Sunteți pe pagina 1din 20

Curs 1.03.2011 1. Natura si tipologia IP 2. Obiectul de studiu al contabilitatii IP 3.

Organizarea si conducerea contabilitatii IP IP reprezinta unitati patrimoniale create si organizate de stat pentru realizarea functiilor sale in domeniul administratiei publice, in sfera actiunilor social-culturale, apararea ordinii pulbice si sgurantei nationale, invatamantului, sanatatii, justitiei, etc. particularitatile IP izvorasc din specificul acestora, din modul de finantare precum si din statutul lor juridic, elemente conferite prin Legea de infiintare a institutiilor respective. IP sunt infiintate prin Legi sau Hotarari ale Guvenrului in care se precizeaza: Forma juridica Statutul si subordinea ierarhica Obiectul de activitate Structura organizatorica Patrimoniul atribuit pentru desfasurarea activitatii si realizarea serviciilor publice specifice.

In general, IP reprezinta unitati care nu desfasoara activitati productive ci activitati de conducere, indrumare, coordonare si control in domeniul administratiei de stat si presteaza servicii cu anumite functii sociale in sfera actiunilor social-culturale, justitiei, apararii nationale, etc. Cheltuielile ocazionate de intretinere, fucntionare si investitii, precum si cele privind realizarea serviciilor de catre IP sunt finantate din bugetul de stat sau din bugetele locale, sub fomra creditelor bugetare. Anumite categorii de IP, care realizeaza venituri din diferite taxe, chirii sau servicii prestate, furnizeaza veniturile respective bugetului din care sunt finantate. O alta categorie de IP realizeaza o baza proprie de venituri, care le permite sa-si acopere (proces de autofinantare) o parte din volumul de cheltuieli, diferenta fiind acoperita din fondul de la buget. IP prezinta anumite trasaturi:
-

Patrimoniul IP este atribuit la infiintare prin delimitarea lui de domeniul public si privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale. Conducatorii IP abilitati sa gestioneze resursele bugetare, au calitatea de ordonatori de credite.
1

Cheltuielile curente si de capital ale IP sunt finantate sub forma creditelor bugetare. IP care realizeaza venituri din taxe sau de alta natura au obligatia de a le varsa la buget sau pot beneficia de aceste venituri partial sau integral potrivit dispozitiilor legale, ca sursa de auto-finantare a activitatii lor. IP, avand ca obiective realizarea completa si de calitate a serviciilor publice specifice, fara a urmari realizarea de profit, in gestiunea lor nu se formeaza rezultate financiare (profit/pierdere). Acestea reprezinta unitati non-profit. IP intocmesc bugete de venituri si cheltuieli in concordanta cu obiectivele de dezvoltare economica si sociala si cu prioritatile stabilite de autoritatile publice.

Tipologia si criterii de clasificare a IP 1. Dupa importanta activitatii si subordonarea acestora, IP sunt: Institutiile administratiei publice centrale: Presedintele Romaniei, Parlamentul, Guvernul, Ministerele si celelalte autoritati centrale de specialitate ale administratiei publice si institutii din subordinea lor directa. Institutiile administratiei publice locale: consiliile comunale, judetene (inclusiv al emun. Bucuresti), ca autoritati deliberative.

2. In raport de drepturile privind apropbarea, repartizarea si utilizarea fondurilor bugetare, exista: IP superioare, ai caror conducatori au calitate de ordonatori principali de credite IP subordonate, ai caror conducatori au calitate de ordonatori secundari si tertiari de credite si primesc prin repartizare mijloace bugetare necesare acoeririi nevoilor porprii de la investitorii ierarhic superiori.

3. Dpdv al statutului juridic, IP sunt: Cu personalitate juiridica, cele ai caror conducatori au autonomie de decizie si dreptul de a avea buget de venituri si cheltuieli aprobat de consiliul de adminstrare. Fara perosnalitate juridica institutii ai caror conducatori nu a ucalitate de ordonatori de credite, au un volim de activitate mai restrans (scoli generale, dispensare medicale) si care sunt integrate, dpdv financiar-contabil in activtatile unei institutii ierarhic superioare.

4. Dpdv al sursei de finantare: -

IP finantate de la bugetul administratiei centrale de stat IP finantate din venituri extrabugetare si alocatiile acordate de la bugetul de stau sau bugetele locale. IP finantate integral din venituri extrabugetare IP finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat
IP autofinantate integral.

