DEZVOLTAREA SOCIO ECONOMICA

Judetul Timis este situat in vestul tarii, punctele extreme ale judetului fiind cuprinse intre coordonatele 20o16' (Bebe Veche) si 22o33' (Poieni) longitudine estica, 45o11' (Latunas) si 46o 11' (Cenad) latitudine nordica. Cu o suprafata de 8697 km2, Timisul detine 3,6% din teritoriul Romaniei, ocupind ca intindere locul I pe tara. Relieful se caracterizeaza prin predominarea cimpiilor, care acopera partea vestica si centrala a judetului, patrunzind sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile Timisului si Begheiului. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscai, culminind cu virful Padesul (1380 m). Clima este temperata de tranzitie, cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala este de 10,7oC (1900 - 1990), inregistrindu-se maxima de 41oC in data de 16.08.1952 si minima de -35,3oC in 29.01.1963. Temperatura medie in 2000 la statia meteo Timisoara a fost de a fost de 12,90C, minima fiind de 20,10C (26.01.2000) si maxima de 39,50C (22.08.2000). Cea mai mica temperatura in 2000 s-a inregistrat la statia Lugoj in 26.01.2000 de 24,10C, iar maxima de 40,10C in 22.08.2000 tot la statia Lugoj. Cantitatea de precipitatii cazuta in 2000 in Timisoara a fost de 296,3 mm, la o media anuala de 591,9 mm (1901-1990). Maxima lunara s-a inregistrat in luna martie de 45,1 mm. Vintul bate in cimpie dominant din nord. Teritoriul este strabatut de la Est la Sud-Vest de riurile Bega si Timis. In nord isi urmeaza cursul de la Est spre Vest riurile Mures si Aranca. Din totalul de 869.665 ha, un total de 702.398 ha (80,7%) este detinut de terenurile agricole dupa cum urmeaza : 530.215 ha arabil, 129.231 ha - pasuni, 29.313 ha fanete, 4313 ha vii, 9326 ha livezi si pepiniere pomicole, iar 109.026 (12,5%) de terenuri cu vegetatie forestiera. Suprafata totala a sectorului privat este de 607.129. In 1999 s-au inregistrat productii de : 3.924 mii m2 de tesaturi din bumbac si tip bumbac, 2.659 mii buc. tricotaje din bumbac si tip bumbac, 1970 mii perechi incaltaminte, 22.248 hl vin pentru consum si 69.549 hl bauturi racoritoare. La 1 iulie 1999 populatia judetului Timis a fost de 687.377 locuitori, din care in mediu urban 423.715, iar in mediul rural 263.662, densitatea fiind de 79 loc./km2. Din punct de vedere al organizarii administrative a teritoriului, judetul Timis are 2 municipii, Timisoara si Lugoj, 5 orase: Sannicolau Mare, Jimbolia, Buzias, Faget si Deta, si 76 de comune.

CAPITOLUL 1
STAREA ATMOSFEREI

Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe (NO2, SO2, NH3, pulberi n suspensie probe medii de lunga durata) pe parcursul anului 2000, s-a efectuat n 3 puncte fixe ale municipiului Timisoara, (1 n zona centrala a orasului bul. Mihai Viteazul si 2 n zonele industriale - Calea Sagului si Calea Stan Vidrighin). S-au executat astfel de analize de catre A.P.M. pentru determinarea unui numar de 4111 indicatori prelevandu-se: 2386 probe medii de lunga durata pentru determinarea poluantilor gazosi; 569 probe medii de lunga durata pentru determinarea pulberilor n suspensie (366 - bul. M. Viteazul si 203 - Calea Stan Vidrighin); 337 probe lunare pentru determinarea pulberilor sedimentabile; 91 probe de precipitatii. 1.2.1. Poluarea cu SO2, NOx, NH3 Nu s-au nregistrat depasiri ale cocentratiilor maxime admise (CMA) n conformitate cu STAS 12574-87 n cazul poluantilor gazosi: SO2, NO2, NH3 (graf. 1). S-au nregistrat nsa depasiri ale pragului de alerta (PA) n cazul NO2 n 2 si 10 februarie, maxima reprezentand 140% din PA, proba fiind prelevata la statia din Calea Sagului si n cazul NH3 n 16 mai, nregistrandu-se o valoare ce reprezinta 101% din PA (punctul de prelevare din bul. M. Viteazul). 1.2.2. Poluarea cu pulberi n suspensie si sedimentabile Din totalul de 569 probe s-au nregistrat 32 de depasiri ale CMA (5,6%), atat n cazul probelor prelevate pe bul. M. Viteazul, cat si pe Calea Stan Vidrighin, valoarea maxima determinata fiind de 0,247 mg/dmc (164,6% din CMA), n 13 aprilie pe Calea Stan Vidrighin (graf. 2). n anul 2000 s-au prelevat 337 probe lunare de pulberi sedimentabile (164 n municipiul Timisoara si 173 n principalele localitati din judetul Timis). S-a nregistrat un numar de 107 de probe care au depasit CMA, 31,7% din total. Cele mai multe depasiri s-au nregistrat n lunile: noiembrie (17 probe), iunie (15 probe), august (15 probe) si octombrie (14 probe). Valoarea maxima a fost prelevata n luna mai n localitatea Utvin, valoare ce reprezinta 221,6% din CMA. Punctele de prelevare din localitatea Utvin si de la Agrovest Sag sunt amplasate n apropierea depozitului de cenusa ce apartine de UET - Sud. Pe parcursul anului 2000, 50% din totalul probelor prelevate au depasit CMA n lunile aprilie, mai, iunie, iulie,august, octombrie si noiembrie, pentru probele prelevate din localitatea Utvin si n lunile mai, iunie, septembrie, la Agrovest Sag. 62 probe au depasit pragul de alerta (18,3%) n toate lunile anului, cele mai multe depasiri nregistrandu-se n luna septembrie (12 probe), n aprilie (9 probe) si n martie (7 probe).

S-au inregistrat urmatoarele cantitati anuale : 199,45 g/m2an Timisoara, bul. M. Viteazul; 188,28 g/m2an Timisoara, Calea Sagului; 227,98 g/m2an Timisoara, Spitalul Judetean; 187,45 g/m2an Sannicolau Mare; 201,79 g/m2an Lugoj; 203,30 g/m2an Utvin; 186,48 g/m2an Birda. 1.2.3. Calitatea precipitatiilor atmosferice S-au recoltat probe de precipitatii din localitatile: Timisoara (statia meteo, bul. M. Viteazul), Lugoj, Sannicolau Mare, Banloc, Jimbolia. Din totalul de 91 probe de precipitatii recoltate sau determinat 819 indicatori: pH, aciditate / alcalinitate, SO42--, NO2-, NO3-, Cl-, NH4+, Ca2+ si Mg2+. Valorile indicatorilor determinati in anul 2000, se incadreaza in urmatoarele intervale :

Valori precipitatii 2000

Nr crt 1 2 3 4 5 6

Punct prelevare Meteo APM Lugoj Sannicolau Mare Jimbolia Banloc

Cantitat e totala l/m2an 296.3 263.3 473.1 267.7 218.5 297.3

Acid./Alc. mEq/dm3 25.27-661.27 21.80-210.95 30.81-230.41 9.81-745.56 14.40-457.28 6.64-340.66

pH 6.30-8.20 6.35-7.31 6.20-7.16 6.21-8.63 6.08-6.58 6.0-7.76

SO42mg/dm3 4.4-23.46 6.8-50.8 1.1-24.2 4.7-24.9 9.2-57.8 2.0-23.2

NO3mg/dm3 1.5-18.0 3.5-25.9 2.0-20.0 1.0-24.0 4.0-31.4 2.0-20.7

NO2mg/dm3 0.04-1.81 0.0-1.09 0.02-0.31 0.01-0.52 0.03-0.47 0.02-0.57

Clmg/dm3 0.5-5.7 0.0-6.2 0.0-5.0 0.0-8.8 0.9-5.7 0.5-8.3

NH4+ mg/dm3 0.0-2.0 0.3-6.2 0.1-3.7 0.0-2.9 0.1-10.75 0.1-5.0

Ca2+ mg/dm3 4.52-18.87 4.90-18.69 2.90-13.17 5.59-15.11 4.91-10.75 4.22-18.05

Mg2+ mg/dm3 4.0-11.34 2.09-12.06 1.62-10.71 1.62-15.73 3.20-7.14 3.24-11.76

1.2.6. Situatia ozonului stratosferic In anul 1999, in judetul Timis, au fost inregistrati 3 importatori de freon 141 b (SC Spumotim SA, SC Energoterm SRL, SC AMA SRL), cantitatea totala importata fiind 50,99 t. Aceste substante au fost introduse in anexa C grupa I a substantelor reglementate prin Ordonanta 24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, ca fiind o substanta viabila din punct de vedere comercial cu un potential de epuizare a stratului de ozon de 0,11. In evidenta IPM Timisoara au fost luate societati care utilizeaza freoni de pe lista Protocolului de la Montreal pentru mentenanta. In acest sens, conform programului national de eliminare treptata a ODS-urilor si a Legii 159/2000 au fost autorizate 17 societati din judet, cu specialisti in service pentru instalatiile frigorifice. Acestia au primit echipament de captare a freonului R22 si urmeaza sa se puna in functiune centrul zonal de colectare si regenerare a freonilor la "SC MIDAL ALF SRL" Bucuresti, filiala Timisoara. 1.2.7. Situatia gazelor cu efect de sera. Extreme climatice si manifestari ale schimbarilor climatice pe teritoriul tarii In vederea estimarii emisiilor de poluanti in atmosfera, in anul 2000 au fost inventariati 31 de agneti economici din judetul Timis. Dupa prelucrarea chestionarelor-declaratie, s-a constatat ca principalele activitati generatoare de poluanti atmosferici sunt: arderea combustibililor pentru generare de energie electrica si caldura, traficul rutier, depozitarea si distributia de carburanti, productia de asfalt, productia ceramica, depozitarea deseurilor si epurarea apelor, cresterea animalelor si a pasarilor. Emisiile de poluanti s-au calculat utilizand factorii de emisie prezentati de metodologia EEA/EMEP/CORINAIR in functie de cantitatile si tipul combustibililor utilizati (gaz metan, combustibili lichizi, carbune, lemn), tipul si cantitatea de materii prime utilizate in procesele de productie, categoria si numarul de capete de animale si pasari crescute pe teritoriul judetului. In judetul Timis, din categoria gazelor cu efect de sera mentionate in Protocolul de la Kyoto, s-au calculat cantitatile prezentate in tabelul urmator: Nr crt. 1 2 3 Denumirea poluantului CO2 CH4 N2O Cantitatea t/an 8.40.108 2.23.104 1.57.104

Conditiile climaterice sunt prezentate in tabelele urmatoare :

Statia meteo

Temperatura medie multianuala o C 10.6 10.5 10.7 10.4 10.7

Temperatura medie pe 2000 o C 12.9 12.9 12.9 13.3 12.8

Precipitatii media multianuala mm 591.9 527.5 597.4 672.0 566.7

Precipitatii 2000 mm 296.3 267.7 297.3 473.1 218.5

Timisoara Sannicolau Mare Banloc Lugoj Jimbolia

Timisoara

Luna media ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie 2000 -2.8 2.8 5.7 14.8 18.7 21.7 22.0 24.0 16.7 13.2 9.6 2.8 12.9

Temperatura max./data min./data 10.3 / 21 15.0 / 7 23.5 / 29 28.0 / 18 31.5 / 28 37.5 / 14 38.5 / 4 39.5 / 22 33.4 / 21 28.5 / 13 23.8 / 17 14.7 / 3 -20.1 / 26 -7.0 / 23 -5.6 / 20 0.0 / 9 5.4 / 4 8.0 / 18 8.7 / 10 10.5 / 27 5.4 / 7 -0.9 / 23 -3.5 / 29 -11.0 / 23

viteza medie 1.3 1.6 1.8 1.7 1.4 1.6 2.3 1.5 0.4 1.3 1.6 1.1

Vantul dir. vitezei maxime VNV N NNV NNV NV VNV SV SV NNV S N SV S SSE S

vit. max. lunara 12 10 9 10 9 8 20 6 10 8 9 7

Precipitatii cantitate max lunara 24ore/data 21.5 4.9 / 24 8.5 5.0 / 9 45.1 34.3 31.5 40.9 25.3 8.6 23.7 1.8 20.6 34.5 296.3 12.8 / 2 12.8 / 5 12.0 / 29 24.0 / 16 8.8 / 9 6.4 / 14 5.6 / 6 1.8 / 27 5.4 / 10 6.4 / 30

Zile cu soare 16 26 30 29 31 30 30 31 26 30 28 23 330

Nr. zile cu precipitatii 3 5 15 9 10 6 10 2 9 1 9 13 92

1.2.8. Investitii de succes, cu efecte majore sub aspectul protectiei atmosferei Nr cr t 1 Denumirea agentului economic SC Detergenti SA Timisoara Valoarea Obs realizata in 2000 -mil leiInlocuirea sistemelor de 1782.5 Incadrarea imisiilor in desprafuire la descarcarea prevederile STAS materiilor prime 12574/87, evidentiata pulverulente, silozurile de prin automonitorizare materii prime si la sectia (indicatorul pulberi de productie detergenti sedimentabile) granulati Retehologizarea 2500 Investitia totala de instalatiei de transport 24000 mil lei a fost zgura si cenusa prin demarata in anul 2000, introducerea sistemului in avand preconizata fluid autointaritor finalizarea in 2001 Retehnologizarea 2000 Respectarea limitelor centralei termice prevazute de Ordinul 462/93 Modernizarea instalatiei 1506.2 Reducerea emisiilor de de exhaustare si colectare praf in atmosfera a rumegusului Obiectul investitiei

UET Sud Timisoara

3 4

SC Dermatina SA Timisoara SC Legumicola SRL Sannicolau Mare

CAPITOLUL 2
STAREA APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE

2.1. Starea raurilor interioare Sistemul de monitoring al calitatii apelor, prin observatii si masuratori standardizate si continue pe termen lung, implementat in Spatiul hidrografic Banat si gestionat de Directia Apelor Banat, este integrat in Sistemul National de Monitoring al Calitatii Apei (SNMCA) si are ca scop: cunoasterea si evaluarea calitatii resurselor de apa, aprecierea starii si tendintei de evolutie a resurselor in vederea elaborarii deciziilor in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a apelor. La definitivarea acestui sistem s-au avut in vedere: dispunerea in teritoriu a retelei hidrografice cat si volumele anuale de scurgere; zonele de concentrare economica si sociala cu impact asupra gradului de folosire a apelor; resursele de apa subterana si forajele hidrologice de studiu si cercetare din reteaua nationala, existente in Spatiul hidrografic Banat si aflate in administrarea Directiei Apelor Banat a CN Apele Romane; principalele lacuri de acumulare care servesc ca surse de apa pentru potabilizare. In acest cadru, in Bazinul Hidrografic Bega - Timis - Caras, functioneaza urmatoarele subsisteme de monitoring a calitatii apelor: ape curgatoare de suprafata: - sectiuni de ordin I si II cu transmiterea informatiilor in flux lent; - sectiuni in flux rapid cu: transmiterea informatiilor zilnic; transmiterea informatiilor saptamanal. lacuri artificiale de acumulare; ape subterane; surse de poluare. In cursul anului 2000, calitatea apei in B.H. Bega - Timis - Caras in judetul Timis a fost urmarita in 15 sectiuni de supraveghere, din care de ordinul I un numar de 12 sectiuni si de ordinul II un numar de 3 sectiuni. Din cele 3 sectiuni de supraveghere de ordinul II, in 2 sectiuni (Cheveres pe r. Surgani si Moravita pe r. Moravita) s-au prelevat probe lunar; aceste sectiuni functioneaza in regimul sectiunilor de ordinul I. Recoltarile de apa s-au efectuat lunar in sectiunile de ordinul I cu trei recoltari pe zi la un interval de 8 ore exceptie facand primele sectiuni de pe rau, respectiv sectiunile martor de control, unde s-a recoltat doar o proba lunar in lunile de iarna (decembrie, ianuarie si februarie) cand intervalul de recoltare s-a redus la 6 ore incepand cu ora 7 dimineata. Analizele fizico-chimice s-au efectuat individual si distinct pentru fiecare recoltare. In

sectiunile de ordinul II, recoltarile si analizele apei s-au efectuat de 6 ori/zi din 2 in 2 luni cu cate o recoltare pe zi. Programarea campaniilor s-a efectuat lunar de catre biroul PCA pe baza vitezelor medii la debitele medii multianuale de la principalele posturi hidrometrice. Pe langa sectiunile de control de ordinul I si II pe cursurile de apa au intrat in fluxul informational si sectiunile de supraveghere a calitatii apei cu transmitere zilnica (flux rapid) la CN Apele Romane un numar de 4 sectiuni. Sectiunile au fost stabilite in general la prizele de alimentari cu apa potabila ce reclama categoria I de calitate (exceptie sectiunea Otelec pe raul Bega). In anul 2000 au functionat urmatoarele sectiuni de control: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Cursul de apa Denumirea sectiunii de control FLUX LENT Bega Bega Bega Bega Bega Veche Bega Veche Nadrag Timis Surgani Poganis Timis Timis Barzava Barzava Moravita Luncani Balint Amonte Timisoara Otelec Pischia Cenei Am. confl. Timis Lugoj Cheveresu Mare Otvesti Sag Graniceri Gataia Partros Moravita I I I I I I II I II I I I I I II Ordinul

