Ghid Sisteme Hibrid

Ghid pentru utilizarea sistemelor hibrid de incalzire Proiectul ACCESS
- 1 -
Cuprins
INTRODUCTION..............................................................................................................6
1. ENERGY SOURCES....................................................................................................8
1.1 SOLAR ENERGY.................................................................................................... 8
1.1.1 Potential..........................................................................................................9
1.1.2 Solar radiation................................................................................................9
1.1.3 Solar energy recovery .................................................................................10
1.1.4 The solar thermal market - a European overview......................................11
1.1.4.1 Germany ............................................................................................ 13
1.1.4.2 Greece................................................................................................ 14
1.1.4.3 Austria................................................................................................ 14
1.2 BIOMASS FOR HEATING ...................................................................................... 15
1.2.1 Biomass heating market.............................................................................. 15
1.2.2 Wood fuel ..................................................................................................... 16
1.2.2.1 Choosing the right fuel ............................................................................. 18
1.2.2.2 Potential suppliers....................................................................................19
1.2.3 Moisture content .......................................................................................... 19
1.2.4 Calorific value .............................................................................................. 21
1.2.5 Constituents of wood .................................................................................. 22
1.2.6 Quality and standards ................................................................................. 23
2. COMBINED WOOD BIOMASS AND SOLAR THERMAL HEATING SYSTEMS FOR
RESIDENTIAL APPLICATIONS ....................................................................................26
2.1 DOMESTIC HOT WATER SYSTEM ......................................................................... 27
2.1.1 Standard system..........................................................................................27
2.1.2 Two tank installations..................................................................................28
2.2 SOLAR THERMAL ASSISTED SYSTEM FOR SPACE AND DOMESTIC WATER HEATING28
2.2.1 Combined storage system (tank-in-tank system) ......................................29
2.2.2 Systems with buffer storage, internal discharge heat exchanger and flow
off pipe...................................................................................................................29
2.2.3 Layering storage tank with domestic water heating in direct flow and
heating assistance................................................................................................30
2.2.4 Two-tank system..........................................................................................31
3. TECHNOLOGY OF WOOD FUELS HEATING...........................................................32
3.1 COMBUSTION OF WOOD FUELS............................................................................ 32
3.1.1 The combustion process.............................................................................32
3.1.2 Combustion efficiency.................................................................................33
3.1.3 Combustion air and excess air ratio, lambda ..........................................34
3.1.4 Emissions.....................................................................................................36
3.1.5 System efficiency.........................................................................................36
3.2 BIOMASS HEATING SYSTEMS: TECHNICAL OVERVIEW...............................................37
3.2.1 Domestic scale biomass heating systems types....................................... 37
3.2.2 Log stoves.................................................................................................... 38
3.2.2.1 Installation.................................................................................................41
3.2.3 Pellet stoves................................................................................................. 42
3.2.3.1 Operation of a pellet stove .......................................................................43
- 2 -
3.2.4 Pellet boilers ................................................................................................ 45
3.2.5 Wood chip boilers........................................................................................ 48
3.2.6 Log boilers ................................................................................................... 48
3.3 FUEL STORAGE SYSTEMS................................................................................... 50
3.3.1 Logs.............................................................................................................. 50
3.3.2 Wood pellets storage................................................................................... 50
3.3.3 Wood chip storage....................................................................................... 53
3.3.4 Fuel storage volumes .................................................................................. 54
3.4 Exhaust System - Chimney............................................................................ 56
3.4.1 Function of a chimney................................................................................. 56
3.4.2 Stack effect and flue design........................................................................ 56
3.4.3 Draught control and stabilisation............................................................... 57
3.4.4 Design considerations of a chimney system............................................. 58
3.5 OPERATION AND MAINTENANCE OF WOOD HEATING SYSTEMS..................................59
3.5.1 Appropriate fuel ........................................................................................... 59
3.5.2 Air supply ..................................................................................................... 59
3.5.3 Flue cleaning (chimney sweeping) ............................................................. 60
3.5.4 Ash removal ................................................................................................. 60
3.5.4.1 Maintenance of log stoves .......................................................................60
3.5.4.2 Maintenance of pellet stoves....................................................................61
3.5.4.3 Maintenance of a wood chip boiler ..........................................................61
4. SOLAR THERMAL SYSTEMS...................................................................................62
4.1 FUNCTIONAL PRINCIPLE OF SOLAR THERMAL SYSTEMS......................................... 62
4.2 FORCED CIRCULATION ........................................................................................ 62
4.3 SOLAR COLLECTORS .......................................................................................... 63
4.3.1 Flat-plate collectors .....................................................................................63
4.3.2 Vacuum tube collectors...............................................................................64
4.3.3 Solar collector efficiency.............................................................................65
5. HEAT STORAGE SYSTEMS .....................................................................................66
5.1 DOMESTIC HOT-WATER STORAGE ........................................................................ 67
5.2 BUFFER HEAT STORAGE..................................................................................... 68
5.3 COMBINED HEAT STORAGE TANK........................................................................ 69
6. CONTROL SYSTEMS................................................................................................71
6.1 CONTROL TECHNOLOGY IN BIOMASS BOILERS...................................................... 71
6.1.1 Power control ...............................................................................................71
6.1.2 Combustion control .....................................................................................72
6.1.3 Combined power and combustion control.................................................72
6.2 CONTROL TECHNOLOGY IN SOLAR THERMAL SYSTEMS.......................................... 72
6.2.1 Connection principle of the temperature difference control.....................72
6.2.2 Digital control with special features ...........................................................73
6.2.3 Temperature sensors...................................................................................73
6.2.4 Overheating safety.......................................................................................73
- 3 -
6.3 FURTHER RECOMMENDATIONS FOR CONTROLLER OF COMBINED BIOMASS/SOLAR
SYSTEMS ................................................................................................................. 73
7. PLANNING OF THE SUPPLY SOLUTION.................................................................75
7.1 PLANNING OF THE DOMESTIC HOT WATER SYSTEM.............................................. 75
7.1.1 Objective of the dimensioning....................................................................75
7.1.2 First step: Determination of the warm water consumption.......................75
7.1.3 Second step: Heat requirement for hot water ............................................76
7.1.4 Third step: Dimensioning of the system components ..............................76
7.1.5 Rough estimation with empirical formulas ................................................76
7.1.5.1 Collector surface area....................................................................... 77
7.1.5.2 Volume of the heat storage tank ...................................................... 77
7.2 PLANNING OF THE SOLAR THERMAL ASSISTED SYSTEM FOR SPACE AND DOMESTIC
WATER HEATING....................................................................................................... 78
7.2.1 Requirements...............................................................................................78
7.2.1.1 Low space heat demand................................................................... 78
7.2.1.2 Low heat supply and return temperatures ...................................... 79
7.2.1.3 Advantageous direction of the collectors ....................................... 79
7.2.2 Empirical formulas.......................................................................................79
7.2.2.1 Systems with an average solar thermal coverage .......................... 79
7.3 DIMENSIONING OF THE BOILER............................................................................. 80
7.3.2 Determining the correct size................................................................... 81
7.3.2.1 Calculating heat loss ............................................................................ 82
7.3.2.2 Calculating energy demand and fuel consumption............................ 83
7.4 PLANNING OF THE BIOMASS CENTRAL HEATING SYSTEM INFRASTRUCTURE............ 84
7.4.1 Site assessment...........................................................................................84
7.4.2 Installation related aspects .........................................................................86
7.4.2.1 Pre-Installation checks for wood heating appliances..................... 86
7.4.2.2 Noise considerations ........................................................................ 86
7.4.2.3 The installation programme.............................................................. 87
7.4.2.4 Fuel storage and feeding system..................................................... 88
8. ECONOMICAL VIEW ON THE SYSTEM SOLUTION................................................89
8.1 REGIONAL ADDED VALUE ................................................................................... 89
8.2 SECURITY OF SUPPLY ......................................................................................... 89
8.3 PRICE ADVANTAGE ............................................................................................. 89
9. ENVIRONMENTAL VIEW OF THE SYSTEM SOLUTION..........................................94
9.1 GREENHOUSE EFFECT REDUCTION....................................................................... 94
9.2 FINE DUST.......................................................................................................... 95
9.3 ACID RAIN REDUCTION ........................................................................................ 95
9.4 LOW TRANSPORT AND STORAGE HAZARDS........................................................... 95
10. FINANCIAL FACILITIES..........................................................................................96
10.1 ENERGY SERVICE MODEL (ESCO)...................................................................... 96
10.2 FINANCIAL SUPPORT PROGRAMMES................................................................... 98
10.3 SPECIAL FINANCIAL TOOLS DEVELOPED IN THE SOLAR THERMAL SYSTEMS FIELD98
10.3.1 Guaranteed Solar Performance.................................................................98
10.3.2 Third Party Financing ..............................................................................100
- 4 -
REFERENCES......................................................................Error! Bookmark not defined.
- 5 -
List of Figures
Figure 1: Picture of the Sun ..
Figure 2: Yearly sum of horizontal global irradiation .
Figure 3: Yearly sum of global irradiation on a horizontal surface in built-up areas
Figure 4: Solar Thermal Market in the EU
Figure 5: Share of the solar thermal market
Figure 6: Solar thermal capacity in operation
Figure 7: Installed solar thermal capacity in Germany
Figure 8: Installed solar thermal capacity in Greece
Figure 9: Installed solar thermal capacity in Austria
List of Tables
Table 1: ..
- 6 -
Introducere
Prezentul Ghid se vrea a fi o introducere a utilizarii combinate de incalzire a energiei
solare-pelete din lemn si a fost realizat in cadrul proiectului ACCES (Penetrarea
accelerata pe piata a tehnologiilor la scara redusa de utilizare a biomasei si a energiei
solare), al Uniunii Europene finantat in cadrul Programului Energie Inteligenta pentru
Europa. Acest Ghid se bazeaza in principal pe rezultatele/produsele obtinute din alte
proiecte finantate de UE, Sollet (Strategia retelei europene pentru sistemele de incalzire
combinate energie solara-pelete din lemn pentru aplicatii descentralizate). Scopul
proiectului Sollet a fost acela de a pregati piata prin intermediul realizarii unor centrale
demonstrative 100% fiabile pentru diferite aplicatii si de a explora si optimiza efectele
sinergiei dintre sistemele de incalzire combinate termice solare si sistemele de incalzire
cu pelete din lemn pentru prepararea apei calde menajere si incalzirea spatiului.
Sistemele de incalzire care functioneaza combinat cu energie solara combustibil pe
baza de lemn sunt confortabile, nepoluante pentru mediu si sunt o solutie eficienta din
punct de vedere al costului pe locuinte uni-familiale sau pentru cladiri de apartamente
Aceste sisteme sunt deja in competitie pe piata cu sistemele de incalzire clasice care ard
combustibili fosili. In orice caz, implementarea sistemelor de incalzire moderne,
nepoluante pentru mediu, cum sunt sistemele combinate de incalzire energie solara-
pelete din lemn, deseori nu au rezultate bune datorita necunoasterii de catre utilizatorii
finali a planificarii, implementarii, intretinerii si functionarii acestor tipuri de sisteme de
incalzire. O provocare suplimentara in implementarea sistemelor de incalzire combinate
energie solara-pelete din lemn o reprezinta investitia initiala mai ridicata comparative cu
investitia in sistemele de incalzire care functioneaza pe baza de combustibili fosili.
Deci, aceasta introducere ofera o incursiune in tehnologia sistemelor tehnice solare, a
sistemelor de incalzire la scara mica care functioneaza pe baza de biomasa si o
combinatie a acestora. Mai mult, ofera o vedere de ansamblu asupra aspectelor
economice si de mediu determinate de sistemele combinate de incalzire energie solara-
biomasa lemnoasa.
In primul capitol sunt furnizate informatii despre energia solara si despre combustibilii pe
baza de lemn: sursele de energie care sunt utilizate in sistemele combinate de incalzire
energie solara-pelete. Capitolul 2 precizeaza tipurile de instalatii pentru sistemele
combinate de incalzire energie termica solara biomasa (pentru aplicatii la scara mica si
casnice). De aceea este facuta clar o distinctie intre sistemele pentru prepararea apei
calde menajere si sistemele pentru incalzirea spatiului.
In capitolul 3 sunt prezentate tehnologii de incalzire care functioneaza cu combustibil pe
baza de lemn, prin furnizarea de informatii despre tipuri, proiectare si infrastructura
unitatilor de incalzire care ard combustibil pe baza de biomasa lemnoasa. Capitolul 4
furnizeaza informatii despre principiul de functionare al sistemelor termice solare, in
special asupra circulatiei fortate cat si, de asemenea, asupra principalelor tipuri de
colectori solari, cei mai folositi. Capitolul 5 ofera o vedere asupra sistemelor de
acumulare a caldurii care sunt folosite in sistemele combinate de incalzire energie solara-
biomasa. In capitolul 6 sunt prezentate sistemele de control utilizate pentru sistemele de
incalzire termice solare si sistemele de incalzire pe baza de biomasa cat si pentru
sistemele combinate de incalzire.
- 7 -
Capitolul 7 ofera o introducere in planificarea sistemelor combinate de incalzire termice
solare-pelete din lemn. Acest capitol se concentreaza pe aspectele tehnice ale planificarii
si dimensionarii componentelor de baza ale sistemului cat si infrastructura acestuia.
Capitolul 8 prezinta aspectele economice legate de aceste sisteme datorate factorilor
economici regionali pentru implementarea sistemelor combinate de incalzire energie
termica solara-lemn. Acest capitol ofera, de asemenea, o comparative a costului
sistemelor combinate de incalzire energie solara biomasa cu alte tipuri de sisteme de
incalzire.
Capitolul 9 ofera o analiza din punct de vedere al impactului asupra mediului al
sistemelor combinate de incalzire energie termica solara-biomasa, subliniid avantajele
asupra mediului, cum ar fi emisiile reduse de CO
2
in comparative cu sistemele de
incalzire traditionale. Capitolul 10 prezinta o scurta trecere in revista a programelor
nationale si internationale de sustinere cat si o descriere a modelelor de Companii de
Servicii Energetice (ESCo) pentru aplicatii pe Energia Solara/Biomasa. In plus, sunt
prezentate unele instrumente financiare noi aplicabile sectorului sistemelor termice
solare (cum ar fi de exemplu: Finantarea prin a III-a parte - TPF, Sistemul de Garantare a
Randamentului Solar- GSR etc.).
In Anexa sunt prezentate descrieri ale unor centrale demonstrative care au fost realizate
in cadrul proiectului Sollet.
- 8 -
1. SURSE DE ENERGIE
1.1 ENERGIE SOLARA
Energia solara reprezinta energia produsa de catre soare prin fuziune nucleara. O parte
din aceasta energie ajunge pe pamant ca radiatie electromagnetica (energie de radiatie)
Energia solara a fost constanta de-a lungul secolelor. Rata cu care energia de la Soare
atinge o unitate o unitate de suprafata in zona orbitei Pamantului este de aproximativ
1367 kW/m
11
, masurata pe o suprafata considerata normala (la un unghi drept) fata de
Soare. Acest numar este denumit constanta solara.
O parte din energia primita este obsorbita de catre atmosfera si transferata in caldura si
energie cinetica. O alta parte din energia radianta primita este eliberata in spatiu ca
emisie dinspre pamant. Reflexia in aer a particulelor purtate de aer, precum, cristale de
gheata si praf conduc la o si mai mare reducere a energiei absorbite. Pierderile de
energie depind de conditiile atmosferice. Astfel, umiditatea aerului, norii si distanta care
trebuie strabatuta de razele soarelui in atmosfera au un rol important. Cand cerul este
senin radiatia ajunge pe suprafata pamantului pe directie verticala astfel ca ajunsa direct
pe suprafata este de 1 kW/m.
Figura 1: Fotografie a soarelui
[Sursa: NASA, http://sse.jpl.nasa.gov/multimedia/gallery/PIA03149.jpg, 04.01.2006]
Cea mai mare parte a energiei radiate pe pamant consta in lumina vizibila si radiatie de
caldura invizibila (radiatii infrarosii), precum si intr-o mica parte de lumina invizibila care
se regaseste in radiatiile ultraviolete. Efectul de incalzire produs de razele soarelui nu
rezulta in principal din radiatia termica directa, ci mai mult datorita capacitatii suprafetelor
de a absorbi lumina vizivila. Cu cat o suprafata este capabila sa absoarba mai multa
lumina, cu atat mai intunecata ea apare ochiului omenesc. Acest efect este folosit la
conversia tehnica a energiei solare in energie termica.
1
WMO 1982. Comisia pentru instrumente si metode de observatie, Raport final pe scurt al celei de-a 8-a
sesiuni, Mexic, octombrie 1981. WMO Pub. nr. 590, Organizatia Mondiala de Meteorologie, Geneva,
Elvetia.
- 9 -
1.1.1 Potential
Fiind cea mai importanta sursa de energie a lumii, soarele cedeaza pe an o cantitate de
energie de aproximativ 3,910
24
J, adica 1,0810
18
kWh pe suprafata pamantului. Aceasta
cantitate de energie este egala cu de 10 pana la 15 ori necesarul de energie primara la
nivel mondial. Compozitia spectrului solar, durata stralucirii soarelui si unghiul sub care
razele solare ating suprafata pamantului depind de momentul zilei, de sezon, de
latitudinea geografica de densitatea norilor, precum si de absorbtia atmosferei si de
incalzire.
Astfel, energia radiata este diferita pe glob. De exemplu, energia medie radiata in Europa
Centrala este de 1000 kWh/m
2
pe an si de 2350 kWh/m
2
pe an in Sahara. Diagrama de
mai jos prezinta suma anuala a radiatiilor globale orizontale in zone din Europa.
Figura 2: Suma anuala a radiatiilor globale orizontale
[Sursa: PVGIS, http://re.jrc.cec.eu.int/pvgis/pv/solres/solreseurope.htm#Fig6]
1.1.2 Radiatia solara
Radiatia solara atinge suprafata pamantului nu doar cand este cer senin. Radiatiile solare
care ajung pe pamant pot fi impartite in doua categorii: radiatii directe si radiatii indirecte.
Radiatia directa este absorbita partial de catre atmosfera drept radiatie extraterestra
neimprastiata si ajunge intr-un anume punct ca radiatie paralela. Totusi punctul sursei
variaza in functie de geometria solara, adica momentul zilei, anotimp, latitudine. Aceste
variatii sunt foarte importante pentru aplicatiile energetice solare, deoarece energia
colectata variaza functie de cosinusul unghiului de incidenta al radiatiei.
- 10 -
Al doilea tip de radiatie solara, radiatia difuza este imprastiata ca radiatie extraterestra la
sursa extinsa care se emana din cer si suprafata pamantului pe un plan orizontal.
2
De
exemplu, radiatia difuza nu poate fi re-directionata spre un anume punct printr-o oglinda.
Imprastierea radiatiei rezulta din reflectii in particule aeropurtate, atmosfera, nori, etc.
Radiatia solara totala ce ajunge pe suprafata orizontala a pamantului, sau radiatia
globala, reprezinta suma radiatiilor directa si difuza care sunt cantarite corespunzator de
geometria solara.
Figura 3: Suma anuala a radiatiilor globale pe o suprafata orizontala in zone construite
[Sursa: PVGIS, http://re.jrc.cec.eu.int/pvgis/pv/solres/solreseurope.htm#Fig5]
1.1.3 Recuperarea energiei solare
Energia termica solara poate fi recuperata intr-un mod activ si unul pasiv. Pentru
recuperarea energiei termice solare in mod pasiv nu este necesar niciun echipament
tehnic. Energia termica din soare este recuperata pasiv prin componentele arhitectonice
ale cladirilor, cum ar fi izolatiile ferestrelor. Recuperarea activa a energiei termice solare
se face prin colectoare solare si alte sisteme tehnice montate pe cladiri. Prin urmare
instalatiile solare termice functioneaza conform principiului generarii active de caldura.
Metodele activa si pasiva de recuperare a energiei termice solare sunt definite drept
utilizari directe ale energiei solare. De asemenea, energia solara poate fi utilizata si
indirect. Plantele utilizeaza energia solara in fotosinteza pentru a produce biomasa si
pentru a-si activa functiile vitale. Arderea biomasei pentru producerea de caldura, de
exemplu, reprezinta o utilizare indirecta a energiei solare. In felul acesta energia solara
deja generata de catre copaci este recuperata indirect.
2
R. Perez et al., Solar resource assessment: A review in J. Gordon (editor) Solar Energy, The
State of the Art, ISES Position Papers, London 2001.
- 11 -
1.1.4 Piata energiei solare in Europa
Pana acum energia termica solara a fost ignorata in statisticile nationale si internationale.
Unul din motivele cele mai importante a fost lipsa datelor energetice: energia termica
solara a fost intotdeauna masurata in m
2
de suprafata a colectorului, care nu pot fi usor
comparati cu alte date statistice energetice. Prin urmare energia termica solara a fost
adesea singura tehnologie energetica masurata intr-o unitate de masura non-energetica
sau nu a fost inclusa deloc. Lucrarea The Solar Thermal Markets in Europe (Trends and
Market Statistics) publicata de ESTIF (European Solar Thermal Industry Federation) in
iunie 2005 ofera noi perspective.
Pentru prima data energia solara produsa pe piata este data in principal in kW
th
(kilowati
termici) pentru a permite comparatia facila cu capacitatile instalate care utilizeaza alte
surse de energie. Factorul de conversie folosit la calcularea capacitatii suprafetei
colectorului, de 0,7 kW
th
/m2, a fost acceptat de experti ai Programului IEA pentru
utilizarea energiei solare pentru incalzire si racire, precum si de catre asociatii importante
de comercializare a echipamentelor solare din Europa si America de Nord. Publicatia
The Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics) prezinta
urmatoarele cifre reprezentand cresteri semnificative ale vanzarilor de pe piata
Europeana. In 2004, piata Europeana (EU-25 + Elvetia) a crescut cu 12% comparativ cu
2003. Aceeasi rata de crestere este prognozata pentru 2005.
3
Figura 4: Piata echipamentelor solare in UE
[Sursa: ESTIF]
3
ESTIF, Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005.
- 12 -
Figura 5: Ponderea echipamentelor solare pe piata
[Sursa: ESTIF]
O noua capacitate de 1110 MW
th
(1586,84 m
2
) a fost instalata in Europa in 2004,
comparativ cu 991 MW
th
(1,415,598 m
2
) in 2003. Germania este inca lider in ceea ce
privete volumul de pia, reprezentand 47% din piata europeana. Este urmata de Grecia
(14%), Austria (12%) si Spania (6%).
In ceea ce priveste capacitati in functionare pe cap de locuitor, liderul european este
Cipru, cu 431 kW
th
/1000 locuitori, urmata de Austria si Grecia, amandoua cu
179 kW
th
/1000 locuitori. Media UE este de numai 21 kW
th
/1000 locuitori, deoarece in
multe tari piata sistemelor solare abia a inceput sa se dezvolte.
- 13 -
Figura 6: Capacitati termice solare in functiune
[Sursa: ESTIF]
Europa conduce in materie de tehnologie, dar reprezinta doar 9% din piata globala.
Numai China detine 78% din piata mondiala.
4
1.1.4.1 Germania
Germania este liderul traditional de piata pentru sisteme solare in Europa, unde aproape
50% din noile capacitate termice solare ale UE sunt instalate. Totusi, dezvoltarea pietei
de sisteme solare in Germania a ajuns recent la o rata de crestere mai scazuta. Cu
525 MW
th
, vanzarile totale in 2004 le-am depasit pe cele din anul anterior cu 4%. Cu
toate acestea, dupa cresterea serioasa din 2003 aceasta scadere a fost mai putin
asteptata si a fost partial explicata printr-o crestere a feed-in tariff pentru energia
electrica produsa in sisteme fotovoltaice, care ar fi ademenit o parte din clienti si i-ar fi
facut sa renunte la utilizarea colectoarelor solare. Cum datorita programului national de
subventionare a utilizarii sistemelor solare, aplicatiile de acest fel sunt in crestere din nou,
se asteapta ca vanzarile totale pe 2005 in Germania sa fie cu 10-15% mai mari decat in
2004.
5
4
5
- 14 -
Figura 7: Capacitati solare instalate in Germania
[Sursa: ESTIF]
1.1.4.2 Grecia
Alimentata de un an exceptional pe piata, Grecia a surclasat Austria pentru locul doi pe
piata de tehnologii solare a UE. 151 MW
th
de noi capacitati termice solare o crestere de
34% in 2004 comparativ cu 2003. Pentru 2005, este asteptata o continuare a tendintei
pre 2004 cu vanzari de aproximativ 119 MW
th
.
6
Figura 8: Capacitati termice solare instalate in Grecia
[Sursa: ESTIF]
1.1.4.3 Austria
Cresterea constanta continua sa fie marca pietei de sisteme solare in Austria. In 2004, o
capacitate termica solara mai mare cu 9% fata de anul anterior a fost instalata pe
acoperisurile austriece. Cu 128 MW
th
, Austria a ramas in urma Greciei in termeni absoluti
dar a fost la egalitate in ceea ce priveste capacitatea termica solara in functiune pe
locuitor: in ambele tari au fost in functiune 179 kWth/1000 locuitori la sfarsitul anului
2004. Primele luni ale anului 2005 n-au aratat nicio modificare a ritmului de crestere:
Austria poate ajunge la 140 MW
th
in instalatii noi la sfarsitul anului.
7
6
7
- 15 -
Figura 9: Capacitati termice solare instalate in Austria
[Sursa: ESTIF]
1.2 BIOMASA PENTRU INCALZIRE
1.2.1 Piata pentru biomasa
Piata UE pentru biomasa pentru incalzire este redusa dar in crestere. Echipamentele de
incalzire cu ardere de biomasa solida sunt in prezent cele mai raspandite in zonele unde
nu exista trasee de alimentare cu gaze. Consumatorii dornici sa utilizeze energia produsa
pe baza de biomasa in scopul protectiei mediului pot deveni membri ai unor retele sau
grupuri de mediu, precum:
- Prietenii Pamantului
- Forumuri locale Agenda 21
- Greenpeace
- Green Party
- Grupuri pentru protectia vietii salbatice, precum RSPB.
Tinand cont de aceste grupuri, unele autoritati locale, agentii energetice si grupuri
forestiere locale promoveaza utilizarea caldurii provenita din arderea lemnului, iar in
calitate de potentiali instalatori ar fi util sa-i informati despre serviciile de instalare
disponibile. Deoarece alimentarea cu combustibil este atat de importanta, in zonele unde
exista deja o infrastructura pentru alimentarea cu combustibil piata caldurii provenita din
lemn este mai dezvoltata. Retelele de alimentare cu combustibil pot fi administrate de o
companie privata si/sau de o autoritate locala sau regionala.
In anumite regiuni autoritatile locale solicita dezvoltatorilor acelor regiuni sa includa
energia regenerabila la furnizarea de caldura pentru cladiri care depasesc anumite
dimensiuni. Incalzirea prin arderea lemnului este una din optiunile care se foloses pentru
a indeplini aceasta cerinta. De asemenea, exista o cerere crescanda pentru locuinte cu
consum redus de energie si emisii reduse de CO
2
. Denumirea de eco-locuinta reprezinta
o clasificare de mediu a locuintelor. Energia reprezinta o componenta a evaluarii, iar
dezvoltatorii sau asociatiile de locuinte care urmaresc sa realizeze o clasificare foarte
buna pot lua in considerare pentru aceasta incalzirea prin arderea lemnului.
