COLEGIUL ECONOMIC BUZAU

CONTRACTE ECONOMICE

-CONTRACTUL DE LEASING-

PROFESOR: POPA MARIA

ELEVI: CRINA SERBULEA VALENTIN PETCU VASILE APOSTOL

2011

CUPRINS:

NOTIUNEA DE LEASING:

Cuvintul "Leasing" vine din limba engleza, de la substantivul "leasing" si verbul "to lease" care s-ar traduce, intr-o prima acceptiune, prin "a inchiria". Dezvoltarea din ultimele decenii a acestui produs a confirmat insa o forma specifica de finantare a carei denumire s-a departat de intelegerea initiala, reprezentata astazi mai bine de verbele "to rent" sau "to hire". Ca si in cazul chiriei, in prim planul operatiei economice sta utilizarea obiectelor inchiriate (echipamente industriale, vehicule, cladiri, etc.) si nu proprietatea asupra acestora, astfel incat Utilizatorul (cel care "primeste" finantarea in leasing) dobandeste dreptul de folosinta asupra obiectelor care raman insa in proprietatea Locatorului (cel care "ofera" finantarea in leasing). In Romania operatia de leasing este definita si tratata in conformitate cu prevederile Ordonantei 57/1997, amendate si adaugite prin diferite acte de-a lungul timpului. La data publicarii acestui document ultimul act normativ emis este OG 51 din 1997 republicata in Monitorul Oficial nr 9 din 12 Ianuarie 2000. In conformitate cu prevederile legale, leasing-ul ca operatie economica este definit astfel: "... operatiunilor de leasing prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasingori de a inceta raporturile contractuale."

Marea majoritate a autorilor, cand se refera la aparitia leasing-ului, identifica acest moment cu anii 1900-1950 in S.U.A. Consideram ca, pentru o cat mai justa incadrare a aparitiei leasing-ului, trebuie sa ne referim la dreptul roman, care si de data aceasta si-a demonstrat suprematia si originalitatea. Astfel se poate observa o mare asemanare a modalitatii de leasing "sale and lease-back" cu forma arhaica a gajului din dreptul roman "fiducia cum creditare. In acest din urma caz, imprumutatul (fiduciant) transfera proprietatea unui lucru mobil sau imobil in patrimoniul imprumutatorului (fiduciar), cu titlu de garantie a imprumutului primit. La randul sau, fiduciarul se obliga sa-i restituie bunul dupa inapoierea datoriei. In practica, datorita necesitatilor economice, imprumutatul pastra folosinta bunului. Desi este evident ca nu exista o continuitate evolutiva de la fudie la "leasing", consideram ca aceasta precizare si intoarcere la dreptul roman arhaic este binevenita pentru demersul nostru stiintific. In perioada moderna, aparitia leasing-ului se prefigureaza mai ales in S.U.A. Astfel, aparatele de telefon au fost inchiriate abonatilor prin anii 1877, iar acest contract avea sa poarte denumirea de "lease". In anul 1936, "Safe Stores Inc." a cumparat un teren pe care ulterior a ridicat supermagazinul "Safeway Stores"; avand nevoie de capital mobil, acesta 1-a vandut imediat unui grup de investitori care 1-au lasat spre exploatare fostului proprietar in regim "lease" pe o perioada indelungata.