FLUX RAPID ZILNIC SI SAPTAMANAL 1 2 3 4 Timis Bega Bega Barzava Lugoj Am Timisoara Otelec Birda (Manastire) - alimentare cu apa Lugoj - alimentare cu apa Timisoara - alim. cu apa Comtim Birda

Calitatea globala a apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de ordinul I Incadrarea calitatii apelor curgatoare de suprafata, conform STAS 4706 / 88, s-a efectuat in raport cu concentratia ponderata a valorii indicatorilor calitativi cu debitul raului in momentul recoltarii probelor de apa. In tabelul anexat este prezentata calitatea apei raurilor in sectiunile de control pe cele 3 grupe reprezentative de indicatori de calitate, respectiv: regimul de

10

oxigen, grad de mineralizare, toxice speciale si calitatea generala a cursului de apa, care reprezinta categoria cea mai defavorabila a celor 3 grupe de indicatori de caracterizare a calitatii apei pe cursurile de apa comparativ cu anul 1999. Raul BEGA Calitatea raului Bega a fost urmarita in cursul anului 2000 in 4 sectiuni de supraveghere de ordinul I, respectiv: Luncani, Balint, Amonte Timisoara si Otelec. Sectiunea LUNCANI Este considerata sectiune martor si este amplasata in zona superioara a cursului de apa Bega, unde nu exista surse de poluare punctiforme. Toti indicatorii ce calitate determinati se incadreaza in categoria I de calitate, fara sa se inregistreze valori crescute la nici un indicator de calitate. Sectiunea BALINT Se afla amplasata aval de unele surse de poluare de mica importanta cum ar fi S.G.C.L. Faget sau SC Solventul - sectia Margina, sectie care incepand din cursul anului 1999 si-a redus mult activitatea, dar cu toate acestea prezinta un potential pericol de poluare cu fenoli de pe campurile de aspersie (ape fenolice), in special in perioadele cu precipitatii abundente. Calitatea apei se mentine in categoria I de calitate la toti indicatorii in afara de "fenoli" (0.0010 mg/l) si "fier" (0.43 mg/l) care au valori usor crescute incadrandu-se in categoria a IIa de calitate. Aceste depasiri provin din cadrul natural, fiind specifici zonei. Sectiunea AMONTE TIMISOARA Este una din cele mai importante sectiuni de control din bazin, fiind situata in dreptul prizei de captare a apei pentru potabilizare la Uzinele 2 si 4 ale municipiului Timisoara, cu un debit captat de 2.2 m3/s. Calitatea globala a apei in sectiune se mentine de categoria I la toti indicatorii, exceptie "fenolii" care sunt de categoria a II-a avand concentratia medie ponderata cu debitul de 0.001 mg/l, cu provenienta din cadrul natural in perioadele cu precipitatii. Cu toate ca "fierul" se incadreaza in categoria I de calitate, s-a inregistrat o valoare maxima de 0.95 mg/l (cu aport din cadrul natural) in luna martie 2000, in perioada cu precipitatii abundente, dar fara sa influenteze negativ concentratia ponderata cu debitul in aceasta sectiune. Sectiunea OTELEC Amplasata aproape la frontiera iugoslava, calitatea apei se incadreaza in categoria I de calitate la indicatorii aferenti grupelor "grad de mineralizare" si "toxice speciale" si in categoria a II-a la "regimul de oxigen". Valorile maxime inregistrate in masurile directe la indicatorii aferenti grupei de calitate "toxice speciale" sunt de: amoniu - 4.67 mg/l (octombrie), fenoli - 0.006 mg/l (februarie),

11

fosfor - 0.52 mg/l (septembrie), zinc - 0.73 mg/l (mai), dar aceste depasiri nu influenteaza defavorabil calitatea grupei "toxice speciale". Categoria a II-a la "regimul de oxigen" se mentine si in anul 2000 la fel ca in anul 1999 si este determinata de indicatorii: CBO5 - 7.5 mg/l si CCO-Mn/O2 - 11.3 mg/l, ca medie ponderata cu debitul. Calitatea apei in aceasta sectiune este afectata de evacuarile apelor uzate de pe vatra municipiului Timisoara cu un debit de pana la 3 m3/s, (24 % din volumul colectat din canalizare a fost evacuat fara nici un fel de epurare, dar numai in lunile ianuarie-iulie; in lunile august-decembrie a intrat in functiune o noua gura de evacuare pentru ape uzate epurate mecanic, dar eficienta epurarii pentru aceste ape uzate (epurate numai mecanic) - 5.4 % din totalul epurat, este foarte scazuta), cat si datorita fermentarii accentuate a namolului in perioadele calde ale anului, namol depozitat pe patul albiei canalului Bega. Factorii care contribuie la marirea anuala a cantitatii de namol ce se va depozita pe patul albiei canalului Bega sunt: viteza redusa de curgere a apei in cele doua biefuri; debitele relativ scazute ale canalului Bega in perioada de vegetatie. Namolul depozitat are influenta majora asupra calitatii apei si in special asupra oxigenului dizolvat din apa in perioada calda a anului din primavara pana toamna, cand are loc o scadere a cantitatii de oxigen sub limita biologica. Din analizele de apa efectuate zilnic de catre laboratorul satelit din Otelec in 43 zile din anul 2000, oxigenul dizolvat are valori sub 4 mg/l, valori mai mici decat categoria a III-a de calitate din zona de frontiera, ceea ce reprezinta 12 % din numarul zilelor dintr-un an. Din cauza importantei majore pe care o reprezinta sectiunea Otelec pentru Comisia Hidrotehnica Romano- Iugoslava, in anul 1965 s-a infiintat Laboratorul satelit din localitatea Otelec, pentru efectuarea zilnica de analize fizico-chimice si cu transmiteri telefonice zilnice a datelor privind calitatea apei la autoritatea bazinala de gospodarire a apelor, respectiv Directia Apelor Banat. Raul BEGA VECHE Bega Veche este cel mai poluat curs de apa din Banat, incepand de la confluenta cu Apa Mare pana la frontiera. Pe rau sunt amplasate doua sectiuni de supraveghere la Pischia si Cenei. Sectiunea PISCHIA Se afla amplasata in zona superioara a cursului de apa, iar calitatea globala a apei in aceasta sectiune este de categoria I. In amonte de aceasta sectiune nu sunt surse de poluare organizate, totusi apar unele depasiri la indicatorul "azotati" (20.7 mg/l) cu provenienta din cadrul natural, in general la ape mari. Sectiunea CENEI Aceasta sectiune este situata pe cursul inferior al raului, aproape de frontiera cu Iugoslavia.

12

Calitatea apei este grav afectata de aportul poluant cumulat al unitatilor zootehnice din cadrul COMTIM, care nu si-au rezolvat problema epurarii apelor uzate si folosirea acestora in agricultura. Calitatea apei in aceasta sectiune este de categoria a III-a la indicatorii aferenti grupei RO (CBO5 - 14.1 mg/l) si de categoria a II-a la "toxice speciale", categorie determinata de indicatorii: amoniu - 1.76 mg/l, azotati - 18.7 mg/l, fenoli - 0.001 mg/l, fosfor - 0.24 mg/l, zinc - 0.056 mg/l. Pentru caracterizarea calitatii apei in perioada ianuarie-decembrie 2000, s-au luat in calcul numai 11 luni, eliminand luna aprilie, luna in care s-au produs inundatii in partea de vest a tarii. Calitatea apei in luna aprilie a fost grav afectata de cantitatile mari de precipitatii cazute, care au produs spalarea solului si antrenarea unor cantitati insemnate de suspensii si materii organice de la fermele zootehnice COMTIM, precum si de la sursele de poluare difuza (halde gunoi, asezari rurale) de unde, prin canalele de desecare, apele uzate au ajuns in raul Bega Veche. Valorile maxime inregistrate in campania din luna aprilie sunt: CBO5 - 5.0 mg/l, CCOMn/O2 114.6 mg/l. Raul TIMIS Calitatea apei s-a urmarit in 3 sectiuni de control pe cursul de apa principal: Lugoj, Sag, Graniceri si in 2 sectiuni de control pe afluenti: Cheveresul Mare pe raul Surgani, Otvesti pe raul Poganis. Sectiunea AMONTE LUGOJ Este o sectiune importanta fiind amplasata in amonte de Uzina nr. 2 de apa potabila a municipiului Lugoj, pe raul Timis. In cursul anului 2000 si in aceasta sectiune ca si in sectiunile din amonte de pe raul Timis se inregistreaza usoare depasiri la indicatorul "fenoli" (0.002 mg/l, medie ponderata cu debitul) cu provenienta din sursele de poluare difuza si din cadru natural. Sectiunea CHEVERESU MARE Sectiunea este situata pe raul Surgani aval de zona de poluare a orasului Buzias si a complexului de porci - ferma Bacova din cadrul COMSUIN Birda, care si-a incetat activitatea din anul 1999, ramanand o potentiala sursa de poluare prin batalurile in care s-au stocat dejectiile semilichide, afectand calitatea apei in perioadele cu precipitatii. Calitatea apei in aceasta sectiune se incadreaza in limitele categoriei I la "grad de mineralizare" si in categoria a III-a la "regim de oxigen" (CBO5 - 16 mg/l, CCO-Mn/O2 - 25.9 mg/l) si de categoria a II-a la "toxice speciale" (amoniu - 7,19 mg/l, azotati - 10.6 mg/l, fenoli - 0.006 mg/l, fier - 0.5 mg/l, fosfor - 0.71 mg/l, zinc - 0.045 mg/l). Concentratiile maxime de poluant (CBO5 - 200 mg/l, CCOMn - 272 mg/l, reziduu fix - 1363 mg/l, amoniu - 135 mg/l, fosfor - 7.5 mg/l) s-au inregistrat in luna aprilie, luna in care s-au produs inundatii mari in partea de vest a tarii.

13

Sectiunea SAG Este situata pe raul Timis, aval de derivatia Timis-Bega, aval de evacuarea apelor uzate insuficient epurate provenite din canalizarea municipiului Lugoj, aval canal descarcare BegaTimis si aval de confluenta cu paraul Surgani si Poganis. Calitatea globala a apei in sectiunea Sag este de categoria I la toti indicatorii, exceptie fiind fenolii care au valori ale concentratiei ponderate cu debitul de 0.002 mg/l, fierul cu valoare de 1.11 mg/l; depasiri ale categoriei I de calitate la acesti indicatori sunt datorate cadrului natural si sunt determinate de valorile masurate in lunile februarie-aprilie, perioada de precipitatii, la debite cuprinse intre 177.6-208 mc/s. La mentinerea apei in categoria I de calitate au contribuit urmatorii factori: scurgere medie relativ bogata, urmare a precipitatiilor cazute; procesul de autoepurare avand in vedere distanta mare de 67 km intre cele doua sectiuni (Lugoj si Sag); debite relativ scazute de ape uzate evacuate de sursele de impurificare. Sectiunea OTVESTI Se afla pe cursul inferior al raului Poganis. Absenta surselor punctiforme de poluare din amonte, conduce la mentinerea categoriei I de calitate a apei la toti indicatorii, exceptie de la categoria I de calitate, fac unii indicatori cum ar fi: CBO5-5.8 mg/l, CCOMn/O2-14.8 mg/l, fenoli-0.002 mg/l, fier-2.04 mg/l, cu provenienta din cadrul natural si din sursele de poluare difuza. Sectiunea GRANICERI Sectiunea este amplasata in apropierea zonei de frontiera cu Iugoslavia. Regimul de scurgere al raului Timis in zona de frontiera este influentata de regimul de functionare al barajului Tomasevac de pe teritoriul iugoslav, remuul se resimte in amonte de sectiunea Graniceri pina in zona Gad (aval confluenta raul Timis cu Lanca-Birda). Calitatea raului Timis in zona de frontiera este de categoria I la toti indicatorii exceptie facand anumiti indicatori din grupele: regim de oxigen (CBO5-5.8 mg/l, CCOMn/O2-11.8 mg/l) si toxice speciale (NH4-1.07 mg/l, fenoli-0.004 mg/l, fier-0.54 mg/l, fosfor-0.1 mg/l, Zn-0.035 mg/l). Calitatea acestor indicatori este influentata defavorabil de evacuarea apelor neepurate de la complexele de porci din zona Birda, care prin canalele de desecare ajung in canalul LancaBirda, afluent al raului Timis la cca. 10 km amonte de sectiunea Graniceri. Din aceasta cauza, de la confluenta cu Lanca-Birda se constata o crestere a concentratiei anumitor indicatori din grupa toxicelor speciale amintiti mai sus. In anul 2000 in primele 5 luni ale anului s-au produs scurgeri mari, culminand cu viitura din luna aprilie, fiind afectata calitatea apei urmare a spalarii solului si a antrenarii in apa a suspensiilor de natura organica. Depasiri ale categoriei I de calitate la amoniu, fenoli si fosfor sunt in mare parte datorate Complexului de porci Birda, Ciacova si Peciu Nou precum si celorlalte ferme de porci care au fost inchise. 14

Raul BARZAVA Urmarirea calitatii raului Barzava s-a facut in 2 sectiuni de control: Gataia si Partos. Sectiunea Gataia Este amplasata amonte de captarea Uzinei de apa potabila a celor trei ferme de porci de la Comtim Birda. Calitatea globala a apei este de categoria I. Toti indicatorii de caracterizare a calitatii apei au valori in limitele categoriei I, exceptie - "cianuri" de categoria a II-a (cu valoare de 0.011 mg/l). Degradarea la cianuri este determinata de evacuarile de ape uzate neepurate provenite din zona industriala Bocsa. Sectiunea Partos Calitatea apei in sectiunea de frontiera cu Iugoslavia este de categoria I neschimbata fata de sectiunea amonte Gataia. Se mentin si in aceasta sectiune valori usor crescute la CBO5-6.1 mg/l, CCOMn/O2-10.5 mg/l, fenoli-0.002 mg/l si degradare la fosfor-0.11 mg/l si Zn-0.031 mg/l. Pe tronsonul Gataia-Partos sunt mai multe descarcari de ape uzate de la fermele zootehnice Comtim Birda si din canalizarea localitatii Deta. Raul MORAVITA Sectiunea Moravita Situata in apropierea frontierei cu Iugoslavia, fara surse de poluare organizate. Categoria de calitate globala este de I, exceptie: CBO5-5.5 mg/l, CCOMn/O2-10.6 mg/l, amoniu-1.10 mg/l, fenoli-0.001 mg/l, zinc-0.037 mg/l, cu provenienta din surse de poluare difuza. Calitatea apei in sectiunea Moravita a fost monitorizata doar in primele 8 luni ale anului 2000, deoarece incepand din luna septembrie raul a secat urmare a secetei. Calitatea globala a apelor inregistrate in sectiunile de supraveghere de ordinul II Raul NADRAG In vederea cunoasterii calitatii apei afluentului Nadrag pe cursul de apa Timis s-au prelevat probe din sectiunea amonte cfl. Timis pe raul Nadrag. Amplasata in amonte de confluenta cu raul Timis la 1 km, categoria de calitate a apei este de I la toti indicatorii. Calitatea apei in aceasta sectiune este influentata numai de Gospodaria Comunala Nadrag, intrucat SC Ciocanul Nadrag si-a incetat activitatea din semestrul II 1998. Depasirile la indicatorul fier (0.37 mg/l) sunt un aport din cadru natural, in perioade cu precipitatii.