- 16 -
Un studiu realizat de DTI in 2005 a analizat introducerea sistemelor la scara redusa de
utilizare a energiilor regenerabile in Marea Britanie pe perioada pana in 2050
8
. Valorile
pentru incalzirea locuintelor sunt date in tabelul de mai jos.
Tabelul 1: Introducerea incalzirii cu bioenergie (Sursa: Studiul si analiza Potentialul
microgenerarii, noiembrie 2005)
Anul 2010 2020 2030 2050
Numarul de unitati instalate de incalzire
pe biomasa a locuintelor 2792 61064 195550 260000
1.2.2 Combustibilul din lemn
Cel mai cunoscut combustibil pentru sistemele de incalzire a locuintelor pe baza de
biomasa este biomasa lemnoasa rezultata din padurile locale si din deseurile forestiere
sau din culturile energetice precum padurile tinere de salcii. De asemenea, se mai pot
folosi deseurile ramase de la taierea lemnelor sau de la alte prelucrari ale lemnului. Cele
mai convenabile tipuri de biomasa lemnoasa folosite la incalzirea locuintelor sunt aschiile
din lemn, peletele si bustenii.
Aschiile din lemn sunt bucati mici de lemn carora de obicei li se reduce umiditatea.
Aschiile au o umiditate mai mare decat peletele, precum si o densitate bruta mai scazuta.
Prin urmare aschiile necesita un depozit mult mai mare decat peletele, dar sunt mai
ieftine pe unitatea de energie decat peletele.
Pentru producerea aschiilor din lemn exista diferite tipuri de masini de aschiere a
lemnului: aschietoare cu disc, cu cilindru si cu elice. Fiecare dintre aceste tipuri de masini
au avantaje si dezavantaje. Totusi, caracteristica principala o constituie dimensiunea
aschiilor lemnoase rezultate.
Cazanele cu ardere de aschii mici, in general, aschii de calitate ridicata cu umiditatea
scazuta si dimensiuni bine definite. Aceste caracteristici se obtin cel mai bine utilizand o
instalatie de alimentare cu aer uscat si o masina aschietoare proiectata special pentru
producerea de aschii destinate folosirii drept combustibil.
Figura 10: Aschierea lemnului prin utilizarea
unei masini aschietoare cu cilindru condusa
de un tractor fara alimentare electrica
Figura 11: Trebuie avut grija ca aschiile
de lemn sa fie ferite de amestecarea cu
impuritati
8
Potential for Microgeneration: Study and Analysis, EST, Element Engineering and Econnect, November
2005
- 17 -
Peletele din lemn sunt mai tari si mai dense decat aschiile. Ele se produc, de obicei prin
compactarea rumegusului, rezultat de exemplu de la taierea lemnului, utlizand diferite
echipamente. De asemenea, ele sunt mai putin supuse riscului producerii de mucegai in
conditii de umiditate mare decat aschiile. Cu toate acestea datorita gradului ridicat de
procesare, peletele necesita in general facilitati de producere industriale ceea ce conduce
la un pret mai ridicat pe unitatea de energie.
Figura 12: Rumegusul este extrudat intr-o
presa pentru formarea peletelor
Figura 13: Peletele din lemn de calitate
ridicata sunt uscate si nu se lipesc intre ele
Bustenii traditionali inca se folosesc destul de mult pentru incalzire. In general, bustenii
se pot folosi doar in sisteme de incalzire cu alimentare manuala. Diferitele specii de lemn
ard usor diferit si acest lucru trebuie luat in considerare. Tineti minte ca toate tipurile de
lemn ard mai bine atunci cand sunt uscate, iar unele ard mai bine atunci cand sunt taiate
decat ca busteni.
Contrar opiniei populare, toate speciile de lemn au o putere calorifica similara. Diferentele
importante constau in continutul de umiditate la taiere (adica, ridicat la arin, scazut la
frasin) si in densitate care afecteaza gradul de uscare. Densitatea influenteaza continutul
de energie prin volum si in acest fel si cantitatea de combustibil inmagazinata necesara si
energia rezultata din arderea unei gramezi intr-un cazan cu ardere de busteni.
Figura 14: Bustenii pot fi stivuiti in mod convenabil pentru uscare
- 18 -
Brichetele din lemn: Brichetele din lemn reprezinta un combustibil similar cu peletele
dar comparabil cu bustenii ca dimensiuni. Totusi, dimensiunile lor conduc la ideea ca
trebuie arse in aceleasi sisteme i instalatii de ardere folosite si pentru busteni.
1.2.2.1 Alegerea combustibilului potrivit
Alegerea combustibilului depinde de anumiti factori. Combustibilul se alege in functie de
prioritatile clientului. De exemplu, peletele sunt potrivite pentru un client cu spatiu de
depozitare limitat si care are nevoie de un sistem complet automatizat, in timp ce bustenii
sunt ideali intr-o asezare rurala unde clientul doreste sa-si foloseasca resursa de
cherestea proprie.
Printre factorii importanti care trebuie considerati se numara:
- disponibilitatea surse locale, la fata locului, siguranta in furnizare
- costul, inclusiv prelucrarea si livrarea
- avantajele si potentialul pentru automatizare
- disponibilitatea spatiului de depozitare
- costul echipamentului de ardere si a oricarui sistem de alimentare cu
combustibilul necesar.
In Tabelul 2 este data o comparatie intre diferitele tipuri de combustibili.
Tabelul 2: Comparatie intre aschii de lemn, pelete si busteni
Combustibil Avantaje Dezavantaje
Aschii de
lemn
Usor de produs local din taierile
cosmetice ale padurilor
Costuri cu combustibili mult mai mici
Cheltuielile cu combustibilul lemnos
pot aduce beneficii economiei locale
Poate necesita o instalatie de
alimentare cu combustibil mai mare,
in functie de cantitatea de combustibil
Sistemul de ardere are costuri mai
ridicate, deoarece aschiile necesita o
capacitate de depozitare mai mare, si
un echipament de alimentare cu
combustibil mai robust
Este nevoie de serviciile unui
aschietor profesionist
Potrivite doar pentru echipamente mai
mari, adica >25 kW
Pelete din
lemn
Instalatia de alimentare cu
combustibil similara cu cea de la
instalatiile de incalzire conventionale
Costuri de capital mai ieftine datorita
naturii mai uscate si mai omogene a
combustibilului
Combustibil mai dens inseamna
spatiu de depozitare mai redus si
transport mai usor
Potrivit pentru instalatii foarte mici
Costuri cu combustibilul mai mari
Este putin probabil ca furnizarea
combustibilului sa se faca local si
aceasta nu produce impact economic
local
Busteni Bustenii pot fi depozitati si
transportati convenabil cand sunt in
gramada
Circulatia usoara aaerului printr-o
gramada de busteni permite o buna
uscare a acestora
Pot fi procurati usor la fata locului
sau local
Mai putin potriviti pentru sisteme
automate (desi unele exista)
Necesita spatiu de depozitare mare
care sa permita pastrarea lor timp de
1 2 ani la uscare
- 19 -
1.2.2.2 Potentiali furnizori
In ceea ce priveste furnizarea combustibilului lemnos, cu cat aceasta se face din surse
locale cu atat mai bine deoarece transportarea combustibilului pe distante lungi poate
creste semnificativ costul acestuia mai ales pentru aschii din lemn care sunt de obicei
mai umede si mai putin dense decat peletele. Intr-o anumita zona poate sau nu poate
exista un furnizor de combustibil lemnos, iar aceasta este un lucru important care trebuie
luat in considerare in estimarea fezabilitatii unei instalatii de incalzire pe lemn.
In anumite regiuni cooperativele din industria lemnului pot actiona drept furnizori de
combustibil lemnos, care sunt sau nu sunt deja implicate in aceasta, sunt grupurile care
au in administrare paduri sau chirurgii de copaci. Si agentiile locale de energie pot fi o
sursa de informatii cu privire la potentialii furnizori de combustibil lemnos. Mai mult, in
anumite tari potentialii furnizori pot fi gasiti in baze de date centralizate, de ex. Anglia,
Scotia si Tara Galilor acestia sunt listati din baza de date Logpile a Fundatiei Energetice
Nationale.
1.2.3 Continutul de umiditate
Lemnul proaspat taiat are un continut de apa de 40-60%. Energia utila disponibila
depinde de cantitatea de umiditate prezenta. Lemnul ideal ar trebui sa fie cat de uscat
posibil. Apa nu contribuie cu nimic la energia continuta de combustibil si va reduce
energia utila a lemnului.
Figura de mai jos prezinta relatia intre puterea calorifica si continutul de umiditate.
Continutul de umiditate sin combustibil influenteaza procesul de ardere. Lemnul ud
necesita o perioada mai lunga de timp pentru stationare in interiorul cuptorului pentru
uscare inainte de ardere, ceea ce necesita un gratar mai mare. Energia este necesara
din lemnul ars pentru a usca combustibilul proaspat astfel incat cu cat combustibilul este
mai umed cu atat contine mai putina energie disponibila sub forma de caldura utila.
Continutul de umiditate este, de asemenea, un factor foarte important care influenteaza
costurile de transport. Deoarece costurile de transport ale unei tone de combustibil umed
sunt aceleasi cu transportul unei tone de lemn uscat este preferabil sa se transporte cat
mai putina apa posibil. Consistenta continutului de umiditate al combustibilului este
importanta pentru functionarea eficienta a echipamentului cu combustibil lemnos.
- 20 -
Diferitele echipamente pot tolera diferite valori ale continutului de umiditate din
combustibil. In general, echipamentele mai mari sunt mai bune pentru manipularea
combustibilului mai umed si mai putin sensibile la schimbarile in continutul de umiditate
din combustibil. Echipamentele folosite intern, de regula, au cerinte stricte pentru
combustibilul uscat lemnos. Ghidul de utilizare al producatorului trebuie sa insoteasca
intotdeauna combustibilul. In mod caracteristic, continutul de umiditate este mai putin de
25% pentru butuci si mai putin de 35% pentru aschii.
- 21 -
0
5
10
15
20
25
0 20 40 60 80
Continutul de umiditate (%)
P
u
t
e
r
e
a
c
a
l
o
r
i
f
i
c
a
(
M
J
/
k
g
)
Figura 15: Relationship between moisture content and calorific value of soft wood
Exista dou metode folosite pentru calculul continutului de umiditate, Pe baza umiditatii si
Pe baza uscata. Metoda cea mai comuna folosita este metoda Pe baza umiditatii, desi
padurarii tind sa foloseasca metoda Pe baza uscata. Este important de notat ca cele
doua metode vor oferi rezultate diferite pentru aceeasi bucata de lemn analizata. Mai jos
este prezentat un exemplu de calcul:
Exemplu
O cantitate de lemn cu o masa totala de 10 kg este uscata intr-un cuptor astfel incat toata
cantitatea de apa este inlaturata si apoi cantitatea de lemn este cantarita. Noua masa
cantareste 8 kg. Continutul de umiditate este calculate astfel:
Pe baza umiditatii
% 20
) 10 (
) 2 (
) ( = =
kg ud lemnului masa
kg apei masa
CU umiditate de continutul
Pe baza uscata
% 25
) 8 (
) 2 (
) ( = =
kg ud lemnului masa
kg apei masa
CU umiditate de continutul
1.2.4 Puterea calorifica
Continutul de energie pe unitatea de masa sau volum este cunoscut drept putere
calorifica. Puterea calorifica este exprimata, de regula, in MJ(GJ)/kg sau cateodata in
kWh/kg. Exista doua moduri diferite de exprimare a continutului de energie din lemn.
Acestea sunt prezentate mai jos:
1. Puterea calorifica bruta sau puterea calorifica superioara (PCS). Aceasta este
metoda folosita in mod normal in Marea Britanie si reprezinta caldura produsa prin
arderea completa a lemnului la presiune constanta si cu condensarea continutului
de umiditate original al lemnului si cu vaporii de apa care se formeaza in timpul
arderii.
2. Puterea calorifica neta sau puterea calorifica inferioara (PCI). Aceasta este
metoda este in mod curent folosita in Europa si reprezinta cantitatea de caldura
produsa prin arderea completa a combustibilului cu vapori formati in timpul arderii
- 22 -
in stare gazoasa. Aceasta inseamna ca recuperare caldurii prin condensarea
vaporilor din debitul de gaz nu este inclusa. Deoarece cazanele cu lemn
condensate sunt foarte rare aceasta metoda este mai realistica pentru masurarea
cantitatii de energie utila.
Atunci cand se face referire la ghidul producatorului sau cand se vorbeste cu un furnizor
de combustibil este important sa se specifice care valoare este utilizata si daca puterea
calorifica se refera la lemnul ud sau la lemnul uscat in cuptor.
Tabelul 3: Puterea calorifica si densitatea in volum pentru o serie de combustibili
9
(de la
Biomass Energy Centre)
Combustibilul
Energia pe
masa
GJ/t
Energia pe
masa
kWh/kg
Densitatea in
volum
kg/m
3
Energia pe
volum
MJ/m
3
Energia pe
volum
kWh/m
3
Aschii din lemn (foarte dependente
de continutul de umiditate)
7-15 2-4 175-350 2.000-3.600 600-1.000
Butuci din lemn (gramezi in aer:
continut de umiditate 20%)
15 4.2 300-550 4.500-8.300 1.300-2.300
Lemn (solid uscat in cuptor) 18-21 5-5.8 450-800
8.100-
16.800
2.300-4.600
Pelete din lemn 18 5 600-700
10.800-
12.600
3.000-3.500
Carbune (de la lignit pana la
antracit)
20-30 5,6-8,3 800-1.100
16.000-
33.000
4.500-9.100
Petrol 42 11,7 870 36.500 10.200
Gaz natural 54 15 0,7 39 10,8
1.2.5 Constituenii lemnului
1.2.5.1 Substante volatile
In timpul procesului de ardere caldura rupe moleculele mari de lignina si celuloza pentru
a forma compusi organici volatili (VOCs). Acesti compusi organici volatili reprezinta
aproape 80% din masa uscata a lemnului. Acesti compusi se aprind la o temperatura de
350C dar arderea completa a substantelor volatile se realizeaza la o temperatura de
peste 600C.
1.2.5.2 Cenusa
Combustibilii lemnosi contin si parti incombustibile cum ar fi: cenusa, potasiu (K), sodiu
(Na), fosfor (P), calciu (Ca) si silicon (Si). In mod normal combustibilul lemnos contine
intre 0,5 si 2% cenusa. Cenusa continuta de lemn provine in principal din sol si din nisipul
absorbit in scoarta. O proportie mica provine si din sarurile absorbite in timpul perioadei
de crestere a copacului.
Cenusa poate sa mai contina si metale grele, acuzand efecte nedorite asupra mediului,
insa continutul de metale grele din lemn este in mod normal mult mai redus decat este in
alti combustibili fosili cum ar fi carbunele. O caracteristica speciala a cenusii este
proprietatea acesteia de a conserva caldura. Pentru sobele cu lemn stratul de cenusa de
9
Biomass Energy Centre website: http://www.biomassenergycentre.org.uk/portal/
- 23 -
fundul sobei formeaza o suprafata incalzita care transfera caldura pentru arderea
completa a mangalului. Pentru sistemele de incalzire care folosesc gratar , cenusa este
importanta in protejarea gratarului impotriva caldurii de la flacari.
Lemnul contine, de asemenea, saruri care sunt importante pentru procesul de ardere. La
temperaturi foarte ridicate (>1000C) cenusa se poate topi formnd clinker-ul. Cativa
combustibili cu continut ridicat de cenusa si in special cei cu continut ridicat de siliciu pot
forma clinker la temperaturi mai reduse. Paiele si culturile energetice cum ar fi de
exemplu .................
1.2.6 Calitatea combustibililor si standarde de combustibili
Calitatea combustibililor pe baza de men este absolute hotaratoare pentru
asigurarea unei functionari fiabile a sistemelor de incalzire care sunt alimentate cu lemn.
O specificatie sau un standard pentru combustibilul pe baza de lemn ofera incredere
utilizatorului final ca .. a combustibilului pe baza de lemn cu o specificatie data
va fi de o calitatea corespunzatoare. Acest lucru ofera posibilitatea unui furnizor sa
decida asupra speciilor si marimii copacilor, a echipamentelor de procesare care se
potrivesc cel mai bine pentru a produce combustibilul pe baza de lemn specificat. De
asemenea, cumparatorul isi poate evalua mai exact cantitatea de combustibil pe baza de
lemn necesara pentru a produce cantitatea de caldura ceruta.
In acest domeniu exista o varietate de ghiduri si standarde referitoare la marimea
particulei, continutul de umiditate, continutul de cenusa si nivelul de poluanti pentru aschii
si pelete din lemn. Producatorii de echipament emit specificatiile lor proprii pentru
combustibil, folosirea altor combustibili in afara de cei specificati poate anula garantia
echipamentului, cat si de a prejudicial performanta si chiar a distruge echipamentul.
Consistenta calitatii combustibilului si in particular continutul de umiditate este, de
asemenea, foarte important cum la fel de important este si lipsa elementelor de
contaminare a mediului.
Specificatia combustibilului trebuie sa fie convenita cu furnizorul atunci cand se incheie
un contract de furnizare. In general, cu cat cazanul este mai mic cu atat mai mare trebuie
sa fie calitatea combustibilului cerut si cu atat mai mica trebuie sa fie toleranta pentru
variatia calitatii. Deci, pentru echipamentele casnice calitatea combustibilului este foarte
importanta.
CEN/TC 335 este comitetul tehnic care elaboreaza proiectul de standard care descrie
toate formele de biocombustibili solizi la nivelul UE incluzand aici: aschiile din lemn,
peletele si brichetele din lemn, butucii, rumegusul si balotii de paie. Standardele
europene specifica:
- Originea: In general va fi specificat ca produsele din lemn curate/netratate
provenite din agricultura, silvicultura si din sectoarele de prelucarre a cherestelei
trebuie sa fie utilizate fara impuritati; trebuie solicitata parerea competenta a unui
expert inainte de utilizarea oricarui material.
- Dimensiunea particulei (P15 / P30 / P50 / P100) maxima, minima si gradual.
- Continutul de umiditate (M20 / M30 / M40 / M55 / M65) in procente (pe baza
umiditatii).
- Continutul de cenusa (A0.5 / A1 / A3 / A6 / A10) in procente si compozitia
chimica.
- 24 -
Pana cand standardul CEN TC 335 va fi ratificat si acceptat peste tot se foloseste
standardul austriac NORM pentru aschii si pelete din lemn. Standardul pentru aschii are
trei specificatii (materialul din care provin, dimensiunea particulei si continutul de
umiditate). Distributia dimensiunii particulei .
Tabelul 4: Distributia dimensiunii aschiilor din lemn
10
Parametrul G30 G50 G100
Aria sectiunii transversale maxime (cm
2
) 3 5 10
Lungimea maxima (intervalul mare subtire) (cm) 8,5 12 25
Materialul aspru (max. 20%) (retinut de catre sita cu plasa cu
ochiuri largi, mm)
16 31,5 63
Materialul principal (60-100%) (retinut de catre sita cu plasa cu
ochiuri largi, mm)
2,8 5,6 11,2
Materialul fin (max. 20%) (retinut de catre sita cu plasa cu
ochiuri largi, mm)
1 1 1
Praf (max. 4%) (trece prin sita cu plasa cu ochiuri largi, mm) 1 1
Poluanti: Combustibilul pe baza de lemn trebuie sa fie fara poluanti. Factori, cum ar fi
sursa de provenienta a lemnului, metoda de recoltare, si manipulare a produsului va
determina proportia de contaminanti prezenti in combustibilul pe baza de lemn. Cenusa
pura, de exemplu fara nisip sau combustibil nears este de aproape 0,5 pana la 2,5% din
greutatea combustibilului pe baza de lemn uscat in cuptor.
Standardele folosite pentru peletele din lemn sunt:
- Austria - NORM 7135-1
- Suedia - SS 1871 20
- Marea Britanie Codul de buna practica
- Standardul armonizat CEN TC 335
Standardul austriac NORM 7135-1 este in mod obisnuit solicitat de catre producatorii
de echipamente care functioneaza cu pelete. Standardul solicita ca peletele sau
brichetele sa fie facute doar din lemn pur, doar cu lianti naturali pana la 2%. Valorile limita
pentru parametrii fizici si chimici sunt prezentati in Tabelul 5.
Tabelul 5: Standardul austriac NORM 7135-1 pentru pelete din lemn
Lungime 5 x diametru (6 mm)
Densitate/unitate >1,12 kg/dm
Continut de apa 10%
Continut de cenusa 0,5 %
Putere calorifica >18 MJ/kg
Sulf 0,04%
Azot 0,30%
Clor 0,02%
Diametru 4 mm<D<10 mm (6 mm)
Abraziune/Durabilitate <2,3% (in Lignotest)
Lianti de legatura <2% (doar naturali)
10
Energia provenita din lemn in Scotia http://www.usewoodfuel.co.uk
- 25 -
Tabelul 6: Principalele proprietati fizice ale combustibililor si impactele lor
Proprietatea fizica Impacturi
Continut de umiditate Volumul combustibilului solicitat, consideratii de stocare si pierderi
in material uscata, puterea calorifica a combustibilului, auto-
aprinderea, proiectare potrivita a echipamentului
Puterea calorifica Volumul de combustibil solicitat, proiectarea echipamentului
Continutul de substante
volatile
Descompunere termica si comportarea in timpul arderii, puterea
calorifica a combustibilului
Continutul de cenusa Emisii de praf, cerinte pentru inlaturarea cenusii
Comportarea cenusii la
topire
Clinker, functionare in siguranta, tehnologia de ardere, controlul
procesului
Densitatea in gramada Spatiul de depozitare, transport si manipulare
Densitatea particulei Rata de ardere
Physical dimensions Hoisting and conveying, tehnologia de ardere, blocare a sarjei in
furnal
Distributia dimensiunii Functionarea in siguranta, ususrinta uscarii, transferul de
combustibil, controlul arderii
Partile fine (wood pressings) Volumul depozitului, pierderile la transport, formatiuni de praf
- 26 -
Colector solar
Apa calda
Cos
Depozit pelete
Cazan pelete
Apa rece
Unitate incalzire
Circuit
incalzire
Injectie aer
Unitate de
control
pentru
colectorul
solar
Unitate
de control
pentru
cazan Rezervor acumulare caldura
2. SISTEME COMBINATE DE INCALZIRE BIOMASA-ENERGIE SOLARA PENTRU
APLICATII REZIDENTIALE
Sistemele combinate de incalzire biomasa-energie solara sunt alcatuite din componente
ale sistemului de incalzire termica solara si din componente ale sistemului de incalzire cu
biomasa. Principalele componente ale acestor sisteme sunt:
Cazanul pe baza de combustibil lemnos inclusiv infrastructura acestuia (depozitul de
combustibil, sistemul de alimentare cu combustibil etc.)
Sistemul termic solar (colectori solari, circuitul solar etc.)
Sistemul de acumulare a caldurii, si
Sistemele de control.
Figura 16: Sistem combinat de incalzire pelete-energie solara
Sursa: Fachagentur fr Nachwachsende Rohstoffe e.V. (FNR) Publication: Holzpellets
komfortabel, effizient, zukunftssicher;
http://www.depv.de/uploads/media/Holzpellets_2005.pdf
Exista doua tipuri de sisteme care sunt utilizate pentru combinarea sistemului de incalzire
termica solara si sistemul de incalzire cu lemn, si anume: sistemul de preparare a apei
calde menajere si sistemul termic-solar asistat pentru incalzirea spatiului si prepararea
apei calde menajere. Diferenta intre aceste doua sisteme este ca sistemul pentru
prepararea apei calde menajere foloseste componenta termica solar doar pentru
incalzirea apei calde menajere, iar incalzirea spatiului este asigurata in intregime de catre
cazan. In cazul sistemului termic-solar asistat pentru incalzirea spatiului si prepararea
apei calde menajere caldura generate de componenta termica solara este, de asemenea,
utilizata pentru incalzirea spatiului.
In cazul sistemelor de preparare a apei calde menajere sistemul termic solar este
proiectat sa furnizeze caldura pentru prepararea apei calde in perioada lunilor de vara,
Cazanul pe lemn poate fi oprit in timpul acestei perioade. Datorita acestui lucru nu este
necesar combustibil (biomasa provenita din lemn) pe perioada verii. In timpul lunilor de
iarna, sistemul termic solar pre-incalzeste apa calda menajera. Astfel, sistemul de
- 27 -
preparare a apei calde menajere este capabil sa economiseasca pana la 80%
11
din
combustibilul necesar prin necombinarea sistemelor de incalzire pentru prepararea apei
calde menajere. Sistemul combinat energie solara-lemn care foloseste sistemul termic
solar pentru incalzirea spatiului si prepararea apei calde permite o economie de pana la
30% din necesarul anual de comustibil pentru incalzirea spatiului si prepararea apei calde
menajere. De fapt, toate cifrele brute date depend de consumul individual si de tipul
cladirii. Exista cateva tipuri de sisteme pentru prepararea apei calde si de sisteme
termice solare asistate pentru incalzirea spatiului si pentru prepararea apei calde.
2.1 SISTEM PENTRU PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE
2.1.1 Sistemul standard
Aproape toti producatorii ofera sisteme standard pentru aplicatii rezidentiale la scara
mica. Este un sistem cu circuit dublu cu doua schimbatoare de caldura integrate. Primul
schimbator de caldura serveste ca alimentare a sistemului solar care genereaza caldura.
Al doilea schimbator transfera caldura generate de catre cazanul pe lemn. Rezervorul de
acumulare al caldurii contine apa. Pentru o temperatura confortabila, un amestecator cu
trei cai poate modula temperatura maxima a apei. Circulatia sistemului este relative
simpla. Sunt aplicate principiile de control stabilite.
Pompa din circuitul solar este facuta atunci cand temperatura colectorului depaseste
temperatura cea mai scazuta din rezervor cu peste 5-8
o
C. Cand temperatura unitatii de
acumulare este mai mica decat temperatura de stand-by atunci limita de temperatura
este stabilita de controlerul cazanului si apoi cazanul incalzeste unitatea de stocare. In
timpul acestui process pompa din circuit ramane inchisa. Cand sunt conectate doua
rezervoare in cascada ele pot fi incalzite amandoua de catre componenta termica solara
a sistemului. .. este incalzit ca prima prioritate sau doar rezervorul preincalzit este
incalzit termic solar si este incalzit la cerere.
Figura 17: Sistem combinat de preparare a apei calde cu cazan care functioneaza cu
combustibil pe baza de lemn
Sursa: Wagner & Co Solartechnik GmbH
Atunci cand se foloseste un rezervor stratificat pentru prepararea apei calde menajere
sau un rezervor tampon caldura provenita de la colectori este directionata catre un nivel
11
ko-Institut e.V. (Hrsg.): Thermische Solaranlagen. Marktbersicht; Staufen bei Freiburg: kobuch
- 28 -
de temperatura adecvat in rezervor. In cazul acestor tipuri de instalatii rezervorul
stratificat este umplut doar cu apa potabila din motive de igiena. In comparatie cu alte
rezervoare de stocare . Cand un rezervor de acumulare functioneaza cu tampon
de apa, un schimbator de caldura in current direct incalzeste apa calda menajera (apa
potabila). Capacitatea sistemului este determinata de un bun reglaj al controlului
descarcarii caldurii din rezervorul de stocare in relatie cu diferite tipuri de ...
