Sunteți pe pagina 1din 22

TEMA: TEHNOLOGIA ASAMBLRILOR NITUITE

CUPRINS:
ARGUMENT.....................................................................................................................2 CAPITOLUL 1: GENERALITI PRIVIND ORGANELE DE MAINI...............................3 1.1. nsuiri ale organelor de maini..............................................................3 1. 2. Clasificarea in constructia de masini.....................................................3 1. 3. Interschimbabilitatea organelor de masini.............................................4 1. 4. Executia organelor de masini................................................................5 CAPITOLUL 2: ASAMBLRILE NITUITE.........................................................................5 2.1. Asamblrile nedemontabile.....................................................................5 2.2. Nituiri i nituri.........................................................................................6 2.3. Maini de nituit.......................................................................................8 2.4. Conditii tehnice impuse asamblrilor nituite...........................................9 2.5. mbinri nituite.......................................................................................10 CAPITOLUL 3: TEHNOLOGIA NITUIRII........................................................................12 3.1. Nituirea manual...................................................................................12 3.2. Nituirea mecanic.................................................................................13 3.3. Nituri speciale.......................................................................................16 3.4. Controlul mbinarilor nituite...................................................................17 SNTATEA I SECURITATEA MUNCII......................................................................19 BIBLIOGRAFIE:..............................................................................................................20

ARGUMENT
Nituirea este procedeul tehnologic de mbinare nedemontabil a dou sau mai multe piese, cu ajutorul niturilor. nainte de a fi folosit sudarea, nituirea reprezinta singura modalitate de asamblare folosit la construcia de poduri, cazane, vapoare i construcii metalice. Dei aria ei s-a restrns considerabil sunt nca multe domenii n care aceasta metod de asmblare prezint nc avantaje certe, din punct de vedere tehnologic sau economic, cum ar fi cazul materialelor greu sudabile sau cel n care nu este permis nclzirea materialului. Alte avantaje ale nituirii sunt: ridicat; nu asigur o etanare bun; corodarea niturilor n timp scade sigurana n exploatare. suport sarcini vibratorii; sunt folosite la asamblarea metalelor greu sudabile; este convenabil economic pentru profile, n construcii metalice; sunt folosite n asamblri de piese confecionate din materiale diferite. datorit numrului de nituri, construcia va avea o mas mult mai mare dect la operaia de nituire, nivelul zgomotului din atelierele specializate este foarte

Nituirea are i o serie de dezavantaje , cum ar fi: n cazul asamblrilor sudate;

Prezentul proiect are dou capitole ce trateaz asamblrile nituite i tehnologia nituirii , mprite la rndul lor n subcapitole. Lucrarea se ncheie cu Sntatea i securitatea muncii i Bibliografia folosit pentru realizarea proiectului.

CAPITOLUL 1: GENERALITI PRIVIND ORGANELE DE MAINI 1.1. nsuiri ale organelor de maini
Organele de maini sunt piese ( eventual asamblri de piese), avnd rol funcional utilitar, care intr n compunerea organic-structural a oricrei maini agregate, mecanisme sau dispozitive. Avnd rol funcional bine determinat, fiecare organ de main poate fi analizat, proiectat ,executat, reparat, considerndu-l ns independent ca solicitare si uzare cu celelante organe cu care se asambleaza. Performantele functionale si tehnice ale oricarei masini depind de doi factori principali : -conceptia proiectantului care proiecteaza schema de principiu a viitoarei masini si insusirile calitative ale fiecarui element structural component.Primul factor poate fi asigurat printr-o temeinica pregatire teoretica si practica de specialitate a proiectantului.Al doilea factor demonstreaza ca performanta si siguranta in exploatarea masinii, durabilitatea si flexibilitatea sa sunt hotarate de calitatea fiecarui organ component.Pentru aceasta organele de masini trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii de baza: -sa corespunda integral scopului functional pentru care se construiesc. -sa fie simple si sa prezinte siguranta in exploatare ,adica sa reziste solicitarilor la care sunt supuse. -sa asigure durata de functionare necesara in raport cu scopul,calitatea materialului si tehnologiei de executie. Rezistenta propriu-zisa ,rigiditatea, rezistenta la uzare si rezistenta la temperatura sunt caracteristici ale materialelor organice de masini , care le mentin o anumita capacitate de a rezista si de a functiona in diferite conditii. Prelucrarea fara dificultati deosebite ca si interschimbabilitatea sunt de asemenea, insusiri de baza caracteristice multor organe de masini cu rol functional deosebit.