Obiectul Contabilitatii publice. IP au obligatia sa organizeze si sa conduca o contabilitate proprie, respectiv contabilitatea financiara si dupa caz contabilitatea de gestiune. Contabilitatea IP trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiei cu privire la pozitita financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentur cerintele interne ale acestora cat si pentru utilizatorii externi, precum Guvenrul, Parlamentul, creditorii, clientii si alte categorii de utilizatori, ca organismele financiare internationale. Contabilitatea IP asigura informarea coordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, la rezultatele executiei bugetare; informarea privind patrimoniul aflat in administrare, cu privire la rezultatul patrimonial, precum si informatiile necesare pentru intocmirea contului anual de executie a bugetelor de stat, a contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale. Potrivit reglementarilor in vigoare, contabilitatea publica include: Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care reflecta incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar. Contabilitatea trezoreriei statului. Contabilitatea generala care reflecta evolutia situatiei financiare si patrimoniului precum si excedentul sau deficitul patrimonial. Contabilitatea destinata analizei programelor aprobate.

Curs 8.03.2011 Structura planului de conturi utilizat de IP IP au obligatia sa organizeze contabilitatea in partida dubla cu ajutorul conturilor prevazute in planul de conturi general. Pentru IP sunt valabile urmatoarele clase de conturi: Clasa I contrui de capitaluri Clasa II conturi de active fixe Clasa III conturi de stocuri si productie in curs de executie Clasa IV contrui de terti Clasa V conturi la trezoreria statului si banci comerciale Clasa VI contri de cheltuieli Clasa VII conturi de venituri si finantari

In cadrul claselor exista mai multe grupuri de conturi, grupele fiind desfasurate pe contrui specifice de gr. I si II. Conturile sintetice pot fi dezvoltatea in conturi analitice in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii de informare. Cu ajutorul conturilor, IP inregistreaza operatiunile economico-financiare pe baza principiului contabilitatii de drepturi si obligatii, respectiv in momentul crearii, transferului sau disparitiei unei valori economice, creante sau obligatii. Organizarea si conducerea IP Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la IP revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective. De regula, IP organizeaza si conduc contabilitatea in compartimente distincte conduse de cate directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. In fiecare dintre cazuri, aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund, impreuna cu personalul din subordine: de organizarea si conducerea contabila, trebuie sa asigure, potrivit legii, conditiile pentru tinerea corecta si la zi a contabilitatii, organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si pasiv,

respectarea regulilor de intocmire a situatiei financiare, de punere la termen a acestora la organizatiile de drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatiilor financiare, organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul IP.

Contabilitatea operatiunilor economice financiare se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala cat si in valuta, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens. Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei comunicat de BNR. La data intocmirii situatiei financiare, elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati, creante, datorii) se reevalueaza, la cursul comunicat de BNR valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. Curs 22.03.2011 Raportarile contabile in IP Potrivit legii 82/1001, ministerele, oranismele administratiei publice centrale si locale, alte autoritati publice, IP autonome si subordonate, au obligatia sa intocmeasca situatii financiare trimestriale si anuale, conform normelor nationale, care contin: bilantul, contul de rezultat patrimonial, situatia fluxurilor de trezorerie, a modificarilor in structura activelor sau capitalurilor, anexe la situatiile financiare si contul de executie bugetara. Situatiile financiare sunt documente oficiale de prezentare a situatiei patrimoniului aflat in administrarea statului si a unitatilor administrativ teritoriale, precum si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli. Situatiile financiare trebuie sa prezinte o imagine fidela a pozitiei financiare si a preformantei financiare pentru exercitiul financiar. Pe baza situatiei financiare primite de IP, ministerul finantelor publice intocmeste anual bilantul IP care se prezinta Guvernului odata cu contul general de executie a bugetului de stat. Pentru intocmirea situatiei financiare de IP trebuie parcurse mai multe etape: 1. inventarierea generala a patrimoniului 2. intocmirea balantei de verificare sintetice 3. intocmirea situatiei financiare.

Inventarieirea patrimoniului IP se efectueaza pe baza normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si pasiv, aprobate prin ordinul 1753/2004. Inventarierea se efectueaza cel putin o data pe an, de regula la sfarsitul exercitiului financiar precum si in situatiile: la cererea organului de control cu prilejul efectuarii controlului ori de cate ori exista indicii legate de lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot fi stabilite cert decat prin inventariere cand intervine o predare-primire de gestiune cu prilejul reorganizarii gestiunilor ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora.