12
2.1.2 Instalatii cu doua rezervoare
Sistemele de preparare a apei calde menajere echipate cu doua rezervoare de
acumulare a caldurii, circuitul solar se incarca peste un schimbator de caldura intern sau
extern cu un rezervor tampon de acumulare. Rezervorul de acumulare de apa calda
menajera este incalzit de catre rezervorul tampon conectat in aval. Circuitul cazanului
care arde lemn incalzeste partea superioara a unitatii de acumulare a apei calde
menajere. Temperatura din rezervorul tampon de acumulare a caldurii este dependenta
exclusive de furnizarea de energie solara. Pierderile de energie sunt mai reduse in
comparative cu sistemele in care rezervorul tampon de acumulare este incalzit de catre
cazan. Rezervorul de acumulare pentru apa si rezervorul tampon de acumulare este
impartit in sisteme mari din motive de igiena a apei si pentru conservarea energiei.
2.2 SISTEMUL TERMIC SOLAR PENTRU ASISTAREA INCALZIRII SPATIULUI SI PREPARAREA
APEI CALDE MENAJERE
Atunci cand sistemul de incalzire este doar in etapa de proiect est foarte important sa se
considere si varianta sistemului termic solar. Scaderea cererii de incalzire pentru casele
moderne cu emisii reduse si performantele superioare ale sistemelor termice solare
favorizeaza tendinta instalarii de sisteme termice solare in aplicatii de incalzire. In ciuda
acoperirii solare reduse pentru incalzirea spatiului (10-30%), sistemel termice solare
asistate pentru incalzire prezinta o substituire mai ridicata de energie primara
comparative cu sistemele de preparare a apei calde menajere.
Asistarea incalzirii este implementata tehnic pe doua cai. Fie cazanul incarca rezervorul
de acumulare si rezervorul alimenteaza circuitul de incalzire fie sistemul termic solar
creste temperatura de retur a caldurii din cazan.
13
12
Cf. Kasper/Remmers/Spitzmller/Weyres-Borchert, Solarthermische Anlagen, DGS, Deutsche Gesellschaft
fr Sonnenenergie e.V. p. 3-7 et sqq.
13
Kasper/Remmers/Spitzmller/Weyres-Borchert, Solarthermische Anlagen, DGS, Deutsche Gesellschaft fr
Sonnenenergie e.V. p. 4-9 et sqq.
- 29 -
Figura 18: Sistem termic solar pentru prepararea apei calde menajere si asistarea incalzirii
2.2.1 Sistemul de acumulare combinat (sistemul rezervor-in-rezervor)
Intr-un sistem combinat de acumulare un rezervor de mici dimensiuni de apa menajera
este contruit in rezervorul tampon de acumulare. Circuitul termic solar trece peste un
schimbator de caldura intern in partea cea mai de jos a cazanului. Cazanul alimenteaza
rezervorul de acumulare in partea superioara. Circuitul de caldura descarca caldura din
rezervor in sectiunea din mijloc si se intoarce in partea cea mai de jos a rezervorului de
acumulare. Acest tip de sistem nu solicita nici un fel de sisteme complexe de control. Apa
calda menajera este golita din rezervorul de acumulare intern. Rezervorul este re-umplut
apoi cu apa rece. Re-umplerea frecventa a rezervorului cu apa rece poate avea o
influenta negativa asupra temperaturii.
Figura 19: Sistemul rezervor-in-rezervor combinat cu un cazan care arde lemn
2.2.2 Sistemele cu acumulare tampon, cu golire interioara a schimbatorului de
caldura si conducta de golire
Rezervorul tampon de acumulare este incarcat de sistemul termic solar prin trecerea
- 30 -
Controler
Apa calda
menajera
Apa rece
Incalzire
Cazan pelete
peste un schimbator de caldura extern in doua sectiuni. Nivelul de temperatura determina
care sectiune este incarcata. Descarcarea apei calde pentru utilizare casnica este
realizata peste un schimbator de caldura intern montat deasupra conductei de golire.
Atunci cand schimbatorul de caldura se raceste datorita debitului introdus de apa rece se
produce o golire a conductei de apa in aval. In interiorul rezervorului de acumulare debitul
creste permitand Caldura din cazan este transmisa rezervorului de acumulare in
partea superioara. Caldura de retur a cazanului fie creste caldura
..
Controlul complex al acestui tip de sistem este destul de simplu, insa temperatura de
.. nu este optima.
2.2.3 Rezervor de acumulare in strat
Rezervoarele de acumulare in straturi care sunt folosite in sistemele de preparare a apei
calde menajere si functioneaza doar cu apa potabila sunt de fapt proiectate pentru
asistarea sistemelor de incalzire. Aceste rezervoare sunt echipate cu un incarcator strat.
Incarcatorul strat asigura faptul ca, caldura termica solara si caldura de retur sunt
introduce in stratul corect. Caldura din cazan este incarcata in partea superioara a
rezervorului de acumulare. Un schimbator de caldura extern echipat cu o pompa de
circuit cu control al vitezei extrage apa calda menajera. Sistemul functioneaza foarte
eficient. Controlul pompei de descarcare este foarte complex insa acest lucru nu
determina nicio restrictie practica deoarece producatorii ofera o gama variata de sisteme
prefabricate.
Figura 20: Sistemul cu doua rezervoare
[Sursa: Fa. Solvis Germany with English translations]
- 31 -
2.2.4 Sistemul cu doua rezervoare
In sistemul cu doua rezervoare, rezervorul tampon de stocare pentru apa calda menajera
(potabila) este in mod traditional separata de rezervorul tampon de acumulare a caldurii.
Circuitul solar termic incarca atat rezervoarele in partile lor inferioare, dar si rezervorul de
apa calda menajera care are prioritate la incalzire. Fiecare rezervor de acumulare
alimenteaza sistemul din aval. Acest tip de sistem poate fi folosit pentru ..
sistemului de incalzire cu asistenta din partea incalzirii termice solare. Rezervorul de
acumulare solar termic deja instalat poate fi adaptat in sistem. Comparativ cu sistemele
descrise anterior, sistemul cu doua rezervoare necesita mai mult spatiu, au un sistem de
conducte mult mai complicat si au un sistem de conducte mult mai complicat si au
pierderi mai mari de caldura din unitatea de acumulare.
Figura 21: Sistemul cu doua rezervoare
[Sursa: Wagner & Co Solartechnik GmbH]
- 32 -
3. TEHNOLOGIA INCALZIRII CU COMBUSTIBILI PE BAZA DE LEMN
3.1 ARDEREA COMBUSTIBILILOR PE BAZA DIN LEMN
Toate procesele de ardere pentru a se produce necesita trei elemente: combustibilul, un
oxidant si o sursa de caldura. Combustibilul este lemnul, oxidantul este aerul, iar sursa
initiala de caldura provine de obicei de la un element electric (pistol cu aer cald) sau in
cazurile cele mai simple de la un chibrit. Intelegerea cat mai buna a procesului de ardere
este esentiala in a intelege cum se poate obtine cea mai mare cantitate de energie utila
din arderea combustibilului pe baza de lemn.
Figura 22: Procesul de ardere necesita: combustibil , oxidant si o sursa de caldura
3.1.1 Procesul de ardere
Procesul de ardere al biomasei solide consta in cinci etape principale: uscarea, piroliza,
oxidarea/gazeificarea gazelor si oxidarea mangalului.
- Uscarea: Etapa de uscare este influentata de dimensiunea particulelor fluidului si
de continutul de umiditate. Caldura este furnizata de flacari si de la peretii insusi
ai cuptorului.
- Piroliza si gazeificarea: Cand biomasa incepe sa devina aproape in totalitate
temperatura creste la aproape 200C, incepe procesul de piroliza (in interiorul
lemnului) si procesul de gazeificare (la suprafata). In timpul procesului de piroliza
materia volatila este eliberata sub forma de vapori si uleiuri.
- Oxidarea substantelor volatile si a mangalului: Peste temperatura de 400C
combustibilul incepe sa oxideze (sa arda). La aceasta etapa caldura este
eliberata din procesul de ardere. Caldura eliberata aprinde materialele volatile
care dau nastere la flacara galbena care arde deasupra combustibilului. Cand
materialele volatile se epuizeaza materialul solid (mangalul) se oxideaza la
temperaturi de 8001000
o
C.
Cele cinci etape ale procesului de ardere sunt prezentate in Figura .
- 33 -
Figura 23: Procesul de ardere
[Graph: Duncan Kerridge]
3.1.2 Randamentul procesului de ardere
Randamentul procesului de ardere se refera la cat de bine transforma echipamentul de
incalzire combustibilul in energie utila. O ardere cu un randament de 100% va extrage
toata energia disponibila in combustibil, insa acest lucru este imposibil de realizat datorita
pierderilor de caldura cu gazelle de ardere si pierderile prin peretii cazanului. Calculele de
randament al arderii presupun o ardere completa a combustibilului si urmaresc trei
factori:
- Compozitia chimica a combustibilului (procentele de H
2
, C, O
2
si alete substante)
si cata energie este inglobata chimic in combustibil.
- Temperatura neta a gazelor de ardere sau cat de multa caldura se evacueaza pe
la cos.
- Procentul de O
2
sau CO
2
in volum dupa procesul de ardere sau cat de mult O
2
a
fost folosit in procesul de ardere.
Randamentul global al procesului de ardere depinde de caracteristicile combustibilului:
- Continutul de umiditate: Un continut ridicat de umiditate inseamna o perioada mai
lunga de timp pentru uscare si folosirea unei cantitati mai mari de caldura pentru a
se evapora apa continuta in combustibil.
- Puterea calorifica a substantei uscate.
- Continutul de substante volatile.
- Dimensiunea particulei si variatia de dimensiune: Particulele mai mari au o
suprafata redusa la proportia volumului si astfel etapa de uscare va dura mai mult
timp.
Randamentul arderii depinde de realizarea celor trei T si a excesului de:
Temperatura, Timp si Turbulenta
Absorbtie caldura
Apa Fum
Uscare
Piroliza si
gazificare
cca 80%
productie de
caldura
Apa
Ardere gaz
Ardere
mangal
Cenusa
cca 20%
productie de
caldura
Aprindere
- 34 -
Aer primar
Aer secundar
Aer secundar
Gaze fierbinti catre cazan
Lemn uscat
Lemn ars Lemn ars
Burghiu surub
pentru
combustibil
Pentru ca procesul de ardere sa se produca trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
- Prezenta aerului in exces
- O buna amestecare a gazelor de combustibil cu aerul furnizat. Acest lucru poate
fi asistat de prezenta .. in arzator.
- Amestecul de gaze de ardere-aer solicita un timp sufficient de lung de sedere
in zona de reactie pentru a se realiza arderea completa. Acest lucru este
determinat de catre camera de ardere si de volumul gazelor de ardere.
- Intregul proces necesita temperatura optima de ardere:
i. O temperatura de ardere prea scazuta determina o ardere incomplete si emisii
mari de CO
ii. O temperatura de ardere prea ridicata determina probleme de zgurificare
(clinkerul se depune pe suprafete de transfer de caldura).
Temperatura de ardere poate fi controlata prin:
1. Aerul de ardere furnizat
2. Recircularea gazelor de ardere
3. Suprafetele racite
Temperatura de ardere va fi, de asemenea, dependenta de compozitia
combustibilului (continutul de umiditate si puterea calorifica), de proportia aerului in exces
si de temperatura aerului de ardere.
3.1.3 Aerul de ardere si proportia excesului de aer,
Aerul de ardere este furnizat ca aer primar, aer secundar si uneori tertiar:
- Aerul primar este furnizat sub gratar si este utilizat pentru a usca combustibilul, a
raci gratarul si a oferi aerul pentru arderea mangalului.
- Aerul secundar este furnizat peste combustibil si poate fi pre-incalzit. Aerul
secundar furnizeaza oxigenul pentru arderea substantelor volatile.
- Aerul tertiar poate fi adaugat in continuare la sfarsitul fazei secundare de ardere
pentru a asigura arderea completa a substantelor volatile.
Figura 24 de mai jos indica alimentarea cu aer primar si secundar intr-un arzator
insuficient alimentat.
Figura 24: Arzator insuficient alimentat cu aer primar si aer secundar
- 35 -
Coeficientul aerului in exces () este o masura a aerului furnizat in procesul de ardere
comparative cu cererea minima de aer pentru oxidarea completa a combustibilului.
- Pentru oxidarea stoechiometrica a combustibilului, cantitatea exacta teoretica de
oxygen pentru arderea completa, = 1
- Cand este furnizat mai putin aer decat este necesar pentru o oxidare completa,
0 < < 1
- Atunci cand nu exista oxigen, = 0. Acesta este fenomenul de piroliza (conversia
termochimica in lipsa unui agent oxidant).
- > 1 se refera la situatia in care este prea mult aer (aer in exces) decat este
nevoie pentru oxidarea completa. Atmosfera este deci oxidanta. Aceste conditii
sunt, de regula, mentinute in timpul arderii.
Excesul de aer sau lamda necesar pentru o ardere optima a combustibilului pe baza de
lemn are valori cuprinse intre 1,4 si 1,6, dar depinde de echipamentul de ardere cat si de
combustibil. In tabelul 7 de mai jos sunt prezentate valori ale coeficientului aerului in
exces.
Tabelul 7: Valori ale coeficientului aerului in exces si continutul de O
2
ale gazelor de ardere
rezultate
14
Echipament Coeficientul de
exces de aer,
Continut de O
2
in gazele
de ardere rezultate, uscat
%
Foc deschis >3 >14
Soba butuci 2,1-2,3 11-12
Cazan pelete 1,3
Figura 25: Arderea ideala a lemnului are loc la o valoare a coeficientului de exces de aer
intre 1,4 si 1,6. Continutul de O
2
in gazele de ardere va fi de 7,5%. Curba de mai sus arata
faptul ca procentul de CO
2
este de aproximativ 13%, iar excesul de aer 1,5.
14
Wood for Energy Production, Centre for Biomass Technology (http://www.videncenter.dk), available from
http://www.ens.dk
Procent in gazele de ardere uscate
- 36 -
Echipamentele moderne care ard lemn permit un control al aerului de ardere. Pentru
cazanele mai sofisticate folosind un sensor lambda.
3.1.4 Emisiile
Emisiile provenite din arderea incomplete includ: monoxide de carbon (CO), funingine
(C), hidrocarburi si compusi (C
m
H
n
) si particule nearse. Aceste substante sunt daunatoare
si determina depunerea de funingine pe cos. Aceste emisii trebuie sa fie evitate prin
asigurarea unor conditii optime de ardere, asa cum au fost descrise mai sus.
Emisiile provenite din arderea completa includ oxizii de azot NO
x
. Acestia provin atat din
azotul din lemn si din azotul din aerul de ardere, insa oxizii de azot sunt de nedorit
deoarece cauzeaza ploaia acida si smogul. Emisiile de NO
x
cresc cu cresterea aerului in
exces, continutului de azot din combustibil, temperaturile ridicate de ardere si timp de
sedere mai lung (ixista deci un echilibru fin intre realizarea arderii complete si prevenirea
emisiilor de NO
x
). Emisiile de NO
x
pot fi limitate prin urmatoarele masuri:
- O injectie treptata de aer primar si secundar de combustie in zone separate
(camerele de ardere)
- Un coeficient de aer () in camera de combustie primara intre 0,6 si 0,8
- Timpul de sedere al gazelor de ardere in camera de combustie primara de
aproximativ 0,3 0,5 sec.
- Exces de aer redus in camera de ardere secundara
Alte emisii posibile sunt emisiile de acid clorhidric (HCl) care poate fi coroziv. Majoritatea
lemnului are un continut foarte redus de clor astfel incat emisia de HCl nu este o
problema. Oricum, cativa bio-combustibili cum ar fi boabele de grau au un continut
suficient de mare de clor pentru a cauza probleme cu coroziunea in camera de ardere si
schibatorul de caldura. Oxizii de sulf nu ar trebui sa fie in mod normal o problema la
arderea combustibililor pe baza de lemn deoarece lemnul are un continut redus de sulf.
Alte emisii daunatoarea cum ar fi polychlorinated dioxins (PCD) se pot forma daca lemnul
care urmeaza sa fie ars contine urme de vopsea sau alte chimicale. Din acest motiv
trebuie folosit doar lemn curat.
3.1.5 Randamentul sistemului
Randamentul sistemului se refera la raportul dintre energia chimica continuta de
combustibil si productia de caldura utila rezultata sub forma de caldura sau apa calda.
SEDBUK
15
este un acronim pentru Randamentul sezonier al cazanelor casnice in Marea
Britanie. Este vorba despre randamentul mediu annual obtinut in conditii tipice, facand
rezonabile ipotezele legate de modul de utilizare, clima, control si alte influente. A fost
calculat din rezultatele testelor obtinute intr-un laborator standard impreuna cu alti factori
importanti cum ar fi tipul cazanului, aprinderea dimensiunea interna de depozitare,
combustibilul folosit si cunoasterea climatului Marii Britanii si modurile tipice de utilizare
casnica. In Tabelul 8 de mai jos sunt prezentate valori tipice pentru randamentul
sistemului.
15
http://www.sedbuk.com/
- 37 -
3.2 SISTEME DE INCALZIRE CU BIOMASA
16
: ASPECTE TEHNICE
3.2.1 Tipuri de sisteme de incalzire cu biomasa pentru aplicatii casnice
In aceasta sectiune sunt considerate doua tipuri principale de echipamente de incalzire:
- Sobe pentru cereri reduse de incalzire: Aceste sobe furnizeaza incalzire pentru
o camera (desi unele pot avea rol de cazan pentru apa calda sau caldura pentru
camere suplimentare) si sunt disponibile pentru puteri de la 5 la 15 kW. Sobele au
de regula flacarile vizibile si sunt o caracteristica atractiva in interiorul camerei.
Caldura este emisa prin radiatie si in unele cazuri si prin convestie direct de la
soba. Sobele care ard pelete si butuci sunt prezentate in sectiunile 3.2.2. si 3.2.3.
- Cazane pentru cereri de incalzire mari de exemplu pentru o intreaga cladire.
Cazanele pot furniza incalzire automat si sunt de regula pozitionate intr-o camera
cu utilitate sau intr-un alt spatiu care nu necesita incalzire. Temperaturile la
suprafata cazanelor sunt pastrate la temperaturi foarte reduse pentru atingerea
unor randamente ridicate ale cazanelor. Dupa ce parasesc camera de ardere
gazele de ardere sunt trecute prin schimbatorul de caldura cu tevi pentru a incalzi
apa calda. Randamentul cazanului depinde de coeficientul de ardere totala, de
temperaturile la suprafata cazanului si de temperatura gazelor evacuate.
Cazanele moderne care ard lemn pot atinge randamente de peste 90% la sarcina
totala si putin mai mici la sarcina partiala. Cazanele care ard pelete si aschii din
lemn sunt prezentate in sectiunile 3.2.4 si 3.2.5.
Principalele tipuri de echipamente de incalzire cu lemn si caracteristicile acestora sunt
prezentate pe scurt in tabelul de mai jos:
16
Prin "sistem de incalzire se intelege echipamentele si circuitele associate care pot furniza atat caldura
pentru incalzirea spatiului si/sau apa calda
- 38 -
Tabelul 8: Tipuri principale de echipamente de incalzire cu lemn
Tip
echipament
Caracteristici principale
Soba care
arde butuci
Sobele asigura
caldura pentru o
(desi unele pot
avea rol de
schimbator de
caldura pentru apa
calda sau de
incalzire pentru
camere
suplimentare).
Disponibile pentru
puteri de 5-15 kW.
Flacarile vizibile
sunt attractive.
Nu exista alimentare automata cu combustibil. Butuci
trebuiesc introdusi manual.
Butuci sunt adesea disponibili la costuri mult mai mici
decat peletele sau aschiile din lemn.
Temperatura de iesire este dificil de controlat.
Randament: 30-65% si in unele cazuri de pana la 80%
Soba care
arde pelete
Pot furniza caldura la cerere.
Usor de controlat.
Necesita intretinere redusa.
Alimentarea manuala a hopper de combustibil este de
regula solicitata.
Arde combustibil mai curat su mai convenabil, desi este
mai scump decat butucii din lemn si de regula nu provin
dintr-o sursa locala.
Randament: 80-90%
Cazanul
care arde
aschii din
lemn
Potrivite pentru
incalzirea intregii
cladiri
Potrivit doar pentru puteri mai mari (>25kW).
Aschiile pot fi livrate automatizat in arzator.
Nu este potrivit pentru cerere variabila de caldura, dar
poate fi folosit ca soba de caldura.
Depozitarea aschiilor si manevrarea acestora necesita
un echipamnet mai robust si mai mult spatiu decat
pentru un echipament echivalent care arede pelete.
Aschiile din lemn pot fi furnizate din surse locale si sunt
mai ieftine ca peletele Chips can often be supplied more
locally than pellets and are cheaper.
Cazan care
arde pelete
Este posibil un grad mai mare de automatizare.
Peletele presupun o manevare si o depozitare mai
usoare
Disponibil pentru puteri nominale de la 8kW.
Randament: 80-90%
Cazan care
arde butuci
Combustibilul este ieftin si de regula din surse locale.
Cazanul trebuie sa fie alimentat manual, de regula o
data pe zi.
Necesita un rezervor de caldura/ accumulator.
Randament: 80-90%
3.2.2 Sobele care ard butuci
Sobele care ard pelete au randamente imbunatatite fata de locurile cu focuri deschise
(35-65% comparative cu 10-20% pentru locurile cu focuri deschise). Aceste echipamente
sunt de sine statatoare (desi ele pot fi incastrate intr-un perete). In general, sunt
proiectate pentru butuci de lungimi cuprinse intre 25 si 33 cm. In plus fata de sobele pe
lemn sunt disponibile sobe multi-combustibil care pot folosi, de asemenea, carbune.
Sobele pot fi proiectate intr-o gama larga de variatii cum ar fi usile cu sau fara sticla
transparenta sau placate cu tigla sau soapstone. Sobele care ard butuci sunt fabricate
din fonta, otel sau ceramica. Principalele caracteristici ale acestor trei tipuri de sobe sunt
descrise pe scurt in tabelul de mai jos.
- 39 -
Tabelul 9: Tpuri de sobe care ard butuci si caracteristici
Materialul din
care sunt
fabricate
Caracteristici principale
Fonta
Fotografie: Natural Heating
- Fabricata din piese turnate plane care pot fi
decorative
- Masa mare
- Capacitate termica ridicata acumulare de
caldura
- Temperaturi de ardere limitate
Otel
Fotografie: Charnwood
stoves
- De regula sunt mai inguste si mai usoare
decat sobele din fonta
- Capacitate termica redusa, deci elberare mai
rapida de caldura
- Temperaturi de ardere limitate
Ceramica
Fotografie: Beacon Stoves
- Lutul ars si tigle inconjoara direct camera de
ardere
- Cladding din ceramica contribuie la o
capacitate termica foarte ridicata. Masa mare
a sobei permite emiterea caldurii foarte incet
in interiorul camerei.
- Necesita cel putin 2 ore de la pornire pentru
a ajunge la productia maxima de caldura dar
va continua sa elibereze caldura pentru
multe ore dupa ce cantitatea de combustibil
a ars complet.
- Poate atinge temperaturi de ardere de pana
la 1000C si randamente ridicate.
De asemenea, exista diferite optiuni pentru captusirea camerei de ardere. Acestea includ:
otel, fonta, caramida refractara, samota, mica. De asemenea, sunt disponibile si sobe
care ard butuci cu cazane in partea din spate.
Sobele care ard lemn, de regula, functioneaza pe principiul arderii complete. Intregul
proces de ardere se desfasoara intr-o singura camera. Aerul de ardere este introdus in
camera de ardere sub forma de aer primar si aer secundar. Combustibilul este introdus in
camera de ardere in sarja. Aerul primar trece prin gratar inainte de a patrunde in camera
de ardere.
Sobele conventionale care ard lemn sunt dotate cu pana la trei usi: usa sin partea de sus
serveste pentru incarcarea butucilor, usa din mijloc serveste la curatirea manuala a
gratarului, iar a treia usa serveste la evacuarea cenusii. Aerul de ardere poate fi reglat
manual prin intermediul unor amortizoare sau a unor manere. Cel mai simplu mod de
proiectare este cel fara separarea aerului de ardere primar si secundar.
- 40 -
Aer primar
Evacuarea gazelor de ardere
Aer secundar
Figura 26: Soba care arde butuci pe baza principiului arderii complete
In contrast cu focurile in spatii deschise sobele care ard butuci sunt echipamente inchise
sigilate. Sobele moderne are ard lemn in partea de sus :
- Camere de ardere bine dimensionate cu lut ars (asigura temperature ridicate si timpi
de sedere mari).
- Baffle plates (high turbulence for mixture of combustion gases and air).
- Alimentare separate pentru aerul primar si aerul secundar.
- Control fin al aerului de ardere.
Suplimentar acestor categorii de sobe in functie de materialul din care sunt fabricate mai
exista doua categorii:
- Sobe cu un singur perete captusit care emit
caldura in principal prin radiatie
- Sobe cu pereti dubli captusiti care emit caldura prin
convectie. Sobele moderne care ard lemn au usi
de sticla cu pane-purging. Pentru a pastra geamul
curat se .. care
consta din doua straturi de geam. In interiorul
acestor straturi aerul este aspirat din camera in
zona de ardere si contribuie la ardere ca aer
secundar sau tertiar. Acest principiu de functionare
raceste suplimentar geamul exterior al ferestrei.
Aerul primar este introdus in camera de ardere prin
gratar, aerul secundar de ardere este introdus prin
partile laterale si prin pane-purging.
-
-
Figura 27: Geam purificator
Evacuare
gaze de
ardere
Aer primar/secundar
Aer primar
Usa de
sticla
Aer
purificat
prin usa
de sticla
- 41 -
- Figura 27 prezinta un alt concept pentru pane-
purging. In acest caz, aerul atmospheric este
aspirat intre geamuri pe la baza usii si este
reintrodus in camera prin partea de sus.
Pentru a garanta functionarea sigura, toate instructiunile relevante pentru instalarea
sobelor care ard lemn trebuie sa fie avute in vedere, cum ar fi distantele minime de la
soba la perete si de la conducta de gaze de ardere la perete cat si protectia podelelor
inflamabile.
Figura 28: Principiul de
functionare al unei sobe care
arde butuci
Figura 29: O soba care arde butuci in cazan in partea din
spate (a se vedea teava din cupru in partea stanga a
sobei)
3.2.2.1 Instalarea
Principalele consideratii avute in vedere atunci cand se decide instalarea unei sobe care
arde butuci sunt:
- Transferul de caldura prin peretii cladirii si pozitionarea sobei in asa fel incat sa
asigure caldura acolo unde se cere.
- Pozitionarea si modelul cosului de fum.
- 42 -
- Sistemul de ventilatie: Este necesara asigurarea unei ventilari adecvate pentru a
furniza aerul necesar arderii. Acest aer poate proveni din camera sau dintr-o admisie
externa separata de aer. In ambele cazuri trebuie asigurata o ventialre adecvata in
camera in conformitate cu reglementarile in cladiri acceptate.