1. 2. Clasificarea in constructia de masini

Marea diversitate de forme si dimensiuni permite gruparea organelor de masini dupa o serie de griterii dintre care mai importante sunt cele constructive si functionale. Constructiv: Organele de masini se grupeaza in : -organe simple (pene ,nituri ,suruburi ,arcuri ,etc) -organe complexe (rulmenti, lagare ,vane,ambreaje,etc) Organul complex se caracterizeaza printr-un ansamblu de piese elementare care numai in totalitatea lor pot indeplini un rol functional unitar.Dupa rolulu functional organele de masini se grupeaza astfel: -organele pasive ( nituri ,stifturi,pene ,arcuri ,suruburi de fixare) care nu contribuie in mod direct la transmiterea, la realizarea sau la transformarea miscarii mecanice, ci doar la asamblarea elementelor. -organe active ( suruburi de miscare, arbori, manivele, biele, lanturi de transmitere, etc) care prin functionare au rol de transmitere sau de transformare a miscarii.

1. 3. Interschimbabilitatea organelor de masini


Unificand caracteristicile dimensionale ale formei constructive si calitative ale pieselor, standardizarea creaza conditii necesare realizarii interschimbabilizarii organelor de masini .Interschimbabilitatea este definita prin insusirile calitative ale pieselor unei multimi de a fi schimbate prin asamblare cu oricare din piesele altei multimi identice,prin respectarea integrala a conditiilor functionale ale sistemului tehnic din care face parte.Interschimbabilitatea realizeaza prin asigurarea urmatoarelor conditii specifice de baza: stabilirea judicioasa a tolerantelor , a pieselor inteschimbabile. Asigurarea conditiilor interschimbabilitatea permite inlocuirea rapida a pieselor uzate fara a fi supuse niciunei prelucrari suplimentare. Ca urmare ,prin organul de masina interscimbabil respective. De exemplu, rulmentul uzat dintr-un lagar poate fi inlocuit intr-o perioada de timp minima , cu orice rulment de acelas tip si dimensiune normala fara nici o prelucrare suplimentara,performanta lagarului masinii respective este astfel restabilita.Stagnarea mersului masinii respective ,deci pierderile de productie devin minime deoarece interschimbabilitatea rulmentului respective prezinta o solutie optima. inlocuit se stabileste performante initiale ale ansamblului

1. 4. Executia organelor de masini


Principalele etape alea tehnologiei de executie a organelor de masini sunt: semifabricarea nituri,incleiere prin si turnare, chituire) forjare in ,laminare, operatii asamblare de (prin se sudare,lipire realizeaza aceste baza

semifabricatele.Semifabricatele laminate ,turnate,forjate,etc se supun operatiilor de prelucrare mecanica (frezare,rabatare,rectificare) prin care se obtin piese finite. Sub forma finita organele de masini sunt folosite direct in procesul de montaj ale masinii. Piesele individuale unicate, se executa cu o productivitate deci cu o eficienta economica mai redusa. Executia pieselor in serie limitata este mai avantajoasa,productivitatea fiind sporita.Executia unui foarte mare numar de piese identice se poate realiza cu o productivitate maxima,folosindu-se masini si agregate automate. Forma geometrica a organului de masina trebuia astfel conceputa si realizata incat sa satisfaca cat mai complet nu numai rolul functional ci si optimizarea cerintelor executiei tehnologice,montajului si transportului.

CAPITOLUL 2: ASAMBLRILE NITUITE 2.1. Asamblrile nedemontabile


Asamblarea mecanic reprezint rezultatul operaiilor tehnologice de realizare a unei legturi rigide sau a unei blocri ntre dou sau mai multe piese separate. Prin asamblare se obine un nou element rigid, adic un organ de main complex cu rol funcional bine determinat. Dup asamblare elementele componente nu mai au posibilitatea deplasrii relative ntre ele. Asamblrile pot fi directe i indirecte.

n cazul asamblrilor directe legtura este asigurat, nemijlocit ntre elementele componente, de exemplu prin sudare, presiune, fluire, refulare ,tremuire, de ndoire, crestare,strngere elastic, etc. Asamblarea indirect presupune utilizarea unor elemente sau substane intermediare de lagtura cum sunt: niturile,cordoanele de sudur, lipiturile metalice sau nemetalice, etc.