Ministerul Finantelor Publice poate aproba exceptii de la regula inventarierii generale in cazul in care unitatile patrimoniale fac o cerere justificata avizata de directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, judetene sau ale municipiului Bucuresti. Inventarierea elementelor de activ si pasiv reprezinta ansamblul operatiunilor necesare contatarii existentei elementelor de activ si pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric aflate in momentul efectuarii operatiunilor de inventrariere in patrimoniul IP. Inventarierea generala a patrimoniului presupune parcurgerea etapelor:
a) declansarea operatiunilor de inventariere: conducerea institutiei emite decizia

de inventariere, in care se stabileste perioada in care trebuie sa se efectueze operatia, componenta comisiei de inventariere, numele responsabilului, modul de efectuare a inventarierii si gestiunile supuse ei. La IP comisia e unica. Din comisie fac parte persoanele cu pregatire tehnica si economica care sa asigure efectuarea corecta a inventarierii patrimoniului. Dupa primirea deciziei de inventariere, responsabilul comisiei ca ridica sub semnatura contabilului sef sau al altei persoane delegate , listele de invetariere vizate si parafate de el, dupa care comisia se prezinta la sediul gestiunii ce urmeaza a fi invetariata;
b) pregatirea inventarierii: in vederea desfasurarii in bune conditii a operatiei,

ordonatorii de credite au obligatia de a crea conditii corespunzatoare;


c) efectuarea inventarieirii propriu-zise: se trece la stabilirea faptica a tuturor

valorilor materiale si banesti precum si a relatiilor cu tertele persoane astfel: pentru stocuri, inventarierea se efectueaza prin numarare, cantarire, masurare, cu baj;
6

pentru obiectele de inventar aflate aspura angajatilor, se inventariaza si se trec in liste separate, mentionandu-se numele persoanelor care le detin in pastrare; creantele sau datoriile fata de terti se inventariaza prin verificarea extraselor soldurilor debitoare, creditoare ale conturilor de clienti si furnizori.

Rezultatele inventarierii se trec intr-un proces verbal: xx xx xx rezultatele invetarierii concluziile si propunerile cu privire la cauzele plusurilor si minusurilor constatate si la persoanele vinovate valorile stocurilor depreciate fara miscare, cu miscare lenta, greu vaudabile si propunerile de masuri in vederea integrarii lor in corcuitul economic efectuarea regularizarii plusurilor si minusurilor din gestiune.

Exista situatii in care legea permite cimpensarea lipsurilor cu plusurile din gestiune in urmatoarele conditii: cand riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material diferentele constatate in plusurile si minusurile sa se refere la aceeasi gestiune si perioada nu se admite compensarea plusurilor cu minusurile cand exista indicii ca lipsurile se datoreaza sustragerii sau degradarii bunurilor din vina persoanei care raspunde de gestiunea lor.

2. Balanta de verificare sintetica a documentelor contabile pe baza caruia se asigura centralizarea informatiilor preluate din conturile sintetice. Acest document are si rolul de a verifica eventualele erori din contabilitatea curenta, erori care determina ruperea echilibrului intre structurile de activ si pasiv ale patrimoniului. In concluzie, balanta de verificare are un rol foarte important in contabilitate, ea facand legatura dintre contabilitatea curenta si documentele se sinteza si generalizare. 3. IP prezinta situatia patrimoniala din administrarea statului si al unitatilor administrativ teritoriale, precum si executia bugetului de venituri si cheltuielile de ajutor sistemelor financiare trimestriale si anuale.
7

Bilantul contabil document de sinteza cu ajutorul caruia se prezinta bunurile economice ca elemente de activ si drepturile si obligatiile ca element de pasiv, de obicei la sfarsitul exercitiului financiar. Elementele patrimoniului sunt prezentate in bilant astfel: elementele de activ sunt prezentate in functie de gradul crescator al lichiditatilor; elementele de pasiv sunt prezentate in functie de gradul crescator al exigibilitatii.