- Protectia la foc si materialele inconjuratoare: Datorita faptului ca, sobele se incalzesc
in timpul functionarii si usa din sticla devine fierbinte trebuie cu grija sa se asigure ca
toate materialele combustibile sunt pastrate la o distanta sigura. Soba nu trebuie sa
fie plasata direct pe podele inflamabile cum ar fi covorul. Trebuie pastrate spatii
minime intre soba si peretii inconjuratori si mobila. Reglementarile pentru cladiri in
Marea Britanie si Irlanda de exemplu specifica distante minime intre echipament si
peretii corespunzatori rezistenti la caldura de 150 mm si intre deschiderea sobei si
marginea vetrei de 225 mm. Reglementarile mai exprima clar, de asemenea, ca
vetrele sobelor trebuie sa fie realizate din materiale robuste corespunzatoare si de
dimensiuni potrivite in asa fel incat, in utilizarea normala acestea sa previna aparitia
focului de la aprinderea echipamentelor la materialul din care este facuta cladirea si
mobilierul si astfel sa se limiteze riscul ca persoane sa fie in mod accidental arse.
Figura 30: Pozitionarea sobei trebuie sa tina seama de transferul de caldura din cladire sau
din camera
(Grafica: Beacon Stoves)
3.2.3 Sobele care ard pelete
Sobele care ard pelete prezinta cateva avantaje fata de sobele care ard butuci la modul
ca aceste sobe functioneaza automat cu un nivel mult mai mare de control si cu un
- 43 -
randament mai ridicat. Oricum, atat echipamentul cat si combustibilul tind sa coste mai
mult. Ca si sobele care ard butuci, sobele care ard pelete furnizeaza caldura in mod
direct in spatiile de locuit. Principalele caracteristici ale unei sobe care arde pelete sunt:
- Sobele care ard pelete furnizeaza caldura spatiului
de locuit prin intermediul sticlei si prin convectie.
Convectia este in mod obisnuit asistata de un
ventilator.
- Majoritatea sobelor au drept caracteristica
principala auto-aprinderea. Peletele sunt livrate
dintr-o magazie de pelete in cuptor automat si sunt
initial . folosind un pistol cu aer cald.
- Sobele care ard pelete sunt disponibile la puteri
nominale intre 5 si 15 kW si sunt in mod obisnuit
proiectate pentru a utiliza drept combustibil doar
peletele din lemn.
- Temperaturile de ardere sunt de regula cuprinse
intre 500 -700C.
- Necesita alimentare electrica pentru motoarele
burghiului si pentru ventilatoare.
- De obicei au o productie variabila si control
termostatic.
- De regula au randamente de: 80-90%.
Figura 31: Sobele care ard
pelete pot fi, fie independete,
fie incastrate in perete
(Fotografie: Solid Fuel
Association)
3.2.3.1 Functionarea unei sobe care arde pelete
Sobele care ard pelete sunt potrivite pentru functionare continua: productia minima de
caldura este 30% din productia nominala. Principiul de functionare este descris mai jos:
- 44 -
- Alimentarea cu combustibil si
arderea: Majoritatea sobelor
care ard pelete functioneaza pe
principiul caderii combustibilului
in arzator asa cum se prezinta in
Figura . Peletele cad printr-un
pe patul de
ardere de pe gratar. Aprinderea
initiala se realizeaza cu un pistol
cu aer cald. In timpul arderii
peletele patrund din partea
superioara a patului de ardere in
partea inferioara. Aerul primar
de ardere este furnizat de
dedesubt. Timpul mare de
sedere al peletelor in patul de
ardere determina o rata ridicata
a arderii. Acest sistem de
alimentare permite o alimentare
corecta cu pelete conform cu
cererea de energie si este astfel
adesea folosita pentru cuptoare
cu productie nominala de
caldura foarte mici cum sunt
sobele care ard pelete.
Figura 32: Functionarea arzatorului alimentat prin
partea de sus
- Configuratia echipamentului:
Rezervorul de pelete este in
mod obisnuit incorporat in
aceeasi unitate ca si arzatorul.
Prezentarea schematica din
Figura 33 arata cum diferitele
componente sunt de regula
asezate. Separarea sistemului
de alimentare de arzator asigura
protectia efectiva impotriva
arderii in rezervor. Cenusa este
inlaturata manual sau mecanizat
by a dumping grate. Sobele care
ard pelete sunt adesea echipate
cu usi de sticla care sunt
curatate cu aer (vezi
-
-
Figura 33: Functionarea unei sobe care arde pelete
(Grafic: XCO2)
17
17
Taken from Low Carbon Heating with Wood Pellet Fuel, XCO2 Conisbee Ltd, www.xco2.com
Aer
secundar
Aer primar
Cenusa
Furnal
Alimentare
pelete
Banda incarcare pelete
Locas
ardere
Aspiratie aer
in camerea
de ardere
Alimentare cu
combustibil in
proportie
optima
Flacarile sunt
vizibile prin
geam
Banda
incarcare
combustibil
Proportiile corecte
de aer si combustibil
rezulta in arderea
curata si in cenusa
putina de depozitat
Ventilatorul
convector asigura
distributia caldurii
- 45 -
- Figura ). Flacarile formate la
arderea peletelor arata ca o
combinatie intre flacari rezultate
din arderea gazului natural si a
lemnului.
- Alimentarea cu aer: Alimentarea cu aer primar si aer secundar de ardere este
controlat de catre un ventilator silentios. Este posibila, de asemenea, si alimentarea
cu aer exterior printr-o conducta pentru unele sobe care ard pelete, lucru important
pentru casele cu ventilatie controlata. Unele sobe care ard pelete prezinta drept
caracteristica un ventilator suplimentar cu convectie pentru a imbunatati procesele de
convectie.
- Controlul: Au fost dezvoltate diferite concepte de control pentru a alimenta flacara cu
cantitatea optima de aer de ardere. In multe cazuri ventilatorul este controlat cu viteza
de rasucire a combustibilului. Temperaturile gazelor de ardere sunt masurate pentru a
determina daca are loc arderea. Senzorii lamda sunt utilizati frecvent pentru control in
cuptoarele cazanelor, dar sunt mai putin utilizati in cazul sobelor care ard pelete
datorita costului lor relativ ridicat.
3.2.4 Cazanele care ard pelete
Cazanele care ard pelete sunt disponibile pentru puteri instalate mai mari decat sobele
care ard pelete (>8 kW) si pot asigura incalzirea pentru o cladire intreaga. In general,
aceste echipamente sunt adecvate doar pentru a utilize pelete din lemn insa ca varianta
de rezerva pot fi folositi si gazul natural si petrolul. Cazanele care ard pelete au cerinte
reduse de curatare a cenusii (si sunt in mod obisnuit alimentate cu pelete dintr-un
depozit, siloz sau rezervor.
Cazanele care ard pelete prezinta in mod obisnuit urmatoarele caracteristici:
- Reglarea automata a aerului, alimentare modulata;
- Aprinderea automata si cronometre;
- Temperaturi de curgere potrivite (convenabile) pentru radiatoarele din Marea
Britanie (~80C);
- Optiuni pentru auto-curatirea schimbatorului de caldura;
- 46 -
- De obicei randamente sezoniere >80%;
- Curatare automata a cenusei.
Cazanele care ard pelete functioneaza utilizand un sistem de control al sarjei in care
mecanismul fochist livreza o cantitate mica de pelete in zona de ardere, peletele sunt
arse si apoi mai multe pelete sunt livrate si asa mai departe. Acest lucru le face sa fie mai
lente in a raspunde unei variatii in cererea de caldura atunci cand se compara cu
echipamente care ard gaz natural sau petrol. Aceasta problema poate fi remediata prin
utilizarea unui rezervor de apa fierbinte sau a unui rezervor termic. These are considered
more fully in ..
Cazanele care ard pelete functioneaza complet automatizat cu alimentarea a arzatoarelor
prin partea superioara, prin partea inferioara sau prin partea orizontala. Aceste trei tipuri
alimentare cu conbustibil a cazanelor care ard pelete sunt prezentate mai jos:
Cazanele alimentate prin partea superioara: Mecanismul de alimentare prin partea
superioara este descris in sectiunea 3.3.1 in descrierea sobelor care ard pelete. Acest
principiu de ardere permite alimentarea corecta. Este foarte potrivit a fi utilizat pentru
cereri mici de caldura si pentru moduri de functionare pornit/oprit. Pentru asigurarea
functionarii corespunzatoare gratarul trebuie sa fie curatat automatizat. Poate aparea
fenomenul de zgurificare daca sunt folosite pelete de proasta calitate.
Cazane alimentate
prin partea
inferioara: Intr-un
sistem de alimentare
prin partea inferioara
peletele sunt livrate
in zonele de ardere
prin intermediul unui
transportor surub.
Aerul primar de
ardere este furnizat
printr-un gratar de
otel sub forma de inel
asa cum este
prezentat in Figura .
Aer primar
Aer secundar
Aer secundar
Gaze fierbinti catre cazan
Lemn uscat
Lemn ars Lemn ars
Burghiu surub
pentru
combustibil
Figura 34: Arzator alimentat prin partea inferioara [Sursa: British
Biogen]
Figure 35: Stoker burner [Source: British Biogen]
Arzatorul stoker: In
arzatorul stoker (cunoscut
si ca arzator orizontal)
combustibilul este furnizat
in arzator printr-un burghiu
orizontal. Un ventilator de
mici dimensiuni sulfa aer
sub si peste combustibil
pentru a furniza aerul
primar si secundar
producand o flacara mare
care traverseaza cazanul
Suflanta aer
Combustibil de ars
Gauri aer
Flacari
Cenusa
Camera de aer
Uscare combustibil
Banda din fonta
Alimentare
combustibil
prin sistemul
burghiu
- 47 -
transferand caldura
cazanului
18
O schema tipica a unui cazan care arde pelete cu schimbatoare de caldura cu tuburi
verticale este prezentat in Figura de mai jos.
LEGENDA:
1: Izolatie
2: Capul arzatorului
3: Container cenusa
4: Senzor
5: Aspiratie aer secundar
6: Schimbator caldura
7: Curatare automata
schimbator de caldura
8: Racord cos
9: Senzorul Lamda
10: Aspiratie aer primar
Figura 36: Cazan care arde pelete alimentat prin partea inferioara
[Fotografie: Grupul SWS
19
]
18
Web-site Combustibili pe baza de lemn in Irlanda de Nord (Octombrie 2006):
http://www.woodfuelwales.tthosting.co.uk/boilers.php
19
Cladiri mari incalzire cu combustibili pe baza de lemn, Grupul SWS
http://www.bioheat.info/handbook/index_en-gb.html
- 48 -
Figura 37: Sectiune verticala intr-un cazan care arde pelete prezentand spiralele vibrante
care permit evacuarea automata a cenusii
3.2.5 Cazanele care ard aschii din lemn
In general echipamentele care ard aschii din lemn sunt potrivite pentru acoperirea unor
cereri de caldura mai mari, insa cele mai mici cazane care ard aschii din lemn (cu puteri
instalate de 30-100 kW) vor fi potrivite pentru aplicatii casnice mai mari. Cazanele care
ard aschii din lemn de aceste dimensiuni necesita un combustibil cu specificatii de
calitate foarte ridicati in care aschiile sunt de marime apreciabila si continutul de umiditate
este sub 30%.
Cazanele de aceste dimensiuni care ard aschii din lemn folosesc de obicei arzatoare
alimentate prin partea inferioara (descrise in sectiunea 3.4, Figura ) sau arzatoare stoker
(Figure ). Aceste tipuri de arzatoare sunt mai putin potrivite pentru combustibilii cu o
cantitate de umiditate peste 30% (calculate pe baza umezelii), datorita faptului ca aceste
tipuri de arzatoare nu expun combustibilul unei calduri radiante pentru a fi uscat inainte
de a intra in zona de ardere.
Cazanele care ard aschii din lemn functioneaza in mod asemanator cazanelor care ard
pelete, insa necesita o alimentare mai robusta cu combustibil si solicita cerinte mai mari
de intretinere (a se vedea sectiunea ...). Cazanele care ard aschii din lemn pot
prezenta urmatoarele caracteristici:
- Auto aprindere
- Auto curatare
- Evacuarea automata a cenusii
- Control lamda
3.2.6 Cazanele care ard butuci
Cazanele care ard butuci asigura incalzire si apa calda unei locuinte sau unei cladiri mai
mari. Principalele lor caracteristici sunt prezentate mai jos:
- Incarcarea manuala a combustibilului de regula zilnic si aprindere manuala.
- 49 -
- Cazanele care ard butuci functioneaza pe principiul arderii in sarja si este mai
putin capabil sa functioneze la sarcina partiala fata de cazanele are ard aschii din
lemn sau pelete din lemn (sau cazanele care ard combustibili fosili) astfel incat
este ncesar in mod normal un accumulator sau un rezervor de caldura (a se
vedea sectiunea 3.5).
- Unele modele prezinta control lamba pentru potrivirea incarcarii.
- Temperaturi ridicate (1000C) pentru randamente ridicate (85-90%).
- Sunt disponibile variante cu multi-combustibil insa acestea pot avea randament
mai redus.
- Un curent de aer inclus de catre un ventilator este folosit pentru a evacua gazele
din lemn din camera primara de ardere in camera secundara de ardere.
Cazanul este cmplet izolat ceea ce determina pierderi foarte reduse prin radiatie. In
Figura 4 este prezentata o schita a unui cazan care arde butuci.
Figura 48: Schita unui cazan care arde butuci
[Sursa: Froling]
LEGENDA:
1. Rezervorul de butuci
2. Camera de ardere cu temperatura ridicata
3. Controlul electronic al curentului de aer indus de ventilator
- 50 -
4. Conceptul de control modular cu microprocesor
5. Schimbatorul de caldura
6. Sistemul de evacuare al gazelor arse partial, pentru a preveni scaparile de fum
3.3 SISTEME DE DEPOZITARE A COMBUSTIBILULUI
Alegerea tipului si marimii depozitului de combustibil si a modului de livrare depinde de:
- tipul combustibilului si al aparatului;
- cererea de caldura si deci de ce cantitate de combustibil este ceruta
- frecventa cu care se fac livrarile si de orice restrictie asupra acestora (de exemplu
intr-o zona de constructii sau datorita efectului asupra pretului combustibilului
daca combustibilulul este livrat cu o frecventa mai mare);
- spatiul avut la dispozitie;
- disponibilitatea unui vehicul de a livra combustibilul pe santier: Cea mai simpla
cale de livrare pentru pelete si aschii este sa fie disponibile pentru a
combustibilul in magazine. Pentru alte configuratii ale depozitului pot fi necesare
echipemente speciale pentru transferul combustibilului din vehiculul care face
livrare in magazie.
3.3.1 Depozitarea bustenilor
Cazanele care ard busteni sunt alimentate manual. Despicarea lemnului in busteni in
functie de dimensiunea camerei de ardere este realizata, de asemenea, manual sau cu
ajutorul unui despicator. Dimensiunea lemnului depozitat depinde de modul in care
proprietarul va procesa singur bustenii de la un furnizor. Daca proprietarul despica si
usuca singur bustenii atunci trebuie sa existe suficient spatiu pentru a permite pregatirea
acestora cel putin o vara si o iarna si ideal ar fi 2 ani de pregatire.
Photo: Beacon Stoves
Figura 5: Magazia de butuci trebuie sa permita un current de aer din abundenta insa trebuie
sa protejeze bustenii impotriva ploii
3.3.2 Depozitarea peletelor din lemn
Un cazan de dimensiuni tipice utilizeaza 10m
3
sau 6,5 t/an de pelete din lemn. Sobele
care ard pelete pot utiliza mai putin.
- 51 -
Cateva consideratii principale pentru depozitarea peletelor din lemn sunt:
- daca peletele sunt disponibile in pungi sau en-gross (de regula un petrolier) ;
- peletele din lemn pot fi furnizate suplimentar mai departe decat alt tip de
combustibil lemnos astfel incat livrarile en-gross pot reduce costurile si utilizatorul
poate sa doreasca proiectarea depozitului de combustibil pentru livrari en-gross;
- peletele sunt uscate si curg liber si pot fi trase sau absorbite intr-un depozit de
combustibil.
- praful se poate acumula in depozitele en-gross creand in acest fel pericol pentru
sanatate si siguranta.
Sunt prezentate mai jos cateva dintre diferitele variante de depozitare a peletelor:
- peletele din lemn pot fi livrate in saci. Acestia au de regula greutati de 15-25 kg,
sau pot fi de greutati mai mari si mult convenabil a fi folositi pentru sobe si cazane
cu care sunt alimentate manual. Cumpararea peletelor in saci
este in mod normal mai costisitoare.
- pot fi facuti pereti despartitori cu aspect de pelete si depozitul de combustibil sa
fie construit in santier Partition walls can be made pellet bearing and the fuel
store constructed in-situ. Un exemplu este prezentat in Figura . Peretii vor trebui
proiectati cu grija astfel incat ei sa poata sa suporte greutatea peletelor.
- Un siloz flexibil pre-fabricat poate fi instalat in interiorul unei imprejmuiri ignifuge.
Un astfel de exemplu este prezentat in Figura . Tesatura din care este realizat
materialul este permeabila la aer dar rezistenta la praf. Silozul pre-fabricat poate fi
contruit rapid si usor odata ce peretii din material ignifug au fost construiti.
Figura 40: Pelete din lemn ambalate Figura 41: Depozit de pelete cu pereti
despartitori si burghiu
[Sursa: Okofen]
Figura 42: Depozit de pelete si sistem de Figura 43: Siloz prefabricat si burghiu
- 52 -
alimentare cu pelete cu vacuum
[Sursa: Paradigma]
[Sursa: Okofen]
Oricare ar fi solutia aleasa pentru configuratia depozitului, exista cateva cerinte de
proiectare care trebuie respectate cum ar fi:
- Regulile de protectie impotriva incendiului trebuie sa fie luate in seama. In unele
zone, autoritatile locale pot solicita ca peretele dintre depozitul de pelete si cazan
sa fie ignifug.
- Peretii si partile de sustinere trebuie sa fie construite in asa fel incat sa poata
suporta incercarile statice corespunzatoare.
- O podea inclinata (la 35 45
o
) poate ajuta la o golire a camerei depozitului prin
alunecarea continua a peletelor catre sistemul transportor.
- Trebuie sa existe o deschidere de cel putin 400 mm diametru, capabila sa reziste
la greutatea peletelor.
- Camera de depozitare (inclusiv usa) trebuie sa fie impermeabile la praf.
- Toata camera de depozitare trebuie sa fie protejata impotriva umiditatii deoarece
se stie ca chiar si conditia apei distruge calitatile peletelor.
- Doua duze metalice pentru furnizarea combustibilului si evacuarea aerului de
iesire trebuie sa fie instalate la o distanta de 50 cm. Daca este posibil, camera de
depozitare trebuie sa aiba doar un singur perete exterior pe care sa fie amplasate
cele 2 duze. Sunt necesare racorduri standardizate cu suruburi .
pentru legatura cu rezervorul camionului.
- Depozitul trebuie sa fie de forma dreptunghiulara, iar duzele pentru si
extragere trebuie sa fie situate pe una din partile inguste.
- Un pres refractar opus duzelor trebuie sa previna distrugerea peletelor in timpul
procesului de umplere.
Figura 44: Sectiuni in depozitul de pelete (Grafica: Okofen
20
)
20
kofen http://www.pelletsheizung.at, October 2006
- 53 -
Figura de mai sus prezinta cum volumul util al depozitului de pelete este mai mic decat
volumul actual al depozitului deoarece un gol de aer va fi necesar si daca fundul nu este
oblic atunci o parte din volum nu va putea fi utilizat.
3.3.3 Depozitarea aschiilor din lemn
Optiunile pentru depozitarea aschiilor de lemn sunt fie depozitarea in buncar, fie
depozitarea in siloz. Ideal ar fi ca ele sa fie proiectate astfel incat combustibilul sa poata fi
basculat in depozit. O caracteristica importanta, pentru depozitarea aschiilor din lemn, o
reprezinta continutul de umiditate al aschiilor. Daca aschiile sunt prea ude si nu exista
ventilatie suficienta, atunci vor mucegai in timpul depozitarii. Conform standardului
austriac, aschiile din lemn cu un continut de apa de pana la 30% sunt stabile la
depozitare. Aschiile mai umede trebuie depozitate pentru perioade mai lungi intr-un
depozit unde exista aer suficient si depozitate intr-un buncar inchis doar pentru perioade
scurte de timp. Un tip de depozit potrivit este prezentat in Figura .
Aschiile din lemn sunt transportate din buncar sau siloz catre cazan fie prin intermediul
unui transportor cu surub/burghiu fie printr-un burghiu conic. Cum aschiile din lemn nu
curg liber si blocarea sarjei este prezenta in buncare si silozuri, in unitatea de depozitare
sunt adaugati agitatori simpli pentru a usura inlaturarea. Tipurile de baza sunt articulate
sau agitatoare rotative, cat si burghie conice sau rotative. Un exemplu este prezentat in
Figura .
Figura 45: Agitator rotativ care ajuta la
inlaturarea aschiilor din depozit
Figura 46: Buncar de aschii din lemn cu
parti oblice
Figura 47: Zona acoperita cu aschii din lemn
pentru uscare si depozitare
Figura 48: O rampa care permite aschiilor
din lemn sa fie descarcate in depozit
- 54 -
Figura 49: Buncar de aschii din lemn cu transportor agitator cu surub
Este avantajos sa se realizeze un aranjament acolo unde aschiile sunt descarcate in
depozit. Acest aranjament poate consta in realizarea unui depozit subteran sau in
realizarea unei rampe asa cum este prezentat in Figura .
Figurile 50: Depozite de aschii din lemn care necesita echipament special de basculare
pentru a livra combustibilul
3.3.4 Volumul depozitului de combustibil
Pentru a calcula volumul depozitului de combustibil necesar sunt ceruti urmatorii
parametrii:
- Cererea de energie
- Puterea calorifica a combustibilului
- Densitatea combustibilului
Mai jos sunt date cele doua relatii importante de calcul.
) / (
) (
) (
kg kWh calorifica Puterea
kWh energie de bruta Cererea
kg l combustibi de Consumul =
) / (
) (
) (
3
3
m kg lului combustibi Densitatea
kg l combustibi de Consumul
m lului combustibi Volumul =
Exemplu: Sa se calculeze volumul depozitului pentru pelete necesar daca:
- Cererea anuala de caldura este de 24000 kWh, iar cererea lunara de caldura
este de 4000 kWh.
- Densitatea peletelor = 600 kg/m
3
- 55 -
- Puterea calorifica a peletelor = 3,2 kWh/kg.
- Peletele urmeaza sa fie livrate cu o frecventa maxima de o data pe luna.
1) Calculul consumului de combustibil in timpul celei mai reci luni:
luna pe kg
kg kWh
kWh
kg l combustibi de Consumul 1250
) / ( 2 , 3
) ( 4000
) ( = =
2) Calculul volumului de combustibil necesar:
3
3
3
08 , 2
) / ( 600
) ( 625
) ( m
m kg
kg
m l combustibi de Volumul = =
Deci, volumul util total al depozitului de combustibil va fi de 2,08 m
3
Deci, daca un depozit de pelete este ales si
total volumul util volumul
3
2
=
Atunci,
3
08 , 2
3
2
m l combustibi de i depozitulu volumul =
3
12 , 3 m l combustibi de i depozitulu volumul =
Este important de remarcat faptul ca, calcularea volumului depozitelor pentru aschiile din
lemn si pentru butuci este mai dificil de realizat datorita faptului ca rapoartele dintre
produsele ambalate si densitatile in vrac sunt mai putin consistente. Valori ale intensitatii
in vrac pentru aschiile din lemn si busteni sunt date in Tabelul 3. In Tabelul 10 sunt
prezentate densitatile pentru diferitele tipuri de combustibili si pentru diferite specii de
copaci. Rapoartele intre produsele ambalate pentru busteni si aschii sunt date mai jos
desi acestea pot varia:
Lemn solid
1 m
3
Busteni
1,43 m
3
Aschii din lemn
2,43 m
3
Tabelul 10: Densitati ale lemnului, kg/m
3
Specii Fag Stejar Molid Pin
Tipul
combus-
tibilului
Solid Busteni Aschii Solid Busteni Aschii Solid Busteni Aschii Solid Busteni Aschii
Raportul
de amba-
lare
1 1,43 2,43 1 1,43 2,43 1 1,43 2,43 1 1,43 2,43
Continut de umiditate, pe baza umezelii, %
0 558 390 230 588 411 242 361 253 149 448 313 184
10 620 434 255 654 457 269 401 281 165 498 348 205
15 657 459 20 692 484 285 425 297 175 527 369 217
20 698 488 287 735 514 303 452 316 186 560 392 231
30 798 558 328 840 588 346 516 361 212 640 448 264
- 56 -
40 930 651 383 980 686 403 602 421 248 747 552 307
50 117 781 459 1177 823 484 722 505 297 897 627 369
3.4 SISTEMUL DE EVACUARE - COSUL
3.4.1 Rolul cosului
Rolul unui cos este de a curata produsele de ardere in siguranta prin structura si de a le
elibera in atmosfera in siguranta la un nivel si o pozitie care sa nu cauzeze neplaceri. In
acelasi timp, in cazul multor dispozitive actiunea cosului este de a aspira aer proaspat in
dispozitiv pentru ca arderea sa se poata realiza.
Proiectarea si instalarea adecvata a unui cos este deci esentiala pentru functionarea
eficienta si in siguranta a dispozitivului de incalzire cu lemn. Exista multe variante pentru
proiectarea cosurilor, insa proiectarea acestora trebuie sa fie potrivita pentru dispozitivul
respectiv, cladirea si locatia.
Figura 51: Componentele sistemului de evacuare la cos. (Grafica: Document aprobat J)
3.4.2 Efectul de circulatie si proiectarea cosului
- 57 -
Efectul de circulatie rezulta din diferenta
dintre temperatura gazelor la cos si
temperatura aerului exterior.
- Gazele de ardere calde se dilata,
devin mai putin dense si sunt impinse
pe cos in sus de catre o coloana de
aer mai rece si mai dens de volum
egal.
- Cu cat diferenta de temperatura este
mai mare, cu atat este mai mare
curentul (diferenta de presiune).
- Cu cat cosul este mai inalt cu atat mai
mare este greutatea coloanei
diferentiale si cu atat mai mare este
curentul.
Figura 52: The stack effect
(Grafica: Euroheat)
21
Unele sisteme de evacuare la cos pot functiona doar prin intermediul efectului de
circulatie. Acesta este cunoscut ca sisteme cu curent de aer natural si da nastere la o
presiune negativa in tiraj. Instalarea unei fante de aspiratie la capatul cosului poate
conduce la cresterea curentului de aer (sau la reducerea mai mare a presiunii). Acest
sistem este cunoscut ca un tip de curent de aer cu ventilator.
Un alt tip este cel cu curent de aer fortat care utilizeaza o fanta suflanta care asigura
aerul necesar arderii si poate da o preziune pozitiva in tirajul de fum. Curentul de aer
necesar este de regula specificat de catre producatorul dispozitivului, iar curentul de aer
poate fi masurat folosind un calibru de curent de aer. In cazul cosurilor cu curent de aer
natural, curentul de aer depinde printre alti factori de influenta de: proprietatile cosului, de
modul de proiectare al acesteia si de actiunea vantului.