In aceeasi ordine de idei, la inceputul anilor 1900, detinatorii de terenuri din S.U.A., terenuri pe care nu le puteau folosi din lipsa de bani (de exemplu, fermierii), au recurs la operatiunea de leasing land. n Ohio, prin anii 1940, se vindeau catre banci imobile cu titlu de garantie (traster), imobil ce urma sa fie exploatat de vanzator in regim de "lease" timp de 99 de ani, dupa care utilizatorul avea optiunea cumpararii bunului. D.P. Bootle, avand nevoie de utilaje pentru a realiza o conditionare de alimente si neavand bani, s-a gandit sa le procure prin inchiriere. Nu a banuit ca procedeul va sta la baza unei veritabile industrii, de proportii internationale. Dupa doi ani, el avea propria lui firma. de leasing, "U.S. Leasing Corporation", cu un capital initial de 2000 de dolari, care ulterior, in cativa ani, finanta operatiuni de leasing in valoare de 3 milioane de dolari. Principalele sustinatoare ale leasing-ului echipamentelor industriale au fost bancilc, fie indirect prin intermediul unor societaii specializate de leasing, fie direct, dupa ce acestea au priimit autorizalia sa desfasoare asemenea operatiuni. National Banks, in anul 1963, a primit aceasta autorizatie, urmata de Bank Holding Companies, in 1970. Pana in 1975, deci in mai putin de 15 ani, bancile fusesera autorizate sa desfasoare operatiuni de leasing in mod direct in 41 de state americane. in Marea Britanie, cele mai multe dintre societatile de leasing - "leasing companies" - sunt finantate si sustinute de banci. Ele beneficiaza de un regim fiscal extrem de favorabil. Valoarea bunului, spre exemplu, poate fi dedusa pana la 100% din profitul impozabil. Acest fapt ca si Marea Britanie sa cunoasca o dezvoltare exploziva a acestor societati. Leasing-ul s-a extins rapid in intreaga Europa, ca in 1972 sa se infiinteze Federatia Europeana a societatilor de leasing, care controleaza circa 80% din industria financiara de leasing a continentului. Cea mai mare cota parte nationala apartine Marii Britanii, de circa 9 miliarde de dolari. Un consortiu similar s-a infiintat si in Japonia, ,,Japanese Leasing Association", cu un activ total concesionat de aproximativ 7,5 miliarde de dolari. O chestiune aparte ar fi aceea a companiilor franceze de "credit-bail", care sunt incluse in regimul institutiilor bancare sau de credit, cu reglementari stricte, fiind controlate de Consiliul National de Credite, de Banca Frantei si de alte autoritati financiare. Spre deosebire de S.U.A. si Marea Britanie, in Franta, firmele furnizoare de leasing nu se bucura de avantaje de impozite, dar totusi leasingul, datorita flexibilitatii operatiunilor, continua sa se extinda in Franta. Spre exemplu, in cazul Concord pretul urias, de circa 50 milioane de dolari si alte aspecte, au pus autoritatile

franceze intr-o situatie extrem de dificila, necesitand comenzi ferme suficiente. S-a recurs atunci la leasing: companiile beneficiare au posibilitatea fie de a prelungi perioada de inchiriere, fie de a cumpara, dupa un timp, aparatele, convinse, in sfarsit, de calitatile lor de zbor. Un alt aspect important pentru istoricul si evolutia leasing-ului este raspandirea sa in tarile in curs de dezvoltare. Cele mai multe companii independente de leasing, in anul 1982, se aflau in America Latina si Asia. Astfel, au luat fiinta "Leasing Association of Singapore", "Manila Asian Leasing Association" etc. Din cele expuse mai sus se poate observa ca leasingul, datorita avantajelor sale, este prezent in intreaga lume, ca operatiune de comert.

Natura juridica a leasing-ului Dupa cum am vazut, leasing-ul este o forma de finantare cu termen, o operatiune de credit-bail, care se caracterizeaza prin faptul ca obiectul contractului se refera la un echipament care urmeaza sa fie folosit numai in scopuri profesionale . Bunurile sunt cumparate de catre locator numai pentru a fi date in locatie. Durata locatiei trebuie sa corespunda duratei economice de utilizare a masinilor sau echipamentelor respective . Ratele chiriei sunt fixate astfel incat sa permita amortizarea valorii bunurilor . Utilizatorul are latitudinea sa opteze pentru achizitionarea bunului la un pret care sa corespunda valorii sale reziduale. Leasing-ul este o operatiune care cuprinde: un contract de vanzare-cumparare; un contract de locatiune; un contract de mandat; un contract prealabil privind promisiunea de vanzare pe care o face cumparatorul, care valoreaza drept vanzare din momentul in care sunt concretizate toate elementele esentiale ale vanzarii.