2.2. Nituiri i nituri


Nituirea este mbinarea a dou sau mai multe piese, ce se realizeaz prin folosirea organelor de asamblare numite nituri. Asamblrile nituite se execut manual sau mecanic. Nituirea propriu-zis se execut dup operaiile de curire, ndreptare i gurire a pieselor. Utilajele pentru nituire se compun din: -instalaii pentru nclzirea niturilor: forje, cuptoare, aparate electrictrice pentru nclzire; -dispozitive de formare a capului: cpuitoare i contracpuitoare cu anexe (supori de susinere a contracpuitoarelor); -dispozitive de lovire i presare: ciocanul de mn (barosul), ciocane pneumatice, prese. Operaia de nituire se realizeaz prin suprapunerea tablelor cu unul, dou sau trei rnduri de nituri, cap la cap sau cu eclise. Niturile sunt organe de maini care servesc la mbinarea diferitelor subansambluri. Niturile se confecioneaza din oel carbon obinuit OL 34 sau OL 37 , alam, cupru i aluminiu. Elementele unui nit sunt: -tija nitului de form cilindric sau tubular, capul iniial la una din extremitile tijei i capul de nchidere, care se formeaz la nituire. Dimensiunile principale ale niturilor sunt: -diametrul tijei d, lungimea tijei l , diametrul capului iniial D i nlimea capului h. Clasificarea niturilor se face dup urmtoarele criterii: -dup poziia capului, n raport cu elementele asamblate, niturile pot fi: cu cap obinuit, cu cap seminecat i cu cap necat;

-dupa forma capului, niturile sunt: cu cap semirotund,cu cap cilindric,cu cap tronconic; -dup forma tijei niturile pot fi: cu tija plin, cu tija semitubular i cu tija tubular, -nituri speciale, socotite cele care pentru nituire nu au nevoie de contracpuitor; acestea sunt: nituri explozibile, care au tija semitubular ncrcat cu material exploziv i nituri cu tija dubl.

Elementele si dimensiunile nitului 1 - tija 2- capul initial 3 - capul de inchidere d - diametrul tijei l - lungimea tijei D- diametrul capului h - inaltimea capului

Clasificarea niturilor dupa forma capului.

Clasificarea niturilor dup forma tijei

Nituri speciale

Nit cu cap seminecat pentru rezisten-etanare

2.3. Maini de nituit


Pentru mrirea productivitii i a calitii nituirii se folosesc utilaje de nituit cu o for de apsare de 2000 N /cm2. Mainile de nituit pot fi clasificate astfel: -prin ciocnire -dup procedeul de formare a capului de nit -dup posibilitatea de deplasare - fixe - (ciocane de nituit) -prin presare (presare de nituit) -prin rulare -fixe -transportabile -pneumatice -dup modul de acionare -hidropneumatice -electromecanice portative carosabile suspendate transportabile n potcoav n clete

-cu comand manual -dup felul comenzii de funcionare -cu comand semiautomat -cu comand automat.

Maina de nituit prin ciocnire se folosete la nituri cu diametru pn la 42 mm. Aceste maini pot fi acionate cu aer comprimat sau prin transmisii mecanice. Maina de nituit prin presare formeaz capul nitului printr-o singur micare a cpuitorului; presiunea asupra nitului crete treptat. Nituirea cu astfel de maini face ca refularea s fie foarte puternic, eliminndu-se operaia de temuire. Maina se apropie de piesele ce trebuie s fie nituite pn cnd capul de aezare a nitului vine n contact cu contracpuitorul fix. Apoi se aplic presiunea asupra cpuitorului i se formeaz capul de nchidere al nitului.

Maina pneumatic cu prghii Fazele nituirii la maina de nituit prin presare

2.4. Conditii tehnice impuse asamblrilor nituite


Obinerea unei bune caliti a asamblrilor nituite este condiionat de urmtorii factori: -presiunea executat asupra niturilor i a tablelor ce se mbin trebuie s fie suficient pentru a mpiedica deplasarea dintre piese i a evita forfecarea; -temperatura de nclzire a nitului trebuie s fie ntre limitele prescrise, iar niturile s nu stea timp ndelungat la aceste temperaturi, pentru ca materialul s nu-i schimbe proprietile tehnologice; 9

-niturile s fie astfel alese nct s existe un raport ntre diametrul i tija nitului suficient pentru formarea capului de nchidere; -piesele care se mbin s aib suprafeele bine curite i ndreptate; -niturile s se distribuie astfel nct s se realizeze o bun rezisten i etaneitate a mbinrii. Asamblrile nituite se consider de bun calitate dac se ndeplinesc urmtoarele condiii: -gaura este umplut complet de corpul nitului; -nitul asigur o strngere corespunztoare a pieselor mbinate; -capul nitului asigur aderena pe toat suprafaa lui cu piesele pe care le mbin i nu prezint fisuri, frecturi sau rupturi.