3.4.3 Controlul si stabilitatea curentului de aer
Datorita faptului ca temperatura
exterioara influenteaza curentul
de aer cosul trebuie sa fie
proiectat astfel incat sa ofere un
curent de aer, ca intr-o zi calda.
Acest lucru poate insemna ca
intr-o zi rece curentul de aer
poate sa fie prea mare. Curentul
de aer poate fi controlat cu
ajutorul catorva metode, cele
mai comune fiind:
1) Proiectarea unui copac in
partea de final a cosului.
2) Utilizarea unui stabilizator de
curent de aer.
Figura 53: Actiunea unui stabilizator de curent de aer
Sursa: Euroheat
22
21
The Flue Technical Guide, IN1087 Edition C, Euroheat March 2006
- 58 -
Un stabilizator de cos poate ajuta la controlul curentului de aer. Un stabilizator simplu de
cos consta dintr-o clapeta cu balama cu o balanta cu greutate ajustabila care este reglata
pentru a permite clapetei sa se deschida atunci cand presiunea negativa din interiorul
cosului este foarte scazuta. Prin patrunderea aerului rece in cos, gazele de ardere din
cos sunt racite si astfel curentul de aer este redus. Metodele mai sofisticate pot oferi un
control variabil al curentului de aer.
3.4.4 Consideratii de proiectare a sistemului de evacuare la cos
Proiectarea unui cos de fum trebuie sa tina cont de urmatoarele consideratii:
- Tipul dispozitivului care arde lemn: dispozitivele de diferite tipuri si dimensiuni au
cerinte diferite de curent de aer si produc diferite cantitati de gaze de ardere ce
urmeaza a fi evacuate.
- Utilizarea multipla a sistemului de evacuare: in mod normal un dispozitiv trebuie
sa aiba un cos de evacuare.
- Sectiunea transversala in forma si diametrul cosului: acestea trebuie sa fie in mod
normal constante si trebuie sa fie de o dimensiune suficienta.
- Inaltimea efectiva a cosului: aceasta afecteaza curentul de aer din cos.
- Lungimea cosului in interiorul partii reci a cladirii (de ex. orice spatiu neincalzit,
cum ar fi: podul).
- Lungimea cosului in afara cladirii: aceasta influenteaza izolatia ceruta si
posibilitatea condensarii gazelor de ardere.
- Pozitia cosului relativ la cladire si la celelalte cladiri invecinate si obstructiile care
pot afecta fluxul de aer si deci, curentul de aer.
Proiectarea cosului de fum pentru combustibilul solid si materialele din care acesta este
construit trebuie, de asemenea, sa indeplineasca urmatoarele criterii de proiectare
(producatorii pot oferi si alte recomandari mai specifice):
- Clasa de temperatura (temperatura nominala de functionare a cosului) 450C (de
ex.; rezistenta la caldura testata la o temperatura de pana la 550C)
- Rezistenta la arderea funinginii testata pana la o temperatura de 1000C
- Ideal ar fi sa fie rezistent complet la umiditate
- Suprafata sa fie finisata: suprafata interioara trebuie sa fie neteda si fara crapaturi
- Izolatia termica trebuie sa fie instalata pentru a preveni condensarea gazelor de
ardere pe suprafetele reci
- Accesul sa fie facil pentru curatire si inspectie
- Sa fie in conformitate cu instructiunile producatorului si cu standardele europene
cat si cu reglementarile in constructii locale/nationale (aproape toate contin cerinte
specifice pentru cosuri).
In general sistemele de evacuare la cos a dispozitivelor care ard lemn sunt realizate fie
din material ceramic fie din otel inoxidabil. Pot fi utilizate insa si alte materiale. Durata de
viata a unui cos depinde de constructia sa si, de asemenea, de tipul combustibilului si de
arderea in dispozitiv. De exemplu, peletele cu un continut mai ridicat de lignina pot avea
un continut mai mare de sulf, lucru care conduce la aparitia coroziunii.
22
The Flue Technical Guide, IN1087 Edition C, Euroheat March 2006
- 59 -
Modul de conectare al dispozitivului la cos este, de asemenea, foarte important.
Conectarea trebuie sa:
- fie scurta ca lungime;
- fie etansa;
- aiba o inclinatie indreptata in sus;
- fie izolata;
- aiba un numar minim de ramificatii;
- fie usor de curatat.
3.5 FUNCTIONAREA SI INTRETINEREA SISTEMELOR DE INCALZIRE CU LEMN
Dispozitivele de incalzire care functioneaza cu biomasa ca si celelalte tipuri de
dispozitive, necesita intretinere pentru a se asigura functionarea lor eficienta si sigura.
Cerintele generale de functionare si intretinere ale sistemelor de incalzire cu biomasa
sunt descrise mai jos impreuna cu cateva cauze comune de probleme ale sistemelor.
Producatorul unui anumit dispozitiv, in mod normal ofera un manual cu instructiuni de
folosire si intretinere in care sunt descrise procedurile de intretinere, cat si intervalele
recomandate de intretinere. Aceste instructiuni trebuie urmate cu grija. Clientul poate fi
sfatuit despre procedurile de functionare, despre utilizarea instrumentelor si despre
notiuni generale de baza de intretinere a dispozitivului.
3.5.1 Combustibilul adecvat
Pentru a se asigura functionarea corecta a dispozitivelor de incalzire este foarte
important ca in aceste dispozitive sa se arda combustibilul potrivit, de dimensiuni, calitate
si tip adecvate. De exemplu, arderea carunelui intr-un dispozitiv care a fost proiectat sa
arda biomasa poate cauza pagube importante. In plus, arderea unui tip diferit de lemn
poate conduce la cresterea cantitatii de funingine si smoala din cos. Mai multe detalii
legate de proprietatile de ardere ale lemnului si a calitatii combustibilului din lemn pot fi
gasite in Sectiunea 3.1.
3.5.2 Alimentarea cu aer
Toate dispozitivele care functioneaza cu biomasa necesita o cantitate corespunzatoare
de aer pentru a asigura arderea completa si evacuarea suficienta a fumului la cos.
Alimentarea necorespunzatoare cu aer creste riscul aparitiei fumului daunator, care poate
patrunde in camera in care dispozitivul este instalat. Aerul insuficient poate conduce si la
arderea incompleta si deci la un randament mai mic al dispozitivului (a se vedea
sectiunea 3.1). Alimentarea cu aer pentru cazanele automate este controlata automat.
Pentru sobele care ard busteni un termometru pe burlan care poate semnala ca soba nu
este neincalzita sau supraincalzita datorita ori insuficientei alimentarii cu aer, ori respectiv
alimentarii cu prea mult aer.
- 60 -
Figura 54: Termometru pe burlan (Fotografie: Stovax)
3.5.3 Curatarea cosului (maturarea cosului)
Toate cosurile trebuie sa fie curatate cel putin o data pe an, de preferat inainte sa
inceapa sezonul de incalzire. Dispozitivele folosite tot timpul anului trebuie sa aiba
cosurile curatate de cel putin doua ori pe an. Intotdeauna, trebuie sa fie folosit un cosar
recomandat, de preferat un membru al Asociatiei Nationale a Cosarilor sau din Breasla
Cosarilor (daca aceasta exista).
Intretinerea unui cos include:
- Maturarea si inlaturarea molozului din toate zonele de cel putin o data pe an si de cel
putin doua ori pe an pentru sobele care ard busteni.
- Inspectie vizuala.
- Testarea; la fum, la curatire.
- Orice reparatii necesare.
3.5.4 Inlaturarea cenusii
Daca cenusa este lasata sa se depuna in interiorul dispozitivului, atunci focul nu va mai
arde corespunzator si dispozitivul poate fi distrus. Cazanele automatizate si sobele care
ard pelete din lemn au ca si caracteristica inlaturarea automata a cenusii, iar cenusarul
poate fi golit automat. Pentru sobele care ard busteni, in general vorbind, dispozitivul
trebuie sa fie alimentat cu o noua sarja de combustibil. Cenusarul trebuie sa fie inlaturat
cu grija din zona de producere si golit intr-un container corespunzator. Un portbagaj
pentru cenusa fierbinte (o cutie metalica cu capac) este ideal pentru acest lucru.
Cenusarul trebuie sa fie inlocuit, focarul este curatat de cenusa cu ajutorul unui vatrai sau
cu mecanismul de curatat cenusa al dispozitivului si adaugat combustibil. Cenusa trebuie
sa fie depusa adecvat, iar cenusa fierbinte nu trebuie sa fie pusa in lazi de gunoi. Cenusa
poate fi, de asemenea, utilizata in gradini si imprastiata in compost sau pe pajisti. Nu este
recomandat ca, cantitati mari de cenusa sa fie plasate in jurul plantelor, in special langa
cele care prefera conditii acide pentru ca cenusa din lemn este alcalina.
3.5.4.1 Intretinerea sobelor care ard busteni
Sobele care ard busteni necesita inlaturarea zilnica a cenusii. In plus, la sfarsitul fiecarui
sezon de incalzire urmatoarele activitati trebuie realizate:
- 61 -
Usa si geamurile sigilate trebuie sa fie curate, verificate si daca este necesar
inlocuite
Termostatele si supapele de aer sa fie curatate
Firebox linings cleaned, checked and if necessary renewed
Curatarea cenusii din baffles
Maturarea cosurilor
Verificarea curentului de aer
3.5.4.2 Intretinerea sobelor care ard pelete
Sobele care ard pelete necesita un nivel de intretinere mai redus decat in cazul sobelor
care ard busteni datorita faptului ca sunt proiectate pentru o functionare semi-automata.
In functie de modelul dispozitivului si de numarul de ore de functionare in fiecare zi, sarja
de combustibil va trebui sa fie alimentata la fiecare 2 - 4 zile. Un regim de intretinere
corespunzator trebuie sa urmeze instructiunile producatorului. Intretinerea va depinde de
cat de multa cenusa, tar si clinker sunt produse si deci de temperatura de ardere, de
continutul de umiditate si de cantitatea combustibilului.
Intretinerea va include in mod normal urmatoarele:
- La fiecare cateva zile: verificarea arzatorului de zgura si clinker si inlaturarea lor cu o
grebla de cenusa. Aerisirile trebuie sa fie curatate daca este necesar.
- Dupa arderea a aproximativ 50-100 kg de combsutibil:
a. Inchiderea sobei, racirea completa si deconectarea de la alimentarea electrica.
b. Inlaturarea vasului arzatorului, verificarea de zgura sau clinker si curatirea tuturor
deschizatoarelor de ardere.
c. Golirea si perierea cenusarului
d. Curatirea ferestrei
- La sfarsitul perioadei de incalzire trebuie efectuata o verificare completa. Aceasta
verificare va include curatarea curatarea si intretinerea fantelor.
3.5.4.3 Intretinerea unui cazan care functioneaza cu aschii din lemn
Cele mai importante cerinte pentru intretinerea unui cazan care functioneaza cu aschii
din lemn sunt prezentate in tabelul de mai jos. Frecventele date presupun o functionare
de 9 luni pe an.
Tabelul 11: Intretinerea unui cazan care functioneaza cu aschii din lemn
Activitatea Frecventa Durata
Maturarea cosului De 2 ori pe an ora
Lubrifierea ID fantelor
O data pe
saptamana
5 minute
Curatarea cenusii O data pe luna ora
Curatarea
schimbatoarelor de
caldura
O data pe luna ora
- 62 -
4. SISTEME SOLARE
4.1 PRINCIPUL DE FUNCTIONARE AL SISTEMELOR SOLARE TERMICE
In sistemele solare termice generarea de caldura este realizata de captatorul solar.
Captatorul solar este, de obicei, instalat pe acoperis. Acesta transforma lumina solara
(radiatia de unda scurta) in caldura. Prin urmare, captatorul este elementul de legatura
intre energia provenita de la soare si utilizatorul de energie. Suprafata absorbanta a
captatorului este cea care genereaza caldura. Aceasta consta intr-o placa metalica
acoperita cu un strat de culoare inchisa, care absoarbe radiatia solara si reprezinta o
parte componenta esentiala a captatorului. La interiorul suprafetei absorbante se gaseste
un sistem de tevi prin care circula agentul de transfer termic, care absoarbe caldura.
Agentul de transfer termic curge de-a lungul unei tevi catre rezervorul de apa calda. Aici
caldura este transferata apei prin intermediul unui schimbator de caldura. Agentul de
transfer termic racit curge printr-o a doua teava inapoi la captator. Apa incalzita se
strange in rezervor. Densitatea apei duce la aparitia straturilor de temperatura in
rezervorul de stocare. Apa cea mai calda ramane in partea de sus a rezervorului. De aici
este utilizata pentru consum. Apa mai rece ramane la baza rezervorului. Acolo apa
proaspata este reincarcata.
Majoritatea sistemelor solare termice din Europa Centrala contin un fluid de transfer de
caldura rezistent la inghet. De obicei acest fluid este o solutie de apa cu glicerina care
circula fortat intr-un sistem inchis. Sistemul solar termic este separat de circuitul intern al
apei. De aceea, acest sistem este numit sistem cu dublu circuit. Atunci cand temperatura
in captator depaseste valoarea temperaturii in cea mai de jos parte a rezervorului de
stocare cu cateva grade Celsius, unitatea de control a sistemului solar porneste o pompa.
Astfel, agentul termic fierbinte curge din captator catre schimbatorul de caldura in partea
de jos a rezervorului de stocare. Aici are loc transferul caldurii catre apa din interiorul
rezervorului care este utilizata ca apa calda.
23
4.2 CIRCULATIA FORTATA
Sistemele solare cu circulatie fortata sunt cele mai utilizate in Europa Centrala si de Nord.
Aceste sisteme sunt in mod normal proiectate pentru a asigura 100% cererea de apa
calda in perioada verii si 50-80% din cererea anuala de apa calda. Circulatia fortata face
posibila separarea rezervorului de captator deoarece fluidul de transfer al caldurii este
pompat intre rezervor si captator. Aceasta inseamna ca rezervorul poate fi amplasat in
interiorul cladirii sau chiar in pivnita, ceea ce adesea face mai usoara integrarea
sistemului solar intr-un sistem de incalzire. Evitarea amplasarii rezervorului pe acoperisul
cladirii este, de asemenea, un avantaj estetic in comparatie cu sistemele de tip
termosifon.
24
Un sistem cu circulatie fortata este un sistem flexibil, dar complex in acelasi timp, datorita
faptului ca necesita atat o pompa cat si un regulator. Un sistem cu circulatie fortata poate
sa functioneze ca un preincalzitor sau poate sa acopere cererea totala de apa calda
menajera daca este echipat cu un incalzitor suplimentar (de ex. un echipament de
incalzire cu pelete integrat).
23
Sonnenenergie e.V. p. 3-5.
24
ESTIF, http://www.estif.org/126.0.html, Download on 22.12.2005 at 12:45.
- 63 -
Figura 55: Ilustrarea unui sistem solar cu circulatie fortata
Sursa: Solarpraxis AG
Legenda: 1. Captator; 2. Rezervor de stocare; 3. Schimbator de caldura; 4. Regulator; 5. Vas de
expansiune; 6. Incalzitor de rezerva; 7. Consumator
4.3 CAPTATOARE SOLARE
4.3.1 Captatoare solare plane
Captatoarele solare plane sunt dispozitive de conversie a energiei care absorb radiatia
solara si transfera energia continuta de aceasta unui fluid de lucru care circula prin
interiorul captatorului. Captatoarele solare plane sunt capabile sa colecteze si sa difuzeze
in mod direct componente ale radiatiei solare.
25
Un captator solar plan este alcatuit din:
placa absorbanta, acoperire transparenta, cuva si izolatie. In general pentru acoperirea
transparenta se foloseste sticla de protectie solara, slab securizata, deoarece permite
transmiterea unei parti mai mari din spectrul de radiatii de unda scurta.
Figura 56: Schema unui captator solar plan
Sursa: www.solarserver.de
25
Jeffrey Gordon (ed.), Solar Energy, The state of the art, ISES position papers, London 2001, p. 145 et sqq.
Acoperire transparenta
Agent
termic
Placa
absorbanta
Cuva
Izolatie
- 64 -
In acelasi timp, doar o foarte mica parte din caldura emisa de placa absorbanta scapa de
sub acoperirea transparenta (efectul de sera). In plus, acoperirea transparenta impiedica
vantul si adierile de vant sa imprastie in atmosfera caldura captata (convectie). Impreuna
cu cuva, acoperirea din sticla protejeaza placa absorbanta de conditiile meteo
nefavorabile. O cuva tipica este construita din aluminiu si otel galvanizat, iar uneori se
foloseste plastic intarit cu fibra de sticla.
Izolatia din spatele placii absorbante si de pe peretii laterali reduce pierderile de caldura
prin conductie. Izolatia este, de obicei, spuma poliuretanica sau vata minerala, desi sunt
utilizate uneori si materiale izolatoare din fibre minerale cum ar fi: vata de sticla, fibra de
sticla, etc. Captatoarele solare plane au dovedit un raport randament/pret bun, precum si
o mare varietate de posibilitati de montare (pe acoperis, in acoperis sau independent).
Comparativ cu alte tipuri de captatoare solare, captatoarele solare plane au cea mai
mare suprafata de absorbtie a caldurii, dar au insa si cea mai mare pierdere de caldura
dintre toate categoriile de captatoare solare.
4.3.2 Captatoare cu tuburi vidate
In cazul captatoarelor cu tuburi vidate, elementul absorbant este localizat intr-un tub de
sticla vidat si nepresurizat. Fluidul de transfer termic curge prin elementul absorbant
direct intr-un tub in forma de U sau in contra curent intr-un sistem tub-in-tub. Mai multe
tuburi conectate in serie sau tuburi paralele conectate intre ele printr-un distribuitor
formeaza captatorul solar. Un captator cu tuburi de caldura contine un fluid special, care
incepe sa se vaporizeze chiar la temperaturi scazute. Aburul se formeaza in tuburile de
caldura si incalzeste fluidul purtator din tubul principal prin intermediul unui schimbator de
caldura. Lichidul condensat se intoarce apoi la baza tubului de caldura.
Figura 57: Schema unui captator cu tuburi de caldura
Sursa: www.solarserver.de
Tuburile trebuie sa fie inclinate la un unghi specific fata de orizontala astfel incat
procesele de vaporizare si condensare sa functioneze corect. Exista doua tipuri de
conectare a captatoarelor la sistemul solar de circulatie. Fie schimbatorul de caldura se
cupleaza direct in distribuitor (conexiunea umeda) fie este conectat la distribuitor
printr-un material conductor de caldura (conexiunea uscata). O conexiune uscata
Tub captator
Schimbator
de caldura
(condensator)
Elementul
absorbant
Tub de caldura
Izolatie
Tub de sticla
- 65 -
permite schimbarea tuburilor individuale fara a goli intreg sistemul de fluid. Tuburile
vidate ofera avantajul functionarii eficiente cu temperaturi ridicate in elementul absorbant
si cu radiatie redusa. Temperaturi mai ridicate se pot obtine, de asemenea, si pentru
aplicatii precum incalzire cu apa calda, producere de abur si aer conditionat.
26
4.3.3 Eficienta captatorului solar
Captatoarele solare termice au diferiti factori de eficienta. Captatoarele solare plane sunt
mai potrivite pentru prepararea apei calde menajere, in vreme ce captatoarele cu tuburi
sunt mai potrivite pentru incalzirea spatiului. Diagrama urmatoare prezinta caracteristici
ale factorului de eficienta precum si aplicatiile potrivite pentru cateva tipuri de captatoare
la o radiatie de 1000 W/m
2
.
Figura 58: Caracteristici ale factorului de eficienta pentru captatoarele solare la o radiatie
de 1000 W/m2
Sursa: ko Institut 1997
26
The Solarserver, http://www.solarserver.de/wissen/sonnenkollektoren-e.html#vak
- 66 -
5. SISTEME DE STOCARE A ENERGIEI TERMICE
Rezervorul de stocare a energiei termice este componenta principala a sistemului de
incalzire cu pelete combinat cu o instalatie solara. Acesta reprezinta conexiunea
hidraulica si in functie de dimensiune si tip, baza pentru un sistem cu o buna functionare.
Exista multe posibilitati diferite de combinare ale acestor doua tipuri de furnizori de
caldura care folosesc surse regenerabile. Containerul de stocare a energiei termice este
in mod obisnuit un rezervor de apa fabricat din otel si complet izolat.
In timpul incarcarii si descarcarii agentul termic (apa, in general) curge prin rezervorul de
apa. Orificiul de admisie a apei calde din partea de sus a rezervorului de acumulare este
proiectat astfel incat sa se evite turbulentele si sa se realizeze o stratificare termica
corespunzatoare. Pentru extragerea caldurii din rezervorul de acumulare a energiei
termice, fie este inversata directia de curgere, fie sunt instalate tuburi de retur cu extractie
separata.
In cazul sistemelor solare de incalzire instalarea unei unitati de stocare a energiei termice
este necesara datorita faptului ca perioadele in care energia solara este disponibila sunt
rareori corespunzatoare cu perioadele in care se cere caldura. Cu ajutorul unui sistem de
stocare, caldura poate fi depozitata atunci cand se produce pentru mai tarziu, cand va fi
necesara.
In cazul sistemelor de incalzire pe biomasa instalarea unui rezervor de stocare a energiei
termice este recomandata. Instalarea rezervorului este necesara atunci cand cererea de
caldura este mai mica decat cea mai mica putere a unui cazan care functioneaza
continuu. Cand acest lucru se intampla, iar rezervorul de stocare nu este instalat, arderea
trebuie oprita imediat de catre regulator prin intreruperea alimentarii cu aer ori cu
combustibil. Cand sistemul de stocare este instalat, atunci cazanul pe pelete nu trebuie
sa fie oprit imediat, iar surplusul de caldura poate fi depozitat in unitatea de stocare.
Dupa ce cazanul pe pelete este oprit, caldura poate fi extrasa la nevoie din rezervorul de
stocare, iar cazanul nu trebuie pornit.
In general, stocarea energiei termice in sistemele de incalzire cu cazane pe biomasa
asigura o functionare continua a cazanului fiind necesare mai putine intervale de
pornire/oprire ale cazanului. Datorita acestui lucru este asigurata o durabilitate mai lunga
cazanului. Figura 6 de mai jos arata cum un sistem de stocare de a energiei termice
poate fi utilizat pentru a ajuta la satisfacerea unei cereri fluctuante de caldura. In acest
exemplu, cazanul functioneaza la putere maxima pentru 10 ore, dar acopera o cerere
variata de-a lungul unei perioade de 24 ore.
- 67 -
Figura 6: Stocarea de energie termica pentru acoperirea unei sarcini termice fluctuante,
in cazul utilizarii biomasei
Sunt disponibile tipuri diferite de rezervoare de stocare a energiei termice in functie de
modul in care incalzirea apei calde menajere este separata de sau integrata in interiorul
rezervorului de stocare sau daca este necesara folosirea unui sistem solar termic
combinat cu un sistem de incalzire pe biomasa. Se pot distinge urmatoarele tipuri:
acumularea de apa calda menajera, acumularea tampon si o combinatie a celor doua,
numita stocare combinata de caldura.
5.1 ACUMULAREA APEI CALDE MENAJERE
Rezervoarele de acumulare a apei calde menajere sunt umplute cu apa potabila pentru
utilizare casnica. Aceasta apa este incalzita de catre schimbatoarele de caldura integrate,
conectate la circuitele de incalzire ale sistemului de incalzire. In mod obisnuit,
rezervoarele standard de acumulare a apei calde menajere au doua schimbatoare de
caldura integrate, pentru doua surse de caldura (sisteme combinate). Unul dintre
schimbatoarele de caldura este responsabil cu preluarea caldurii din circuitul de incalzire
al sistemului solar termic, iar celalalt este responsabil cu preluarea caldurii din circuitul
termic al cazanului in rezervorul de acumulare. Pentru extragerea apei calde, rezervorul
are, de obicei, integrate un racord de evacuare apa calda si un racord pentru reumplerea
acestuia cu apa rece. Presiunea de functionare obisnuita a acestui tip de acumulator de
caldura este cuprinsa intre 4 si 6 bar.
Temperatura in rezervorul de stocare a caldurii
Putere cazan
Varf cazan + stocare
Cazan pornit
Surplus de stocat
Cazan oprit
Sarcina in timpul noptii
asigurata de rezervorul de
stocare
Sarcina termica
cladire
- 68 -
Furnizare apa calda
Furnizare caldura (din
cazan)
Furnizare caldura (din sistemul
termic solar)
Retur caldura
Retur caldura (termica solara)
Alimentare apa proaspata
Figura 60: Rezervorul standard de acumulare a apei calde menajere
Sursa: Deutsche Gesellschaft fr Solarenergie e.V.
Acumulatoarele de apa calda sub presiune sunt realizate din otel inoxidabil, otel smaltuit
sau invelit in plastic. Acumulatoarele din otel inoxidabil sunt usor de intretinut in
comparatie cu alte tipuri de acumulatoare. Pe de alta parte, sunt mult mai scumpe in
comparatie cu acumulatoarele smaltuite. Otelul inoxidabil poate fi, de asemenea, distrus
de apa cu continut de clor. Acumulatoarele din otel emailat trebuie dotate impotriva
coroziunii cu un anod extern din magneziu. Mai exista, de asemenea, si acumulatoare
ieftine din plastic, acoperite cu email. Stratul din email este sensibil la temperaturi de
peste 80C. Majoritatea straturilor acoperite folosite pentru plastic nu sunt potrivite pentru
folosirea la acumulatoarele de apa calda. De asemenea, acumulatoarele nepresurizate
din plastic nu sunt potrivite pentru temperaturi ridicate
27
.
5.2 REZERVOARE TAMPON DE STOCARE A ENERGIE TERMICE
Rezervoarele tampon de agent termic sunt rezervoare din otel, sub-presiune si complet
izolate sau rezervoare nepresurizate, fabricate din material sintetic, in care se gaseste
apa din circuitul de incalzire. Energia termica stocata in rezervorul tampon poate fi: fie
introdusa direct in sistemul de incalzire (pentru a sustine incalzirea), fie folosita la
furnizarea apei calde menajere prin intermediul unui schimbator de caldura. Sistemele de
incalzire centrala cu cazane cu functionare pe pelete acumuleaza surplusul de caldura
din cazan, care nu este necesar pentru incalzirea spatiului in momentul in care a fost
produs.
Rezervorul tampon de stocare a energiei termice serveste la incalzirea spatiului dupa ce
a incetat arderea in cazan. In sistemele de incalzire cu cazane pe biomasa este
recomandat sa se instaleze un sistem tampon de stocare a caldurii pentru a reduce
intervalele de pornire/oprire ale cazanului, in special cand este instalat un cazan pe
biomasa cu putere nemodulata. Mai intai, cazanul incarca rezervorul de stocare pentru a
induce o perioada de functionare mai indelungata a cazanului. Dupa arderea
27
Tur incalzire
(de la cazan)
Retur incalzire (cazan)
Tur incalzire
(de la sistemul solar termic)
Retur incalzire (sistemul solar termic)
Admisie apa proaspata
- 69 -
combustibililor lemnosi, distributia caldurii este asigurata din rezervorul tampon de
stocare.