Elementele definitorii ale contractului de leasing sunt cumpararea unor bunuri in scopul inchirierii lor; inchirierea acestor bunuri in scopul unei redevente locative; folosirea acestor bunuri de catre client in scopuri profesionale; latitudinea clientului sa achizitioneze bunul respectiv la sfarsitul locatiunii. In contractul de leasing sunt implicate mai multe parti, si anume: cumparatorul -; persoana care cumpara bunul pentru a-l inchiria; vanzatorul -; persoana care vinde bunul si care poate fi chiar producatorul acestui bun; clientul -; persoana care are nevoie si, deci, solicita masina sau utilajul respectiv in locatie.

Principalele forme ale leasing-ului Formele leasing-ului sunt diferite, fiind determinate si folosite in functie de posibilitatile de finantare ale furnizorului, de limitele pietei, gradul de organizare si desfacere a produselor la export. dupa obiectul sau, leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. In relatiile comerciale internationale, un loc important revine leasing-ului mobiliar, pentru ca se refera la echipamente industriale, oferind garantia folosirii lor pe o perioada mai mare de un an, dand posibilitatea utilizatorului sa achizitioneze echipamentul la expirarea termenului de locatie. Leasing-ul mobiliar reprezinta optiunea cea mai frecventa in relatiile comerciale internationale si din motive financiare.