Bilantul contabil se incheie pe baza balantei de verificare intocmite trimestrial si la 31 decembrie a exercitiului bugetar. Activele sunt definite ca resurse controlate de catre IP ca rezultat al unor evenimente trecute de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru institutie si al caror cost poate fi evaluat in mod credibil. Pasivele sunt obligatii actuale ale institutiilor publice ce decurg din evenimente trecute si prin decontarea carora se asteapta sa rezulte iesiri de resurse care incorporeaza beneficiile economice. Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al statului sau unitatile administrativ-teritoriale in calitate de proprietari ai activelor unei IP dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc si active nete si se determina ca diferenta intre active si datorii. Conturile de rezerva patrimoniala prezinta finantarile primite, veniturile realizate si cheltuielile efectuate de IP intr-un exercitiu financiar. Chiltuielile IP sunt grupate in contul de rezerva patrimoniala pe feluri de cheltuieli dupa natura sau destinatia lor, iar veniturile si finantarile dupa natura si/sau sursa lor, indiferent daca veniturile si finantarile au fost incasate sau cheltuielile platite. Veniturile se inregistreaza in contabilitatea IP in momentul in care apare documentul care atesta efectuarea tranzactiei, indiferent daca ea a fost sau nu incasata. Veniturile sunt grupate in contabilitatea publica, respectiv in contul de rezerve patrimoniale astfel: venituri din activitati economice venituri din alte activitati operationale venituri din productia de active fixe

venituri fiscale venituri din contributii de asigurari venituri nefiscale venituri financiare finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala venituri din provizioane si ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare venituri extraordinare.

In contul de rezultate patrimonial elaborat de IP, acestea sunt impartite in 3 categorii: venituri si cheltuieli operationale in care se regasesc veniturile, finantarile si cheltuielile efectuate de institutie pentru desfasurearea activitatilor, pentru care ea a fost infiintata; veniturile si cheltuielile finaciare care exprima veniturile si cheltuielile efectuate de institutii pentru desfasurarea activitatilor financiare a institutiilor; venituri si cheltuieli extraordinare: cheltuielile ce intervin in mod accidental in activitatea institutiilor.

Cu ajutorul contului de rezerve patrimoniale se determina rezerva patrimoniala al exercitiului, rezultat care exprima performanta financiara a IP. Situatia fluxurilor de trezorerie e o componenta a situatiei financiare ale institutiei in care se regasesc miscarile sub forma platilor si incasarilor legate de trezoreria lor. Situatia se intocmeste conform normelor emise de MFP pe baza metodei directe, in care sunt prezentate incasarile si platile pe cele 3 tipuri de activitati:
-

activitati operationale (incasari si plati rezultate din activitatea activitatilor curente) activitati de investitii (incasari si plati rezultate din activitatea de investitie) activitate financiara (incasari si plati efectuate prin conturile de trezorerie, imprumuturi acordate si rambursate).

Situatia modificarilor in structura activelor capitalurilor ofera informatii referitoare la structura capitalurilor proprii, influenteaza rezultate din shcimbarea

politicilor contabile si din urma reevaluarii activitatilor, calculului si inregistrarii autorizarii sau din corectarea erorilor contabile. Anexele la situatiile finaciare parti componente ale situatiei financiare si contin politici contabile si notele explicative. Curs 29.03.2011 Documentele justificative si registrele de contabilitate Institutiile publice consemneaza operatiunile economic-financiare in momentul efectuarii lor in documente justificative pe baza carora se fac inregistrari in jurnale, fise si alte documentee contabile dupa caz. Documentele care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat precum si celor care le-au inregistrat in cont. Aceste documente elemente: justificative trebuie sa include/curpinda urmatoarele

Denumirea documentului Denumirea si, dupa caz, sediul unitatii care intocmeste documentul Numarul documentului si data intocmirii acestuia Mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunilor economicofinanciare Continutul operatiunii economico-financiare Atunci cand este necesar temeiul legal al efectuarii acestuia Datele cantitative si valorice aferente operatiunilor economico-financiare efectuate Numele, prenumele si semnatura persoanelor care raspund de efectuarea operatiunilor economico-financiare, a persoanelor cu atributiile de control financiar preventiv si a persoanelor in rept sa aprobe aperatiunile respective precum si elementele menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.

Inregistrarile in contabilitate se efectueaza cronologic prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de intocmire sau de intrare a acestora in institutia publica respectiva.