15

Stadiul calitatii apelor pe ansamblul bazinelor inclusiv sub aspectul repartitiei pe tronsoane de rau Raul BEGA Tronsonul de rau izvoare - aval Timisoara Calitatea apei raului Bega de la izvoare pina in aval de municipiul Timisoara, unde intervin importante surse de poluare, pe o lungime de 136 km reprezentand 80% din lungimea totala a cursului de apa, este de categoria I de calitate la toate cele 3 grupe reprezentative de indicatori de calitate: RO, GM si TS. Aceasta satisface conditia de calitate la Uzina nr.2-4 Timisoara de alimentare cu apa pentru potabilizare. Intrucat sectiunea de supraveghere a calitatii apei este situata in amonte de Timisoara si pe sectorul pana la statia de epurare oraseneasca nu intervine nici o sursa de poluare importanta, s-a prelungit categoria I de calitate pe toata lungimea municipiului Timisoara. Pe acest tronson se inregistreaza usoare depasiri la fenoli-0.001 mg/l si fier-0.43 mg/l in sectiunea Balint si fenoli-0.001 mg/l in sectiunea amonte Timisoara. Comparativ cu anul 1999, pe tronsonul de rau izvoare - aval Timisoara, evolutia calitatii apei este stationara mentinandu-se in limitele categoriei I de calitate. Tronsonul Aval Timisoara - frontiera Zona de puternica concentrare industriala si dezvoltare hidroedilitara Timisoara, evacueaza un debit de ape uzate de cca 3 mc/s (din care 24% reprezinta ape uzate neepurate in prima jumatate a anului, iar diferenta de 76% reprezinta ape uzate epurate, dar eficienta statiei este redusa), evacuate prin canalizarea municipiului Timisoara, ceea ce conduce la inrautatirea calitatii apei aval Timisoara. Datorita acestui fapt, raul Bega pe o lungime de 34 km ce reprezinta 20% din total, sufera o inrautatire, trecand de la categoria I in sectiunea amonte Timisoara la categoria a II-a in sectiunea Otelec - incadrare data de indicatorii aferenti grupei regimului de oxigen (amoniu3.39 mg/l, fenoli-0.003 mg/l, fosfor-0.27 mg/l, zinc-0.051 mg/l). Raul BEGA VECHE Tronsonul izvoare - confluenta Apa Mare Pe o lungime de 80 km, de la izvoare si pana la confluenta cu Apa Mare, reprezentand 75% din lungimea totala de 107 km, calitatea apei este de categoria I la toate grupele reprezentative de indicatori de calitate RO, GM si TS, exceptie indicatorii, CBO5-5.2 mg/l si azotati-20.70 mg/l. Tronsonul Aval Apa Mare - frontiera Pe tronsonul aval confluenta Apa Mare si pana la frontiera pe o lungime de 27 km, reprezentand 25% din lungimea totala a cursului de apa, starea apei este de categoria a III-a la indicatorii aferenti regimului de oxigen CBO5-14.1 mg/l, CCO-Mn/O2-14.0 mg/l si de

16

categoria a II-a la toxice speciale (NH4-1.76 mg/l, azotati-18.7 mg/l, fenoli-0.001 mg/l, fosfor0.24 mg/l, zinc-0.56 mg/l). Pe acest tronson, raul poate fi considerat un canal colector de ape uzate ale fermelor zootehnice Comtim din zona. Apele uzate neepurate se descarca fie in Bega Veche de la fermele Beregsau (ferma I), fie indirect prin canale de desecare si prin cursul de apa Apa Mare cu afluentii acestuia, unde sunt descarcate apele uzate neepurate de la fermele zootehnice Beregsau si Birda. Se poate spune ca pe acest tronson de rau se inregistreaza cea mai mare poluare din Spatiul Banat, poluare inregistrata incepand din anul 1971, cand a intrat in functiune Complexul porcin Beregsau. Functionarea fermelor zootehnice Comtim fara a se rezolva si problema epurarii si folosirii apelor uzate si a namolurilor pentru fertilizare, a condus la poluarea masiva si la degradarea calitatii apei acestui rau, facand-o improprie folosirii in scop potabil, industrial cat si pentru irigare. Raul TIMIS Tronsonul amonte Lugoj Calitatea globala a apei raului Timis se incadreaza la toate grupele de indicatori in limitele categoriei I de calitate, cu toate ca incepand de la confluenta cu Lanca-Birda (aval sectiunea de ord. I Sag) calitatea apei se inrautateste la anumiti indicatori. In sectiunea Sag se inregistreaza depasiri ale categoriei I de calitate doar la indicatorul fenoli0.002 mg/l si categoria degradat la fier-1.11 mg/l, restul indicatorilor incadrandu-se in categoria I de calitate. In sectiunea Graniceri, fata de sectiunea Sag, se remarca cresteri la anumiti indicatori cum ar fi: NH4-1.07 mg/l, fenoli-0.004 mg/l, fier-0.54 mg/l si la fosfor-0.10 mg/l si zinc-0.035 mg/l. Aceasta inrautatire este din cauza aportului de pe Lanca-Birda din zona complexelor zootehnice Comtim. Paraul SURGANI Afluent al raului Timis, acest parau se incadreaza in categoria a III-a de calitate la grupa regim de oxigen si toxice speciale din cauza evacuarii de ape uzate insuficient epurate din orasul Buzias. Debitul relativ mic al paraului nu are o influenta defavorabila majora asupra calitatii raului Timis in aval de confluenta. Raul POGANIS Calitatea acestui rau, fara surse de poluare punctiforme, important afluent al raului Timis, din punct de vedere al aportului deosebit se incadreaza in limitele categoriei I la toti indicatorii cu exceptia "fenoli" si "fier" care au valori usor crescute aval sectiunea Otvesti si pana la confluenta cu raul Timis, datorita structurii solului si a surselor de poluare difuze.

17

Raul BARZAVA Din fluxul informational rapid zilnic la folosinta de apa a SC Comsuin Birda care capteaza apa pentru potabilizare in vederea alimentarii complexelor de porci, se indeplineste conditia de calitate pe tot parcursul anului cu urmatoarele exceptii: amoniu mai mare de 1.0 mg/l in 15 zile (max.2.4 mg/l) si CCO-Mn/O2 mai mare decat 10 mg/l in 5 zile (max 85.9 mg/l). Analiza si interpretarea rezultatelor obtinute prin fluxul informational rapid In anul 2000 supravegherea operativa a calitatii apelor sub aspectul efectului imediat al impactului surselor de poluare asupra calitatii apei resurselor de suprafata curgatoare s-a efectuat prin fluxul rapid zilnic in urmatoarele sectiuni: amonte Timisoara si Otelec pe raul Bega, Birda - Uzina de apa COMTIM pe raul Barzava, Uzina de apa Lugoj pe raul Timis. Fluxul rapid zilnic a functionat operativ, liniile telefonice fiind legate la reteaua ALCATEL Potrivit analizelor de apa zilnice (temperatura apa, pH, O2, cloruri, CCO-Mn/O2, NH4) efectuate de laboratorul satelit Otelec, sectiune integrata in sistemul informational de supraveghere in flux rapid, rezulta ca in anul 2000 numarul zilelor cu oxigen dizolvat cu valori cuprinse intre 3.29 - 3.98 mg/l a fost de 43 zile an, (in intervalul iulie-august) ceea ce atesta starea de degradare a calitatii apei canalului Bega aval de municipiul Timisoara pana in sectiunea de frontiera cu Iugoslavia. In sectiunea Amonte Timisoara pe raul Bega de unde se face alimentarea cu apa in scop potabil a municipiului Timisoara, indicatorii ce se determina (temp. apa, pH, O2, CCOMn/O2, rezidiu fix, cloruri, amoniu, azotiti, azotati, fenoli, fier) s-au incadrat in limitele categoriei de calitate I necesara, exceptie fierul in 151 zile cu valori peste 0.3 mg/l din care 5 zile cu valori peste 1 mg/l (provenienta din cadrul natural), CCO-Mn/O2 in 15 zile (max. 33.9 mg/l) cu valori mai mari de 10.0 mg/l, fenoli in 4 zile (max. 0.004 mg/l) cu valori mai mari de 0.001 mg/l in perioadele cu precipitatii. In ceea ce priveste continutul de oxigen dizolvat in anul 2000 in sectiunea Amonte Timisoara nu s-au inregistrat valori mai mici de 4.0 mg/l. In sectiunea Amonte Lugoj pe raul Timis de unde se alimenteaza cu apa in scop potabil municipiul Lugoj, indicatorii ce se determina (pH, cloruri, CCO-Mn/O2, amoniu, azotiti) s-au incadrat in categoria de calitate necesara la priza de captare. In sectiunea Uzinei de apa Birda de pe raul Barzava cu preluarea apei in scop potabil in vederea alimentarii complexelor zootehnice din zona (Birda, Voiteni, Gataia) cu determinari zilnice (pH, cloruri, CCO-Mn/O2, amoniu, azotiti) in laboratorul propriu al Uzinei de apa Birda, cerintele de calitate au fost satisfacute, exceptie indicatorul CCO-Mn/O2 mai mare de 10 mg/l in 5 zile/an cu valori cuprinse intre 10.08-85.97 mg/l (valoarea maxima de 85.97 mg/l s-a inregistrat in data de 6 aprilie 2000 in perioada de inundatii)si amoniu mai mare de 1.0 mg/l in 15 zile (max. 2.4 mg/l) depasiri in perioadele cu precipitatii.

18

INCADRAREA sectiunilor de supraveghere in categorii de calitate in anul 2000

B.H.BEGA - TIMIS CARAS Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Cursul de apa BEGA BEGA BEGA BEGA BEGA VECHE BEGA VECHE TIMIS TIMIS TIMIS Sectiunea de supraveghere Luncani Balint AM. Timisoara Otelec Pischia Cenei Lugoj Sag Graniceri Am. cf. Timis II Cheveresu Mare Otvesti Gataia Partos Moravita Categoria RO GM I I I II I III I I I I III I I I I I I I I I I I I I I I I I I I de calitate TS General I I I I I II I I I I II I I I I I I I II I III I I I I III I I I I

10. NADRAG 11. SURGANI 12. POGANIS 13. BARZAVA 14. BARZAVA 15. MORAVITA

19

TABEL COMPARATIV privind tendinta de evolutie a calitatii apei pe cursurile de apa pe termen scurt - sectiuni de ord. I B.H.BEGA - TIMIS CARAS Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Cursul de apa BEGA BEGA BEGA BEGA BEGA VECHE BEGA VECHE TIMIS TIMIS TIMIS Sectiunea de supraveghere Luncani Balint AM. Timisoara Otelec Pischia Cenei Sadova Am. Caransebes Lugoj Brebu Otvesti Moniom Moravita Carasova Varadia Categoria de calitate 1999 2000 I I I II I D I I I I I I I I I I I I II I III I I I I I I I I I Tendinte de evolutie stationara stationara stationara stationara stationara imbunatatire stationara stationara stationara stationara stationara stationara stationara stationara stationara

10. POGANIS 11. POGANIS 12. BARZAVA 13. MORAVITA 14. CARAS 15. CARAS

20

Principalele folosinte din bazin Tabelul anexat cuprinde principalele folosinte din bazin menite a atrage atentia asupra celor mai importante zone care trebuie sa faca obiectul unei supravegheri sporite in ce priveste calitatea apei la prizele de captare. Astfel, pe total bazin exista un numar de 3 folosinte de apa care reclama cerinte de calitate a apei corespunzand categoriei I-a fiind necesara pentru potabilizarea, alimentand localitati ca Timisoara si Lugoj si Comsuin Birda care deserveste complexele zootehnice din zona.

LISTA PRINCIPALELOR FOLOSINTE DE APA care preleva din cursurile de apa in mod organizat in anul 2000 B.H. BEGA - TIMIS - CARAS Nr. crt . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Beneficiarul folosintei Sursa de apa Q reglem. l/s Categ. necesara cf. STAS 4609/68 I III I,III III III III I I I II I Tipul folosintei

Primaria Tomesti Fca. de Sticla Stitom Tomesti R.A. Aquatim Timisoara C.E.T. Centru Timisoara C.E.T. Sud Timisoara Platforma.Ind.Alim. Timisoara E.G.C.L. Nadrag S.C. Meridian 22 SA Lugoj Priza Uzina de apa Comtim Birda Pescotim Timisoara-f. Ghiroda Romsilva Tm. pastrav. Romanesti

Bega Bega Bega Bega Bega Bega Nadrag Timis Barzava Bega Bega

9.2 12.5 2325 60 86.5 160 31.2 110 150 208 70

pot. ind. pot.+ind. ind. ind. ind. pot. pot. pot. piscic. pastrav.

21

Raul ARANCA Sectiunea Amonte Sannicolau Mare Amplasata amonte de zona de impurificare a orasului Sannicolau Mare, calitatea apei este cea preluata din raul Mures prin Priza Periam si Cenad, aportul izvoarelor din bazinul hidrografic Aranca fiind redus. Categoria de calitate pe grupe de indicatori este categoria I la "grad de mineralizare" exceptie indicatorii: rezidiu fix - 922.1 mg/l, magneziu - 51.1 mg/l, sodiu 189.6 mg/l si "toxice speciale" cu exceptia indicatorilor: fenoli - 0.003 mg/l, fosfor - 0.16 mg/l, zinc - 0.12 mg/l si de categoria a II-a la "regim de oxigen" calitate influentata de valorile indicatorilor CBO5 - 6.9 mg/l si CCO-Mn/O2 - 12.7 mg/l. Categoria a II-a de calitate la "regim de oxigen" este determinata de aportul surselor de poluare difuza (localitati rurale) si de debitele de dilutie scazute, urmare a secetei prelungite instalata incepand cu luna iulie. Sectiunea Valcani Amplasata la Valcani in zona de frontiera cu Iugoslavia si aval de zonele de impurificare si de evacuarile de ape geotermale din orasul Sannicolau Mare. Afluentii Cociohat si Giucosin sunt integrati in reteaua canalelor de desecare din zona, canale cu aport de poluanti proveniti din sursele de poluare difuza, zootehnie, ape geotermale si zonele cu extractie a petrolului. Calitatea apei este de categoria I la grupa de indicatori ce caracterizeaza "gradul de mineralizare" avand concentratii mai mari decat limita categoriei I la indicatorii: rezidiu fix 914.1 mg/l, magneziu - 51.6 mg/l si sodiu 213.2 mg/l, precum si "substante toxice speciale" cu concentratii ponderate mai mari decat limita categoriei I la indicatorii: amoniu - 1.25 mg/l, fenoli - 0.003 mg/l, fosfor - 0.21 mg/l, zinc - 0.062 mg/l si de categoria a III-a la grupa indicatorilor aferenti "regimului de oxigen", CBO5 - 9.1 mg/l si CCOMn/O2 - 17.2 mg/l. Categoria a II-a de calitate la "regim de oxigen" este determinata de aportul surselor de poluare difuza ( localitati rurale) si de debitele de dilutie scazute, urmare a secetei prelungite instalata incepand cu luna iulie. Din masuratorile din flux informational rapid, in sectiunea Dudesti (Valcani), continutul de oxigen dizolvat se incadreaza in 98 % din timpul anului in limitele categoriei a III-a, iar consumul chimic de oxigen se incadreaza in limitele categoriei a II-a in 82 % din timp si in categoria I-a de calitate in 18 % din timpul. 2.5. Starea fondului piscicol si a altor resurse biologice din apele naturale dulcicole, salmastre si marine. Conform informatiilor furnizate de Asociatia Pescarilor Sportivi din Timisoara, in anul 2000 populatia piscicola de pe apele naturale, colinare si de ses aflata in exploatarea APS, a prezentat boli si paraziti specifici. Fondul piscicol existent pe apele aflate in folosinta APS este de aproximativ 350 tone peste. Productia proprie in anul 2000 a fost de 4 605 kg peste.