28
Figura 61: Rezervor tampon de stocare integrat intr-un sistem combinat solar-biomasa
[Sursa: Buschbeck Solartechnik]
Acumulatoarele sunt preferate mai mult pentru sistemele de incalzire cu cazane care
functioneaza cu butuci din lemn. Ca regula generala, de obicei, este necesar un volum de
50 de litri pentru fiecare kW instalat. Pentru cazanele cu ardere de aschii si pelete din
lemn, acumulatoarele ofera o stocare de caldura pe termen scurt pentru acoperirea
varfurilor de sarcina. Volumul necesar este, de obicei, de 30-50 l pentru fiecare kW
instalat. In plus, pentru dimensionarea corecta a acumulatoarelor este important sa se
cunoasca modul de functionare si reglajul sistemului de cazan cu acumulator.
5.3 REZERVOARE COMBINATE DE STOCARE A ENERGIEI TERMICE
Rezervorul combinat de stocare este o combinatie intre un rezervor de acumulare a apei
calde menajere si un rezervor tampon de stocare. In zona de sus, cea mai fierbinte, a
rezervorului tampon de stocare este integrat un rezervor mic de acumulare a apei calde
menajere. Suprafata rezervorului de acumulare a apei calde are rol de schimbator de
caldura. Rezervorul combinat de stocare a energiei termice este potrivit pentru sistemele
solare termice cu sau fara sustinerea unui cazan de incalzire. Datorita faptului ca acesta
este un sistem cu un singur rezervor, montarea conductelor poate fi usor de realizat, iar
reglajul este simplu.
Captatoarele solare termice si cazanele pe pelete sunt potrivite tuturor sistemelor de
incalzire, asa cum toate aplcatiile consumatoare de caldura necesita preparare de apa
calda menajera, iar circuitul termic functioneaza cu acelasi rezervor tampon. Sistemul de
incalzire este conectat la partea de sus a rezervorului, unde incalzeste apa calda
28
- 70 -
menajera. Partea din mijloc a rezervorului poate fi folosita pentru ridicarea returului de
incalzire. In partea de jos a rezervorului este integrat un schimbator de caldura pentru
incarcarea energiei solare. Interiorul rezervorului de acumulare a apei calde menajere
este incalzit de propria suprafata.
Figura 62: Sectiune printr-un rezervor combinat de stocare a energiei termice
- 71 -
6. SISTEMELE DE REGLAJ
6.1 TEHNOLOGII DE REGLAJ PENTRU CAZANELE CU ARDERE PE BIOMASA
Sistemele de ardere alimentate automat, precum cazanele pe pelete sau aschii, sunt
adecvate pentru functionarea la sarcina partiala si trebuie echipate cu sistem de reglaj al
puterii. De asemenea, procesul de ardere este adeseori, reglat cu ajutorul unor parametrii
suplimentari ai gazelor de ardere, adica: optimizat prin conditionarea gazelor de ardere
(reglajul aerului de ardere in functie de gazele de ardere).
29
In general, unitatile cu
microprocesor impreuna cu softul adecvat comanda reglajul puterii. Reglajele se fac dupa
cum urmeaza.
6.1.1 Reglajul puterii
Reglajul automat al puterii la cazanele pe biomasa este responsabil pentru functionarea
variabila aproape continua a cazanului. La cazanele pe lemn puterea de functionare
poate fi reglata intre 30 si 100% din puterea nominala. Combustibilul si alimentarea cu
aerul necesar arderii se regleaza pe baza informatiilor referitoare la puterea de
functionare efectiva a cazanului. Diferenta dintre temperatura reala din cazan si
temperatura dorita serveste drept variabila de reglaj.
Alimentarea cu combustibil este reglata prin controlul transportoarelor. Alimentarea cu
aer necesar procesului de ardere este reglata prin controlul vitezei de rotatie a
ventilatorului de aer. Cazanele pe biomasa, cu functionare continua, functioneaza in
modul pornit/oprit cu randamentul cel mai mic. La functionarea complet automata, daca
este necesar arderea poate fi pornita din modul oprit. Dispozitivul de aprindere automata
foloseste pentru acest scop.
La cazanele pe pelete de obicei o suflanta de aer cald este in functiune in timp ce
arzatorul este alimentat cu pelete. De asemenea, i ventilatorul de aer trebuie sa fie in
functiune. Suflanta de aer cald se opreste cand peletele s-au aprins. Continuarea
alimentarii cu pelete asigura stabilizarea arderii. Senzorul de temperatura din interiorul
camerei de ardere arata daca se produc flacari. Daca aprinderea nu se produce sistemul
de alimentare cu pelete a arzatorului se opreste imediat si este transmis un raport de
eroare. Functionarea cazanelor pe pelete in modul pornit/oprit duce la producerea unor
cantitati mai ridicate de emisii si la un consum mai mare de combustibil in comparatie cu
functionarea continua. De aceea, se recomanda de obicei instalarea unui rezervor
tampon de acumulare.
Asa cum se intampla la toate sistemele de incalzire, temperatura interioara trebuie
mentinuta la o valoare constanta chiar daca temperatura exterioara variaza. Cand
temperatura exterioara scade, puterea cazanului trebuie crescuta prin marirea cantitatii
de combustibil. Acest lucru determina cresterea temperaturii apei in cazan. Un ventil de
reglaj utilizat in sistemul de reglaj al incalzirii poate ajusta temperatura fluxului termic.
Aceasta se poate realiza independent de temperatura cazanului. Apa rece de pe retur
este amestecata cu apa fierbinte din boiler.
29
H. Hartmann (ed.), Handbuch Bioenergie-Kleinanlagen, FNR, 1. Auflage, Februar 2003, p. 96.
- 72 -
6.1.2 Reglajul arderii
Reglajul arderii este o functie suplimentara a reglajului puterii de incalzire. Acesta asigura
o mai buna calitate a arderii si un randament mai ridicat si consta in ajustarea alimentarii
cu combustibil si cu aer de ardere. Cel mai utilizat tip de reglaj pentru aceasta aplicatie
este reglajul lambda. Surplusul de aer este reglat prin ajustarea cantitatii de combustibil
si a cantitatii de aer de ardere (primar sau secundar), cand valoarea dorita a surplusului
de aer depinde de valoarea puterii.
6.1.3 Reglajul combinat al puterii si al arderii
Pentru asigurarea unei functionari in siguranta in timpul arderii trebuie conceputa o
separare clara a sarcinilor intre reglajul puterii si cel al arderii. Interactiunea celor doua
circuite de reglaj se realizeaza printr-o cascada in care reglajul puterii are rol superior,
dar este un ciclu de reglaj mai lent. Acesta calculeaza continuu necesarul actual de
putere si transmite simultan valorile dispozitivului de reglaj al arderii. Reglajul arderii are
rolul de circuit de reglaj interior mai rapid. Reglajul puterii calculeaza fie cantitatea de
combustibil necesara, fie cantitatea de aer si transmite valoarea dispozitivului de reglaj al
arderii subordonat. Reglajul arderii se ocupa apoi de ajustarea fina a cantitatilor de aer
sau de combustibil.
6.2 TEHNOLOGII DE REGLAJ IN SISTEMELE SOLARE TERMICE
Unitatea de reglare a unui sistem solar termic realizeaza in principal controlul pompei de
circulatie pentru a asigura astfel o energie termica solara optima. De obicei, unitatea de
reglare este un simplu dispozitiv electronic de control a diferentei de temperatura. Recent
au aparut din ce in ce mai multe dispozitive de reglare care pot controla componente
individuale ale diferitelor circuite ale sistemelor solare. Aceste modele au functii
suplimentare precum: masurarea cantitatii de caldura, inregistrarea de date secventiale si
diagnosticarea functionarii defectuoase.
6.2.1 Principiul de conectare al regulatorului cu acionare pe baza diferentei de
temperatura
Regulatorul solar standard cu actionare pe baza diferentei de temperatura este alcatuit
din doi senzori de temperatura. Unul masoara temperatura in zona cea mai fierbinte din
interiorul circuitului solar. Cel de-al doilea sensor masoara temperatura din rezervorul de
stocare a energiei termice, in zona schimbatorului de caldura al ciclului termic solar.
Semnalele de temperatura trimise de senzori sunt comparate in regulator. Pompa este
pornita de un releu atunci cand se atinge diferenta de temperatura de pornire.
Diferenta de temperatura de pornire depinde de cativa factori. Cu cat sunt mai lungi tevile
dintre captator si rezervorul de stocare, cu atat diferenta de temperatura este mai mare.
Un al treilea sensor poate fi instalat in partea de sus a rezervorului de stocare pentru a
masura temperatura agentului termic. Al doilea rol al acestui senzor este acela de a opri
sistemul atunci cand se atinge temperatura maxima in rezervorul de stocare.
- 73 -
6.2.2 Regulatorul digital cu functii speciale
Inregistrarea timpului de functionare si a fluxului termic, diagnosticarea functionarii
defectuoase si capabilitatea conectarii la un PC reprezinta avantajele oferite de
dispozitivele de control moderne. Masurarea si inregistrarea timpului de functionare a
pompei de circulatie de pe circuitul instalatiei solare servesc drept functii de control si
indicatori ai defectelor aparute in sistem. Functionarea instalatiei solare si energia termica
produsa de acesta pot fi monitorizate si vizualizate cu ajutorul functiei de inregistrare a
fluxului termic.
Contorul de energie termica este compus dintr-un dispozitiv de masurare a debitului
volumic, doi senzori de temperatura (unul pe turul, iar celalalt pe returul circuitului de
incalzire) si din componente electronice pentru calcularea volumului de caldura.
Prestabilirea proportiilor de apa si glicol pentru amestec si prepararea contorului de
energie termica sunt importante pentru o inregistrare corecta a fluxului termic.
Inregistrarea fluxului termic serveste drept o verificare a performantei sistemelor solare
termice precum si drept calculare a emisiilor de dioxid de carbon evitate.
6.2.3 Senzorii de temperatura
Eficacitatea controlului depinde considerabil de instalarea si functionarea corecta a
senzorilor de temperatura. Senzorul captatorului solar este fie montat pe conducta
colectoare a placii absorbante, fie este montat direct pe placa absorbanta inaintea
racordului de iesire a captatorului. Punctul de masurare al senzorului captatorului nu
trebuie s fie umbrit. Toate pozitiile senzorilor trebuie sa fie intr-o stare buna si instalati
cu grija. O proasta instalare a senzorilor poate cauza o ineficienta ridicata a sistemului.
Senzorul rezervorului de stocare a energiei termice solare trebuie montat in partea cea
mai de jos a schimbatorului de caldura de pe circuitul solar.
6.2.4 Protectia la supraincalzire
Atunci cand temperatura in rezervorul de stocare a energiei termice a atins valoarea
maxima, regulatorul opreste pompa din circuitul solar. Daca inca exista radiatie solara
constanta, captatorul se incalzeste pana la temperatura maxima, cunoscuta drept
temperatura de oprire. Apoi agentul termic lichid se volatilizeaza in acest proces la
temperatura lui de fierbere, care depinde de presiune.
Vasul de expansiune trebuie sa fie suficient de mare pentru a strange volumul de lichid
care a fost dezlocuit din captator prin vaporizare. Daca vasul este prea mic, sistemul
poate evacua peste supapa de siguranta si atat surplusul de volum de lichid cat si
presiunea din sistem pot fi prea mici dupa ce acesta se raceste. Presiunea de reactie a
supapei de siguranta trebuie sa fie de 4 pana la 6 bar. Vasul de expansiune trebuie sa
reziste la aceasta presiune.
6.3 RECOMANDARI SUPLIMENTARE PENTRU REGULATORUL SISTEMELOR HIBRID
BIOMASA/ENERGIE SOLARA
In prezent exista cateva tipuri de regulatoare care pot fi utilizate pentru sistemele
combinate. Insa toate acestea nu tin seama de cerintele si facilitatile sistemului complet.
- 74 -
Circuit solar
Cazan pe pelete
Circuit de
incalzire
Apa calda
Doar regulatorul standard reactioneaza la semnalele de temperatura definite cu valori
fixe.
Un fenomen tipic in perioadele de tranzitie este acela ca instalatia cazanului porneste
desi instalatia solara poate furniza suficienta caldura pentru acoperirea cererii.
Regulatorul neinteligent este responsabil pentru acest lucru deoarece nu exista un
sistem de reglare dependent de vreme sau un regulator automat care sa sesizeze singur
ca de-a lungul intregii zile exista suficienta caldura solara. Acesta este motivul pentru
evitarea pornirii cazanului pe pelete. Cativa producatori de regulatoare au inceput
optimizarea acestora, insa ele nu sunt inca disponibile pe piata.
Circuit solar
Cazan pe pelete
Circuit incalzire
Apa calda
Figura 63: Functionarea zilnica a unui sistem combinat
Sursa: masuratori proprii, IZES gGmbH
- 75 -
7. PLANIFICAREA SOLUTIEI DE ALIMENTARE
7.1 PLANIFICAREASISTEMULUI DE PREPARE AAPEI CALDE MENAJERE
7.1.1 Obiectivul dimensionarii
Obiectivul dimensionarii unui sistem de preparare a apei calde menajere pentru cladirile
de locuinte este acoperirea in proportie de 100% a cererii de energie pentru incalzirea
apei menajere cu ajutorul instalatiei solare termice in perioada lunilor de vara (din mai
pana in septembrie). Cazanul pe pelete poate ramane inchis in aceasta perioada,
reducandu-se astfel costurile cu combustibilul si uzura cazanului. In celelalte luni din an,
cand cazanul pe pelete functioneaza, acesta trebuie sa furnizeze caldura pe care nu o
mai produce instalatia solara.
7.1.2 Etapa I: Determinarea consumului de apa calda
Consumul de apa calda al ocupantilor casei este un element cheie in planificarea
instalarii sistemului de incalzire si trebuie sa fie foarte bine estimat atunci cand o
masurare a consumului nu exista sau nu se poate realiza. La calcularea necesarului de
apa calda trebuie demonstrat ca se vor utilza cu strictete toate posibilitatile de
economisire a apei (adica prin utilizarea de fitinguri pentru baie cu proprietati de
economisire a apei si energiei). Un consum redus de apa necesita o instalatie solara
termica mai mica si deci o investitie mai redusa.
Cunoasterea si masurarea tehnica a consumului de apa calda sunt foarte importante in
cazul aplicatiilor de mari dimensiuni. La dimensionarea sistemelor de preparare a apei
calde menajere pentru aplicatii rezidentiale de mici dimensiuni se pot utiliza urmatoarele
valori medii aproximative pentru estimarea cererii de apa calda:
- 1 x spalare pe maini (40C) = 3 litri de apa
- 1 x dus (40C) = 35 litri
- 1 x imbaiere (40C) = 120 litri
- 1 x spalare par = 9 litri
- Spalare pe persoana pe zi = 3 litri
- Gatit = 2 litri
- 1 x spalare vase (50C) = 20 litri
- 1 x spalare rufe (50C) = 30 litri
In functie de echipamentele existente in gospodarie au rezultat urmatoarele valori
aproximative ale consumului pe persoana si pe zi (apa calda, aprox. 45C):
- consum redus: 25-35 litri
- consum mediu: 35-55 litri
- consum ridicat: 55-75 litri.
Dimensionarea componentelor principale ale unui sistem de preparare a apei calde
menajere pentru o gospodarie compusa din 4 persoane se face dupa cum urmeaza: aria
suprafatei captatorului, rezervorul de acumulare a apei (potabile), sistemul de tevi al
instalatiei solare termice, schimbatorul de caldura, pompa de circulatie, vasul de
- 76 -
expansiune si supapa de siguranta.
30
Presupunand ca exista un consum mediu de 50 de litri pe persoana pe zi (45C), exista
posibilitatea de a folosi pentru masina de spalat vase si masina de spalat rufe apa
incalzita de catre instalatia solara. Pentru aceasta insa trebuie integrat un dispozitiv
special in instalatia solara termica. Masina de spalat vase si masina de spalat rufe vor fi
utilizate in medie de doua ori pe saptamana. Consumul zilnic de apa, tinand seama de
temperatura corespunzatoare a apei calde, poate fi calculat cu ajutorul urmatoarei relatii:
Chw= 4 persoane x 50 l (45C) + 16 l (45C)
31
= 216 l (45C) pe zi
7.1.3 Etapa a II-a: Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde
Pe baza consumului de apa, necesarul de caldura pentru prepararea apei calde poate fi
calculat cu urmatoarea relatie:
Qhw =Chw x Cwx V
unde:
Chw = necesar mediu de apa calda, in litri sau kilograme
Cw = caldura specifica a apei (1,16 Wh/kg K)
V = diferenta de temperatura dintre temperatura apei de la robinet si temperatura apei
calde (K)
In exemplu de mai sus apa trebuie incalzit un volum de apa de 216 litri. Temperatura apei
reci de la robinet este de 10C. Aceasta apa trebuie incalzita pana la temperatura de
45C. Diferenta de temperatura este deci de 35 K:
Qhw= 216 kg x 1,16 Wh/kgK x 35K =8,770 Wh = 8,77 kWh pe zi
7.1.4 Etapa a III-a: Dimensionarea componentelor sistemului
Dimensionarea si proiectarea sistemului se poate realiza cu ajutorul a patru metode:
- Estimarea sumara pe baza unor formule empirice
- Calculul detaliat pentru fiecare componenta in parte
- Proiectarea grafica cu ajutorul diagramelor
- Proiectarea asistata de calculator cu ajutorul programelor de simulare
Pentru simplificare sunt prezentate cateva formule empirice. Pentru planificarea finala
este recomandat cu strictete sa se consulte expertii.
7.1.5 Estimarea bruta pe baza unor formule empirice
Avand la baza o experienta indelungata in ceea ce priveste instalatiile solare termice in
Europa Centrala, estimarile pentru dimensionarea principalelor componente ale
instalatiilor solare termice pot fi exprimate in urmatoarele conditii:
30
31
Consumul masinii de spalat vase si al masinii de spalat rufe = (2 x 20 l (50C) + 2 x 30 l (50C))/7 zile =
16 l (45)
- 77 -
- Consumul mediu de apa calda Chw = 35 65 litri (45C) pe persoana si pe zi
- Conditii convenatile de radiatie solara (1000 kWh/m
2
a +/-10%)
- Directia acoperisului spre zona de sud-est si sud-vest, inclinatia acoperisului pana
la 50
- Captatoarelor plasate in zone neumbrite sau putin umbrite.
Aceste conditii asigura faptul ca sistemul de prepare a apei calde menajere va avea o
acoperire din energia solara de 60%. Acoperirea din energia solara reprezinta raportul
intre productia de caldura din energie solara si cererea totala de energie pentru
prepararea apei calde menajere. Cu cat acoperirea din energie solara este mai ridicata,
cu atat trebuie sa fie mai scazut consumul de combustibil al cazanului pe pelete.
7.1.5.1 Aria suprafetei captatorului
Aria necesara a suprafetei captatorului depinde de tipul de captator si de regiunea in care
este instalat. Cateva date pentru prime estimari pentru Europa:
- arie de 1,5 m
2
de suprafata captator pe persoana trebuie instalata cand se
intentioneaza utilizarea unui captator plan si
- arie de 1 m
2
de suprafata captator pe persoana este necesara atunci cand vor fi
utilizate captatoare cu tuburi vidate; aceasta rezulta dintr-un randament mai
ridicat al captatoarelor cu tuburi vidate comparativ cu captatoarele plane.
Aceste formule empirice rezulta dintr-o experienta indelungata a instalatorilor de sisteme
solare termice, insa producatorii care ofera sisteme prefabricate folosesc si ei aceleasi
dimensiuni. Pentru exemplu propus este necesar sa se instaleze 6 m
2
(4 persoane x 1,5
m
2
) de suprafata captator la utilizarea unui captator solar plan.
7.1.5.2 Volumul rezervorului de stocare
Volumul rezervorului de stocare a energiei termice trebuie dimensionat suficient de mare
astfel incat sa poata acoperi de cel putin 1,5 2 ori necesarul zilnic de apa calda
menajera. Aceasta da siguranta ca, chiar daca vor exista cateva zile neinsorite in lunile
de vara, apa calda tot va fi asigurata, fara a fi necesara pornirea cazanului.
Atunci cand se introduc dispozitive de reducere a consumului de apa (de exemplu:
limitatoare ale debitului de apa), se poate utiliza un factor de 1,5. Pentru exemplul propus
trebuie instalat un rezervor de stocare a energiei termice cu un volum de aproximativ 300
litri:
216 litri x 1,5 = 324 litri
Daca se intentioneaza ca sistemul solar termic sa acopere 100% necesarul de apa calda
pe perioada lunilor de vara, atunci volumul rezervorului de stocare a energiei termice
trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea acoperi cererea de apa calda pentru cel
putin 2 zile:
216 litri x 2 = 434 litri
Atunci cand rezervorul de stocare este dimensionat suficient de mare, surplusul de apa
calda poate fi folosit pentru masina de spalat rufe si pentru masina de spalat vase. Pentru
exemplul propus un rezervor de stocare mai mare ar fi o solutie mai buna.
- 78 -
7.2 PLANIFICAREA SISTEMULUI PENTRU INCALZIRE SI PREPARAREA
APEI CALDE MENAJERE ASISTAT DE O INSTALATIE SOLARA TERMICA
Mai ales in perioadele de tranzitie intre lunile de vara si cele de iarna instalatia solara
termica poate contribui semnificativ la incalzirea spatiului. Acoperirea posibila a
necesarului pentru incalzire depinde de cerintele pentru incalzire (circuitele de incalzire
de temperatura joasa) si de necesarul de incalzire al cladirii. Instalatiile solare termice pot
ajunge la o acoperire din energia solara de pana la 35% din necesarul total de incalzire al
cladirii. Principalul obiectiv al acestui capitol este descrierea detaliata a acestor tipuri de
instalatii. Instalatiile cu o acoperire solara mare pot asigura chiar mai mult de 70% din
necesarul de incalzire a spatiului. Pentru acest tip de instalatii este nevoie de un rezervor
de stocare pe termen lung sau sezonier. Acesta trebuie sa depoziteze energia solara
termica stocata in perioada lunilor de vara pentru a fi folosita pe timpul iernii.
32
7.2.1 Cerinte
Pentru o utila asistenta la instalarea sistemelor solare termice pentru incalzirea spatiului,
trebuie indeplinite cateva cerinte referitoare la caracteristicile cladirii si la sistemul de
incalzire.
7.2.1.1 Necesar redus de caldura pentru incalzirea spatiului
Cladirile vechi au, in general, o cerere ridicata de energie pentru incalzirea spatiului
datorita unei izolatii termice reduse. Consumul de energie al cladirilor vechi poate ajunge
chiar si la 200 kWh/m
2
a.
In aceste tipuri de cladiri o instalatie solara termica supradimensionata poate reduce
semnificativ consumul de energie, insa nu va avea o contributie ridicata la acoperirea
cererii de energie pentru incalzirea spatiului cu ajutorul energiei solare. De aceea, inainte
de planificarea inlocuirii sistemului de incalzire in cladirile vechi, slab izolate termic,
trebuie intreprinse actiuni de imbunatatire a izolatiei pentru a atinge un standard de
izolatie ridicat.
Cladirile bine izolate necesita sisteme de incalzire de capacitate mai mica. Imbunatatirea
izolatiei termice poate conduce la cresterea investitiei initiale, insa va reduce costurile de
functionare ale sistemului pe termen lung. In legatura cu dimensionarea instalatiilor
solare termice pentru asistenta la incalzirea spatiului este utilizat foarte des termenul de
sarcina de incalzire. Sarcina de incalzire este un indicator de performanta care se aplica
suprafetei spatiului de locuit si se masoara in Watt/m
2
. In Germania, sarcina de incalzire
este specificata in standardul DIN EN 12831. De asemnea, sarcina de incalzire depinde
de izolatia standard a cladirii si de conditiile meteorologice. Se poate calcula pe baza
cererii anuale de caldura, a suprafetei spatiului de locuit si a numarului de ore de incalzire
la sarcina maxima pe an.
32
- 79 -
Exemplu:
Cerere primara de caldura 200 kWh/m
2
a
Suprafata locuibila 200 m
2
Timp de incalzire 1800 h/a
Sarcina de incalzire =200 kWh/m
2
a x 200 m
2
/ 1800 h/a= 22 kW
In cladirile cu standard de izolatie ridicat, precum casele cu consum redus de energie
(cerere de caldura < 50 kWh/m
2
a), sarcina de incalzire este in limita cererii de caldura
pentru apa calda menajera. In casele bine izolate instalatia solara termica poate avea o
contributie semnificativa in asistenta la incalzire, mai ales in timpul lunilor de tranzitie din
primavara si toamna.
7.2.1.2 Furnizarea redusa de caldura si temperaturile de retur
Majoritatea sistemelor conventionale de incalzire functioneaza cu temperaturi ridicate pe
turul circuitului de incalzire cuprinse intre 50-70C. Captatoarele solare termice pot
atinge foarte rar un asemenea nivel ridicat de temperatura in perioadele cand radiatia
solara este redusa. Cu toate acestea, atunci cand casele sunt echipate cu dispozitive de
distributie a caldurii pe suprafete mari (incalzire prin pardoseala si pereti) temperaturile
scazute necesare de pe turul circuitului de incalzire (50C) si de pe retur (30C) pot fi
generate de catre sistemul solar. Datorita acestui lucru acoperirea din sursa solara creste
si astfel necesarul de pelete se reduce cu aproape 20-30%.
7.2.1.3 Directii avantajoase de orientare a captatoarelor solare
Pentru sistemele de preparare a apei calde menajere orientarea si inclinarea acoperisului
unde sunt amplasate captatoarele solare pot fi avantajoase. Acestea difera in cazul
sistemului de incalzire asistat de instalatia solara. Aceste sisteme trebuie sa acumuleze
energia solara termica in perioadele de tranzitie din lunile de vara, cand ziua este mai
scurta si radiatia soarelui este mai redusa. Prin urmare, captatoarele solare din sistemele
cu incalzire asistata trebuie montate pe suprafete cu o inclinare de cel putin 45si trebuie
orientate preferabil catre sud.
7.2.2 Formule empirice
Pentru o dimensionare sumara a sistemelor de incalzire asistate de sisteme solare
termice se pot folosi urmatoarele formule empirice determinate pe baza experientei in
domeniu a instalatorilor si a producatorilor.
7.2.2.1 Sisteme de incalzire cu acoperire solara termica medie
In cazul sistemelor cu acoperire solara termica redusa este necesara o arie a suprafetei
captatorului de 0,8 pana la 1,1 m
2
pentru incalzirea unui spatiu de 10 m
2
, atunci cand vor
fi instalate captatoare plane. Cand se intentioneaza utilizarea captatoarelor cu tuburi
vidate este necesara o arie a suprafetei captatorului de 0,5 0,8 m
2
pentru un spatiu de
locuit de 10 m
2
. Volumul de stocare trebuie sa fie de cel putin 50 (60) l/m
2
de suprafata a
captatorului plan (cu tuburi vidate) sau de cel putin 20-40 l pentru volumul de stocare al
rezervorului tampon pentru cazan pe kW sarcina de incalzire.