10

Totodata, inregistrarile se efectueaza in mod sistematic, in conturi sintetice si analitice in conformitate cu regulile stabilite pentru forma de inregistrare in contabilitate mestru-sah Inregistrarile in contabilitate se pot efectua manual sau utilizand sistemele informatice de prelucrare automata a datelor. Registrele de contabilitate si formularele comune pe economie care nu au regim special de inscriere si numerotare pot fi adaptate in functie de specificul si necesitatile institutiilor publice cu conditia respectarii continutului minimal de informatii si a normelor de intocmire si utiliazare a acestora. Acestea pot fi tiparite sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor. Conform reglementarilor normelor in vigoare ca registre obligatorii registru jurnal, registru inventar si registrul cartea mare. Aceste registre se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia lor si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Registrul jurnal reprezinta un document contabil obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica ale modificarii elementului de activ si de pasiv mentionate in bilantul institutiei. Registrul jurnal se intocmeste de fiecare institutie publica intr-un singur exemplar dupa ce a fost numerotat, parafat si inregistrat in evidenta institutiei. Acest tip de registru se intocmeste zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere a documentului in care se relfecta miscarea elementelor de activ si pasiv ale institutiilor publice. Operatiunile de aceeasi natura realizare in acelasi loc de activitate pot fi recapitulate intr-un document centralizat, denumit jurnal auziliar care sta la baza inregistrarii in registrul jurnal. Institutiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operatiunile de casa si banca, pentru decontarile cu furnizorii, pentru situatia incasarii respectivachitarii facturilor. In conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor, fiecare operatiune economico-financiara se va inregistra prin articole contabile in mod cronologi dupa data de intocmire sau de intrare a documentelro in unitate. In aceasta situatie, registrul jurnal se editeaza lunar. In situatia in care o institutie publica are unitati subordonate fara personalitate juridica si care

11

conduc contabilitatea pana la balanta de verificare, registrul jurnal se va conduce de catre unitatile subordonate cu conditia inregistrarii acestuia in evidenta institutiei. Registrul inventar se intocmeste de fiecare institutie intr-un singur exemplar. Acest jurnal se intocmeste la infiintarea institutiei, apoi cel putin o data pe an, pe parcursul functionarii institutiei, cu ocazia fuziunii, divizariisau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege, pe baza de inventar faptic. In registrul inventar se inscriu elementele invetariate dupa natura lor, astfel incat sa se poata justifica fiecare post al bilantului. Registrul inventar se completeaza pe baza invetarierii faptice a fiecarui cont de activ si pasiv. Registrul cartea-mare reprezinta un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar existenta si miscarea elementului de activ si pasiv la un moment dat. Registrul cartea-mare se intocmeste intr-un singur exemplar lunar separat pentru debitul si pentru creditul fiecarui cont sintetic pe masura inregistrarii operatiunilor. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Arhivarea, pastrarea si reconstituirea documentelor Institutiile publice au obligatia pastrarii in arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte decumente contabile, precum si a documentelor justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate. Raspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorilor de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii institutiei respective. Registrele de contabilitate si documentele justificative se pot arhiva in baza unor contracte de prestari de servicii cu titlu oneros de catre alte persoane juridice romane care dispun de conditii corespunzatoare. Termenul de pastrare a registrelor si a documentelor contabile este de 10 ani cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul carora au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii si a situatiilor financiare anuale care se pastreaza timp de 50 de ani. In caz de incetare a activitatii, institutiile publice predau documentele la arhivele statului sau arhivele militare, dupa caz. Atunci cand se constata pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile exista obligativitatea instiintarii in scris in termen de 24 de ore de la constatare. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui dosar de reconstituire.

12

Curs 19.04.2011 Contabilitatea tertilor Contabilitatea tertilor evidentiaza datoriile si creantele institutiilor in relatiile lor cu furnizorii, clientii, personalul propriu, bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurarilor socale de stat, cu comunitatea europeana (decontarile privind fondurile PHARE, ISPA, SAPA), cu debitori si creditori diverersi, precum si decontarile cu IP. Contabilitatea relatiilor cu furnizorii si clientii In contabilitatea furnizorilor se inregistreaza operatiunile privind achizitiile de bunuri, lucrarile executate si serviciile prestate. Avansurile acordate furnizorilor se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct. Operatiunile privind achizitiile de bunuri si serviciile prestate, pe baza efectelor comerciale, se inregistreaza in conturile corespunzatoare de efecte de platit. Efectele comerciale trebuie sa indeplineasca, pe baza legislatiei in vigoare, conditiile de forma si de fond fara de care validitatea lor poate fi contestata sau chiar anulata. De asemenea, bunurile cumparate, lucrarile exeutate si serviciile prestate pentru care nu s-au primit facturi, se inregistreaza distinct in contabilitate. In consecinta, datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb la data efectuarii operatiunii lor (curs comunicat de BNR), cat si in valuta. Contabilitatea furnizorilor se tine pe fiecare persoana fizica sau juridica. De asemenea, in contabilitatea analitica, furnizorii se grupeaza in furnizori interni si furnizori externi, iar in cadrul acestora, pe termene de plata (scurt, mediu). In contabilitatea clientilor se inregistreaza operatiunile privind livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate. Operatiunile aferente acestora se pot efectua si pe baza efectelor comerciale si se inregistreaza in conturile corespunzatoare de efecte de primit. Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate. De asemena, creantele in valuta se pot inregistra in lei, la cursul BNR, cat si in valuta. Contabilitatea clientilor se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica. In contabilitatea analitica clientii se grupeaza pe clienti interni si externi, si in cadrul acestora pe termene de incasare. Decontarea cu personalul Contabilitatea decontarilor cu personalul evidentiaza drepturile salariale, apoi sporurile, premiile, indemnizatiile concediilor de odihna, incapacitatea temporara de munca platita din fondul de salarii si alte drepturi in bani, si/sau in natura datorate de IP personalului pentru munca prestata. Contabilitatea decontarii cu pensionarii evidentiaza