22

S-au realizat repopulari: 10.350 kg peste. S-au inregistrat cazuri de mortalitate la 705kg. O alta resursa biologica exploatabila din apele normale este reprezentata de Tubifex tubifex. Compania Nationala Apele Romane - Directia Apelor Banat recolteaza din canalul Bega 50tone Tubifex anual conform studiului de evaluare a resurselor naturale realizat de catre Institutul de Biologie din Cluj, recoltarea acestei cantitati neafectand major echilibrul ecosistemului in cazul in care se respecta conditiile speciale de recoltare precizate in autorizatie. 2.6. Progrese realizate in implementarea prevederilor Conventiei de la Helsinki privind protectia apelor transfrontiera Reglementarea problemelor hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice, cursurile de apa, vaile si depresiunile care traverseaza frontiera cu Iugoslavia se realizeaza pe baza acordului aprobat prin decretul nr. 242 din 17 iunie 1955, Iugoslavia nefiind semnatara a Conventiei de la Helsinki. 2.8. Starea apelor subterane Calitatea apei in strat freatic Pentru forajele de ordin I, II si poluare s-au determinat urmatorii indicatori fizico-chimici caracteristici pentru verificarea balantei ionice si indicatori specifici de poluare a zonei respective: temperatura, pH, conductivitate/reziduu fix, CCO-Mn, Na, K, Ca, Mg, Fe, Mn, Cl, SO4, PO4, CO3, HCO3, NO2, NO3, fenoli. In caracterizarea calitatii apei din foraje s-au avut in vedere concentratiile admise si admise in mod exceptional in STAS 1342-91. Privind situatia depasirii limitelor admise si admise in mod exceptional se pot constata urmatoarele zone de poluare: zone critice inregistrate in forajele de poluare - pentru care au fost comparate concentratiile indicatorilor chimici cu cele din STAS 1342-91; zone critice inregistrate in forajele de ordin I si II - pentru care au fost comparate concentratiile indicatorilor chimici cu limitele din STAS 1342-91. Comparativ cu anul 1999, in anul 2000, in zonele de poluare aflate in supraveghere, starea calitatii apei in zonele critice se mentine degradata, neinregistrandu-se o ameliorare a acesteia. Zonele afectate de poluare au fost stabilite in baza valorilor indicatorilor de calitate inregistrati in anul 1999 in toate forajele unde acesti indicatori au ajuns la situatii critice. Situatia depasirii concentratiilor de poluanti admise in mod exceptional conform STAS 134291 este prezentata in tabelul urmator:

23

Denumire indicator - NO2

- NO3

- Ca - Cloruri - Rez. fix

- Fier

- Mg

- Subst. org.

- SO4

- Mn - NH4

Nr. de ori de depasire a limitei admise in mod exceptional max. 5.8 max. 3.3 max. 5.3 max. 1.1 max. 8.3 max. 2.0 max. 3.2 max. 2.2 max. 2.4 max 2.1 max 3.2 max. 8.3 max. 1.6 max. 2.35 max. 2.6 max. 2.4 max. 1.2 max. 3.1 max. 3.3 max. 3.0 max. 1.4 max. 5.3 max. 5.3 max. 3.4 max. 1.5 max. 346 max. 6.9 max. 8.1 max. 4.3 max. 17.9 max. 4.0 max. 3.0 max. 3.2 max. 1.2 max. 1.4 max. 57 max. 14.4 max. 63 max. 1.1 max. 30.0

Denumire bazin hidrografic - foraj

Bega (Margina, Otelec-Pustinis) Bega Veche (Lunga, Grabati, Beregsau Mare, Jimbolia) Barzava (Birda, Gataia) Moravita (Moravita) Timis ( Parta, Hitias, Giulvaz, Cruceni) Bega Veche (Masloc, Ortisoara, Lovrin) Barzava (Birda, Gataia) Moravita (Moravita) Bega (Otelec-Pustinis, Ohaba-Forgaci) Bega (Margina, Otelec, Pustinis) Bega Veche (Lunga, Lovrin) Bega (Otelec-Pustinis) Bega Veche (Lunga, Biled) Bega (Margina, Otelec-Pustinis) Bega Veche (Lunga, Jimbolia, Lovrin) Moravita (Moravita) Timis (Jebel) Bega (Margina, Ohaba-Forgaci) Bega Veche (Grabat, Jimbolia) Barzava (Birda) Timis (Urseni, Jebel) Bega (Otelec-Pustinis, Margina) Bega Veche (Becicherec, Jimbolia, Lovrin) Moravita (Moravita) Timis (Jebel) Bega (Margina) Bega Veche (Lunga, Lovrin) Barzava (Birda) Moravita (Moravita) Timis (Hitias) Bega (Margina, Otelec-Pustinis) Bega Veche (Lunga) Moravita (Moravita) Timis (Jebel) Bega (Balint) Bega (Margina) Bega Veche (Lovrin, Jimbolia, Grabati, Lunga) Barzava (Birda) Moravita (Moravita) Timis (Livezile)

24

Denumire indicator - PO4

- Fenoli

Nr. de ori de depasire a limitei admise in mod exceptional max. 29 max. 7.2 max. 12.8 max. 2.0 max. 265 max. 355 max. 29 max. 15 max. 190 max. 10

Denumire bazin hidrografic - foraj

Bega (Otelec-Pustinis) Bega Veche (Jimbolia, Becicherec) Barzava (Birda) Moravita (Moravita) Timis (Parta) Bega (Margina) Bega Veche (Sacalaz) Barzava (Birda) Timis (Cruceni) Moravita (Moravita)

25

TABEL cu zone critice in forajele de ordin I, II si de poluare Nr. Zona NO3 CCOMn NH4 PO4 crt. b.h. Bega 1 Margina * * * 2 Balint * * * 3 Ohaba Forgaci adm * * adm 4 Remetea * * * 5 Sanmihaiul Roman * * * 6 Otelec-Pustinis adm * * * b.h. Bega Veche 7 Becicherec * * * 8 Bobda * * adm. 9 Beregsau-Sacalaz * * adm. 10 Cenei * adm. adm. 11 Dudestii Noi * adm. adm. 12 Grabati - Jimbolia adm. * * * 13 Lovrin adm. * * * 14 Masloc-Pischia-Ortisoara adm. * * * 15 Sandra - Satchinez * * * b.h. Aranca 16 Teremia Mare adm. * * adm. 17 Beba Veche - Cheglevich * * * 18 Periam - Sanpetru Mare adm. * * * 19 Sannicolau Mare * * * 20 Valcani adm. * * * b.h. Barzava 21 Birda - Gataia adm. * * * 22 Denta * * adm 23 Moravita adm. * * * b.h. Timis 24 Cheveres * * * 25 Ohaba - Forgaci * * * 26 Cebza - Ceacova * * * 27 Cruceni * * * 28 Gavojdia - Salha * * adm. 29 Hitias * * * 30 Jebel * adm adm 31 Parta * * * 32 Urseni * * * Nota: - adm. - depasirea limitei admise prin STAS 1342/91 -* - depasirea limitei admise in mod exceptional prin STAS 1342/91

26

Cele mai mari depasiri a concentratiilor de poluanti admise in mod exceptional in apa potabila (STAS 1342-91) s-au inregistrat la urmatorii indicatori: azotati (max. 3.2 ori in zona Birda); subst. org. (max. 346 ori in zona Margina); amoniu (max 63 ori in Birda); fenoli (max 355 ori in zona Margina) ; fosfati (max 265 ori in zona Parta) ; Depasirile limitelor privind calitatea apei subterane s-au inregistrat, in cea mai mare parte, in zona complexelor zootehnice din B.H. Bega-Timis-Caras si in zona Margina cu provenienta in foarte mare masura de la SC Solventul - sector Margina. Modificarile de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de: evacuarile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate cat si de gradul scazut de echipare cu retea de canalizare menajera ; dejectiile evacuate de complexele de crestere a porcilor (Beregsau, Grabati, Birda, Gataia, Voiteni, Sanandrei, Stamora Germana) si a celor de crestere a pasarilor (Dumbravita si Giarmata) ; infiltratiile din canalele de desecare, canale folosite in mod frecvent pentru descarcarea apelor uzate de la unitatile zootehnice ; depozitari de namoluri si gunoi menajer pe suprafete neamenajate ; ingrasaminte chimice si pesticide administrate incorect pe terenurile agricole ; infiltratii de la depozitul de slam de la Satchinez a SNP Petrom Timisoara ; infiltratii din campurile vechi de aspersie pentru apele fenolice de la SC Solventul sector Margina care explica depasirile foarte mari la indicatorul fenoli . Calitatea apei in stratul de adancime Pentru forajele de adancime, masuratorile de calitate s-au efectuat pentru indicatorii aferenti balantei ionice : temperatura, pH, conductivitate/reziduu fiz, CCO-Mn, Na, K, Ca, Mg, Fe, Mn, Cl, SO4, PO4, CO3, HCO3, NO2, NH4. Din masuratori se constata ca toti indicatorii au valori a concentratiilor mai mici decat limitele admise prin STAS 1342-91, cu exceptia urmatorilor indicatori : NH4, NO2, PO4, substante organice. Situatia depasirii concentratiilor de poluanti admise in mod exceptional prin STAS 1342-91 se prezinta astfel : amoniu Pustinis (3.2 ori) ; Jimbolia (5.2 ori) ; Lovrin (7.1 ori) ; Ortisoara (2.0 ori) ; Moravita (5.8 ori) ; Dinias (7.0 ori) ; Giera (5.3 ori) ; Mosnita (6.6 ori) ; subst. Organice Jimbolia (2.3 ori) ; Lovrin (2.2 ori) ; Ortisoara (1.5 ori) ; Faget (2.2 ori) ; Mosnita (2.8 ori) ; PO4 Dinias (4.4 ori) ; Pustinis (1.9 ori).

27

2.9. Situatia apelor uzate surse majore si grad de epurare Clasificarea surselor de poluare din judetul Timis s-a efectuat impreuna cu CN Apele Romane Directia Apelor Banat Timisoara, pe baza criteriilor pentru evaluarea impactului surselor de poluare a apelor, care cuprind indicatori de evaluare in functie de : dilutie, calitatea efluentului, magnitudinea impactului, riscul de poluare accidentala, alte riscuri de mediu, continuitatea si nivelul productiei surselor de poluare. Din clasificarea prezentata in tabelele urmatoare, surse cu impact potential asupra resurselor de alimentare cu apa potabila sunt : SC Solventul Margina, Statia de epurare a localitatii Nadrag, Statia de epurare a orasului Faget, Statia de epurare a localitatii Tomesti, toate insa cu punctaje sub 100 de puncte.

28

CLASIFICAREA SURSELOR DE POLUARE DIN JUDETUL TIMIS

Nr crt

Agent economic Localitate

SC COMTIM SA Beregsau SC COMTIM SA Birda RA Apa Canal AQUATIM Timisoara SC COMTIM SA Ciacova SC COMTIM SA Peciu SGCL Sannicolau SNP PETROM SA Buc. Suc. Timisoara

Dilutie (A)

Cal. Efluent (B) 30 30 5

Mag. Impact 30 30 30

Risc la pol. Accid. (D) 1 1 10

RISCURI DE MEDIU (E) Diversitate naturala si Sanatate Agric. biologica Eutrof. O.D. Sed. Apa Altele 30 30 30 30 30 30 1 1 10 30 30 30 30 30 30 5 5 5

Toxice

Continuitate surse (F) 1 1 5

Total pct.

1 2 3

30 30 30

30 10 10

248 228 225

4 5 6 7

30 1 30 30

30 30 5 5

10 10 10 10

1 5 1 10

30 30 30 1

30 30 30 1

1 1 1 1

30 30 10 10

10 10 10 10

10 10 10 10

10 10 10 10

1 1 1 10

193 168 148 108

29

Nr crt

Agent economic Localitate

Gosp Com Lugoj Lugoj SC SOLVENTUL Margina SC COMTIM SA Parta SC COMTIM SA Padureni Primaria Buzias Primaria Deta SC ZAHAR SA Timisoara Primaria Jimbolia Primaria-statia de epurare Nadrag Primaria-statia de epurare Faget

Dilutie (A)

Cal. Efluent (B) 5 1 1 1 1 5 1 1 5 5

Mag. Impact 10 5 10 10 10 10 5 5 5 5

Risc la pol. Accid. (D) 1 10 30 30 5 1 1 1 1 1

RISCURI DE MEDIU (E) Diversitate naturala si Sanatate Agric. biologica Eutrof. O.D. Sed. Apa Altele 10 1 1 1 1 1 10 1 1 1 1 1 1 1 1 1 10 1 1 1 5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 5 10 10 10 1 1 10 1 5 5 1 5 1 1 5 5 10 1 1 1 1 1 5 5 1 1 5 1 1 1

Toxice

Continuitate surse (F) 5 1 1 1 5 5 1 5 1 5

Total pct.

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

30 10 1 1 30 30 5 30 10 5

5 30 10 10 1 1 1 1 1 1

79 76 72 72 62 62 60 49 33 32

30

Nr crt

Agent economic Localitate

SC EXTRACERAM SA Faget Primaria-statia de epurare Tomesti SC SOLVENTUL SA Timisoara

Dilutie (A)

Cal. Efluent (B) 1 5 1

Mag. Impact 5 5 1

Risc la RISCURI DE MEDIU (E) Continuitate pol. surse Diversitate naturala si Sanatate Agric. Toxice Accid. biologica (D) (F) Eutrof. O.D. Sed. Apa Altele 1 1 5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Total pct.

18 19 20

5 1 5

20 20 20

31

2.10. Investitii de succes in epurarea apelor uzate industriale si urbane

Denumirea agentului economic RA Aquatim Timisoara

Obiectul investitiei

RA Aquatim Timisoara SC Detergenti SA Timisoara

SC Frigorex SA Sag SC Solectron SA Timisoara

Extinderea statiei de epurare (trapta mecanica) a municipiului Timisoara Modernizarea treptei mecanice a statiei de epurare si laborator de ape uzate Realizarea unui sistem continuu de recirculare si reutilizare a apelor tehnologice Statie proprie de epurare a apelor uzate Statie proprie de epurare a apelor uzate

Valoarea Observatii realizata in 2000 mil. Lei 2002 - atingerea unui debit epurat mecanic de 3500 l/s prin realizarea lucrarilor de extindere cu 1500 l/s - lucrare finalizata in 2000 10638 - lucrare in curs de realizare cu aport din credite BERD - sporirea randamentului de epurare mecanica 468 - marirea gradului de recuperare a materiilor prime - incadrarea in normativele in vigoare a apelor evacuate in canalizare 1900 - asigurarea epurarii apelor tehnologice si menajere - respectarea NTPA001/97 3125 - asigurarea epurarii apelor tehnologice si menajere - respectarea NTPA001/97

32

CAPITOLUL 3
STAREA SOLURILOR 3.1. Principalele aspecte care privesc starea solurilor Situatia terenurilor degradate este prezentata in lucrarea Studiu privind inventarierea terenurilor degradate din fondul funciar agricol in scopul aducerii terenurilor in circuitul productiv din judetul Timis executate de catre OSPA Timisoara la solicitarea OCAOTA Timis. Obiectul acestui studiu este inventarierea statistica a terenurilor degradate cu prioritate a acelora afectate de eroziune foarte puternica si excesiva, eroziune de adancime, alunecari active, exces permanent de umiditate prin baltiri datorate argilozitatii, compactitatii si lipsei drenajului prin situarea nivelului freatic aproape de suprafata, cat si prin inundatii, de asemenea luandu-se in calcul si saraturile, litosolurile, psamosolurile, excavatii si deseuri. Deoarece normele de continut pentru inventarierea terenurilor degradate, conform Ordinului comun nr. 49/1997 al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nu cuprinde toate degradarile intalnite in teren, suprafetele obtinute au fost completate cu datele existente in arhiva OSPA Timisoara, (studii intocmite in conformitate cu Metodele de elaborare a studiilor pedologice editate de ASAS, ICPA cu avizul MAA si publicate in anul 1987) rezultand urmatoarele terenuri afectate de procese de degradare naturala si antropica : Tip degradare saraturare foarte puternica si excesiv alcaline - moderat alcaline acide (moderat si puternic acide) eroziune eoliana eroziune hidrica de suprafata - de adancime alunecari de teren, din care : - prabusiri, surpari, scurgeri noroioase exces de umiditate (inundatii, pluviatil, freatic), din care : - din freatic inundabilitate lipsa de drenaj + compactitate excavatii si deseuri litosoluri psamosoluri Suprafata 25000 ha 35000 ha 120000 ha 2559 ha 198388 ha 73135 ha 85288 ha 5000 ha 128000 ha 4427.60 ha 23235.50 ha 8976.70 100.50 ha 1199.00 ha 803.00 ha 33