2.5. mbinri nituite


mbinrile nituite pot fi mprite pe mai multe categorii, avnd n vedere cteva criterii de clasificare i anume: -dup modul de execuie: nituire manual i mecanic, -dup starea tijei nitului: nituire la rece sau la cald, -dup modul de aezare a tablelor: nituire prin suprapunere i cap la cap cu eclise.

Clasificarea mbinrilor nituite dup modul de aezare a tablelor

10

-dup numrul rndurilor de nituri: cu un singur rnd, cu mai multe rnduri de nituri dispuse n linie sau n zigzag;

Imbinarea nituita in zigzag

-dup destinaia asamblrii: nituire de rezisten, nituire de etanare i nituire de rezisten-etanare. Nituirea de rezisten se aplic la construciile metalice, unde condiia principal este de transmitere a forelor ntre elementele asamblate. Nituirea de rezisten-etanare se aplic construciilor metalice supuse la presiuni mari (cazane de abur, etc) care trebuie s corespund etanare ct i de rezisten mecanic. Nituirea de etanare se aplic construciilor (bazine, rezervoare, etc) supuse la presiuni normale. Niturile folosite n acest caz sunt mai subiri, ns dispuse mai des. Se recomand, pe ct este posibil, ca materialul niturilor s fie acelai sau apropiat cu al pieselor care se asambleaz, pentru a se evita coroziunea electrochimic. Trasarea nituirii se execut n raport cu dimensiunile alese, iar poziia gurilor se marcheaz cu punctatorul. Dup trasarea nituirii, materialele se guresc pe maini de burghiat. Diametrul gurilor trebuie s fie mai mare dect diametrul tijei nitului, i anume: -pentru nituri cu diametru pn la 5 mm, diametrul gurii este mai mare cu 0,2 mm, att condiiei de

11

-pentru nituri cu diametru ntre 5 i 10 mm, diametrul gurii este mai mare cu 0,5 mm, -pentru nituri cu diametru mai mare de 10 mm, diametrul gurii este mai mare cu 1,0 mm. Pentru a exista o coinciden perfect a gurilor din table n momentul asamblrii, se recomand ca atunci cnd este posibil gurirea s se execute simultan n ambele piese. Gurile tablelor se pot executa i prin tanare. n cazul nituirilor cu nituri seminecate i necate, gurile niturilor se teesc corespunztor.

CAPITOLUL 3: TEHNOLOGIA NITUIRII 3.1. Nituirea manual


n lucrrile de nituire se folosesc urmtoarele scule: un ciocan de lctuerie, un contracpuitor pentru a proteja capul iniial, un trgtor pentru apsarea pieselor de nituit una asupra celeilalte i un cpuitor, care este o unealt executat dintr-o bar scurt din oel pentru scule, cu o scobitur de forma unei calote sferice la unul dintre capete i care servete la formarea capului de nchidere al nitului. Contracpuitorul denumit i contrabuterola, servete drept nicoval pentru sprijinit capul iniial, cnd se formeaz capul de nchidere al nitului.

12

Scule folosite la nituirea manuala

Fazele nituirii manuale

Tehnologia nituirii: Nituirea manual este o operaie care necesit un volum mare de munc, avnd o productivitate mic, deci costisitoare, fapt pentru care se execut numai la producia individual i n atelierele de ntreinere i reparaii. Dup ce s-a introdus nitul n gaur, se aeaz cu capul iniial pe contracpuitor i cu ajutorul trgtorului se apropie cele dou piese de tabl ca s nu rmn spaii ntre ele. Prin lovituri de ciocan axiale i radiale se refuleaz captul tijei i se formeaz capul de nchidere de o form bombat. Apoi se aeaz cpuitorul pe capul de nchidere i se lovete cu ciocanul, rotindu-l dup fiecare lovitur, pn cnd se obine o forma fasonat, identic cu capul iniial. Aceasta este metoda direct de nituire. Mai rar se folosete metoda contracpuitorului. La formarea capului de nchidere se va avea n vedere ca ciocanul s nu ating suprafaa pieselor de nituit, pentru a se evita ondularea si deformarea tablelor. temuirea: mbinrile nituite, cu precdere cele de etanare, se supun operaiei de temuire. temuirea const n presarea marginilor tablelor, n vederea obinerii unei etanri mai bune i se execut cu ajutorul temuitoarelor, care au forma dlilor, dar au muchia de tiere teit. de nituire indirect, cnd lovitura de ciocan se aplic cpuitorului aezat pe capul iniial, dar capul de nchidere se formeaz n locasul