13

drepturile de pensie, precum si alte drepturi prevazute de lege. In mod corespunzator, contabilitatea decontarii cu somerii evidentiaza indemnizatiile de somaj. Retinerile din salariile personalului pentru cumpararile in rate chirii sau pentur alte obligatii ale salariatilor datorate tertilor (propriri, pensiile alimentare) se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale. Sumele datorate si neachitate personalului, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii in legatura cu personalul. Decontarile cu bugetul In cadrul decontarilor acestor bugete se includ: taxa pe valoare adaugata, impozitul pe venituri de natura salariala, impozitul pe cladiri, taxa mijloacelor de transport, etc. impozitul pe venituri din salariu si din alte drepturi cuprinde tolul impozitelor individuale calcualte potrivit legii. Acesta trebuie recunoscut ca o datorie in limita sumei neplatite. Daca suma neplatita depaseste suma datorata, excedentul, surplusul trebuie recunoscut dupa creanta. Relatiile cu debitorii si creditorii diversi Sumele datorate IP de catre terte persoane, fizice sau juridice, altele decat propriul personal si clientii se inregistreaza ca debitori diversi. Sumele datorate de catre IP unor terte persoane fizice sau juridice, altele decat personalul propriu si furnizorii se inregistreaza ca si creditori diversi. Curs 3.05.2011 Capitalurile IP Capitalurile cuprind fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul reportat si rezervele din reevaluare. Fondurile unor IP cuprind si: Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativteritoriale Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrativteritoriale Fondul activelor fixe necorporale

14

Fondul in afara bugetelor locale

Statul si unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public in limitele si conditiilor legii. Domeniul public e alcatuit de bunurile din Constitutie exemplificate in anexa legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic, precum si din oricealte bunuri care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau interes public si sunt dobandite de stat sau unitatile administrativ-teritoriale prin modalitatile prevazute de lege. Domeniul public al statului, judetului, comunei, oraselor, municipiilor e alcatuit din bunurile mentionate prin actele normative. Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile dupa cum urmeaza: Nu pot fi instrainate, se pot da in administrare, concesionare, inchiriere; Nu pot fi supuse executarii silite; asupra lor nu se pot constitui garantii reale; Nu pot fi dobandite de alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile.

Dupa caz, bunurile din domeniul public pot fi date in administratia regiilor autonome si institutiilor publice. Domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor care nu fac parte din domeniul public. Ele sunt supuse regimului juridic de drept comun. Inventarierea bunurilor din domeniul public se intocmeste anual de ministere, celelalte organe de specializare ale administratiei publice centrale si de autoritatile publice centrale care au in administrare asemenea bunuri dupa depunerea situatiei financiare anuale. Trecere bunurilor in domeniul privat sau al unitatilor administrativ teritoriale in domeniul public al lor se efectueaza dupa caz, prin hotarari ale Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a consiliului general al municipiului Bucuresti, ori a consiliului local. Dreptul de proprietate publica inceteaza daca bunul a disparutori a fost trecut in domeniul privat.

15

2. Rezultatul patrimonial si reportat Rezultatul patrimonial se stabileste la sfarsitul perioadei (lunar) sau cel mult la intocmirea situatiei financiare, prin inchiderea conturilor de venituri si finantari si a conturilor de chelutieli. Rezultatul reportat reprezinta rezultatul patrimonial al exercitiilor financiare anetrioare. Fondul cu destinatie speciala:
-