Din observatiile culese din teren se constata ca suprafetele mentionate mai sus cunosc o extindere alarmanta, odata cu trecerea timpului intinse suprafete pomico-viticole aflandu-se de la an la an intr-un stadiu avansat de degradare cat si suprafetelor arabile din ce in ce mai mari lasate parloaga. De asemenea desecarile intense practicate in coltul N-V al judetului, au condus la coborarea nivelului pedofreatic, de la 1-2 m la 5-7 m. Pe de alta parte compactarea solurilor si distrugerea agregatelor structurale, ca efect al exploatarii nerationale, au determinat aparitia fenomenelor de prafuire, adevarate furtuni cauzate de vanturile ce s-au declansat prin aridizarea climatului. Prin activitatea sa, in baza studiilor pedologice si agrochimice, OSPA Timisoara a determinat din suprafata agricola a judetului Timis de peste 700 mii ha, peste 140 mii ha cu rezerva de humus in primii 50 cm, extrem de mica si foarte mica. In cursul anului 2000, s-au analizat de catre APM, 213 probe de sol recoltate din diferite zone ale judetului Timis si anume : 133 probe in zone cu activitati industriale : Timisoara : S.C. Aliaj Trading , S.C. Tudorache SRL, S.C. Detergenti SA, UET Timisoara Sud, SC Berg Banat SA ; Satchinez : Schela petroliera ; Recas: SCA Recatim SA; 52 probe in rezervatii si parcuri: rezervatia Dinias, Parcul Copiilor Timisoara, Parcul Justitiei Timisoara; 24 probe in zone saraturate: Moravita, Lunca Moravitei, Gherman, Livezile, Banloc, Lunca Timisului; 12 probe in zone cu trafic auto intens din Timisoara : Piata Balcescu ; Calea Sagului (in fata SC Dermatina si vis-a-vis). In total, s-au determinat 1604 indicatori. In urma analizelor fizico-chimice efectuate in laborator si comparand valorile obtinute cu valorile de referinta din Ordinul MAPPM 756/1997, rezulta urmatoarele: SC Aliaj Trading Timisoara (graf. 3), continutul de Zn din sol, la o singura proba, depaseste cu 87% pragul de interventie pentru soluri mai putin sensibile, iar Pb (tot la o singura proba) depaseste cu 82% pragul de alerta. Cd depaseste pragul de alerta la 35% din probele recoltate, cea mai mare valoare fiind de 9,0 mg/kgSU (cu 80% mai mare decat pragul de alerta) ; la SC Tudorache SRL Timisoara (graf. 3), continutul maxim de Cu depaseste cu 487% pragul de interventie pentru soluri mai putin sensibile (2933 mg/kgSU) , iar Cr (valoarea maxima = 540 mg/kgSU) depaseste cu pana la 80% pragul de alerta la 25% din probele recoltate ; in zona de exploatari petroliere Satchinez, continutul de substante extractibile in eter de petrol, variaza intre 0-89400 mg/kgSU, depasind limita maxima admisibila de 1000 mg/kgSU (dupa ICPA Bucuresti) la 81% din probele recoltate (graf. 4) ; in zona cu trafic auto intens din Timisoara Piata Balcescu (graf. 5), continutul de Pb din sol depaseste pragul de interventie pentru soluri sensibile (cu pana la 240% -340

34

mg/kgSU), la toate adancimile de recoltare. O situatie asemanatoare, se constata si in cazul continutului de Cu, unde depasirea este de pana la 120% (440 mg/kgSU). Zn depaseste pragul de alerta cu 87%, respectiv pragul de interventie cu doar 6% ; in zona Calea Sagului (graf. 5), se constata depasirea pragului de interventie pentru Pb (cu pana la 40%) doar la prima adancime = 0-5 cm. La celelalte adancimi, se depaseste pragul de alerta cu pana la 80% ; la solurile din rezervatia Dinias, continutul de Cr depaseste pragul de alerta pentru tipul de soluri sensibile, la toate probele recoltate, iar la 4 dintre ele se depaseste chiar si pragul de interventie (pentru acelasi tip de sol) cu pana la 32% (graf. 6).

3.2. Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor Din intreaga suprafata de terenuri degradate in prima etapa s-a propus a fi impadurita o suprafata de aproximativ 4000 ha, suprafata ce poate fi extinsa pana la 32845 ha conform situatiei orientative a terenurilor degradate inapte pentru folosinte agricole care pot fi ameliorate prin lucrari de impadurire, situatie intocmita conform Ordonantei nr. 81/1998 privind unele masuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate aprobata prin Legea 107/1999. Este de remarcat faptul ca pe o buna parte a teritoriilor comunale s-a ajuns la un procent al suprafetelor impadurite de numai 11%, fata de un optim de 40%, in campia joasa ajunganduse chiar la 2%, fapt ce a atras dupa sine modificari semnificative ale climei, analiza perioadei 1979-1999 indicand tendinte de reducere fata de media multianuala a precipitatiilor cu 7,69,8% pentru perioada aprilie septembrie fiind de 17,7% fata de cea normala la Sannicolau Mare. In anul 1998 au fost inregistrate valori aproape de normala, ca in anul 1999 media multianuala sa fie depasita cu 30% la Lovrin, foarte neuniform repartizate in perioadele de vegetatie, cantitatea de apa cazuta in 24 de ore fiind adeseori mai mare decat media decadala sau chiar cea lunara depasind astfel capacitatea de inmagazinare a solului (fie ca acesta a fost inghetat sau puternic tasat, fie ca prezinta o neuniformitate accentuata), sau cea de colectare si evacuare inspre emisari, prin canalele existente in teritoriu. In anul 2000 s-a inregistrat cel mai mare deficit de umiditate din ultimii 60 de ani, rezultand un deficit de 202 mm pentru zona Timisoara. Asupra elementelor restrictive ce afecteaza potentialul de productie al invelisului de sol se impun de la caz la caz, masuri de corectare a reactiei acide prin amendare calcica periodica sau a celei alcaline prin gipsare, imbunatatirea conditiilor de nutritie a plantelor prin fertilizari ameliorative, asigurarea unui regim aero-hidric optim prin lucrari de prevenire si combatere a excesului de umiditate (canale, santuri, rigole, drenuri) sau dupa caz a tendintelor de aridizare (irigatii, perdele de protectie specifice, etc), prevenirea si combaterea alunecarilor si eroziunii solului (valuri de pamant, brazde, canale de coasta, perdele antierozionale). Pe fondul acestor relatii aplicarea unor masuri de protectie si conservare a solurilor, ori de reconstructie ecologica a terenurilor degradate pot fi realizate prin organizarea unor perimetre de ameliorare (bazinul superior si mijlociu al raului Bega, bazinul mijlociu al Timisului, Poganisului, etc.) si de revizuire a celor existente (sistemul hidroameliorativ Aranca, VingaBiled-Beregsau, Uivar-Pustinis-Rauti, Behela, Lanca-Birda, Moravita. Urmare a precipitatiilor cazute in primavara anului 2000 in majoritatea zonelor din judetul Timis, ajungand pana la 60 l/mp, cat si a nivelurilor extraordinare inregistrate pe raurilor

35

Timis si Bega, valea Chizdia si valea Timisina, au condus la deversari de apa peste digurile de aparare culminand cu ruperea acestora pe raul Timis mal stang in zona Graniceri. Astfel a fost inundata o suprafata de 5850 ha, afectand si lucrarile de imbunatatiri funciare. In aceasta situatie pentru evacuarea apei, in cursul anului 2000 s-a functionat cu un numar de 69 statii pompare de desecare, evacuand un volum de apa de 211100000.62 mc. Pentru buna functionare a retelei de canale, s-a decolmatat un volum de 670.35 sute mc ; a fost distrusa vegetatie de pe canale pe o suprafata de 74242.65 sute mp. Pentru eliminarea unor fenomene de degradare a solurilor in amenajarile de combaterea eroziunii solurilor au fost reparate 2,55 km de drumuri antierozionale. 3.3 Actiuni interprinse pentru organizarea punerii in aplicare a prevederilor Conventiei cadru a Natiunilor Unite privind reducerea efectelor secetei si combaterea desertificarii Pentru reducerea efectelor secetei din anul 2000, SNIF-SA Sucursala Timis, a luat masuri de intretinere si reparatii a mijloacelor din amenajarile de irigatii aflate in administrarea unitatii, pentru a putea raspunde solicitarilor beneficiarilor de teren. Astfel prin discutiile avute la subunitatile noastre cu primariile comunale din judet, cat si prin presa si televiziune unitatea noastra si-a aratat disponibilitatea de livrare a apei pentru irigatii in sistemele amenajate cat si asistenta tehnica pentru amenajarile locale la solicitarea beneficiarilor de teren. In anul 2000 s-a livrat un volum de apa de 1619,0 mii mc ; aplicandu-se udari pe suprafata de 2325 ha. Pentru aceasta principalele lucrari care au fost executate sunt urmatoarele : remedierea defectiunilor la conductele ingropate, 2 buc ; revizia si repararea unui numar de 35 agregate de pompare (pompa+motor) ; revizia si repararea a 55 ml conducte de aspiratie si refulare ; revizia si repararea echipamentelor hidromecanice auxiliare in numar de 10 buc ; revizia si repararea instalatiilor electrice de joasa tensiune in numar de 14 buc.

36

CAPITOLUL 4
STAREA PADURILOR

Datele cuprinse in cest capitol au fost furnizate in totalitate de catre Directia Silvica Timisoara. 4.1. Starea de sanatate a padurilor Starea de sanatate a padurilor din judetul Timis este buna. In arborete s-au executat combateri pe suprafata de 441 ha, constand in lucrari privind combaterea parazitilor vegetali si a diverselor insecte (133 ha in rachitarii). In arboretele de rasinoase s-au combatut daunatorii (ipidae) pe 64 ha. Uscarea la speciile gorun, cer, garnita si stejar s-a manifestat la gradele mijlociu si puternic, pe suprafata de 2093 ha. 4.2. Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire Zonele cu deficit de vegetatie forestiera sunt in zona de campie, dar ele nu au fost identificate de Directia Silvica Timisoara. Din intreaga suprafata de terenuri degradate in prima etapa s-a propus a fi impadurita o suprafata de aproximativ 4000 ha, suprafata ce poate fi extinsa pana la 32845 ha conform situatiei orientative a terenurilor degradate inapte pentru folosinte agricole care pot fi ameliorate prin lucrari de impadurire, situatie intocmita conform Ordonantei nr. 81/1998 Privind unele masuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate aprobata prin Legea 107/1999. Este de remarcat faptul ca pe o buna parte a teritoriilor comunale s-a ajuns la un procent al suprafetelor impadurite de numai 11%, fata de un optim de 40%, in campia joasa ajunganduse chiar la 2%, fapt ce a atras dupa sine modificari semnificative ale climei, analiza perioadei 1979-1999 indicand tendinte de reducere fata de media multianuala a precipitatiilor cu 7,69,8% pentru perioada aprilie septembrie fiind de 17,7% fata de cea normala la Sannicolau Mare. In anul 1998 au fost inregistrate valori aproape de normala, ca in anul 1999 media multianuala sa fie depasita cu 30% la Lovrin etc., foarte neuniform repartizate in perioadele de vegetatie, cantitatea de apa cazuta in 24 de ore fiind adeseori mai mare decat media decadala sau chiar cea lunara depasind astfel capacitatea de inmagazinare a solului (fie ca acesta a fost inghetat sau puternic tasat, fie ca prezinta o neuniformitate accentuata etc), sau cea de colectare si evacuare inspre emisari, prin canalele existente in teritoriu. In anul 2000 sa inregistrat cel mai mare deficit de umiditate din ultimii 60 de ani, rezultand un deficit de 202 mm pentru zona Timisoara.

37

4.3. Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari Suprafata de teren scoasa temporar din fondul forestier pentru acumularea Surduc (Etapa a IIa) ce apartine CN Apele Romane este de aproximativ 32,0 ha (ocupatii si litigii). 4.4. Suprafete impadurite In anul 2000 in judetul Timis a fost regenerata suprafata de 402 ha din care: 401 ha in fondul forestier administrat de Regia Nationala a Padurilor prin Directia Silvica Timis; 1 ha la alti detinatori ; Impaduriri (regenerari artificiale) s-au realizat pe 152 ha din care: 151 ha din fondul forestier administrat de Regia Nationala a Padurilor prin Directia Silvica Timis ; 1 ha alti detinatori. A fost impadurita clasa de regenerare existenta la 31.12.1999 in fondul forestier, rezultata ca efect al taierilor legale de masa lemnoasa efectuate pe suprafete propuse de amenajamentele silvice. Nu s-au efectuat impaduriri pe terenuri degradate intrucat nu au fost identificate si constituite in perimetre de ameliorare de institutiile abilitate in acest sens prin Legea nr. 107/1999 si Ordonantei nr. 81/1998 pe care legea respectiva o aproba.

38

CAPITOLUL 5
STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE 5.1. Starea habitatelor naturale Avand o suprafata de 8697km2 judetul Timis are un relief preponderent de campie-85% in cadrul careia se evidentiaza o zona de campie joasa (80-100m altitudine) cu terenuri mai umede, in partea central vestica si nord estica (Campia Timisului si campia joasa a Muresului, respectiv campiile Arancai si Jimboliei) si o regiune de campie mai inalta ( 100-200 m altitudine) sau campie piemontana. In extremitatea de est a judetului se regasesc prelungirile de V si SV ale Muntilor Poiana Ruscai. Reteaua hidrografica a judetului este reprezentata in principal de riurile Timis si Mures la limita NV a judetului pe o distanta de 42 km, Bega, Aranca, Barzava, Bega Veche, care colecteaza numerosi afluenti mai mici, se caracterizeaza printr-o orientare generala de curgere E-V, prin densitate mica, prin curgere latenta si meandrata, debite mici dar cu variatii mari de nivel si stabilitate scazuta a albiei. Vegetatia naturala, puternic influentata de activitatile umane, se caracterizeaza prin prezenta pe scara restransa a plantelor de silvostepa si printr-o frecventa mai mare a vegetatiei hidro- si higrofile in campiile joase si lunci cu exces de umiditate. Pajisti secundare dominate de asociatii de paiusuri ( Festuca valeriana, Festuca sulcata, Festuca pseudovina) in amestec cu Artemisia austriaca. Padurile de foioase, alcatuite din stejar (Quequs robur), cer (Querqus cerris) si garnita (Querqus frainetto), ocupa insular sau pe suprafete compacte Podisul Lipovei, Dealurile Lugojului si partial Campia Gataiei. In extremitatea estica a judetului, se intalnesc paduri de gorun (Querqus cerris), paduri de fag (Fagus silvatica) in amestec cu carpen (Carpinus betulus) iar pantele superioare ale Munitilor Poiana Ruscai sunt acoperite cu paduri de molid in amestec cu brad si fag. Desi este cel mai mare judet al tarii, Timisul nu este foarte bine reprezentat din punct de vedere al ariilor protejate (18 conform HCJ Timis nr. 19/1995 avand o suprafata de aprox.1618ha). Cu toate acestea o mare varietate de specii de flora si fauna de interes national, regional sau european cuprinse in anexele Conventiei de la Berna sau ale Directivelor europene, se intalnesc in habitate naturale in zona de vest a tarii, pe teritoriul judetului Timis. Astfel se intalnesc specii de flora : Ruscus aculeatus, Fritillaria meleagris, Convalaria majalis, Narcissus angustifolius, Taxus baccata, Abies alba, Stipa capillata etc., precum si specii exotice aclimatizate : Ginkgo biloba, Albizzia juribrisin, Taxodium distichum, Juniperus chinensis, Juniperus virginiana, Tsuga canadensis, Fraxinus americana etc. De asemenea, specii de fauna de importanta europeana, in special specii avifaunistice : Ardea cinerea, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Egreta alba, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Ixobrychus minutus, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Aythya nyroca, Crex crex, dar si Misgurnus fosilis, Emys orbicularis, Cobitis taenia, Bombina bombina, Lutra lutra.

