenţie. să cuprindă cuvinte familiare elevului. abstractizarea. ♦ cultivarea de relaţii pozitive Tn grup.” (2000) Fi§a de evaluare este completată de către profesor care Tnregistrează datele factuale despre evenimentele importante din comportamentul elevului şi din modul lui de acţiune. ♦ rezolvarea nonviolentă a conflictelor. ♦ capacitatea de a citi şi de a scrie. configurându-se profilul personal al elevului. puternic dezacord. să nu fie foarte lungi. De exemplu. ♦ ABILITĂŢI SOCIALE: ♦ capacitatea de a colabora cu ceilalţi. sinteza. concretizarea. . să fie accesibile potrivit gradului de Tnţelegere specific vârstei şi nivelului de cunoştinţe al subiectului căruia i se adresează şi să urmărească obţinerea unor informaţii dare de la subiecţi. ♦ toleranţa şi acceptarea punctelor de vedere diferite de eel personal. Scala de apreciere sau de clasificare Tnsumează un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse evaluării. de obicei scala Likert. ♦ operaţiile gândirii: analiza. ♦ capacitatea de a lua decizii. indecis (neutru). ♦ capacitatea de deducţie. generalizarea. Ce poate să observe Tn mod sistematic profesorul la elevii săi: ♦ ABILITĂŢI INTELECTUALE: ♦ exprimarea orală. se pot da elevilor următoarele Tntrebări: 1. de acord. Un dezavantaj al acestei practici este că necesită timp mai mult şi există riscul notării datelor în mod subiectiv. clasificarea. ♦ participarea la negocierea şi adoptarea soluţiilor. Particip cu plăcere la activitatile ce presupun lucrul în echipă: □ puternic dezacord □ dezacord □ nu ştiu sau Tmi este indiferent □ de acord □ puternic de acord 2. elevului Ti sunt prezentate un număr de enunţuri în raport cu care acesta trebuie să-şi manifeste acordul sau dezacordul. comparaţia. scală de apreciere).

Poate fi considerate şi o modalitate de reflectare asupra propriei munci a elevului şi de stimulare a capacitatii de auto-evaluare. Ea “constă în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau de a realiza o activitate practică pentru care elevul este nevoit să Tntreprindă o investigaţie (documentare. de tip holistic. numită şi fişa de muncă independents. observarea unor fenomene. să adecveze rolurile pe care i le atribuie în grup. Prin această fişă profesorul poate evalua pregătirea elevilor. corelate cu gradul de complexitate al sarcinii de lucru şi cu natura disciplinei de studiu fac din metoda investigaţiei un veritabil instrument de analiză şi apreciere a cunoştinţelor. Toate acestea. ♦ exersarea abilitătilor de evaluare a capacitatii de a Tntreprinde asemenea demersuri. fm pentru activMea personate a elevului Fişa pentru activitatea personală a elevului. este utilizată atât ca modalitate de Tnvatare cât şi ca mijloc de evaluare. ♦ abilitatea de a formula şi testa ipotezele. pe parcursul unui interval mai lung sau mai scurt.9. desprinderea concluziilor). 2000.' T. alegerea metodelor. dându-le în acelaşi timp posibilitatea de a lucra (Tnvata) independent. Cercetarea şi evaluarea acestor componente permit profesorului să urmărească evoluţia fiecărui elev. experimentarea etc. în situaţii noi şi variate. permite atât evaluarea procesului.♦ asumarea responsabilităţilor. ♦ capacitatea de a identifica şi a selecta procedeele de obţinere a informaţiilor. . să aprecieze nivelul la care se află la un moment dat elevul şi schimbările care s-au produs în comportamentul său. ♦ felul în care elevul prezintă metodele de investigaţie folosite.) pe un interval de timp stabilit. emiterea unor ipoteze. de colectare şi organizare a datelor. 8. 225) Activitatea didactică desfasurată prin intermediul acestei practici evaluative poate să fie organizată individual sau pe grupuri de lucru.8. p. Investigate Investigaţia atât ca modalitate de Tnvatare cât şi ca modalitate de evaluare. cât şi evaluarea produsului activităţii 8. oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele Tnsuşite.” Îndeplineşte mai multe funcţii: ♦ acumularea de cunoştinţe. ♦ conciziunea şi validitatea raportului-analiză a rezultatelor obţinute. (SNEE) Cu ajutorul acestei metode profesorul poate să aprecieze: ♦ gradul în care elevii Tsi definesc şi Tnţeleg problema investigată. (vezi I. iar aprecierea modului de realizare a investigaţiei este de obicei. Radu. ♦ exersarea unor abilităţi de investigare a fenomenelor (de proiectare a acţiunii. culegerea şi prelucrarea datelor. capacitatilor şi a personalitatii elevului.