3.2. Nituirea mecanic


Nituirea mecanic se execut cu ajutorul mainilor de nituit care realizeaz formarea capului de nchidere al nitului prin ciocnire, prin presare sau prin rulare. Din acest punct de vedere ele pot fi numite: maini de nituit portabile (ciocane de nituit) sau fixe, prese de nituit i maini de nituit prin rulare. Mainile de nituit se pot deasemenea diferenia ntre ele i prin faptul c acionarea lor poate fi fcut pneumatic, electric sau hidraulic. Mainile de nituit portabile lucreaz prin ciocnire. Acestea se folosesc, n exclusivitate, la nituri cu tija plina i pot fi acionate pneumatic si electric.

13

La nituirea cu ajutorul ciocanelor de nituit

pot aprea dou situaii:

contracpuitorul este strns n menghina, piesele de nituit sunt susinute, iar poziia ciocanului este verticala, direcia ciocanului este orizontal, iar o a doua persoan va ine contracpuitorul. n timpul lucrului, cantracpuitorul nu trebuie strns n mn ci numai apsat uor pe capul de nit. Nituirea depinde de masa contracpuitorului i nu de fora de apsare asupra lui. n mod obinuit, n cazut niturilor cu diametrul pn la 10 mm, nituirea se execut la rece, iar in cazul diametrelor mai mari de 10 mm, nituirea se execut la cald. nclzirea niturilor, n cazul nituirilor executate la cald, se poate realiza n cuptoare cu flacr, situaie n care ntregul nit este nclzit, i n instalaii cu cureni de nalt frecven, situaie n care se nclzete numai captul tijei nitului.Temperatura la care se nclzesc niturile de oel este de 750-9000 C; niturile astfel nclzite se prind n cleti corespunztori i se introduc n gurile elementelor de asamblat. n raport cu poziia pieselor i cu posibilitatea introducerii niturilor, ciocanele vor executa nituire direct sau indirect. Presele de nituit sunt masini care realizeaza capul de inchidere al nitului dintr-o singura cursa a capuitorului.Acest gen de masini au contracapuitorul incorporat in structural or,iar capuitorul poate fi actionat pneumatic,hidraulic sau electric. Cu acest tip de maini, care lucreaz prin presare, se pot executa nituiri cu nituri avnd tija plin, cu tija semitubular i cu tija tubular. n cadrul nituirii cu nituri semitubulare sau cu nituri tubulare cu guler, cantracpuitorul va avea cavitatea corespunztoare capului iniial al nitului, iar cpuitorul se nlocuiete cu o scul de forma unei mandrine,pentru realizarea capului de nchidere prin rsfrngere, iar in cazul nituirii cu nituri tubulare fr guler, att cpuitorul ct i contracpuitorul vor fi nlocuite cu scule de forma mandrinei.

14

Ciocan pneumatic de nituit

Exemple de nituire: - cu ciocan n poziie vertical - cu ciocan n poziie orizontal

Presa de nituit pneumatica

15

Nituirea cu nituri tubulare si semitubulare

2.3. Nituri speciale

3.3. Nituirea special


Niturile speciale se execut fr folosirea contracpuitorului, pentru c se execut dintr-o singur parte a pieselor ce se asambleaz (neexistnd acces pe ambele pri ale pieselor). Aceste nituri se ntrebuineaz pe scar larg n asamblarea pieselor

16

metalice sau nemetalice utilizate la construcia caroseriilor i a ansamblului din tabl subire, a aeronavelor, a aparaturii electronice i electrice, etc. Nituirea cu nituri explosive se execut n modul urmator: n gaura pregatit se introduce nitul. Cu ajutorul unui ciocan electric se nclzete nitul i la circa 1200C ncrctura exploziv din nit explodeaz i umfl captul tijei, formnd un cap de nchidere care strnge piesele de asamblat. Nituirea cu nituri cu tija dubl a cptat o rspndire mult mai mare dect cea cu nituri explosive. Nitul se introduce n gaura pregatit i cu ajutorul unui clete special, care apuc tija interioar, o trage. Cletele, sprijinndu-se pe gulerul nitului, nitul nu este scos din gaura sa. n aceast situaie, partea ngroat a tijei interioare este tras forat, n interiorul tijei tubulare, a crui capt deformndu-se va forma capul de nchidere. n final, tija superioar se rupe ntr-o zon de slab rezisten, special prevzut.