 in raport de implicarea partilor, leasing-ul este direct sau indirect. Leasing-ul este definit ca fiind direct cand perfectarea contractului are loc intre furnizor si client, iar indirect este atunci cand este realizat prin intermediul unei societati specializate. dupa continutul ratelor leasing-ul este financiar sau operational. Leasing-ul financiar se caracterizeaza prin aceea ca in perioada de baza a inchirierii este recuperat pretul de export, costurile auxiliare si se obtine un anumit beneficiu. Leasing-ul operational este caracterizat prin aceia ca in perioada de baza se obtine numai o parte din pretul de export. dupa procedurile de calcul al ratelor, leasing-ul este net sau brut. Leasing-ul net este acela in care ratele cuprind pretul net de vanzare al echipamentului si beneficiul realizat din utilizarea bunului respectiv. Leasing-ul brut, care mai este cunoscut si sub denumirea de full-service leasing, este acela in care ratele includ: pretul net de vanzare al bunurilor inchiriate; cheltuielile efectuate pentru intretinerea si reparatiile echipamentelor, masinilor sau utilajelor inchiriate; beneficiile realizate pe parcursul utilizarii lor. dupa durata inchirierii, leasing-ul poate fi pe termen scurt sau pe termen lung. Leasing-ul pe termen scurt implica inchirierea echipamentelor pe baza mai multor contracte de o durata mai redusa. Leasing-ul pe termen lung este acela in care se incheie un singur contract pentru intreaga perioada. mai sunt intalnite: leasing-ul experimental, leasing-ul ordinatoarelor, renting-ul si lease-back-ul. Leasing-ul experimental se caracterizeaza prin inchirierea bunurilor pe o perioada scurta de doua sau de trei luni, in mod experimental. Leasing-ul ordinatoarelor se caracterizeaza prin finantarea si comercializarea calculatoarelor si a altor echipamente. Aceasta forma de leasing mai este cunoscuta si sub denumirea de time sharing. Renting-ul sau hire isi dovedesc utilitatea, mai ales, in cazul mijloacelor de transport. Fiind un mijloc de finantare deosebit de ingenios, lease-back-ul este utilizat intr-o masura tot mai mare. Prin lease-back, proprietarul, fara sa piarda echipamentul care ii serveste onorarii comenzilor, obtine capital in scopul dezvoltarii activitatilor sale economice. Efectele contractului de leasing In contractul de leasing, obligatiile vanzatorului sunt: sa livreze un echipament de calitate, adica in stare de functionare; sa asigure asistenta tehnica a personalului care il va exploata; sa asigure piesele de schimb necesare reparatiilor ; sa efectueze reparatiile echipamentului inchiriat, in masura in care defectiunile nu sunt din culpa utilizatorului . Utilizatorul (beneficiarul) are obligatia: sa plateasca ratele chiriei, la termenele si conditiile stipulate in contract; sa exploateze bunul inchiriat prin respectarea instructiunilor tehnice; sa nu efectueze modificari in constructia echipamentului inchiriat; in cazul in care asemenea modificari sunt necesare, utilizatorul are obligatia sa solicite acordul societatii de leasing; sa conserve bunul in stare de functionare ; sa asigure echipamentul inchiriat in folosul societatii de leasing. Societatea de leasing are, la randul ei, cateva obligatii a caror aducere la indeplinire se intemeiaza pe clauzele stipulate in contract. Astfel, societatea de leasing are obligatia sa inlocuiasca bunul avariat. De asemenea, societatea de leasing poate inlocui echipamentul invechit, uzat sau depasit. Aceasta inlocuire implica perceperea unei chirii majorate. Societatea de leasing are dreptul sa controleze modul in care este exploatat echipamentul de catre beneficiar. In acelasi timp, este indrituita sa vanda echipamentul locatarului in conditiile examinate in subcapitolele anterioare. Daca beneficiarul nu plateste ratele la termenele si in conditiile stipulate in contract societatea de leasing are dreptul sa rezilieze de plin drept contractul, iar clientul are obligatia: sa restituie echipamentul; sa suporte cheltuielile aferente; sa platesca ratele restante ale chiriilor. Mai mult, beneficiarul este obligat sa plateasca o indemnizatie forfetara de reziliere, care reprezinta ratele restante viitoare. Toate acestea pun in evidenta existenta unor conditii severe impuse de institutia finantatoare beneficiarului. Toate aceste masuri au caracter sanctionator, de pedepsire a utilizatorului. Finantatorul primeste bunul inapoi, avand posibilitatea sa-l reinchirieze unei alte persoane sau sa-l vanda, in timp ce primeste si plata integrala a tuturor ratelor, calculate in raport cu viata economica a echipamentului respectiv. Cu toata severitatea acestor masuri in privinta beneficiarului, instantele arbitrale s-au pronuntat constant in favoarea creditorului, argumentul evocat fiind ca, in felul acesta utilizatorul, primul interesat in incheierea unui contract de leasing, trebuie sa respecte cu scrupulozitate toate clauzele contractului, deoarece numai in cazul unui asemenea comportament, au de castigat toate partile implicate, iar afacerea se deruleaza cu succes.

AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE OPERATIUNILOR DE LEASING

Avantajele leasing-ului pentru client constau in urmatoarele: plata de leasing: constituie un avantaj prin economisirea, in faza initiala, a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie; bilantul firmei nu se modifica, pentru ca atat masinile inchiriate cat si obligatiile cen decurg din plata chiriei nu apar in bilant, chiria fiind considerata o cheltuiala a intreprinderii si nu o investitie; marimea constants a chiriei faciliteaza programarea mai riguroasa a cheltuielilor; perioada de inchiriere poate fi astfel stability incat intreprinderea sa fie dotata permanent cu masinile cele mai moderate i cu eel mai bun randament; se poate conveni cu furnizorul sa inlocuiasca utilajul inchiriat cu altul mai modern, importatorul fiind astfel ferit de efectele uzurii morale, foarte intensa in condiliile revoluliei tehnice actuale; furnizorii de leasing pot permite folosirea si in continuare si dupa incheierea perioadei contrcactiuale, abuzurilor, cu perceperea unor preturi reduse. Pentru furnizor, leasing-ul prezinta o serie de avantaje: - permite atragerea de noi beneficiari care nu pot plati intregul pret, in cazul vanzarilor cash sau avansul, in cazul vanzarilor pe credit; - contribuie la promovarea si dezvoltarea exporturilor, furnizorul avand posibilitatea sa realizeze, pe langa exportul traditional si pe cel in leasing; castigarea de noi clienti si ca atare rolul promotional al leasing-ului se realizeaza, de asemenea, prin faptul ca un ahumit echipament este mai intai inchiriat, pentru a-1 convinge pe client de randamentul sau, iar in cazul unui rezultat pozitiv, acesta poate achizitiona echipamentul (leasing experimental); asigura obtinerea unor castiguri suplimentare din revanzarea sau reincbirierea masinilor si utilajelor care au fost returnate dupa expirarea perioadei de inchiriere de baza; bilanlul nu este afectat de datorii, in ciuda refmantarii, pentru ca vanzarea creantelor nu presupune o cerere de credit si permite realizarea unor castiguri de inchiriere, castiguri care n-au ajuns la scadenta. Ca forma de privatizare, leasing-ul prezinta avantaje atat pentru stat, deoarece conserva proprietatea asupra unitatilor economice respective, ele putand fi defmitiv privatizate numai dupa ce clientul si-a dovedit calitatile manageriale, cat si pentru clienti, in aceasta actiune de mare complexitate social-economica putand fi atrasi manageri acpabili care, neavand capital, nu ar fi putut realiza asemenea afaceri economice pe cont propriu.

Leasing-ul prezinta si anumite limite, atat pentru client, cat si pentru furnizor. Dintre dezavantajele pe care leasing-ul le prezinta, mentionam: - este eficient, numai in condiatiile in care se poate exploata obiectul contractului de leasing in toata perioada de inchiriere; - adeseori este mai costisitor decat cumpararile pe credit, iar obtiunea pentru o astfel de operatiune se justifica numai daca sumele eliberate pot fi investite in alte domenii foarte rentabile; - operatiunea devine realmente rentabila in situatii numericeste limitate (avem in vedere in special leasing-ul financiar); cu alte cuvinte,leasing-ul are limite in ceea ce priveste posibilitatile de a oferi importatorului avantaje economice. Pentru furnizor, leasing-ul comporta anumite riscuri: - instraineaza numai folosinta, conservand proprietatea, uneori bunurile pot fi deteriorate prin utilizarea necorespunzatoare, iar cauzele sunt greu de stabilit; - dupa prima inchiriere, este posibil sa nu se mai gaseasca alti utilizatori. Pe langa avantajele si dezavantajele prezentate mai sus, am putea sa mai adaugam o serie de chestiuni care nu se leaga de persoana uneia sau alteia dintre parti. Astfel, conditiile contractuale sunt standardizate, ceea ce permite operativitate si mobilitate la tratativele care se poarta pentru incheierea operatiunii; aceasta nu inseamna ca partile nu pot include in contract clauze speciale, de regula acestea au in vedere alegerea sistemului de penalitati, in functie de natura si valoarea contractului. Redeventele locative sunt incluse in costuri si, ca atare, se scad din profitul impozabil; in Romania, acest subiect ar constitui o reala problema, daca avem in vedere ca sistemul nostru contabil nu face referire la tranzactiile de leasing. De asemenea, leasing-ul faciliteaza privatizarea activelor reale-bunuri mobile-detinute de societati comerciale la care statul este actionar mic sau majoritar, daca eel pulin o parte din costurile cu amortizarea au fost acoperite. In cazul reorganizarii judiciare, sau declararii utilizatorului in stare de faliment, proprietarul nu pierde bunurile, dar risca sa nu mai incaseze ratele nerambursate; oricum, locatorul isi rezerva dreptul de actiune pentru despagubiri. Printre dezavantajele sublimate in practica referitor la leasing ar fi acela ca, in situalia in care societatea beneficiara poate obtine credite preferential e in