39

5.3. Specii de flora si fauna salbatica valorificate economic In conformitate cu Ord. 322/2000 al Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, activitatile de recoltare, capturare si/sau achizitie si comercializare a speciilor de plante si animale din flora si fauna salbatica nu se pot desfasura decat dupa obtinerea Autorizatiei de Mediu. Astfel, pentru anul 2000 au fost inregistrate un numar de 22 de solicitari de autorizare sau certificare de stocuri in conformitate cu acest Ordin care a inlocuit Ord. 201/1997 ce reglementa acest tip de activitati. Au fost eliberate 13 autorizatii de mediu pentru recoltare/capturare si/sau achizitie de plante medicinale, ciuperci, melci, Tubifex precum si iepuri salbatici, cerb lopatar, cerb comun, pe baza cotelor de recolta aprobate de MAPPM pentru sezonul 1999-2000. Celelalte solicitari de autorizare se refera la recoltari/achizitii pentru anul 2001 si nu au putut fi solutionate favorabil din cauza nefinalizarii procedurii de intocmire a studiilor de evaluare a starii resurselor biologice pentru anul 2001. Au fost eliberate 4 autorizatii pentru recoltare melci de livada (Helix pomatia), fiind distribuita intreaga cantitate exploatabila pentru judetul Timis (80tone), conform evaluarii Institutului de Biologie Cluj. Conform cantitatilor raportate la sfarsitul sezonului de recoltare de pe teritoriul judetului a fost recoltata (achizitionata) o cantitate de 1173kg. De asemenea SC Escargo Mures Prod SRL a achizitionat de pe teritoriul judetului Timis o cantitate de 17,6tone de melci. Din aceste date reiese faptul ca s-a recoltat o cantitate mult mai mica decat cea aprobata (respectiv decat potentialul malacologic exploatabil al judetului). Conform concluziilor Institutului de Biologie Bucuresti, pana in prezent populatiile de melci nu au fost afectate de colectarile efectuate in scopuri economice. Si in judetul Timis, incepand cu anul 1996 s-a inregistrat o ctrestere a potentialului malacologic. O alta resursa biologica exploatata in judetul Timis este reprezentata de plantele medicinale. Principalul recoltator/achizitor este S.N. Plafar- Sucursala Timisoara care a fost autorizata pentru o cantitate totala de 671.250 kg plante medicinale (flori, fructe, radacini, scoarta seminte), cantitatea achizitionata fiind de 99 210 kg. Aceasta cantitate a fost achizitionata atat de la persoane fizice cat si de la recoltatorii proprii. O alta resursa biologica exploatata pe teritoriul judetului este reprezentata de ciuperci. Au fost eliberate 3 autorizatii pentru recoltare/achizitie de hribi, galbiori din judetul Timis (38tone). In ceea ce priveste capturarea de Tubifex din canalul Bega au fost eliberate 2 autorizatii pentru CN-Apele Romane-Directia Apelor Banat. Conform evaluarii Institutului de Biologie Cluj, potentialul de recoltare pentru anul 2000 a fost 50.000kg, cantitate ce a fost repartizata in intregime CNAR-DAB, din care a fost recoltata cantitatea de 44.900kg. Ca o concluzie se poate aprecia ca potentialul resurselor biologice in judetul Timis nu a fost afectat prin recoltarile/achizitiile realizate conform autorizarilor. O serie de agenti economici, dar in special persoane fizice desfasoara acest tip de activitati fara a solicita autorizatie de mediu. Fenomenul este destul de dificil de urmarit, in ceea ce priveste persoanele fizice care desfasoara astfel de activitati de recoltare. O parte din aceste persoane au fost identificate si sanctionate contraventional, dar marea lor majoritate nu pot fi depistati. Totusi cea mai mare parte a cantitatilor recoltate de aceste persoane fizice sunt predate la firme care au ca profil de activitate comercializarea de plante medicinale sau alte resurse biologice astfel incat cantitatile raportate de aceste firme reflecta destul de fidel situatia reala a recoltarilor si achizitiilor din judet.

40

5.6. Situatia ariilor protejate si a monumentelor naturii La ora actuala in judetul Timis sunt declarate prin HCJ Timis nr. 19/1995 un numar de 18 arii protejate dintre care 14 sunt considerate de interes national prin L5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului, Sectiunea a III-a Zone protejate. In conformitate cu clasificarea UICN, acestea apartin la trei categorii I- Rezervatie stiintifica, III- Monument al naturii, IVRezervatie naturala, fiind rezervatii botanice, zoologice, forestiere, mixte, zone umede. Cea mai importanta dintre acestea este Rezervatia Ornitologica Mlastinile Satchinez, arie protejata ca habitat al speciilor de pasari acvatice de importanta nationala si europeana ce cuibaresc aici. Rezervatia este situata pe teritoriul administrativ al Comunei Satchinez, la 25km NV de Timisoara, pe malul drept al paraului Ier (afluent al raului Bega). Zona face parte din Campia Banatului si reprezinta vestigiile unei mlastini arhaice care acoperea in sec.XVIII cea mai mare parte din vestul Banatului. Zona, de aproximativ 200ha, a trecut sub ocrotire in anul 1954, la propunerea lui Dionisie Lintia, care a numit acest loc paradisul pasarilor din Banat. In anii urmatori, in zona au fost realizate o serie de lucrari de regularizare in scopul desecarii zonei si redarii terenurilor in circuitul agricol. In urma acestor interventii au aparut o serie de fenomene care reflecta un dezechilibru, o degradare accelerata a biotopului. In ultimii ani aceasta degradare s-a accentuat ca urmare a practicilor agricole din zona (in special fenomenul de eutrofizare) a practicilor ilicite (taieri de masa lemnoasa, recoltari ilegale, braconaj etc.) precum si a lipsei banilor pentru efectuarea lucrarilor de intretinere la sistemul hidrotehnic. Ca urmare a acestor modificari survenite precum si a evolutiei naturale a biotopului, se impune o reinventariere a terenurilor pentru redelimitarea rezervatiei si instituirea unei zone tampon care sa asigure o protectie si o conservare optima a habitatului. APM Timisoara a demarat aceasta activitate de reinventariere a terenurilor, in paralel cu realizarea unui studiu ornitologic pentru reactualizarea datelor stiintifice referitoare la rezervatie. In acest context se deruleaza si proiectul de Conservare a Habitatului Natural Umed Mlastinile Satchinez, proiect finantat de Uniunea Europeana in cadrul programului LIFE-Natura. Proiectul are in vedere o serie de activitati de constientizare a comunitatii locale si nu numai (publicatii, afise, postere, brosuri, film documentar), realizarea unui punct de informare la Primaria Satchinez, actualizarea datelor stiintifice privind rezervatia, instalarea unor panouri informative, a unei platforme de observatii. Tot in cadrul acestui proiect au fost finalizate in luna decembrie o serie de lucrari de reparatii la sistemul hidrotehnic ce deserveste rezervatia. Aceste lucrari (decolmatarea canalului de alimentare, repararea unor stavilare precum si repararea unei brese in dig) au fost realizate in scopul imbunatatirii alimentarii cu apa a rezervatiei si a asigurarii unui nivel hidric corespunzator. Ca urmare a efectuarii acestor reparatii si a darii in folosinta a sistemului hidrotehnic s-a observat o crestere a nivelului apei in canalul de alimentare precum si in rezervatia propriuzisa. De asemenea, la cele doua importante locuri de hrana ale pasarilor cuibaritoare la Satchinez, Balta Mare si Balta Zootehnie s-a observat reaparitia apei, aceste locuri fiind secate inca din lunile iulie-august 2000. In primavara anului 2000, ca urmare a precipitatiilor abundente, nivelul apei atat in interiorul rezervatiei propriu-zise cat si in zonele limitrofe (cunoscute ca locuri de hranit) a fost foarte ridicat. Astfel, la sosirea pasarilor in luna martie acestea au avut conditii optime pentru a se instala. In consecinta, in anul 2000 au cuibarit in rezervatie un numar foarte mare de starci si egrete comparativ cu anii trecuti. In acest an au cuibarit in rezervatie 2 perechi de egreta mare, fenomen ce nu a mai fost semnalat in ultimii aprox. 30 de ani. In anul 2000 au cuibarit in rezervatie egreta mica (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), starcul cenusiu (Ardea cinerea), starcul rosu (Ardea purpurea), starcul

41

pitic (Ixobrychus minutus), starcul galben (Ardeola ralloides), starcul de noapte (Nycticorax nycticorax), ciocintorsul (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus) etc., specii supuse unui regim special de protectie, cuprinse in anexele Directivei Pasari si ale Conventiei de la Berna. Impactul activitatilor umane asupra habitatului si speciilor de la Satchinez continua sa se faca simtit. Aceste activitati desfasurate in zona urmeaza a fi reglementate printr-un regulament al rezervatiei precum si prin planul de management al acesteia. Arboretumul de la Bazos (60ha) se afla pe teritoriul comunei Bazosul Nou fiind delimitat spre sud de drumul comunal asfaltat Remetea Mare-Bazosu Nou, iar in rest de terenuri agricole. Arboretumul a avut la origine o padure naturala de stejar in care au fost introduse de-a lungul timpului diferite specii exotice sau autohtone. In prezent este una dintre cele mai valoroase colectii de arbori si arbusti ornamentali din Romania. A fost infiintat intre anii 1909-1919, cand au fost aduse primele specii de la Arnold Arboretum (Arboretumul Universitatii Harward). Creat in stil peisager, a fost proprietate particulara pana in 1934 cand, cumparat de Casa Padurilor Statului a fost dat in folosinta Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice. Are la ora actuala peste 800 de taxoni si cea mai completa colectie de stejari americani si Carya din tara. Arboretumul are statut de rezervatie stiintifica (din 1954) si monument al naturii (din 1982). Din 1994 este considerat arie protejata pentru ocrotirea biodiversitatii, genofondului, ecofondului si pastrarea echilibrului ecologic in judetul Timis. Pe plan international este afiliat la Asociatia Internationala a Gradinilor Botanice. Arboretumul are o pepiniera cu arbori ornamentali unde au fost infiintate culturi experimentale cu specii exotice (Liriodendron tulipifera, Liquidambar styraciflora, Taxodium distichum). La ora actuala arboretumul se afla in pericol necesitand fonduri pentru realizarea unor lucrari de reconstructie ecologica. Fenomenul de uscare se manifesta la 96% din suprafata arboretelor-86% cu grad moderat de uscare. Acest fenomen s-a manifestat in ultimele decenii, dar in ultimii ani, dupa scaderea si mai accentuata a nivelului apei freatice el s-a intensificat. Scaderea nivelului apei freatice se datoreaza forarii unor fantani in apropierea parcului pentru aprovizionarea cu apa a municipiului Timisoara. Padurea naturala avand o varsta inaintata nu isi mai poate reface sistemul radicular si ca atare arborii se usuca. Fenomenul de uscare s-a extins si asupra unor specii de colectie (unele specii rare au disparut Querqus marylandica) pentru prima data incepand sa se usuce si rasinoasele. Extragerea an de an a uscaturilor a dus la scaderea indicelui de acoperire la 0,7 in care stejarul e prezent in medie cu 75% iar carpenul,artarul, jugastrul etc. ocupa aproximativ 25% din suprafata. Lunca Poganisului declarata arie protejata pe o suprafata de 75,5 ha, pa malul paraului Poganis, pe teritoriul administrativ al comunelor Tormac, Nitchidorf, Sacosu Turcesc. Zona este protejata ca habitat al lalelei pestrite (Fritillaria meleagris) specie ocrotita (prin HCJ nr. 1743/1939). Laleaua se afla intr-o padure rara de stejar (Querqus robur), cu frasin (Fraxinus excelsior) si jugastru (Acer campestre) ca specii principale in amestec cu carpen ( Carpinus betulus), ulm (Ulmus foliacea), par paduret ( Pirus piraster), cires ( Cerasus avium), mar paduret (Malus silvestris).s.a. Statul arbustiv e format din gladis (Acer tataricum), paducel (Crategus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa) etc. In Lunca Poganisului laleaua pestrita vegeteaza pe arii extinse, preferand habitatele salbatice unde impactul activitatilor antropice este mai redus. Astfel se intalneste in padurile de la Berini, Blajova, Cadar, Nitchidorf, in jurul localitatii Buzias, Otvesti, Cheveres. Din acest motiv consideram oportuna extinderea acestei arii protejate astfel incat sa fie incluse toate aceste enclave. Problema majora in aceasta rezervatie este reprezentata de activitatile de recoltare ilegala a speciei, in scopul comercializarii. De asemenea habitatul natural al lalelei pestrite este afectat de o serie de

42

activitati cum ar fi : pasunatul, cositul, depozitarea ilegala de deseuri. Zona fiind inconjurata de terenuri agricole s-au inregistrat cazuri de incendieri ale miristilor, focul extinzandu-se si in zona de vegetatie a lalelei pestrite, afectand covorul vegetal. Lunca Muresului in zona de lunca a Muresului (la granita NV a judetului Timis) sunt declarate 3 arii protejate :- Padurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele de la Igris. Padurea Cenad este o padure de lunca situata in zona dig-mal,are o suprafata de 279,20 ha (conform Legii 5/2000-Sectiunea aIII-a Zone protejate) si este in administarrea OS Timisoara. Zona este situata la limita dintre zona forestiera de campie si silvostepa. Se intalnesc urmatoarele tipuri de padure : sleau de silvostepa cu stejar pedunculat, stejaretosleau de lunca cu productivitate mijlocie, sleau de lunca din regiunile de campie, frasinet de lunca, stejareto-sleau de lunca, sleao-plopis normal de lunca. Din suprafata totala a padurii aproximativ 91% e reprezentata de arborete artificiale si numai o mica suprafata (9%)arborete ce si-au pastrat caracterul natural fundamental. Padurea a apartinut pana in 1948 comunei Cenad si locuitorilor din Pesac. Exploatarea codrilor seculari ce existau in zona a inceput cu multi ani in urma, fapt ce a determinat un proces de alterare a structurii arborilor, data fiind bonitatea statiunilor si concurenta speciilor. Arboretele artificiale existente au fost create prin culturi intermediare, in urma exploatarii vechilor paduri si prelucrarii agricole a terenurilor. Conform amenajamentului silvic din 1988 intreaga suprafata de padure este incadrata in grupa I functionala- padure de protectie situata in zona dig-mal. In aceste paduri se admite exploatarea masei lemnoase prin tratamente progresive si taieri rase in crang. Padurea de la Cenad a fost declarata zona protejata in baza Deciziei nr. 1581/1982 a Consiliului Popular al judetului Timis. Insula Mare Cenad (3ha) si Insulele de la Igris (3-4ha) ocrotite pentru flora si fauna specifica zonelor umede sunt insule cu suprafata variabila. Avand in vedere existenta acestor habitate naturale specifice zonelor umede si diversitatii biologice intalnite in toata aceasta zona de Lunca a Muresului a fost intocmit un proiect pentru infiintarea rezervatiei complexe transfrontiere Lunca Muresului Inferior. Influentele perturbatoare pentru echilibrul ecologic al zonei sunt reprezentate de activitatile de braconaj si taierile ilegale de masa lemnoasa din zona precum si de activitatile agricole. De asemenea padurea fiind situata in zona de lunca inundabila a Muresului, inundatiile periodice se reflecta in tipurile de asociatii vegetale intalnite aici. In aceasta zona se intalnesc specii de pasari ocrotite, cum ar fi : Acanthis cannabina, Accipiter nisus, Acrocephalus sp., Anas acuta, Anas crecca, Anas penelope, Anas sp., Aythya ferina, Rallus aquaticus, Podiceps cristatus, Ciconia ciconia, Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Ixobrychus minutus, Hirundo rustica, Tringa rustica. O alta arie protejata ca zona umeda- habitat al unor specii avifaunistice este Acumularea Murani-Pischia (Mlastinile). Situata la contactul compartimentului central al Campiei inalte Vinga cu Campia joasa a Timisoarei, acumularea a fost conceputa pentru a atenua undele de viitura din amonte. Acumularea constituie un loc ideal de cuibarire si de popas in timpul pasajului pentru un numar insemnat de pasari de apa. In aval de baraj paraul a fost transformat intr-un canal si vegetatia acvatica palustra a disparut. In amonte de baraj, pe o lungime de 1-2 km a existat o zona cu stuf si papura, cu numeroase tufe de rachita si salcii, unde in perioada anilor t79-t85 a existat o colonie mixta de Ardeide. Zona adapostea o bogata avifauna cuibaritoare. Prin drenarea cozii lacului la sfarsitul anilor t80 stufarisul a fost inlocuit de o pasune umeda. In prezent numarul speciilor cuibaritoare s-a redus, dar pe luciul apei se pot observa inca specii cum sr fi : Podiceps cristatus, Anser anser, Anser albifrons, Anser