- 80 -
7.3 DIMENSIONAREA CAZANULUI
Dimensiunea cazanului depinde de sarcina de incalzire a cladirii. Asa cum a fost
mentionat deja sarcina de incalzire poate fi calculata prin inmultirea necesarului de
caldura al cladirii cu aria de incalzit a spatiului de locuit raportat la timpul de incalzire
sarcina maxima. Puterea nominala a cazanului trebuie sa fie cel putin egala cu sarcina
de incalzire. Cazanul nu trebuie sa fie supradimensionat. Dimensionarea cazanului nu
trebuie sa depinda de marimea instalatiei solare deoarece cazanul trebuie sa fie capabil
sa incalzeasca spatiul si sa prepare apa calda menajera si in perioadele cand instalatia
solara termica nu produce caldura.
Dupa cum s-a mentionat deja, casele vechi, slab izolate termic, trebuie renovate si in ele
instalate sisteme de incalzire noi pentru a asigura un standard de izolatie termica ridicat.
Cladirile nou construite sau casele vechi renovate, care indeplinesc cerintele standard de
izolatie termica ale caselor cu consum energetic redus, necesita chiar mai putin de 50
kWh/m
2
pe an de energie primara pentru incalzirea spatiului de locuit si pentru
prepararea apei calde menajere in Europa Centrala. Durata de utilizare a sarcinii totale
de incalzire depinde de puterea nominala a cazanului, de volumul rezervorului de stocare
a energiei termice si, desigur, de obiceiurile de consum al energiei al ocupantilor casei.
De asemenea, caldura furnizata de catre sistemul solar termic poate reduce durata de
incalzire la sarcina maxima.
7.3.1 Calcule empirice
O estimare a duratei de incalzire la sarcina maxima de 1500 ore in cladirile cu consum
energetic redusa este realista. In exemplul urmator, este calculata sarcina de incalzire a
unei case cu consum energetic redus, cu o suprafata locuibila de 120 m
2
.
Exemplu:
Necesarul de caldura 50 kWh/m
2
a
Aria suprafetei locuibile 120 m
2
Durata de incalzire 1500 h/a
Sarcina de incalzire = 50 kWh/m
2
a x 120 m
2
/ 1500 h/a= 4 kW
Pentru acest exemplu, cazanul pentru aceasta casa trebuie sa aiba o putere nominala de
pana la 4 kW. Totusi aceasta valoare pare a fi foarte scazuta. Aceasta se datoreaza
necesarului redus de caldura al unei case cu consum energetic scazut. In prezent, putine
cazane pentru incalzirea centrala pe pelete sunt disponibile cu o gama de puteri atat de
redusa. Prin urmare exista tendinta de a folosi cazane pe pelete supradimensionate.
Totusi, dupa cum s-a mentionat, supradimensionarea trebuie evitata de cate ori este
posibil.
Un al mod simplu de calcul al puterii nominale aproximative a cazanului pe pelete este
prin inmultirea necesarului specific de caldura al cladirii de incalzit cu aria suprafetei
locuibile si cu factorul de eficienta al incalzirii centrale. Necesarul specific de caldura
depinde de tipul cladirii (de sine statatoare, bloc de apartamente), locatia cladirii,
conditiile meteorologice existente (precum vantul si cea mai scazuta temperatura
exterioara), temperatura interioara necesara si alte aspecte tehnice, cum ar fi, izolatia
standard si numarul de pereti. In casele cu consum scazut de energie, necesarul specific
- 81 -
de energie poate fi chiar mai mic de 50 W/m
2
. S-a presupus ca factorul de eficienta
pentru incalzirea centrala este de 0,8. Un exemplu de calcul este prezentat mai jos:
Necesarul de caldura 50 W/m
2
Aria suprafetei locuibila 120 m
2
Factorul de eficienta 0,8
Sarcina de incalzire = 50 W/m
2
x 120 m
2
x 0,8 = 4800 W = 4,8 kW
Unii instalatori doar inmultesc necesarul specific de caldura cu aria suprafetei locuibile
fara a lua in considerare si factorul de eficienta pentru incalzirea centrala. Acest lucru
conduce la o supradimensionare mare a cazanului. Atunci cand se reutilizeaza o casa cu
sistem de incalzire cu pelete fara a se schimba izolatia termica a casei, unii instalatori
calculeaza sarcina de incalzire pe baza puterii calorifice a combustibilului necesar.
Instalatorii analizeaza consumul de combustibil din ultimii ani inaintea repararii cladirii si
calculeaza puterea calorifica pentru un consum mediu de combustibil pe an. Apoi ei
calculeaza echivalentul necesarului de pelete (4,9 kWh/kg).
Cerintele pentru calculul detaliat al sarcinii de incalzire sunt prezentate in standardul DIN
EN 12831. Deoarece modalitatile de calcul ale sarcinii de incalzire sunt foarte complexe,
anumiti producatori de cazane pentru incalzirea centrala ofera soft-uri specializate pentru
realizarea acestor calcule.
7.3.2 Dimensionarea corecta
Pentru a afla capacitatea corecta a generatorului de caldura trebuie determinata sarcina
de incalzire a cladirii. Necesarul de caldura al unei cladiri poate fi calculat pe baza unei
balante energetice. Pentru a mentine spatiul interior la temperatura constanta, sursele
de caldura ale cladirii trebuie sa echilibreze pierderile de caldura.
Necesarul de caldura al cladirii cuprinde:
1. Caldura care urmeaza sa fie disipata de catre radiatoare la un moment dat.
Radiatoarele sunt dimensionate pentru fiecare camera pe baza pierderii de
caldura. Radiatoarele sunt de obicei supradimensionate cu 20% pentru a asigura
incalzirea camerei cand este rece.
2. Pierderile suplimentare din conducte. Acestea pot fi de pana la 10% daca aceste
pierderi nu sunt folosite adecvat.
3. Caldura necesara pentru prepararea apei calde menajere (ACM) si pierderile din
rezervorul de apa calda. Acestea se estimeaza de obicei la 2000-3000 W.
conducte in Pierderi Radiatoare ACM cazan Capacitate + + =
Deoarece, in general, cazanele pe biomasa functioneaza mai bine si mai eficient la
sarcina maxima, exista cateva metode de reducere a capacitatii cazanului necesar.
Acestea includ:
- Utilizarea acumulatorilor pentru a asista sarcinile de pornire.
- Zonarea: nu toate partile dintr-o locuinta trebuie incalzite la fel. De exemplu,
dormitoarele adultilor si debaralele pot fi proiectate sa fie mai reci decat baile sau
bucatariile.
- 82 -
- Utilizarea sistemelor solare pentru asigurarea cererii de apa calda pe timpul verii,
permitand astfel oprirea cazanului pe biomasa in perioada lunilor de vara.
7.3.2.1 Calculul pierderilor de caldura
Pierderea de caldura a unei cladiri reprezinta suma pierderilor de caldura prin structura
cladirii (pereti, acoperis etc.) si pierderile de caldura prin ventilatie.
ventilatie prin caldura de Pierderea
structura prin
caldura de Pierderea caldura de specifica Pierderea + =
Calculul valorilor U: Gradul in care un element al structurii cladirii (de ex. un perete)
conduce caldura este cunoscut drept valoarea U, care se masoara in W/m
2
/K. Valoarea
U depinde atat de proprietatile si de grosimea straturilor de material din care este fabricat
elementul de constructie, cat si de rezistentele la suprafata externa si cea interna. Cu cat
valoarea U este mai mica, cu atat mai bun este elementul respectiv pentru izolarea
impotriva pierderilor de caldura. Documentul L aprobat al Reglementarilor in Constructii
ofera Metoda de Calcul Aprobata. Atunci cand un element al constructiei are mai mult de
o sectiune (cu rezistente diferite), metoda de calcul aprobata considera o medie a
diferitelor sectiuni.
Temperaturile de calcul: Temperatura interioara de calcul este de obicei 21C.
Temperaturile exterioare de calcul depind de localizarea cladirii, dar pot fi de la -1C la
-3
o
C pentru o locatie medie, fara expunere. Temperaturile de calcul sunt apoi folosite,
dupa cum urmeaza, pentru calcularea pierderilor de caldura:
calcul i
t t t = A
oara inter
( )
ferestre acoperis podele pereti structura
UA UA UA UA t caldura de Pierderea + + + A =
33 , 0 ) ( A = t volumul ACH ora pe aer de Schimbul ventilatie prin caldura de Pierderea
In mod obisnuit capacitatea cazanului este apoi data de pierderea totala de caldura plus:
- o reducere de 10% pentru incalzirea intermitenta;
- o reducere de 5% pentru pierderile in conducte;
- o reducere de 2 kW pentru prepararea apei calde.
33
Totusi aceasta conduce la cazane semnificativ supradimensionate pentru lungi perioade
de timp. In cazul cazanelor care functioneaza cu aschii sau pelete este mai bine ca
acestea sa se dimensioneze la o valoare a puterii mai apropiata de valoarea pierderii de
caldura a cladirii si sa se accepte o perioada mai lunga de incalzire. Acest lucru se aplica
mai ales cazanelor fara aprindere automata datorita faptului ca acestea sunt fortate sa
functioneze 24 ore pe zi. Instalarea unui cazan mai mic poate conduce la temperaturi
scazute pe retur, prin urmare este foarte necesar un ventil de derivatie reglat termostatic
pentru a asigura un debit corespunzator si o temperatura de retur la cazan.
La un sistem de cazan cu functionare discontinua acesta este in mod obisnuit
supradimensionat astfel incat sa existe putere de rezerva pentru a incalzi atat
acumulatorul, cat si cladirea.
33
Heating and Hot Water Industry Council http://www.centralheating.co.uk/index/fuseaction/site.articleDetail/
con_id/5173 October 2006
- 83 -
7.3.2.2 Calculul necesarului de energie si al consumului de combustibil
Pe langa luarea deciziei cu privire la dimensionarea corecta a unei instalatii de incalzire
cu lemne, poate fi foarte util clientului sa afle cantitatea de combustibil care va fi utilizata.
Pentru efectuarea acestui calcul se pot folosi pierderile de caldura ale cladirii si datele
meteorologice sub forma numarului de grade-zile.
Numar de grade-zile: Necesarul de energie si deci consumul de combustibil depind atat
de conditiile meteorologice, cat si de pierderea specifica de caldura a cladirii. In
estimarea necesarului de energie, conditiile meteorologice sunt considerate prin utilizarea
indicatorului grade-zile. Numarul de grade-zile arata cat de calda sau cat de rece a fost
vremea sub forma unui numar indicator unic pentru o anumita regiune si luna.
Numarul de grade-zile reprezinta o masura a diferentei dintre temperatura de baza si
temperatura exterioara reala inmultita cu numarul de zile. Temperatura de baza standard
utilizata pentru calcularea numarului de grade-zile in Marea Britanie este de 15,5
o
C. La
aceasta temperatura majoritatea cladirilor din Marea Britanie se pot incalzi singure,
nefiind necesara incalzirea suplimentara, datorita aportului de caldura al locuitorilor si
echipamentelelor precum si datorita aportului de caldura la trecerea energiei solare prin
structura cladirii, adica pereti si ferestre. Daca temperatura este mai mare decat
temperatura de baza atunci numarul de grade-zile se stabileste la zero.
In practica, temperatura de baza trebuie selectata in conformitate cu tipul de cladire.
Astfel, pentru o cladire foarte slab izolata temperatura tinta poate sa fie cel mult 18,5C,
insa pentru o cladire bine izolata termic aceasta poate fi 11C sau mai scazuta.
Exemplu: Masuratori orare inregistreaza o temperatura de 7,5C pentru 48 de ore, iar
temperatura de baza este 15,5C.
Numarul total de grade zile este: (15,5C 7,5C) x 2 zile = 16 grade-zile (GZ)
Valori ale numarului de grade-zile pot fi obtinute din surse variate, inclusiv
agentii/organizatii meteorologice la nivel local sau national.
Consumul de energie livrata in kWh se calculeaza dupa urmatoarea relatie:
24 = caldura de specifica Pierderea GZ livrata energie de Consumul
Pentru un calcul mai exact trebuie luat in consideratie timpul de incalzire real:
) proiect de a temperatur baza de a temperatur GZ ( zile de . Nr
real GZ
posibil im max GZ
real GZ
) FV ( vreme Factorul

= =
Consumul de energie livrata este acum calculat prin:
anual necesar incalzire de ore de numarul FV cladirii a caldura de Pierderea livrata energie de Consum =
Consumul de combustibil poate fi apoi calculat cu relatia:
- 84 -
) kg / kWh ( lului combustibi a calorifica Puterea (%) cazanului l Randamentu
livrata energie de Consumul
) kg ( l combustibi de Consumul

=
100
Exemplu: Calculati consumul de combustibil pentru o locuinta cu 3 persoane
presupunand ca:
- pierderea de caldura a cladirii este de 15 kW la o temperatura de proiect de -1C
- cladirea este incalzita timp de 8 luni din an (241 zile)
- in timpul perioadei de incalzire, centrala functioneaza pe incalzire 10 ore pe zi
- combustibilul utilizat: pelete din lemn cu o putere calorifica de 5 kWh/kg
- randamentul total al sistemului este 80%
1) Calculati factorul vreme:
46 0
1 5 15 241
1841
,
)) C ( C , (
GZ
posibil im max GZ
real GZ
vreme Factorul =

= =
2) Calculati consumul de energie livrata pentru incalzire:
kWh zile ore , kW livrata energie de Consumul 16629 241 10 46 0 15 = =
3) Estimati cantitatea de energie necesara pentru prepararea apei calde menajere
(ACM):
Considerati un consum de 40 l / persoana / zi sau 2,3 kWh / persoana / zi.
Pentru trei persoane: Energia pentru ACM = 3 x 2,3 x 365 = 2519 kWh
4) Calculati consumul total de energie livrata:
kWh kWh kWh livrata energie de total Consumul 19148 519 2 16629 = + =
5) Calculati consumul de combustibil:
kg
kg kWh
kWh
kg l combustibi de Consumul 4787
/ 5 % 80
100 19148
) ( =

=
Daca exista deja in cladire un sistem de incalzire si daca exista inregistrari ale valorilor
consumului de combustibil atunci este utilizata o abordare alternativa care foloseste
formula:
azan c oului n andamentul r ombustibil c noului a alorifica c uterea P
xistent e cazanului l Randamentu existenta calorifica Puterea l combustibi de existent Consumul
(kg) l combustibi de Consumul

=
7.4 PLANIFICAREA INFRASTRUCTURII PENTRU INSTALATIA DE INCALZIRE CENTRALA PE
BIOMASA
7.4.1 Evaluarea amplasamentului
Alegerea unui sistem de incalzire pe biomasa potrivit depinde de necesitatile utilizatorului
si de caracteristicile specifice ale locului de amplasare. Acestea trebuie sa fie foarte atent
evaluate inainte de a proiecta o instalatie.
- 85 -
Cerintele utilizatorului
- Utilizatorul are nevoie de incalzire doar pentru o camera sau o zona din casa sau
il intereseaza un sistem centralizat cu cazan pentru incalzire centrala si
prepararea apei calde menajere?
- Cat timp si ce efort este dispus utilizatorul sa aloce pentru a pune in functiune
sistemul, pentru a pregati combustibilul (sa sparga butuci), pentru incarcarea
combustibilului, golirea cenusii, curatarea arzatorului?
- Ce fonduri are disponibile? Sistemele de incalzire pe baza de biomasa pot avea
costuri de capital mai ridicate decat sistemele echivalente cu combustibil fosil.
Utilizatorul trebuie sa fie constient de acest lucru. Trebuie verificate
disponibilitatea finantarii din granturi si eligibilitatea proiectului.
Disponibilitatea combustibilului si costurile aferente
- Ce combustibil este disponibil si la ce costuri?
- Este necesar sa se achizitioneze combustibilul in vrac?
- Cum poate fi livrat combustibilul?
- In cazul unui cazan cu aschii din lemn este acceptabila producerea aschiilor la
locul amplasarii cazanului?
- Accesul pentru livrarea combustibilului. Pot vehiculele de livrare sa ajunga la
amplasament?
- In cazul livrarii peletelor in vrac, cat de departe este depozitul de combustibil fata
de drum. Cei mai multi furnizori au mai putin de 20 m de conducta de descarcare.
Informatii despre amplasament
- Spatiu disponibil pentru:
o Receptia si depozitarea combustibilului
o Mecanismul de livrare al combustibilului sa fie adecvat
o Instalatia de incalzire / cazan / soba
o Acumulator, daca este necesar
o Cosul de fum
o Sunt usile de acces suficient de largi pentru a putea introduce
echipamentul?
o Va fi necesar un echipament de livrare special?
o Daca conductele de incalzire urmeaza sa fie considerate care sunt
serviciile subterane existente si cum sunt finisate podelele?
- Sistemul existent de incalzire si prepararea apei calde
o Cum este construita cladirea?
o Ce tip de sistem de incalzire este utilizat?
o Care este capacitatea cazanului existent si ce randament are?
o Obtineti date despre consumul de combustibil, daca sunt disponibile,
pentru a putea estima necesarul anual de caldura.
o Care este starea sistemului existent? Au fost folosite substante
anticorozive? Este curat?
o Clientii sunt multumiti de sistemul existent de incalzire? Le este prea cald /
frig?
o Vor fi facute lucrari de imbunatatire a cladirii in viitorul apropiat care sa
influenteze sarcinile de incalzire, de exemplu, imbunatatirea izolatiei sau
extinderi?
- 86 -
o Sistemul este ventilat sau este inchis?
o Temperaturile si dimensiunile radiatoarelor.
o Oportunitatea pentru o incarcare a combustibilului in stiva (daca urmeaza
sa fie instalata o soba cu lemne).
- Alimentarea cu apa locatia si presiunea.
- Alimentarea cu energie electrica locatia si tipul: 3 faze sau o singura faza.
Consideratii specifice de siguranta ale amplasamentului
Exista consideratii specifice de siguranta pentru amplasament? Acestea ar putea include:
- Existenta materialelor din azbest
- Lucrul la inaltime
- Lucrul in zone inguste
- Riscurile datorate faptului ca lucrarea se executa de catre alti contractori
- Protectie impotriva incendiilor pentru casa cazanului si depozitul de combustibil
- Exista probleme de siguranta, precum persoane prezente in timpul livrarii
combustibilului?
7.4.2 Aspecte legate de instalare
7.4.2.1 Verificari pre-instalare la instalatiile de incalzire cu lemn
Inainte de instalarea unei instalatii de incalzire cu lemne trebuie facute urmatoarele
verificari:
- Cosul de fum: Nou sau existent? Daca pentru instalatia aleasa sunt adecvate
tipul, ruta si marimea. Se potriveste tirajul cu instalatia aleasa?
- Aerul de ardere: Pe unde va fi introdus in instalatie? Sunt necesare orificii
suplimentare?
- Spatiul necesar: Spatii suficiente pentru componentele sistemului, alimentarea cu
combustibil si pentru intretinere.
- Partea electrica: Cum vor fi realizate conexiunile electrice? Alimentarea cu
energie se va face monofazat sau trifazat?
- Presiunea apei de alimentare peste 1 bar.
- Capacitatea de rezistenta la greutate si rezistenta la aprindere a suprafetei pe
care va fi montata instalatia.
- Rezistenta la foc a compartimentului dintre instalatie si depozitul de combustibil
(daca este cazul).
- Conformarea cu standardele, cu cerintele de siguranta si cu cerintele legale,
precum ar fi autorizatia de constructie, controlul cladirii si conformarea cu toate
reglementarile relevante.
7.4.2.2 Consideratii privind zgomotul
34
Chiar si sistemele de incalzire bine instalate vor produce zgomot in special pot fi foarte
zgomotoase: schimbatorul de caldura, curatarea gratarului si burghiului pentru aschii.
34
Cladiri mari incalzite cu combustibil lemnos, SWS Group http://www.bioheat.info/handbook/index_en-
gb.html
- 87 -
Pentru a preveni problemele datorate zgomotului trebuie avute in vedere urmatoarele
considerente:
a. Dormitoarele nu trebuie sa se afle direct deasupra camerei in care se afla cazanul.
De asemenea, acolo unde este posibil, canalul de fum nu trebuie sa se gaseasca in
apropierea dormitorului.
b. In cladirile noi, poate fi introdusa izolatie fonica intre podeaua de beton si peretii
camerei cazanului si a depozitului de combustibil.
c. Toate punctele de contact intre partile mecanice si pereti sau podea trebuie sa fie
izolate fonic (de ex. acolo unde banda transportoare din depozitul de combustibil
trece prin perete in camera cazanului, postamentul cazanului, etc.).
7.4.2.3 Programul de instalare
Procesul de instalare depinde de tipul sistemului de incalzire ce urmeaza a fi instalat si
trebuie sa urmeze instructiunile producatorului. Instalarea unui cazan de incalzire cu
lemne presupune in mod obisnuit parcurgerea urmatorului program:
Constructii civile
Constructiile civile pot include construirea camerei cazanului, a depozitului de combustibil
sau a compartimentului dintre depozitul de combustibil si camera cazanului pentru
asigurarea protectiei impotriva incendiilor. Aceste lucrari pot fi realizate, in mod normal,
inainte de instalarea sistemului de incalzire.
Instalarea canalului de fum si a ventilatiei
Canalul de fum trebuie sa fie construit astfel incat sa indeplineasca cerintele instalatiei de
incalzire si ale cladirii si trebuie verificat astfel incat sa asigure cosului de fum tirajul
necesar, iar ventilatia aerului proaspat sa fie deschisa.
Instalarea sistemului de incalzire
Pregatirea suprafetei pe care dispozitivul va fi amplasat trebuie sa asigure ca suprafata
este neteda, suficient de puternica pentru a putea prelua greutatea instalatiei, si
rezistenta la foc. Instalatia trebuie pozitionata in asa fel incat sa se asigure spatiile libere
recomandate. Legaturile canalului de fum trebuie realizate astfel incat canalul sa se duca
in sus, sa fie izolat, etc, (a se vedea sectiunea Error! Reference source not found.) si
stabilitatea tirajului sa fie verificata. Legaturile canalului de fum trebuie etansate cu silicon
la temperatura ridicata.
Sisteme hidraulice
Trebuie asigurate dimensionarea, pozitionarea si instalarea corecta a pompelor si
ventilelor. Pentru a asigura o temperatura minima pe returul cazanului, pe racordul de
retur al cazanului trebuie montat, in mod normal, un ventil de amestec reglat termostatic
sau o pompa de sunt. Pompa de circulatie trebuie instalata pe conducta de retur a apei in
apropiere de instalatia de incalzire in cazul sobelor alimentate manual, cu cazane de
rezerva.
Sfaturi:
- Dimensionarea corecta a pompelor si a vasului de expansiune in functie de volumul
cazanului si conform instructiunilor producatorului.
- 88 -
- Instalarea protectiei la supraincalzire.
O data ce componentele au fost instalate corect instalatia trebuie umpluta si apoi golita si
trebuie facute urmatoarele verificari:
- pompa de circulatie functioneaza corect si este oprita
- sistemul de ventile este deschis, inclusiv ventilul de derivatie
- dispozitivele de reglaj automat si dispozitivele de siguranta functioneaza corect.
7.4.2.4 Depozitul de combustibil si sistemul de alimentare
Producatorii de cazane pe pelete si aschii din lemn produc, de obicei, si echipamente de
alimentare cu combustibil compatibile si ofera consultanta cu privire la proiectarea
depozitului. Instructiunile producatorului trebuie urmate intocmai. Daca depozitul de
combustibil urmeaza sa fie construit in-situ atunci trebuie determinata capacitatea de
incarcare a peretilor noi sau existenti. Cazanele cu pelete de capacitati mici sunt de
obicei potrivite pentru burghie flexibile care pot fi taiate pe dimensiunea exacta necesara
in locul de amplasare.
Principalele etape in instalarea unui sistem de alimentare sunt:
- Asamblati conductele si celelalte articulatii, care probabil va fi nevoie sa fie taiate la
lungimea necesara. Gaura din spatele cazanului prin care se va face alimentarea cu
combustibil din depozitul de pelete poate fi nevoie sa fie realizata cu ajutorul unui
ferastrau metalic sau a unui flex inclinat.
- Inserati si atasati burghiul transportor cu componentele sale (conform
instructiunilor).
- Atasati lagarul de arbore al motorului la spirala. Consolele motorului vor trebui unse.
- Racordarea la reteaua electrica: Energia electrica se asigura de obicei prin cazan, iar
sistemul de alimentare poate fi pur si simplu alimentat la priza. Este posibil sa se
conecteze motorul la o sursa de alimentare separata in timpul testarii sistemului de
alimentare cu combustibil.
- Testati sistemul: In final testati instalatia utilizand o cantitate mica de combustibil,
pentru o scurta perioada de timp, inainte de prima incarcare in vrac.
- 89 -
8. ASPECTE ECONOMICE ALE SISTEMULUI HIBRID
8.1 VALOAREA ADAUGATA REGIONALA
Peletele sunt produse regional si sunt distribuite in principal in zonele in care sunt
produse. In acest fel o cantitate mai mica de combustibil este importata din alta parte.
Banii care ar fi fost cheltuiti pentru achizitionarea combustibililor din import raman in
regiune si produc astfel o valoare adaugata pentru regiune. Utilizarea peletelor, precum si
producerea acestora, creeaza numeroase locuri de munca in cadrul industriei peletelor,
al comertului, serviciilor, agriculturii si silviculturii. In acest fel, contribuie la valoarea
adaugata a regiunii si asigura structurile sociale in cadrul regiunii.
8.2 SIGURANTA IN ALIMENTARE
Lemnul este o sursa regenerabila de energie, disponibila regional ca si combustibil. In
perioadele de criza de resurse fosile, in special pentru tarile europene, combustibilii
proveniti din biomasa lemnoasa (precum peletele, aschiile din lemn) pot asigura
independenta fata de petrolul si gazul natural din import. In prezent, aproape jumatate din
productia anuala de lemn este folosita in Europa. Prin urmare rezerve inca exista. In plus,
deseurile lemnoase din industria de cherestea asigura in mare parte materia prima pentru
producerea peletelor.
Pe parcursul ultimilor ani in Europa au fost construite multe instalatii de producere a
peletelor. Multe alte instalatii pentru producerea peletelor sunt planificate sau sunt deja in
constructie pentru satisfacerea cererii crescande de pelete in Europa. Deci, nu va exista
o criza in producerea de pelete, iar furnizarea de pelete este asigurata.
8.3 AVANTAJUL IN CEEA CE PRIVESTE PRETUL
Pretul biomasei (al peletelor) variaza independent de preturile pentru petrol si gaze
naturale. Preturile pentru petrol si gaze naturale vor creste disproportionat in viitorul
apropiat datorita crizei de combustibili fosili. Chiar si la momentul actual peletele sunt o
alternativa economica din punct de vedere al costului comparativ cu combustibilii fosili.
Cand un sistem de incalzire pe pelete este combinat cu o instalatie solara consumul de
pelete poate fi redus datorita faptului ca soarele furnizeaza o parte din energia necesara.
Figura de mai jos (figura 64) prezinta prognoze ale cresterii pretului combustibililor pentru
producerea de energie termica. Valorile din diagrama de mai jos sunt calculate pe baza
unei cresteri a pretului de 5% pentru combustibilii fosili si energie electrica si de 2%
pentru pelete. Valorile au fost obtinute cu ajutorul programului Sollet-Tool
(www.sollet.info).