conditii avantajoase (de exemplu B.E.R.D., Banca Mondiala, Medio Credit, USEXIM), ea nu va mai recurge la leasing si acesta ii va aparea ca nesatisfacator. Dar trebuie luate in considerare o serie de "costuri ascunse" care apar in cazul acestor tipuri de finantare prin credite, de exemplu: plata unui avans, solicitarea de garantii, asigurari etc. O alia subliniere ce trebuie facuta in legatura cu cazul compararii leasingului cu creditul bancar, este aceea ca leasing-ul da firmei posibilitatea sa apeleze si la un eventual credit de la banca. Consideram ca problema pe care am incercat sa o expumem la acest punct in linii man (care nu este nici pe departe epuizata) nu ar fi conturata clar, daca nu am expune-o si in raport cu doua domenii importante: contabilitatea si fiscalitatea. Astfel, in legatura cu aspectul contabil, finantarea prin leasing, contrar situaliei unui imprumut, nu se poate realiza prin inscnerea in pasivul bilantului a tuturor obligatiilor financiare asumate de intreprinderea, in echivalent banesc. De fapt, nu este vorba aici decat de o aparenta, de suprafata ameliorare a bilantului. Aceasta deoarece la pasiv nu este trecuta datoria, dar in acelasi timp nu se inregistreaza nici o crestere a activului, din moment ce bunurile finantate continua sa ramana proprietatea furnizorului. Din punctul de vedere al fiscalitatii, recurgerea la leasing nu poate sa atraga un interes deosebit, cu exceptia statelor unde administratia fiscala este foarte restrictiva in materia deducerii amortismentelor. In sfarsit, ratele platite furnizorului de leasing pot, in general, sa fie deduse integral din beneficiul impozabil al interprinderii, cu titlu de cheltuieli de exploatare. Dezavantajele sau avantajele operatiunilor de leasing exista dar ele nu trebuie absolutizate nici intr-un sens, nici in altul, ci trebuie privite ca niste operatiuni complexe, extrem de utile, in opinia noastra.

CONTRACT DE LEASING MODEL

CONTRACT DE LEASING (model orientativ) Intervenit astazi................... intre: 1. Societatea comerciala ........................ cu sediul in ........... str. ........ nr. ....localitatea........... judetul ............... tel. ........... fax.............e-mail............ inmatriculata in Registrul Comertului ............... cu nr. ............ cont nr. .................