43

erythropus, Aythya ferina, Anas plathyrynchos, Fulica atra etc. De asemenea in zona de mlastina care a mai ramas cuibaresc specii de Ardeide. Factorii perturbatori sunt reprezentati de activitatea de pasunat din zona precum si de activitatile de agrement si pescuit ce se desfasoara in zona acestei acumulari. Padurea Bistra (19,9ha) si Padurea Dumbrava (310ha)- arii protejate aflate in fondul forestier sunt administrate de Ocolul Silvic Lunca Timisului respectiv Ocolul Silvic Lugoj. Padurea Bistra a fost declarata arie protejata datorita vechimii padurii de stejar (eemplare de 130-150 ani). Situata intre raurile Bega si Timis in trecut zona era inundata de Bega Veche (numeroase brate moarte- astazi cu apa stagnanta). Este administrata si exploatata conform amenajamentelor silvice. Zona nu pune probleme deosebite de conservare. Padurea Dumbrava este ocrotita ca padure de protectie a izvoarelor minerale din bazinul hidrografic al statiunii balneare Buzias. Locul fosilifer Radmanesti- rezervatie paleontologica protejata pentru depozitele fosilifere tertiare cu forme de moluste rare sau unice. Actul initial de declarare este HCM nr. 1625/1955. Punctul fosilifer de varsta pontiana este acoperit de o cuvertura pontian superioara de cca. 60-70cm grosime, formata din pietrisuri si nisipuri cu stratificatie torentiala. Dintre procesele geomorfologice actuale se intalnesc pe arii restranse alunecari de teren. Zona este situata pe cursul superior al Minisului (afluent al Begai), cu freatic situat la pana 10m adancime, alimentat in special pluvial. Zacamantul fosilifer este situat in sudul satului, la 6km de Valea Pietrii, mai aproape de satul Bruznic decat de Radmanesti (comuna Bara). Au fost descrise 121 forme de moluste dintre care 60 sunt tipice pentru acest punct fosilifer si au fost descrise pentru 1-a data : Sinanodonta brandenburgi, Unio procumbens, Limnocardium secans, Limnocardium decorum, Limnocardium vicium, Plagiodocma auingeri, Pseudodactillus simplex, Theodoxus radmanesti, T. crescens, Pyrula archimedis, Gyraulus virians etc. zona nu prezinta degradari de natura antropica fiind afectata doar de sporadice alunecari de teren. Saraturile Dinias (4ha)- a fost declarata arie protejata pentru flora specifica terenurilor de saratura. Rezervatia a fost infiintata odata cu organizarea statiei pilot pentru ameliorarea solurilor saline si alcaline din aceasta parte a tarii cu scopul de a se studia comparativ fenomenele covorului vegetal si cele pedologice in conditii naturale si de agrohidroamelioratii. Zona nu este afectata de activitati antropice fiind improprie desfasurarii oricarui tip de activitate. Un caz deosebit este cel al rezervatiei de dropii de la Beba Veche- 2187 ha declarata prin HCJ Timis nr. 19/1995. Declararea a avut la baza studiile mai vechi referitoare la populatiile de dropii din aceasta parte a tarii precum si observatiile din perioada t90-t92 cand au fost semnalate exemplare izolate de dropii in zona Beba Veche. In anii ce au urmat numarul de exemplare observate a fost din ce in ce mai mic. Chiar daca s-ar fi mentinut numarul de exemplare observate initial, acesta nu era suficient pentru a putea constitui nucleul unei rezervatii si pentru a putea reface populatia de dropii initiala, cunoscute fiind caracteristicile speciei. La ora actuala rezervatia de dropii de la Beba Veche exista doar la nivel declarativ. Dintre speciile de flora ocrotite, rare sau periclitate, declarate monumente ale naturii pe teritoriul judetului Timis amintim : Ruscus aculeatus, Fritillaria meleagris, Dianthus armeria, Nuphar luteum, Narcissus stellaris, Iris sibirica, Convalaria majalis, Stipa capillata, Agropyron cristatum, Corylus colurna, Taxodium distichum, Taxus baccata, Querqus robur,

44

Pinus nigra, Albizzia juribrisin, Ginkgo biloba, Larix decidua, Ulmus laewis, Acer monspesulanum. Dintre speciile faunistice amintim : Emys orbicularis, Podiceps cristatus, Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pigmeus, Platalea leucordia, Egretta alba, Egretta garzetta, Ciconia ciconia, Riparia riparia, Lynx lynx, Sciurus vulgaris, Lutra lutra etc. Starea acestor specii este favorabila nefiind semnalate interventii majore in habitatele naturale ale acestora, cu impact asupra populatiilor locale. 5.7. Actiuni majore in implementarea prevederilor conventiilor internationale care privesc conservarea naturii si a diversitatii biologice si acordurilor

In acest context al implementarii conventiilor internationale mentionam proiectul LIFENatura Conservarea habitatului natural umed Mlastinile Satchinez, derulat de IPM Timisoara cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Proiectul are in vedere conservarea habitatelor specifice de zona umeda (conform Directivei Europene Habitate 92/43/EEC) precum si a speciilor de pasari aflate pe anexele Conventiei de la Berna privind habitatele naturale din Europa si ale Directivei Pasari 79/409/EEC. 5.9. Starea efectivelor de albine si a altor specii de himenoptere cu importanta economica si ecologica Conform datelor furnizate de DGAIA Timis, numarul familiilor de albine din judetul Timis este de 21015. Referitor la alte specii de himenoptere cu importanta economica si ecologica nu se cunosc date.

45

CAPITOLUL 6
STAREA MEDIULUI IN ASEZARILE URBANE 6.1. Prioritati de mediu in asezarile urbane

Localitatea Timisoara Lugoj Jimbolia Buzias -

Prioritati de mediu

Sannicolau Mare

modernizarea statiei de epurare demararea lucrarilor la noua deponie ecologica in paralel cu inchiderea actualului depozit de deseuri punerea in exploatare a incineratorului de deseuri speciale a SC Pro Air Clean SA Timisoara modernizarea retelelor si a centralelor termice salubrizarea terenurilor virane si refacerea spatiilor verzi din scuaruri si aliniamente stradale extinderea parcurilor, a zonelor de recreere si joaca, a terenurilor de sport amenajarea unei perdele forestiere de protectie in partea de NV a municipiului inlocuirea parcului auto din transportul in comun existent, cu autobuze nepoluante verificarea modului de depozitare a deseurilor rezultate din constructii implementarea unui sistem de colectare a resturilor vegetale si realizarea unei platforme de compostare realizarea unui parc zoologic modernizarea statiei de epurare sistematizarea actualului depozit de deseuri urbane implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de la populatie modernizarea statiei de epurare identificarea unui nou amplasament pentru depozitul de deseuri in paralel cu sistematizarea actualei rampe implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de la populatie extinderea canalizarii si modernizarea statiei de epurare identificarea unui nou amplasament pentru depozitul de deseuri in paralel cu sistematizarea actualei rampe implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de la populatie modernizarea statiei de epurare reamenajarea depozitului orasenesc de deseuri reamenajarea depozitelor de deseuri din localitatile apartinatoare (Bacova si Silagiu) implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de la populatie modernizarea zonelor verzi din oras (parcul copiilor) 46

Localitatea Deta -

Prioritati de mediu

Faget

retehnologizarea statiei de epurare si extinderea canalizarii reamenajarea actualului depozit de deseuri implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de la populatie modernizarea statiei de epurare reabilitarea retelei de alimentare cu apa si extinderea canalizarii reamenajarea actualului depozit de deseuri amenajarea de depozite de deseuri menajere pe raza localitatii apartinatoare

6.1.2. Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement Administrarea spatiilor verzi de pe raza localitatilor urbane se realizeaza de catre primarii prin serviciile proprii sau prin concesionarea activitatilor unor societati specializare. Situatia spatiilor verzi prezentata tabelar in continuare cuprinde suprafata parcurilor, scuarurilor, aliniamentelor stradale si a zonelor de agrement. Amenajarile de spatii verzi efectuate in anul 2000 reprezinta lucrari de gazonat, plantat material dendrofloricol, amenajat zone de recreere si de joaca pentru copii, s.a. Din actiunile demne de evidentiat este inventarul complex efectuat de Primaria municipiului Timisoara pentru realizarea unui Cadastru verde , necesar pentru conducerea in viitor a spatiilor verzi din mediul urban intr-o conceptie ecologica si peisagistica. Localitatea Timisoara Lugoj Sannicolau Mare Jimbolia Buzias Deta Faget Spatii verzi si zone de agrement ha 241.55 208 55.21 54.55 42 27.7 14.9 Diverse amenajari efectuate in anul 2000 72.726 m2 8600 m2 1.5 ha -

47

6.1.4. Situatia poluarii sonore Din cele 106 masuratori ale nivelului de zgomot, realizate n anul 2000 de catre A.P.M. Timisoara, 86 au fost efectuate pe arterele rutiere si n intersectiile din municipiul Timisoara n vederea stabilirii zonelor afectate de zgomotul produs de traficul rutier. S-a masurat nivelul de zgomot echivalent, n conformitate cu STAS 6161/3-82, pe un interval de 30 de minute. La aceste determinari s-a utilizat un sonometru integrator de tip Cirrus CR :272. Depasirea limitei maxime admise s-a nregistrat n 40% din numarul total de puncte de masura, cauza fiind densitatea mare a traficului rutier, pe cai de rulare dimensionate necorespunzator si cu suprastructura deteriorata. La acestea se adauga prezenta n trafic a autovehiculelor grele, aflate ntr-o stare tehnica necorespunzatoare, dirijarea insuficienta a circulatiei si viteza mare de rulare a autovehiculelor. Pe baza valorilor masurate s-a ntocmit un top al primelor 10 zone intens afectate de zgomotul provenit de la traficul rutier : Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Zona Calea Dorobantilor Calea Sagului Calea Torontalului Bul. Simion Barnutiu Piata Marasti Piata Florenta Bul. Victor Babes str. Cluj Bul. Eroilor Str. Aries Bul. Mihai Viteazul Lech dB(A) 74.0 73.5 73.2 72.8 72.5 72.3 72.0 72.0 71.8 71.5 Lech MA dB(A) 70 70 70 70 70 70 70 70 70 70

Calea Sagului si Calea Buziasului au fost monitorizate o perioada de 8 zile pentru stabilirea gradului de variatie a zgomotului. Zgomotul echivalent mediu masurat pe Calea Sagului a fost de 72.1 dB(A) cu o abatere standard de 1.12 dB(A) iar pe Calea Buziasului a fost de 70.0 dB(A) cu o abatere standard de 1.46 dB(A).
75 74 73 72 71

dB(A)

70 69 68 67 66 65 1 2 3 4 5 6 7 8

Calea Sagului

Calea Buziasului

LMA

48

Din numarul total de sesizari nregistrate n cursul anului 2000, sesizarile de zgomot reprezinta 32.3%. Distributia sesizarilor de zgomot, dupa activitatea reclamata este prezentata n graficul urmator :

ALTE ACTIVITATI (DEPOZITE, BRUTARII, CONCERTE, ETC.) 14%

DISCOTECI 12%

ACTIVITATI PRODUCTIVE 25% SERVICE AUTO 11%

BARURI, RESTAURANTE 38%

n urma acestor sesizari s-au efectuat un numar de 11 masuratori informative si 9 masuratori pe timp de noapte cu durata de 30 de minute cf. STAS 6161/3-82, ale nivelului de zgomot echivalent Lech

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6

Obiectiv (masuratori informative) SC Moda Conf by Italy SRL Punct termic strada Siret SC Ecosystem SRL Complex stud. pizzeria Ti Amo SC Linde Gas SA punctul 4 Lugoj, SC Calbar si fiii SRL

Lech dB(A) 44.0 63.0 45.5 55.0 74.8 81.4

Lech MA dB(A) -

49

7 8 9 10 11

SC Ro-Alto-Gradimento SRL Calea Aradului Biserica AGAPE Leonardo concert Piata Unirii Lugoj, SC Witex SRL Bul. Dragalina SC Intercet SRL

61.2 67.1 78.6 60.0 54.9

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Obiectiv (masuratori cf. STAS 6161/3-82) Lugoj, disco CNM Mirmelamir Faget, disco Compact International Lugoj, disco CNM Mirmelamir Lugoj, disco Validora Divertis Lugoj, disco Liliacul Piata Victoriei-concert Zilele Joe Martirilor echipa interv. RATT Torontalului, SC Sumnicom SRL Aleea Ghirodei Club Keoke

Lech dB(A) 66.5 49.5 55.0 68.3 61.5 84.3 72.3 55.0 56.6

Lech MA dB(A) 50 50 50 50 50 50 50 50 65

S-au nregistrat depasiri ale limitei maxime admise n majoritatea punctelor de masura. La efectuarea acestor masuratori s-a utilizat un sonometru integrator de tip Cirrus CR:272.

6.1.3. Gospodarirea deseurilor urbane Gestionarea deseurilor urbane se realizeaza de catre serviciile publice specializate ale primariilor sau de catre agenti economici cu profil de activitate axat pe salubrizarea localitatilor. In toate localitatile urbane este organizat sistemul de colectare, transport si depozitare definitiva a deseurilor, atat de la populatie cat si de la agentii economici care functioneaza pe raza oraselor. Depozitarea definitiva a deseurilor urbane se realizeaza in continuare pe vechile amplasamente care nu indeplineasc conditiile de protectie a factorilor de mediu.

50

Colectarea selectiva a deseurilor urbane de la populatie este implementata si s-a dezvoltat in anul 2000 doar in municipiul Timisoara, prin existenta a 54 de containere de 2 m3, compartimentate, pe 27 de amplasamente. Situatia depozitelor de deseuri urbane si a cantitatilor medii de deseuri depuse in acestea anual este prezentata conform tabelului.

Localitatea

Suprafata depozitului (ha) Totala Ocupata 16,6 10 8,8 3 4 10 6 58,4 16 5 6 1,8 2 5 1 36,8

Cantitatea medie anuala depozitata (m3) 600000 86800 40150 10400 7100 8900 7000

Unitatea care asigura gestionarea deseurilor urbane SC Retim SA Timisoara SC Meridian 22 SA Lugoj Serviciul public de specialitate SC Jimapaterm SA Jimbolia SC Rascom SA Buzias SC Sulean Company SRL Deta Serviciu public de specialitate

Timisoara Lugoj Sinnicolau Mare Jimbolia Buzias Deta Faget TOTAL

Pentru gestionarea deseurilor urbane in anul 2000 au mai fost efectuate si alte actiuni, cu precadere in municipiile Timisoara si Lugoj : desfintarea depozitelor clandestine de deseuri (70000 m3 in Timisoara si 1942 m3 in Lugoj) ; extinderea in proportie de 80% pe raza municipiului Timisoara, a sistemului de colectare a deseurilor menajere de la populatie in europubele de 120 l si 240 l ; actiuni sezoniere de colectare a deseurilor in Timisoara ( curatenia de primavara si toamna ) in care s-au transportat 5287 m3 de reziduuri ; salubrizarea malurilor canalului Bega pe tronsonul ce traverseaza Timisoara.

51

6.2. Starea de confort si de sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului in zonele locuite Principalii factori de risc pentru sanatatea populatiei conform datelor furnizate de Directia de Sanatate Publica a judetului Timis sunt urmatorii: amplasarea Uzinei de apa nr. 2 Lugoj (priza de captare din raul Timis) in aval de municipiul Lugoj; perimetre de protectie necorespunzatoare la nivelul surselor de apa, de: o suprafata o profunzime retele de distributie necorespunzatoare (invechite, cu frecvente avarii) la care se adauga si desele interventii de remediere fara instituirea unei dezinfectii prin hiperclorinarea apei - aproape in toate localitatile urbane; prezenta nitratilor peste limita admisa de 45 mg/l apa in sursele publice si a celor particulare, dar si spre limita maxima admisa in apa din reteaua de distributie a sistemelor centralizate (oras Deta); folosirea apelor de imbaiere in sezonul cald de calitate necorespunzatoare (apele de suprafata Timis, zonele Sag si Albina); gestionarea necorespunzatoare a deseurilor solide, referitor la depozitarea acestora la o rampa supraaglomerata, neecologica (Parta), cu arderi necontrolate ale deseurilor si poluarea localitatii invecinate comunei Sag, a drumului cu trafic international si a solului din vecinatate; poluarea aerului in municipiile Timisoara si Lugoj prin cresterea traficului rutier (atat in intersectii, cat si in zonele de locuit); poluarea fonica din zonele aglomerate din urban data de: circulatie, extinderea unitatilor comerciale si de divertisment.

La nivelul anului 2000, situatia imbolnavirilor prin boli transmisibile este prezentata in tabelul urmator:

Nr. crt 1 2 3 4

Tipul de boala Hepatita tip A Boala diareica acuta Toxiinfectii alimentare Leptospiroza

Total Urban judet 618 1635 10 15 7 362 1175

Rura l 256 460

Lugoj Faget Buzias Deta Jim- Sannibolia colau Mare U/R U/R U/R U/R U/R U/R U/R 325/98 11/24 9/31 5/41 7/64 4/17 1/11 645/ 107 10/152/ 39 33/7 -/20 76/ 228 268/ 25 11/34

Timisoara

5/2

2/-

-/2

-/1

-/2

-/1

52

Giardiaza Lambliaza

3895

3132

763

1583/ 276

1386/ 422

163/ 65

U - urban R - rural (localitati arondate oraselor) In probleme de igiena mediului, pe prim plan a fost supravegherea permanenta a calitatii apei de baut si de imbaiere, conform Ordinului MS 1193/1996 si a STAS-ului 12585/1987, urmarirea obiectivelor, masurarea si evaluarea constatand in: Supravegherea sanitara a instalatiilor centrale de aprovizionare cu apa potabila a celor 93 de localitati - 92 in mediul rural (48 comune si 44 sate) si 12 uzine de apa in 7 localitati urbane, la care s-au efectuat 134 controale cu un numar de 2293 probe de apa, astfel: o in mediul urban - 1593 probe de la retelele urbane si iesirile uzinelor de apa 1, 2-4 si 5 Vest Timisoara, 1,2 si 3 Lugoj, Nadrag, Data, Buzias, Faget, Jimbolia, si Sannicolau Mare.