2. Proiectul Proiectul reprezintă o activitate de evaluare mai amplă decât investigaţia. . ♦ stabilirea criteriilor şi a modului de evaluare. Etapele prin care trebuie să treacă participanţii sunt următoarele: ♦ orientarea în sarcină. ♦ elaborarea finală a produsului. responsabilitati. Macintosh (1991). participativă care presupune şi Tncurajează transferul de cunoştinţe. 4. materialele disponibile în atingerea finalitatilor propuse. prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi dacă este cazul. resurse. organizarea. deprinderi capacităţi. S. Identificarea unei probleme/teme/subiect. ♦ stabilirea responsabilităţilor în cazul în care se lucrează în chipă. Proiectul poate fi realizat individual sau în grup. Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă. Frith şi H. ♦ identificarea modalităţilor de lucru. G. al gândirii logice etc. a produsului realizat. şi se Tncheie tot în clasă.se continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni. şi consolidarea abilităţilor sociale ale elevilor.Aportul acestui tip de activitate asupra dezvoltării capacităţilor de ordin aplicativ ale elevilor este considerabil. 3. ♦ definirea conceptelor cheie. prelucrarea şi evaluarea informaţiilor legate de problema sau tema aleasă. Elaborarea unui set de soliţii posibile ale problemei. Este deosebit de util atunci când profesorul urmăreşte accentuarea caracterului practic/aplicativ al Tnvătarii şi apropierea Tntre discursul teoretic şi experienţa de viata a elevilor.10.eventual şi prin Tnceperea rezolvării acesteia . instumentele. 8. În funcţie de tema aleasă există §i un al cincilea pas în care elevii tree efectiv la aplicarea soluţiei pentru care au optat. timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul. modalităţi de evaluare a rezultatelor obţinute. ♦ stabilirea sarcinilor de lucru . Proiectul Tncepe în clasă. ♦ evaluarea. Realizarea unui proiect presupune după D. a căilor de acces la informaţii. ♦ Tntocmirea raportului final. cu etape. > este o metodă alternative de evaluare care scoate elevii şi cadrul didactic din rutina zilnică. (vezi SNEE) Proiectul este o formă activă. ♦ adunarea datelor informaţionale. al dezvoltării capaciţtăţii de argumentare. Avantajele folosirii acestei metode: > oferă §ansa de a analiza în ce măsură elevul folo-seşte adecvat cuno§tinţele. mai ales în cazul rezolvării de probleme. ceea ce presupune elaborarea unui plan de implementare. Culegerea. prin definirea şi Tnţelegerea sarcinii de lucru . parcurgerea următoarelor etape: 1. facilitează şi solicită abordările interdisciplinare. ♦ conştientizarea finalitatilor.

11. • acurateţea produsului. • să discute dificultatile. • să-şi autoevalueze activitatea şi progresul. Strategia de evaluare a proiectului este de tip holistic. profesorul poate recurge . acesta va confine un număr de itemi obiectivi şi semiobiectivi. aptitudini. prelucrare şi evaluare a informaţiilor la un test criterial. Alternativele oferite constituie opţiuni metodologice §i instrumentale care Tmbogatesc practica evaluativă evitând rutina şi monotonia. Profesorul poate să alcătuiască fişe de evaluare în care să consemneze în mod regulat observaţii şi aprecieri asupra activităţii fiecărui elev/grup de lucru. autotestându-şi capacitatile cognitive. al proiectului. iar criteriile de apreciere pot fi negociate cu elevii. constituie în primul rând sarcini de lucru a căror rezolvare stimulează Tnvatarea de tip euristic. Valenţele formative le recomandă susţinut în acest sens. • rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui. dar şi un număr oarecare de itemi subiectivi care să dea posibilitatea elevilor să reflecteze sistematizat asupra procesului de Tnvatare şi a produselor obţinute. El trebuie să asiste elevul/grupul de elevi pe durata derulării lui. al investigaţiei care. • raportul final şi modul de prezentare a acestuia. organizare. experience). sociale şi practice. consiliindu-i şi Tncurajându-i în demersurile Tntreprinse astfel: • să-i Tndemne să reflecte asupra activitatii. a materialelor şi a mijloacelor didactice folosite la scopurile propuse. Valenţele formative care susţin aceste metode alternative ca practici de succes atât pentru evaluare cât şi pentru realizarea obiectivului central al Tnvătamântului şi anume Tnvatarea. sunt următoarele: . aspectele care Ti nemulţumesc sau pe care le consideră insuficient realizate. asupra achiziţiilor realizate (cunoştinţe. Este cazul. Pentru fixarea şi evaluarea cunoştinţelor. 8. al hărţilor conceptuale. al portofoliului. în afara faptului că reprezintă importante instrumente de evaluare. Profesorul poate să aprecieze rezultatele proiectului urmărind: • adecvarea metodelor de lucru. Metodele alternative de evaluare Este recunoscut faptul că aceste metode de evaluare constituie o alternative la formulele tradiţionale a căror prezenta domină. • gradul de implicare al participanţilor în sarcina de lucru. în special.> pune elevii în situaţia de a acţiona şi a rezolva sarcini în mod individual sau în grup. Evaluarea proiectului presupune din partea profesorului multă atenţie. atitudini.în special după parcurgerea etapei de culegere.

cum ar fi portofoliul. exersarea priceperilor şi > > > > > capacitatilor în variate contexte şi situaţii. > asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor. asigură o mai bună clarificare conceptual^ şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate în sistemul noţional. iar evaluarea are ca scop în primul rând Tmbunătatirea activitatii şi stimularea elevului şi nu sancţionarea cu orice preţ. . devenind astfel operaţional. reduce factorul stres în măsura în care profesorul este un consilier. oferă o perspective de ansamblu asupra activităţii elevului pe o perioadă mai lungă de timp.> stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor. aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă. adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev. depă§ind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj în materie şi Tntre elevi. activitatile de evaluare cuprinzând materiale elaborate de-a lungul unui interval mai mare de timp. asigură un demers interactiv al actelor de predare-evaluare. unele dintre ele. valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestuia. descurajează practicile de speculare sau de Tnvatare doar pentru notă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->