Nituirea cu nituri speciale 1- introducerea nitului 2- nclzirea nitului pentru explozia ncrcturii 3- asamblarea cu nit exploziv 4- ciocan electric b- nituirea cu nituri cu tija dubl.

3.4. Controlul imbinarilor nituite


Custura nituit este considerat bine executat dac niturile sunt corect aezate i dac nu exist tirbituri sau crestturi pe suprafeele pieselor de nituit i pe 17

capetele niturilor. Rezistena custurii nituite se verific prin lovirea cu ciocanul, aprecierea fcndu-se dup sunet sau dup vibraia niturilor. Demontarea mbinrilor nituite se realizeaz prin tierea niturilor cu dalta, tiere cu flacr axiacetilenic sau prin gurirea niturilor.

Defecte ce pot aparea la nituire: a- cap de inchidere inclinat b- cap de inchidere deplasat c- cap de inchidere prea mic din cauza tijei scurte d- cap de inchidere deformat e- nit stramb f- tablele deformate la nituire

18

SNTATEA I SECURITATEA MUNCII


Pentru evitarea accidentelor, in timpul nituirii si pentru realizarea operatiilor in conditii optime de precizie si de siguranta, trebuie respectate urmatoarele norme: uneltele de mana trebuie folosite in buna stare de lucru (fara crapaturi, se verifica cu atentie uneltele si sculele utilizate in procesul de fabricatie ; daca nituirea se executa la cald, trebuie folosit echipamentul de protectie, vor fi indepartate din zona nituirii la cald materialeleinflamabile si deformatii, etc) ;

iar introducerea niturilor in gauri se face numai cu ajutorul clestilor ; obiectelemari ce impiedica desfasurarea procesului tehnologic ; - muncitoriii vor purta sorturi de protectie din piele si isi vor proteja urechile cu antifoane, iar in lipsa acestora, cu vata. Zgomotul produs in sectiiile de nituire duce in timp la pierderea acuitatii auditive ; - muncitorii vor purta manusi de protectie si vor respecta toate normele inpuse de exploatare a dispozitivelor si a utilajelor ; Cele mai frecvente accidente cauzate de operatiile de presare constau in ranirea mainilor muncitorului. Acestea au loc din urmatoarele cauze : - pornirea neasteptata a masinilor prin actionarea din greseala a manetei sau pedalei de pornire ; - introducerea sau scoaterea piesei in timp ce masina lucreaza ; - presiunea aerului din ciocan trebuie se fie corespunzatoaresculei ; inainte de intrebuintare, se va verifica cursa sculei, iar capuitorul va avea, obligatoriu, dispozitiv de protectie contra iesirii . Respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii contribuie la asigurare conditiilor de munca normala. Totodata, respectarenormelor inlatura cauzele care pot provoca accidente de munca sau imbonlavirea profesionala.

19

NTSM pentru operatia de nituire sunt acele specifice atelierelor de lacatuserie, si anume : folosirea echipamentului de protectie ; verificarea sculelor ( sa nu prezinte bavuri ) ; verificarea legarii la pamant si la nul a masinilor electrice ; deconectarea legaturilor electrice la prize ; asezarea sculelor in dulap, la terminarea lucrului ; presiunea aerului la lucru cu ciocane pneumatice sa fie corespunzatoare

sculei.Inainte de intrebuintarese va verifica cursa sculei,iar capuitorul va avea obligatoriu dispozitiv de protectie contra iesirii, daca nituirea se executa la cald,trebuie folosit echipamentul de protectie (costum de piele,manusi,incaltaminte de protectie),iar introducerea niturilor in gauri sa se faca numai cu ajutorul clestilor.

20

BIBLIOGRAFIE:
ASAMBLARI MECANICE manual pentru clasa a XI a si a XII ruta progresiva, Autori: Mihaela Gabriela Ionescu, Ana Olivia, Gabriela Alice Enache, Sorina Antosica, Maria Manole; ORGANE DE MASINI SI ORGANE DE ASAMBLARE,editura Mirton,Timisoara 2001; Autori: Mikos.I. ORGANE DE MASINI SI TRANSMISII MECANICE,editura Mirton,Timisoara 2005; Autori: Mikos .I. ORGANE DE MASINI SI MECANISME,Craiova 1993; Autori: Drobota .V.

21

22