Fondul de rulment se constituie din excedentul anual al bugetului local. Disponibilitatile lui pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casa, provenite din decalaje, intre veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea deficitului a eventualului deficit bugetar constatat la sfarsitul exercitiului bugetr. Fondul de rulment poate fi utilizat pentru finantarea unor investitii ce tin de competenta autoritatilor AP locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul comunitatii. Fondul de rezerva al asigurarilor sociale de stat. El se constituie dintr-o cota de pana la 3% din venitul bugetului asigurarilor sociale de stat. Disponibilitatile lui se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de asigurari sociale in situatiile justificate sau a altor cheltuieli ale sistemului public aprobate prin legea bugetelor asigurarilor sociale de stat. Fondul de rezerva pentru sanatate se constituie dintr-o cota de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Fondul de risc constituit pentru garantii locale la imprumuturile interne si externe pentru acoperirea riscurilor financiare care decrug din garantarea de catre autoritatile AP locale a imprumuturilor contractate de agentii economici si seviciile publice de subordonare locala. Fondul de dezvoltare a spitalului. Spitalele sunt autorizate sa constituie fondul de dezvoltare a carei utilizari prioritare o reprezinta procurarea de echipamente si aparatura medicala necesara desfasurarii activitatii spitalului.

Curs 10.05.2011 Cheltuielile si veniturile publice Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente ale IP trebuie prezentate sub forma unor categorii distincte, respectiv la venituri extraordinare si cheltuieli. Aceste categorii de venituri si cheltuieli rezulta din desfasurarea unor tranzactii sau evenimente ce sunt in mod evident diferite de
16

activitatile curente ale IP si care prin urmare nu se vor repeta intr-un mod frecvent sau regulat. Activitati Curente ectivititati desfasurate de o IP pentru realizarea obiectivului sau de activitate, obiectiv stabilit in conformitate cu regulamentul de organizare si functionare. Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente ale unei IP, se are in vedere in principal natura elementului sau tranzactiei eferente activitatii desfasurate in mod curent de IP si intr-o masura mai mica decat frecventa cu care se astapta ca aceste evenimente sa se intample. Potrivit contabilitatii de angajamente, cheltuielile = costul bunurilor si serviciilor realizate in vederea venitului public sau subventiei, transferuri, asistenta sociala acordate, aferente unei perioade de timp. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli dupa natura si destinatia lor. Principalele grupe de cheltuieli sunt: Cheltuieli privind stocurile; -/- lucrarile si serviciile executate de terti -/- cu impozite, taxe si varsaminte asimilate -/- cu personalul -/- dinanciare -/- cu autorizarea si provizioanele -/- extraordinare.

1. Cheltuielile privind stocurile includ si cheltuielile cu materiile prime, materiile consumabile, materiile de natura obiectelor de inventar. 2. Printre altele se includ cheltuielile de intretinere, reparatii, chirii, cheltuieli generate de deplasari, transferuri. Cheltuielile cu alte servicii ececutate de terti includ comisioane si onorarii, protocol, reclama, publicitate, servicii postale si bancare. 3. Se includ salariile personalului, drepturile salariale in natura; sigurarile sociale si alte cheltuieli. 4. Se includ cheltuielile cu dobanzile, diferentele de curs valutar, pierderile din creante imobilizate.

17

5. Includ pierderi din calamitati, cheltuileli extraordinare din operatii cu active fixe. Veniturile impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat, potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute se serviciile prestate dupa caz, aferente unei perioade de timp. Se inregistreaza in contabilitatea IP pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de creanta (declaratie fiscala emisa de organul fiscal), avize de expeditie, facturi. Veniturile din activitatile curente se inregistreaza in momentul predarii bunurilor, al livrarii pe baza facturii sau alte conditii prevazute de contract, precum si in momenutl facturarii serviciilor prestate sau lucrarilor executate ce atesta transferul de proprietati catre clienti. Contabilitatea se tine pe grupa de venituri dupa natura si sursa lor:
1. Venituri din activitati economice venituri din vanzarea produselor finite, din

lucrarile executate si serviciile prestate, din chirii.


2. Veniturile fiscale in care se includ rentele fiscale ale bugetului general

consolidat, recunoscut in momentul constatarii si inregistrarii pe baza declaratiilor fiscale si a deciziilor emise de organul fiscal. Includ impozitul pe venit, pe profit si castigurile din capital, de la persoanle fizice si juridice, impozit pe salarii, pe proprietate, pe bunuri si servicii.
3. Veniturile nefiscale venituri ale bugetului general consolidat, altele decat cele

mentionate la veniturile fiscale.