S-au relevat urmatoarele aspecte: - in municipiul Timisoara, din cele 570 probe de apa analizate din reteaua de distributie, un numar de 12 nu au corespuns STAS-ului 1342/91 din p.d.v. bacteriologic (procent de 2,1%), iar chimic 4 probe - 0,7% - la indicatorul substante organice si doar 6 probe - 1,05% - la indicatorul fier. Mentionam procentul mai scazut la indicatorul substante organice fata de cel de anul trecut (8,5%), prezenta in reteaua municipala datorita fenomenelor climaterice care nu determinat degradarea apei brute a raului Bega, cat si a introducerii de noi adjuvanti in procesul de tratare a apei. In cursul anului s-au continuat lucrarile de schimbare a retelei invechite si a unor magistrale, fapt ce a imbunatatit calitatea apei potabile la consumatori. - ca o deficienta in aprovizionarea cu apa potabila ramane Uzina de apa nr. 2 Lugoj (construita initial ca uzina de apa industriala), unde hiperclorinarea apei se mentine ca singura masura de prevenire a epidemiilor hidrice, situtie care s-ar putea imbunatati prin realizarea proiectului Zarvesti - Poiana Marului. - prezenta nitratilor, spre limita maxima admisa in apa distribuita populatiei orasului Deta, datorita folosirii mai intense a forajelor din zona cu un continut crescut in nitrati fata de cele din zona comunei Jebel. - prezenta substantelor organice la valori peste 18 mg/l apa in reteaua orasului Jimbolia. - absenta unei dezinfectii a apei prin clorinare (ex. Sannicolau Mare). Prin adresele comunicate CJT si primariilor respective s-au propus solutii de remediere si gasirea de noi surse, preponderent subterane, de mare adancime. o In mediul rural - 700 de probe de apa. In urma controalelor s-au evidentiat cu probe necorespunzatoare (bacteriologic si chimic) localitatile: Giarmata, Birda, Sag, Nerau, Beregsau Mare, Carani, Ortisoara, Liebling. Supravegherea sanitara a surselor locale(fantani publice si individuale) cu un continut crescut in nitrati. o de la fantani publice - total 470 probe - urban 110 probe (81 in Timisoara) - rurale 360 probe o de la fantani particulare - 262 probe 53

Exemplificam efectuarea in cursul anului de catre Primaria Timisoara a inca 10 fantani publice, acestea ridicandu-se la un numar de 30 pe aria municipala, alte 7 fiind in curs de executie. Datorita prezentei si a altor fantani mai vechi executate, procentul probelor necorespunzatoare bacteriologic se mentine crescut (9 probe - 11,1%), iar chimic doar la indicatorul fier (peste 0,3 mg/l apa la 25 probe - 30,8%, o caracteristica a straturilor acvifere exploatate). Mentionam prezenta nitratilor peste limita admisa de 45 mg/l apa in sursele publice (Hitias, Racovita) si a celor particulare (Deta, Recas, Giarmata, Hitias, Carani, Mosnita Noua). Supravegherea sanitara a apelor de imbaiere in sezonul cald (lunile iunie-august) in 30 de unitati, prin 73 de controale si 73 probe de apa, din stranduri si bazine de inot, inclusiv ape termale.

Numarul total de probe de apa determinate pe judet prin laboratoarele Timisoara si Lugoj a fost de 3466 probe (din care 2836 se refera la PN 9, punctele: 1-2.293, 2-470, 3-73). La cifra de 2836 se adauga un numar de 262 de probe de la fantanile particulare, alte ape (368 probe) conform programului anual de supraveghere intocmit (de la surse subterane, de suprafata, izvoare, ape reziduale).

54

CAPITOLUL 7
SITUATIA DESEURILOR INDUSTRIALE 7.1. Volumul deseurilor industriale produse la nivelul anului 1999 La nivelul anului 1999, situatia producerii si gestionarii deseurilor rezultata prin inventarierea unui nr. de 136 agenti economici este urmatoarea :

cantitatea produsa cantitatea valorificata cantitatea depozitata cantitatea incinerata cantitatea ramasa in stoc din care, deseuri industriale: cantitatea produsa cantitatea valorificata cantitatea depozitata Principalele tipuri de deseuri industriale produse sunt:

792507 t 234205 t 468565 t 6t 89731 t

646840 t 195192 t 394495 t

Tipul de deseu deseuri de la excavarea minereurilor nemetalifere cenusa zburatoare carbunoasa materii excavate sau dragate namoluri de la epurarea apelor uzate municipale Situatia deseurilor de pesticide

cantitatea produsa 202673 t 120831 t 140000 t 54600 t

% din total 31.3% 18.6% 16.0% 8.4%

Ca urmare a controalelor efectuate, la nivelul anului 2000, s-a identificat la diferite unitati cu profil agricol (foste IAS), o cantitate de 81.5 t deseuri de pesticide (expirate, neomologate, neidentificate). Aceste deseuri de pesticide sunt pastrate in magazii asigurate, pe paleti din lemn, in ambalajele in care au fost achizitionate, separat de pesticidele utilizabile. 55

Parte din aceste produse se gasesc in ambalaje cu grad sporit de degradare si risc de scurgeri. S-a interzis utilizarea acestor deseuri de pesticide; pastrarea in continuare in conditii de siguranta si informarea imediata a IPM Timisoara asupra oricaror poluari accidentale. Cantitati importante de deseuri de pesticide se gasesc la urmatoarele unitati: SC Agrovest SA Sag; SCA IOSITIM SA Iosifalau; SC AGROGIARM SA Giarmata; SCATA Lugoj; Directia Fitosanitara Timis. Situatia deseurilor de pesticide este urmatoarea: Erbicide Insecticide Fungicide Rodenticide Nematocide Neidentificabile 21 t 16 t 33 t 0.5 t 8.8 t 2.2 t

7.3. Suprafete totale de teren ocupate de deseuri industriale

Agent economic UET Timisoara Sud SC Extraceram SA Timisoara SC Solventul SA Timisoara SC Ciocanul SA Nadrag Schela de petrol Timisoara

Tip depozit - localizare halda zgura si cenusa - Utvin iaz decantare - Faget campuri infiltrare - Margina iaz decantare batal slam - Satchinez

Suprafata (ha) 58,2 10 5,4 1,6 0,5

56

7.4 Categorii si volume de deseuri industriale reciclate in 1999 Tipuri de deseuri colectate in 1999 de unitatile de tip Remat (tone) Nr. crt . Tipul de deseu Stoc existent la inceput de an 1657.61 0.00 5.00 35.00 0.00 3.00 2.00 30.00 92.95 0.00 8.34 0.00 31.19 6.00 2.80 50.00 0.00 37.00 119.39 27.56 114.42 12.70 6.00 770.25 2.86 118.00 182.15 Cantitate a colectata in cursul anului 37376.85 45.00 13.00 185.00 12.37 29.30 10.00 952.00 249.79 631.20 188.63 9.30 4677.81 92.54 5.50 26.30 1.27 338.10 409.36 1064.28 2536.25 577.06 10.91 24485.05 68.24 0.00 603.59 Cantitate a de deseuri reciclata 37353.11 45.00 14.00 160.00 11.83 32.10 11.00 975.00 147.74 631.20 187.82 9.30 4694.59 92.54 7.00 76.30 1.21 370.30 306.02 734.44 2502.23 588.01 16.91 24873.40 68.51 118.00 529.66 Stoc deseuri la sfarsitul anului 1681.37 0.00 4.00 60.00 0.54 0.20 1.00 7.00 195.00 0.00 9.15 0.00 14.41 6.00 1.30 0.00 0.06 4.80 222.73 357.41 148.44 1.76 0.00 381.91 2.59 0.00 236.08

TOTAL JUDET 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 deseuri de la fibre textile procesate, in principal de origine vegetala deseuri de la fibre textile procesate, in principal de origine animala deseuri de la fibre textile procesate, in principal de origine artificiala sau sintetica deseuri de la fibre textile mixte procesate alte deseuri nespecificate zguri de la topirea primara/scorii albe scorii si cruste (de la topirea primara si secundara) zguri (de la topirea primara si secundara) span feros span de neferoase alte particule de neferoase hartie si carton materiale plastice alti catalizatori uzati proveniti de la vehicule anvelope uzate alte deseuri nespecificate baterii cu plumb sticla cupru, bronz, alama aluminiu plumb zinc fier si otel alte materiale plastice resturi marunte de metale (conserve etc) alte metale

57

27 textile 1.00 155.00 149.00 7.00 7.5. Investitii in tehnologii si proiecte de neutralizare si eliminarea deseurilor industriale si urbane In cursul anului 2000 au fost finalizate lucrarile incineratorului de deseuri speciale al SC Pro Air Clean SA Timisoara, destinat in special eliminarii deseurilor din sistemul sanitar dar si altor deseuri periculoase industriale. Instalatia a functionat doar in probe tehnologice fiind in curs de autorizare din punct de vedere al protectiei mediului. Instalatia de incinerare este de tip ENERGOSPAR import Austria, fiind o instalatie statica cu capacitatea de incinerare de 90 kg deseuri /ora. Instalatia cuprinde: 2 camere de piroliza care functioneaza cu injectoare pe motorina; camera de postardere cu doua injectoare automate; un schimbator de caldura cu rol de racire a gazelor de ardere; un sistem performant de desprafuire a gazelor de ardere; un sistem performant de neutralizare a componentelor nocive din gazele de ardere, pe baza de carbune activ si hidroxid de calciu. Temperaturile realizate in camerele de ardere sunt de 8500C in camera de piroliza si 95011500C in camera de post ardere. In urma incinerarii rezulta maxim 2 kg/ora reziduri inerte. 7.6. Impactul deseurilor industriale si urbane asupra mediului S-au recoltat si analizat de catre APM, probe de sol din jurul rampelor de depozitare a deseurilor menajere si industriale aferente municipiului Timisoara si Lugoj, respectiv din jurul batalurilor de depozitare a dejectiilor animaliere de la fermele zootehnice COMTIM Birda Fermele Bacova si COMTIM Beregsau - Ferma Grabati. Conform valorilor de referinta din Ordinul MAPPM 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului, se remarca la probele de sol din zona deponiilor, depasiri ale valorii pragului de interventie n cazul continutul in ioni de cupru la Timisoara si Lugoj (7% din probe), plumb la Lugoj (13% din probe), zinc la Lugoj (7%), cadmiu la Timisoara (11%) si Lugoj (28%), ceea ce indica o poluare semnificativa a mediului (graf. 7) Luand in considerare valoarea normala din soluri in cazul compusilor cu azot, se remarca o depasire a acesteia. Astfel, din totalul de 74 de probe prelevate din jurul batalurilor de depozitare a dejectiilor animaliere, 18% au depasiri in cazul ionului amoniu (Sannandrei, Banloc - 3102 mg/kg SU, Grabati), 48% din probe au depasiri ale continutului ionului azotit Bacova, Sannandrei (15,59 mg/kg SU), Ortisoara, Gataia II, Banloc (61,8 mg/kg SU) si Grabati, iar 22% din probe au depasiri la ionul azotat - Sannandrei (241 mg/kg SU), Banloc (117 mg/kg SU), Grabati (150 mg/kg SU). S-au prelevat si 9 probe de namol din batalurile de depozitare a dejectiilor animaliere de la fermele Bacova, Grabati, Gataia II, Banloc. Probele au un continut ridicat n compusi cu azot (de ex. : Gataia II N-NH4 = 256 mg/kg SU, N-NO2=19,55 mg/kg SU, N-NO3= 218 mg/kg SU). S-au prelucrat si 14 probe de namol rezultat de la statiile de epurare a apelor uzate orasenesti din Timisoara, Lugoj, Buzias, Deta, probe cu un continut ridicat n microelemente. Luand n 58

considerare limitele maxime admisibile (dupa ICPA) n vederea fertilizarii agricole, se remarca o depasire la continutul n: ioni de Cu la Timisoara (14,3% din probe), ioni de Pb la Timisoara si Buzias (14,3% din probe), ioni de Zn la Timisoara, Buzias, Lugoj (35,7% din probe), ioni de Cd la Timisoara (28% din probe). S-au mai analizat probe de namol din bazinul tampon ce apartine de SC Azur SA si din decantoarele statiei de epurare de la SC Coca-Cola, probe a caror continut n microelemente depaseste limitele maxime admisibile (dupa ICPA), la SC Azur (Pb = 770 mg/kg SU, Zn = 3260 mg/kg SU).

59

CAPITOLUL 8
POLUARI ACCIDENTALE SI POLUARI ASOCIATE CU UNELE INFRACTIUNI

Nr. crt. 1.

Agent economic poluator SNTFM "CFRMarfa"-Sucursala Timisoara - statia Ronat Triaj Timisoara

Luna

Mai

Factor de mediu afectat aer

Natura poluantilor amoniac

Observatii

2.

SNTFM "CFRMarfa"-Sucursala Timisoara - Statia Ronat-Triaj Timisoara

iunie

aer sol

apa amoniacala

- scurgere la ventilul de golire al unei cisterne in tranzit spre Jugoslavia, provenind de la SC SOFERT SA Bacau; - dupa remedierea defectiunii, cisterna a fost repusa in circulatie; - fara impact major. - defectiune la flansa vanei de golire a unei cisterne in tranzit spre Jugoslavia, provenind de la SC TURNU SA Turnu Magurele; - remediere si repunere in circulatie; - fara impact major.

60

CAPITOLUL 9
ZONE CRITICE PE TERITORIUL JUDETULUI SUB ASPECTUL DETERIORARII STARII DE CALITATE A MEDIULUI 9.1. Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei O sursa semnificativa de poluare a aerului o reprezinta activitatea desfasurata de UET Timisoara SUD, ca subunitate a Sucursalei Electrocentrale Timisoara din cadrul SC Termoelectrica SA, prin depozitul de zgura si cenusa situat in apropierea localitatii Utvin. In vederea reducerii impactului depozitului de zgura si cenusa s-a realizat peliculizarea cu emulsie bituminoasa a compartimentelor inchise (I si II) si a demarat in cursul anului 2000 investitia pentru introducerea tehnologiei de evacuare a zgurii si cenusii in fluid autointaritor. 9.2. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata Sursele majore de poluare a apelor in judetul Timis sunt reprezentate de fermele de crestere industriala a porcinelor apartinand de SC Comtim SA Timisoara (Beregsau, Birda, Ciacova, Peciu) si statiile de epurare ale municipiului Timisoara si orasului Sannicolau Mare. Sunt afectate direct sau indirect (prin intermediul canalelor de desecare) urmatoarele cursuri de apa: raul Bega, aval de Timisoara, datorita statiei de epurare exploatata de RA Aquatim Timisoara; raul Bega Veche de la confluenta cu Apa Mare pana la granita; raul Mures prin evacuarile statiei de epurare a orasului Sannicolau Mare. 9.4. Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor Principalele zone critice sub aspectul afectarii solului sunt: depozitul de cenusa si zgura apartinand de UET Timisoara SUD (58.2 ha); depozitul de slam petrolier de la Satchinez al Schelei de Petrol Timisoara (cca. 0.5ha); batalurile de stocare a dejectiilor lichide si depozitele de namol situate in vecinatatea fermelor apartinand de SC Comtim SA Timisoara (in lichidare judiciara); depozitele de deseuri urbane ale celor doua municipii si cinci orase ale judetului care ocupa o suprafata totala de 58,4 ha; campurile de infiltrare a apelor fenolice de la Margina (5.4 ha), apartinand de SC Solventul SA Timisoara (in lichidare judiciara);

9.5. Zone vulnerabile ecologic care necesita masuri de reconstructie ecologica Necesita masuri de reconstructie ecologica cu prioritate zonele prevazute a fi asanate, inchise si cele aflate in conservare: depozitul de slam de la Satchinez, dupa dezafectarea acestuia si transportarea deseurilor la "Celule slam Turnu" judetul Arad (in acord cu programului de conformare);

61

actualul depozit de deseuri urbane al municipiului Timisoara, dupa demararea lucrarilor la noua deponie ecologica (in acord cu programului de conformare); intreaga platforma industriala si campurile de infiltrare de la Margina apartinand de SC Solventul SA Timisoara.

62