- 90 -
Petrol
Gaz natural
Cazan pe pelete
din lemn
Butuci despicati
Pompa de caldura
Figura 64: Prognoza cresterii preturilor la combustibil
pentru producerea de energie termica
Valorile din figura urmtoare (figura 65) prezinta comparativ costurile anuale pentru
diferiti combustibili. Aceste valori au fost calculate ca medie pentru o locuinta cu 3
persoane, pentru un spatiu de incalzit de 150 m
2
si pentru un sistem de incalzire cu o
putere de 11 kW. Calculele au la baza preturi, taxe, programe suport si rate ale
dobanzilor (standard: 6%) din Germania. Ele servesc drept exemplu si drept ghid pentru
proiecte similare.
In plus, in figura 65, instalatiile de incalzire (pe diferite tipuri de combustibili) prezentate
grafic sunt separate in sisteme fara captatoare solare, cu captatoare solare pentru
prepararea apei calde (AC) si cu captatoare solare pentru prepararea apei calde si
incalzire (AC + INC). Valorile au fost calculate pe baza preturilor combustibililor (si a TVA)
din Germania putand fi deci considerate ca valori orientative. Costul mediu al peletelor
este egal cu aproximativ 67% din costul anual al gazului natural si aproximativ 65% din
costul anual al petrolului. Dupa cum se poate observa din figura, in prezent incalzirea
electrica determina cele mai ridicate costuri.
35
.
35
Landesregierung NRW, Landesinitiative Zukunftsenergien NRW, Aktion Holzpellets, Holzpellets. Der
Brennstoff der Zukunft, p.12
- 91 -
Figura 65: Costul anual cu combustibilul pentru o locuinta uni-familiala in Germania
(3 locuitori, 150 m, locuinta construita in anul 1995)
Calculele se bazeaza pe un pret al peletelor 200 /t (net). Pentru o locuinta uni-familiala
medie cu un necesar de 4 t/an de pelete, costul total cu combustibilul va fi de aproximativ
856 , inclusiv 7% TVA. In Germania, TVA pentru pelete de 7% este mai mic decat TVA
pentru petrol care este de 16%.
In ceea ce priveste costurile cu caldura totala livrata, care apar in timpul functionarii
sistemului de incalzire (adica, costurile de investitie, intretinere, asigurare si dobanzi), in
Tabelul 13 de mai jos este prezentata o comparatie intre diversele solutii de incalzire.
Investitia initiala (pretul de achizitie) al sistemului hibrid de incalzire pelete energie solara,
sau doar a instalatiei de incalzire cu pelete, este mai mare decat investitia initiala pentru
un sistem de incalzire conventional. Pretul mai ridicat al acestor sisteme se datoreaza
productiei reduse de cazane pe pelete si de componente pentru instalatii solare termice.
Aceste preturi vor scadea daca producerea de astfel de sisteme se va dezvolta in viitor.
Cu toate acestea, incluzand sprijinul financiar guvernamental disponibil in tari, precum
Germania, costul total al sistemelor de incalzire pe baza de pelete, precum si al celor
hibride pelete-instalatii solare, poate deja sa concureze cu pretul instalatiilor de incalzire
cu ardere de combustibil lichid sau gaze naturale.
Cu captatoare solare pentru AC+Inc
Cu captatoare solare pentru AC
Fara captatoare solare
Incalzire cu
combustibil lichid
Incalzire cu gaz
natural
Incalzire cu pelete
din lemn
Incalzire cu butuci
despicati
Pompa de caldura
[Euro/ an]
- 92 -
Tabelul 13: Comparatie a costurilor pentru diferite sisteme de incalzire, pentru o locuinta
uni-familiala, in Germania
Unitate
de
masura
Petrol
Gaz
natural
Pelete din
lemn
Pelete din
lemn cu
captator
solar pentru
preparare AC
Pelete din
lemn cu
captator
solar pentru
preparare
AC+Inc
Pompa de
caldura
Necesar de energie:
Suprafata captatoare
solare
m - - - 4,5 15,0 -
Necesar de caldura pentru
incalzirea camerei
kWh 21.000 21.000 21.000 21.000 21.000 21.000
Necesar de apa calda kWh 1.261 1.261 1.261 1.261 1.261 1.261
Incalzire solara termica kWh - - - 1.890 6.300 -
Necesar total de energie kWh 22.261 22.261 22.261 20.371 15.961 22.261
Durata utilizare ora 2.100 2.100 2.100 2.100 2.100 2.100
Randament 0,90 0,95 0,83 0,83 0,83 0,90
Combustibil necesar kWh 24.734 23.432 26.820 24.543 19.230 8.245
Investitia:
Instalatia electrica si de
gaz, racordarea la retea si
depozitul de combustibil
4.450 2.400 7.400 7.400 7.400 -
Cosul, sistemul de
evacuare si autorizatia 600 600 600 600 600 600
Cazan si automatizare 3.533 3.675 8.622 8.622 8.622 20.650
Captator solar + rezervor
tampon
- - - 4.000 7.000 -
Sistemul de distributie al
caldurii
4.041 4.041 4.041 4.041 4.041 4.041
Grant-uri
Pentru incalzirea cu pelete - - -1.088 -1.088 -1.088 -
Pentru incalzirea solara
(AC)
- - - -246 - -
Pentru incalzirea solara
(AC + Inc)
- - - - -1.050 -
Investitia totala 12.625 10.716 19.575 23.329 25.525 25.291
Costuri de incalzire
(inclusiv taxe):
Pret/ kWh /kWh 6,61 6,59 4,37 4,37 4,37 9,18
Pret anual de referinta /a - 61,35 - - - 71,07
Costuri cu combustibilii /a 1.635 1.605 1.171 1.071 839 828
Intretinere cos /a 50 50 100 100 100 -
Intretinere generala /a 260 230 260 260 260 -
Cost de functionare /a 200 86 386 386 386 350
Cost de capital (rata
dobanzii, standard = 6%)
/a 1.101 934 1.707 2.034 2.225 2.205
Costurile totale pentru un sistem hibrid de incalzire pelete-energie solara sunt mai mari
decat cele pentru o instalatie de incalzire doar pe pelete. Acest lucru se datoreaza
investitiilor mai mari pentru componentele sistemului solar. Cu toate acestea sistemul
hibrid de incalzire pelete-energie solara permite o economie de aproape 30% cu costul
de combustibil. Prin urmare, sistemele hibride vor deveni mult mai eficiente economic
avand in vedere cresterea preturilor la combustibili. Insa fara niciun sprijin financiar
guvernamental, sistemele hibride de incalzire pelete-energie solara inca nu vor putea
deveni competitive pe piata. Totusi este real faptul ca in viitorul apropiat preturile
combustibililor fosili vor creste disproportionat in comparatie cu cel al peletelor.
- 93 -
Figura 66 prezinta costurile totale (inclusiv TVA) pentru energia termica furnizata. Aceste
costuri sunt, de asemenea, calculate in ipoteza cresterii pretului combustibililor fosili si al
energiei electrice cu 5%, iar al peletelor cu 2%, ca in Figura 56. Dupa cum se poate
observa, dupa aproape 5,5 ani cazanul cu functionare pe pelete din lemn va fi mai
convenabil decat centrala de incalzire cu combustibil lichid, iar dupa 10 ani va fi mai
convenabil decat instalatia de incalzire cu gaz natural.
Figura 66: Prognoza costurilor totale pentru energia termica livrata
pe o perioada de 20 de ani
Combustibil lichid
Pelete din lemn
Pelete din lemn cu captatoare solare (AC+Inc)
Gaz natural
Pelete din lemn cu captatoare solare (AC+Inc)
Pompa de caldura
Ani
- 94 -
9. ASPECTE DE MEDIU ALE SISTEMULUI HIBRID
Exista cateva motive intemeiate pentru a sustine instalarea de sisteme hibrid de incalzire
pelete-energie solara. Acestea ofera aceeasi usurinta in intretinere si functionare ca si
sistemele de incalzire pe combustibil lichid sau gaze naturale. De asemenea, din punct
de vedere financiar, sistemele hibrid de incalzire pelete-energie solara pot concura cu
instalatiile de incalzire pe combustibil lichid sau gaze naturale. Principalul avantaj al
sistemelor hibrid este acela ca nu produc probleme majore din punct de vedere al
mediului.
9.1 REDUCEREA EFECTULUI DE SERA
In comparatie cu combustibilii fosili utilizarea peletelor din lemn si a energiei solare pentru
incalzire se poate spune ca este neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2. Aceasta
inseamna ca in timpul arderii peletelor se degaja in atmosfera aceeasi cantitate de CO
2
care a fost absorbita de catre copaci in timpul adolescentei lor (inchiderea ciclului
carbonului). In plus, utilizarea energiei solare nu are nici un fel de impact negativ asupra
mediului in ceea ce priveste emisiile. Comparativ, in timpul arderii combustibililor fosili, in
atmosfera este eliberat CO
2
acumulat de-a lungul a milioane de ani. Aceasta degajare de
emisii de CO
2
determina o crestere a concentratiei de CO
2
in atmosfera, principala
responsabila pentru aparitia efectului de sera.
Cu siguranta, neutralitatea peletelor din punct de vedere al emisiilor de CO2 se refera
doar la procesul de ardere al peletelor. In timpul producerii si transportului peletelor se
pot degaja emisii de CO2 in atmosfera datorita faptului ca pentru aceste procese se
utilizeaza combustibili fosili. CO2 se mai degaja si in timpul producerii componentelor
cazanelor pe pelete si ale instalatiilor solare. Graficul de mai jos arata ca, chiar daca se
iau in consideratie procesele de producere si transport, instalatiile de incalzire cu pelete
emit mult mai putin CO2 decat instalatiile clasice cu combustibil lichid. Valorile au fost
determinate considerand amestecul de resurse si lanturile de furnizare din Germania.
Aceste valori pot diferi in tari cu alt amestec de surse de energie si alte lanturi de
alimentare.
Figura 67: Comparatie a emisiilor de CO
2
, pentru diferite sisteme de incalzire
Sursa: Conform cu ko-Institute, Gemis 4.3
Pompa de
caldura
Electric
Gaz natural
Combustibil
lichid
Lemn
Pelete
energie solara
Pelete
- 95 -
De exemplu, prin inlocuirea unei instalatii de incalzire cu combustibil lichid cu un sistem
hibrid de incalzire pelete-energie solara pentru o locuinta uni-familiala, cu o suprafata
utila de 130 m
2
si cu un necesar de caldura de 120 kWh/m
2
an se pot reduce aproape
5 t/an emisii de CO
2
. Similar poate fi redusa emisia de CO2 cu 3 t/an prin inlocuirea unei
instalatii de incalzire pe gaz cu un sistem hibrid de incalzire pelete-energie solara.
Cantitatea de energie necesara pentru producerea peletelor din lemn este foarte scazuta
si reprezinta aproape 2,7% din totalul de energie.
9.2 PARTICULE FINE
Instalatia solara nu emite niciun fel de emisii in timpul functionarii cu exceptia celor
produse prin energia electrica consumata pentru pompa de circulatie. Arderea lemnului,
neutra din punct de vedere al emisiilor de CO
2
, prezinta dezavantajul comparativ cu
instalatia de incalzire cu gaze, ca din procesul de ardere rezulta intotdeauna emisii de
particule. Peletele din lemn reprezinta unul dintre combustibilii lemnosi care prin ardere
produc cea mai scazuta cantitate de particule, aproape comparabila cu emisia de
particule produsa de sistemele standard de incalzire cu combustibil lichid existente.
Valoarile caracteristice pentru emisiile de particule se situeaza intre 10-25 mg/Nm.
In plus, particulele provenite din arderea peletelor sunt datorate in mare parte sarurilor
anorganice, care sunt mai putin toxice decat particulele provenite din arderea butucilor
sau de la motoarele diesel.
36
Cu toate acestea, producatorii de cazane si de pelete
lucreaza la optimizarea produselor lor pentru a evita cat de mult posibil emisiile de
particule. In prezent, cateva sisteme de filtrare sunt in faza de testare pentru a demonstra
daca sunt potrivite in utilizarea zilnica.
9.3 REDUCEREA PLOILOR ACIDE
Pe langa reducerea emisiilor de CO
2
la arderea de pelete, comparativ cu arderea altor
combustibili, se reduc, de asemenea, si emisiile de SO
2
. SO
2
are o contributie importanta
la aparitia ploilor acide. Ploile acide distrug ecosistemele forestiere. Prin urmare,
utilizarea peletelor are o mare contributie la conservarea padurilor.
9.4 RISCURI REDUSE LA TRANSPORT SI DEPOZITARE
Combustibilii fosili sunt substante poluante pentru mediu. De asemenea, acesti
combustibili trebuie transportati la consumatori, pe distante lungi, de la locul de
amplasare al minei, trebuie rafinati si apoi distribuiti. In trecut s-au produs multe
accidente soldate cu poluarea mediului (de ex., accidente in care au fost implicate
petroliere sau scurgeri din conducte).
Comparativ cu combustibilii fosili, combustibilii proveniti din biomasa sunt produsi
regional si, in general sunt transportati pe distante scurte la consumatori. Combustibilii pe
baza de biomasa (inclusiv peletele) sunt de provenienta organica si nu prezinta nici un
risc de poluare. Astfel, nu exista aproape nici un risc de contaminare a mediului in timpul
transportarii lor. De asemenea, se emit si mai putine emisii la transportul acestora pe
distante scurte de la locul de productie la consumator. Mai mult, riscul de explozie, de
incediu si de poluare a apei sunt mai reduse la depozitarea combustibililor pe baza de
biomasa (in special a peletelor), fata de depozitarea combustibililor fosili.
36
DEPV: Informatii generale despre emisiile de particule ale sistemelor de incalzire cu pelete, www.depv.de
- 96 -
Voturi
Pretul centralei este prea mare
Ne-informarea clientului
Pretul combustibilului
lichid/gazului este prea mare
Pretul peletelor este prea mare
Prea putine grant-uri
Altceva
Nimic
Oferta redusa de pelete
Nevoie de pregatire si educatie
Nevoie de literature tehnica
10. FACILITATI FINANCIARE
10.1 MODELUL SERVICIILOR ENERGETICE (ESCO)
O barier care apare in toate tarile participante la proiect este investitia ridicata in
tehnologiile hibrid inca de la prima implementare, care consta in tehnologii de cazane mai
scumpe, precum si in necesitatea de componente suplimentare cum ar fi depozitul de
pelete si rezervorul de apa. Cea mai mare parte a investitiei intr-o tehnologie de incalzire
se realizeaza impreuna cu costurile cladirii (cladiri noi, renovari). Chestionati despre
acest lucru instalatorii au confirmat. Rezultatele sunt prezentate in figura urmatoare:
Figura 68: Rezultatele chestionarii in Germania; Sursa DEPV
In cadrul proiectului SOLLET, partenerii implicati au dezvoltat modelul financiar de
micro-contractare, pentru a arata operatorilor interesati de tehnologia hibrid de incalzire
cum ar putea sa aiba acest sistem in cladirile lor. Structura acestui model este prezentata
in figura urmatoare:
- 97 -
Consumator
Producator Instalator
Oferta interesanta, dar prea
scumpa, atunci
Faza a II-a Faza I
Interes
Contract
Consultare
+ Oferta
Oferta de
furnizare
de caldura
Contract de instalare si intretinere
Sustinere prin oferta
detaliata
Figura 69: Modelul de Micro - Contractare
Ideea Micro-Contractarii este aceea ca investitia va fi facuta de catre un investitor extern
care va si instala si exploata centrala cu parteneri locali precum instalatorii. Contractorul
este responsabil pentru funcionarea centralei, alimentarea cu pelete, finantarea si
intretinerea cazanului. Clientul este interesat doar de furnizarea fara intreruperi a caldurii,
produsa din energie regenerabila la preturi stabile. Primul rezultat este foarte motivant.
Ideea modelului de Micro-Contractare a fost dezvoltata mai departe, in special in privinta
organizarii cooperarii dintre instalator si distribuitor/producator. Producatorul este
interesat sa isi extinda piata. El va vinde mai multe unitati. Instalatorul este interesat sa
instaleze aceste unitati si sa le asigure mai departe intretinerea. Rezultatul acestor
discutii se prezinta in figura urmatoare:
Figura 70: Diferite faze ale modelului de Micro Contractare
Sustinere imediata:
- la plata
- la manipulare si asistenta
la instalare -
Banca
Producator de
componente
Producator de
pelete din lemn
Client Instalator
Contract cadru
Contract cadru
Contract cadru de
furnizare
Furnizare
Furnizare
Oferta de
furnizare
de caldura
Conceptie
financiara
standard
- 98 -
Faza I reprezinta afacerea normal, fr contractare. nsa daca clientul este totusi
interesat, dar nu are suficienti bani pentru a cumpara echipamentele direct, atunci
instalatorul impreuna cu partenerul distribuitor/producator poate oferi clientului furnizarea
de caldura cu ajutorul modelului de servicii energetice (ESCO). Aceasta este o situatie
tipica win-win pentru toi partenerii. Modelul a fost discutat cu cativa actori de piata.
Rezultatele au fost printre altele:
- Nu, imposibil, pentru ca instalatorii nu sunt cei mai buni parteneri
- Nici un interes deoarece piata creste suficient de repede si nu sunt necesare alte
masuri de promovare
- Da, aceasta ar putea fi solutia finala pentru extinderea activitatii pe piata.
Rezultatele pozitive au venit mai mult din partea companiilor din domeniul captatoarelor
solare termice, iar cele negative din partea companiilor din domeniul cazanelor cu
functionare pe pelete din lemn. Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul ca piata
peletelor este in prezent supraincarcata, deoarece ESCO-urile existente considera drept
foarte pozitiva utilizarea cazanelor pe pelete pentru modele de servicii energetice.
10.2 PROGRAME DE SUSTINERE FINANCIARA
Programele de sustinere financiara internationale, nationale si regionale se modifica
adesea si majoritatea din pacate, se intind pe perioade scurte de timp. Prin urmare, este
intotdeauna necesar sa se ia legatura cu experti in domeniu inainte de realizarea unui
proiect. In general, exista mai multe tipuri de programe nationale de sustinere de tip
grant pentru instalatii la scara redusa care utilizeaza energia regenerabila, cum ar fi, de
exemplu: Programul Cladiri cu emisii reduse de carbon in Marea Britanie. In plus, pot fi
disponibile si grant-uri la nivel regional. Informatii despre oportunitatile de finantare si alte
initiative de sustinere pentru solutii de incalzire pe biomasa ar trebui sa fie disponibile la
autoritatile locale sau la centrele de consultanta pentru eficienta energetica.
Alte stimulente financiare pentru sistemele de incalzire pe baza de combustibili lemnosi
includ:
1. Reducerea valorii TVA pentru instalatiile de incalzire cu lemne, pentru aplicatiile
casnice.
2. Cresterea cheltuielilor deductibile pentru companii (companiile pot pretinde chiar
100% din cheltuielile deductibile in primul an pentru investitiile in tehnologii si
produse de economisire a energiei. Companiile isi pot deduce intregul cost de
investitie din profitul impozabil, pe intreaga perioada pe care se face investitia).
3. Scutiri de taxe pentru schimbari climatice pentru companii.
4. Imprumuturi pentru economii de energie.
10.3 INSTRUMENTE DE FINANTARE SPECIALE DEZVOLTATE IN DOMENIUL SISTEMELOR
SOLARE TERMICE
10.3.1 Performanta solara garantata
O conditie esentiala pentru promovarea sistemelor solare active este identificarea
factorilor care impiedica patrunderea pe piata a acestor sisteme. In ceea ce priveste
sistemele solare mari pentru producerea apei calde cele mai mari obstacole sunt
prezentate mai jos (nu n ordinea importantei):
- Costul initial ridicat corelat cu lipsa de diversitate tehnologica.
- Capitalul disponibil scazut.
- Nevoia de intretinere preventiva.
- 99 -
- Performanta scazuta a instalatiilor solare mari datorita fie unei proiectari defectuoase,
fie lipsei unei intretineri elementare, lucru care a creat o reputatie proasta pentru
aceste sisteme printre utilizatorii finali.
- Competitia cu sursele de energie conventionale cu costuri relativ scazute (motorina,
titei, gaz natural).
In scopul eliminarii riscurilor economice si tehnice pentru utilizator, pe care factorii
enuntati mai sus ii pot determina, a fost conceputa o abordare diferita, care se bazeaza
pe garantarea rezultatelor investitiei. Conceptul de Rezultate solare garantate, aplicat
sistemelor pentru producerea de apa calda prin utilizarea energiei solare termice,
realizeaza prin intermediul unui contract care asigura utilizarea unei cantitati minime de
energie solara pentru incalzire a unei cantitati convenite de apa la o temperatura data.
Principalele puncte ale unui astfel de contract sunt enuntate mai jos:
Garantia rezultatelor instalatiei solare este un contract intre proprietarul sistemului
sau utilizatorul si o organizatie tehnica specializata in energie solara (numita in
continuare Biroul de Proiectare), care isi asuma responsabilitatea tehnica pentru
implementarea sistemului solar si care garanteaza furnizarea energiei solare.
Cantitatea minima de energie solara furnizata anual trebuie stabilita prin contract intre
proprietar sau utilizator si Biroul de Proiectare.
Biroul de Proiectare isi asuma intreaga responsabilitate pentru proiectarea,
implementarea si operarea instalatiei.
Intretinerea sistemului pe perioada de garantie cade in responsabilitatea Biroului de
Proiectare. Orice inlocuiri sau modificari necesare pentru a asigura functionarea
corecta si eficienta a centralei trebuie realizate de catre Biroul de Proiectare pe
cheltuiala proprie.
Proiectarea si instalarea echipamentului de monitorizare pentru analiza la distanta a
datelor necesare pentru evaluarea si controlul instalatiei, in scopul de a furniza
cantitatea convenita de energie si de a detecta unde este nevoie de intretinere trebuie
realizate de catre Biroul de Proiectare.
Biroul de Proiectare, ca si garant al obtinerii rezultatelor solare termice, trebuie sa
compenseze proprietarul sau utilizatorul in cazul in care cantitatea de energie solara
furnizata in perioada de garantie nu atinge nivelul convenit intre parti; compensatia se
bazeaza pe costul energiei, stabilit prin contract, care ar fi trebuit economisit.
Contractul Rezultate solare garantate a fost posibil datorita progreselor tehnice si
stiintifice din ultimii ani. In particular datorita:
dezvoltarii metodelor de simulare a eficientei si de validare a marimii instalatiei;
dezvoltarii calitatii componentelor, in acord cu standardele si specificatiile tehnice.
Captatoarele solare fac parte dintre aceste componente si reprezinta cea mai
importanta parte a investitiei;
experientei si cunostintelor anumitor consultanti tehnici, instalatori si manageri de
sistem;
disponibilitatii de echipamente de monitorizare si tele-monitorizare fiabile si ieftine.
- 100 -
10.3.2 Finantarea de catre terti
Investitiile in energia solara ar putea deveni si mai atractive pentru utilizator daca ar
putea fi facute fara risc tehnic si financiar. Schema Finantare de cetre terti (T.P.F.),
corelat cu conceptul de Garantare a performantelor, poate fi folosita pentru acest scop.
Aceasta abordare este definit drept furnizare de servicii de proiectare, achizitie, instalare
si intretinere a sistemului la pachet, costul acestor servicii fiind echilibrat de nivelul
economiilor de energie. Este clar, c recuperarea capitalului investit este corelata cu
nivelul de economie de energie realizat.
Schema Finantare de catre terti implica in principal:
- furnizarea unui pachet de servicii de proiectare si constructie, precum si de instalare si
de intretinere de catre o organizatie specializata in domeniul energiei solare (numita
aici Birou de Proiectare);
- recuperarea capitalului investit proportional cu cantitatea masurata de energie solara
furnizata utilizatorului, intr-o anumita proportie convenita intre ambele parti;
- Biroul de Proiectare asigur expertiza tehnica si se ocupa de afacerea de investire,
in scopul de a furniza utilizatorului energie termica solara;
- prin intermediul acestei scheme de finantare barierele in calea extinderii pietei sunt
suprimate prin transferul complet al riscurilor tehnice si financiare catre Biroul de
Proiectare, care prezinta:
Competenta tehnic pentru proiectarea, instalarea si intretinerea cu succes a
instalatiei solare.
Competenta in colectarea de capital cu costuri minime de la o terta parte, de
regula, o institutie financiara.
- 101 -
BIBLIOGRAFIE
[1] Austrian Energy Agency, EnergieSparFrderungen und EnergieBeratung 2005,
Wien, June 2005.
[2] Bemmann,Ulrich et.al., Contracting Handbuch 2000 2003, Deutscher
Wirtschaftsdienst, 2000 2003
[3] Biomasse Info-Zentrum (ed.), Pellet-Zentralheizungen & Pellet-Einzelfen,-
Markbersicht-, FNR, Stuttgart/Glzow, 2002.
[4] CRES, market report, Analysis of the market for combined solar biomass heating
systems in Greece.
[5] European Solar Thermal Industry Federation, ESTIF, Solar Thermal Markets in
Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005.
[6] Dr.-Ing. Joachim Fischer, Trend 2005 vom Pelletsmarkt Deutschland Fortsetzung
des dynamischen Wachstums, Deutscher Energie Pellet-Verband e.V.
[7] Ing. K. Furtner, Dipl.-Ing. Herbert Haneder, Biomasse-Heizungserhebung 2004, N
Landes-Landwirtschaftskammer.
[8] Jeffrey Gordon (ed.), Solar Energy, The state of the art, ISES position papers,
London 2001.
[9] H. Hartmann (ed.), Handbuch Bioenergie-Kleinanlagen, Fachagentur
Nachwachsende Rohstoffe e.V., 1. Auflage, Februar 2003.
[10] T. Holz, Holzpellet-Heizungen, 1.Auflage, kobuch Verlag, Staufen bei Freiburg
2003.
[11] Bernward Janzig, Fernwrme als Wegbereiter in Pellets-Markt und Technik,
February 2005.
[12] ko-Institut e.V. (Hrsg.): Thermische Solaranlagen. Marktbersicht; Staufen bei
Freiburg: kobuch, 1997
[13] Kasper/Remmers/Spitzmller/Weyres-Borchert, Solarthermische Anlagen, DGS,
Deutsche Gesellschaft fr Sonnenenergie e.V.
[14] Landesregierung NRW, Landesinitiative Zukunftsenergien NRW, Aktion Holzpellets,
Holzpellets. Der Brennstoff der Zukunft. .
[15] R. Marutzky/ K. Seeger, Energie aus Holz und anderer Biomasse, 1999, DRW-
Verlag, Leinfelden-Echterdingen.
[16] WMO 1982. Commission for Instruments and Methods of Observation, Abridged
Final Report of the 8
th
Session, Mexico, October 1981. WMO Pub. No. 590, World
Meteorological Organization, Geneva, Switzerland.
Internet Sources
- European Solar Thermal Industry Federation. ESTIF, http://www.estif.org
- The Solarserver, http://www.solarserver.de
- Sollet, http://www.sollet.info
- Stranddorf Augustenhof, http://www.stranddorf.de/
- 102 -
- koFEN Forschungs-und Entwicklungs Ges.m.b.H, http://www.pelletsheizung.at
- Bundesamt fr Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle (BAFA), http://www.bafa.de/
- KfW Frderbank, http://www.kfw-foerderbank.de
- Agence de lEnergie, http://www.ael.lu

Ghid Sisteme Hibrid

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Sisteme Hibrid

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid pentru utilizarea sistemelor hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

S-ar putea să vă placă și