4. Veniturile financiare rezulta din dobanzi, din diferente de curs valutar, din

creante imobiliazate.
5. Venituri extraordinare ventirui din despagubiri, din asigurari si dn valorificarea

unor bunuri. Conturile de venit se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiei financiare), in vederea stabilirii rezultatului patrimonial. IP mai pot folosi pentru desfasurarea activitatiilor lor bunuri materiale si fonduri banesti primite de la persoane fizice si juridice sub forma de donatii si sponsorizari. Fondurile primite de IP, finantate integral de la buget, se varsa direct la bugetul din care se finanteaza activitatile lor.

18

Seminar 21.03.2011 Finantele publice relatii econmice care se formeaza in procesul de constituire si repartizare a fondurilor publice in scopul satisfacerii nevoilor de interes general al societatii. Ele sunt asociate cu statul, unitatile administrativ teritoriale sia lte servicii si institutii de drept public implicate in procesul de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor publice. Bugetul document prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile. Procesul bugetar este constituit din etape consecutive de elaborare, aprobare, executare si control ale bugetului, care se incheie cu aprobarea contului general de executie al acestuia. Legea bugetara anuala este legea care prevede si autorizeaza in fiecare an veniturile si cheltuielile in bugetul de stat si bugetele fondurilor speciale anexe la acesta, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj anexa la acesta. Legea de rectificare legea care modifica in timpul anului bugetar legea bugetara. Anul bugetar anul finaciar pentru care se aproba bugetul. Astfel spus, acesta este anul calendaristic care incepe de la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie. Buna gestiune financiara o constituie asigurearea legalitatii regularitatii economicitatii, eficacitatii si eficientei in angajarea si utilizarea fondurilor publice si administrarea patrimoniului public. Cadrul multianual perioada de timp care include proiectele indicatorilor macroeconomici, ale ventiurilor si cheltuielilor publice pe termen mediu, in general 3 ani. Clasificarea bugetara gruparea intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, precis determinate a veniturilor si cheltuielilor cuprinse inbugetele institutiilor si serviciilor publice si bugetele activitatilor finantate din venituri extrabugetare. Se utilizeaza atat in faza de elaborare si aprobare a bugetelor respective, cat si in executia acestora, servind la inscrierea in bugete a veniturilor in functie de natura si provenienta lor si a cheltuielilor in raport cu obiectul sau actiunea careia ii sunt distincte aceste cheltuielo precum si cu caracterul economic al operatiunilor in care acestea se concretizeaza.

19

Articol bugetar reprezinta subdiviziunea clasificatiei cheltuielilor bugetare in functie de caracterul economic al operatiunilor si care desemneaza natura unei cheltuieli indiferent de actiunea sau domeniul la care se refera. Creditul bugetar suma aporbata in bugetele institutiilor si serviciilor publice si in bugetele autoritatilor finantate integral din ventiuri extrabugetare si reprezinta suma limita maxima pana la care se pot angaja si efectua plati de casa si cheltuieli efective. Fondul de rezerva bugetar fondul prevazut la partea de cheltuieli a bugetelor. Cuantumul acestuia se stabileste odata cu elaborarea si adoptarea bugetului respectiv fiind destinat finantarii unor actiuni sau sarcini intervenite in cursul anului precum si inlaturarii efectelor unor calamitati naturale. Deschidere de credite bugetare aporbarea comunicata ordonatorului principal de credite de catre trezoreria statului, in limita caruia se pot efectua repartizari de credite bugetare si/sau efectua plati de casa. Alocarea autorizarea ordonatorilor de a angaja si/sau efectua plati pe destinatiile aprobate intr-o perioada data de limitele creditelor bugetare deschise sau a creditelor bugetare repartizate. Angajamentul bugetar orice act prin care o autoritate publice competenta portivit legii, afecteaza fonduri publice unei anumite destinatii in limita creditelor bugetare aporbate. Executie bugetara activitatea de incasare a ventiurilor bugetare si de efectuare a chelutililor aprobate prin buget. Trezorerie totalitatea operatiunilor banesti financiare si bugetare efectuate de catre autoritatile executive pentru mobilizarea mijloacelor banesti necesare indeplinisrii sarcinilor si functiilor acestora. Varsamantul plata unei sume efectuate de un agent economic sau de o institutie publica sau financiara in vederea stingerii unei obligatii legale de catre buget. Co-finantare finantarea unui program, proiect, obiectiv si alte asemenea, partial sau prin credite bugetare, partial prin finantarea provenita din surse externe. Excedentul bugetar partea veniturilor bugetare care depaseste nivelul chelutielilor bugetare intr-un an bugetar anume. Deficitul bugetar partea cheltuielilor ce nu poate fi acoperita din veniturile proprii bugetare pe anul respectiv.

20