la Banca ................... cod fiscal .................... prin reprezentantul sau legal.................. cetatean roman................... posesor BI/CI seria ..........nr..........eliberat de Sectia.................Politie, cod numeric personal......................... in calitate de locator si 2. Societatea comerciala .......................... cu sediul in ............. str. ......... nr. ....localitatea.............. judetul ............... tel. ........... fax .............e-mail............. inmatriculata in Registrul comertului .............. cu nr. ............... cont nr. ............. la Banca ................... cod fiscal ............... prin reprezentantul sau legal ........... .............. cetatean roman............... posesor BI/CI seria. ..............nr......... eliberat de Sectia...........Politie, in calitate de utilizator. OBIECTUL CONTRACTULUI Obiectul contractului il constituie transmiterea dreptul de folosinta si posesia asupra.........................( se arata care este bunul, individualizandu-se cu elementele caracteristice, documente de provenienta etc.) Valoarea bunului este de ....................si va fi utilizat in scopul ................ PRETUL Pretul pentru folosirea bunului este de ........... pe luna. Plata se face pe data de... a fiecarei luni in lei, in contul..................deschis la banca..............( cambie, fila cec etc.). Ultima data de plata va fi......... La ajungerea la termen a contractului utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului. OBLIGATIILE LOCATORULUI a) sa transmita dreptul de folosinta si posesia bunului; b) sa predea utilizatorului bunul pe cheltuiala.............. la data........................... adresa ..............in baza unui procesverbal de predare-primire semnat de ambele parti; c) sa acorde pentru bunul livrat o garantie de .............luni/ani, conditiile acesteia fiind prevazute in certificatul de garantie anexat la prezentul contract; d) sa nu faca nici un act de dispozitie cu privire la bunul ce face obiectul contractului fara a-l notifica in prealabil pe utilizator; e) la incetarea contractului sa transmita bunul in proprietatea utilizatorului sau sa il primeasca inapoi, pe cheltuiala............., in functie de vointa utilizatorului manifestata la data ultimei plati sau cu 30 zile inainte de expirarea contractului; f) sa il garanteze pe utilizator pentru evictiune; g) sa efectueze reparatiile capitale. h) sa asigure asistenta tehnica pentru bunul livrat; i) sa livreze bunul insotit de documentatia (instructiuni de folosire, carte tehnica etc.) si accesoriile aferente utilizarii in bune conditii. OBLIGATIILE UTILIZATORULUI a) sa preia si sa foloseasca bunul conform destinatiei care rezulta din documentatie si clauzele prezentului contract; b) sa nu incheie contract de sublocatie privind bunul incredintat fara acordul locatorului; c) sa efectueze platile la termenele stabilite in contract; d) sa efectueze reparatiile curente si de intretinere; e) sa asigure bunul; f) sa nu incredinteze bunul altor persoane decat cele convenite cu locatorul; g) sa il despagubeasca pe proprietar in caz de disparitie/ deteriorare a bunului din culpa sa. Forta majora este cauza de exonerare de raspundere. h) in cazul optiunii pentru restituirea bunului, acesta sa fie imnanat locatorului-proprietar in stare buna, consideranduse ca buna starea in care se afla bunul dupa folosirea cu buna-credinta ca un adevarat proprietar. DURATA CONTRACTULUI Contractul se incheie pe o durata de ...............ani, cu incepere de la data de ................. pana la data de .............. Contractul se poate prelungi cu o durata de pana la..............., incheindu-se in acest sens act aditional la prezentul contract. RASPUNDEREA CONTRACTUALA Oricare dintre cele doua parti poate cere rezolutiunea contractului in situatia in care cealalta parte nu isi executa obligatiile in decurs de ... zile. Depasirea de catre utilizator a datei platii cu mai mult de... zile atrage penalitati de ...% pe zi de intarziere. Neplata timp de ... zile atrage de drept rezilierea contractului fara a mai fi necesara punerea in intarziere a debitorului. OBLIGATIILE UTILIZATORULUI a) sa preia si sa foloseasca bunul conform destinatiei care rezulta din documentatie si clauzele prezentului contract; b) sa nu incheie contract de sublocatie privind bunul incredintat fara acordul locatorului;

c) sa efectueze platile la termenele stabilite in contract; d) sa efectueze reparatiile curente si de intretinere; e) sa asigure bunul; f) sa nu incredinteze bunul altor persoane decat cele convenite cu locatorul; g) sa il despagubeasca pe proprietar in caz de disparitie/ deteriorare a bunului din culpa sa. Forta majora este cauza de exonerare de raspundere. h) in cazul optiunii pentru restituirea bunului, acesta sa fie imnanat locatorului-proprietar in stare buna, consideranduse ca buna starea in care se afla bunul dupa folosirea cu buna-credinta ca un adevarat proprietar. DURATA CONTRACTULUI Contractul se incheie pe o durata de ...............ani, cu incepere de la data de ................. pana la data de .............. Contractul se poate prelungi cu o durata de pana la..............., incheindu-se in acest sens act aditional la prezentul contract. RASPUNDEREA CONTRACTUALA Oricare dintre cele doua parti poate cere rezolutiunea contractului in situatia in care cealalta parte nu isi executa obligatiile in decurs de ... zile. Depasirea de catre utilizator a datei platii cu mai mult de... zile atrage penalitati de ...% pe zi de intarziere. Neplata timp de ... zile atrage de drept rezilierea contractului fara a mai fi necesara punerea in intarziere a debitorului.