51.

Cum percep verzii importana opiunii ecologiste pentru viitorul omenirii? De ce?

- spiritul ecologist n viziunea verzilor este singura soluie de a salva planeta, implicit i fiinele umane, animalele ( plus efecte provocate de taierea padurilor tropicale spre ex, poluarea -> efectul de ser etc.); -distrugerea mediului nconjurator afecteaz generaiile urmtoare, idee ce reiese i din Biblie, ex. Ce semeni aceea vei culege. (Galateni 6.7) sau Prinii au mncat agurid i copiilor li s-au strepezit dinii? (Ezechiel 18.2); -toate religiile au susinut ideea c toate aceste fenomene se leaga ntre ele, fapt ignorat de de toate celelate ideologii fie de dreapta, fie de stnga, -conservatorii individuali, liberalii i socialitii promoveaz ideea supunerii naturii de ctre om, idee evidentiat nc din sec XVII de ctre Francis Bacon ( Natura este semea i mndr, dar trebuie supus i umit de brbat, al crui sim al puterii crete o dat cu supunerea naturii nsi); J. Locke consider c natura a fost lipsit de valoare, valoare ce a fost cptat o dat cu folosirea pamantului i resurselor de ctre oameni n vederea satisfacerii unor nevoi umane ( pamntul care este lsat n ntregime naturii, cruia nu i se aduc mbuntiri prin punat, agricultur sau plantaii este numit , asa cum este de fapt arid, profitul nostru de pe urma acestuia e ceva mai mult dect nimic); K. Marx i exprim entuziasmul privind puterea capatat de capitaliti prin intermediul supunerii naturii ; -att comunitii , ct i liberalii au o nclinaie antropocentric , au preferat dezvoltarea economic n favoarea proteciei mediului nconjurtor; -armele nucleare si chimice destinute de China, Rusia, SUA nu sunt detinute n siguranta, un pericol pt mediul nconjurtor; -ex. de dezastre nucleare : Three Mile Island, in SUA, in 1979, Cernobl 1986;
-verzii cd o mic diferen intre comunism i capitalism; trebuie creat o ideologie care s asigure un sistem de echilibru si control propriu naturii 52.

Care sunt diferenele dintre variantele verde deschis i verde nchis ale ideologiei ecologiste?

-diferenta intre verzii deschis sau ecologia superficial urmarirea satisfacerii nevoilor umane, ns cu o interventie minima asupra mediului, sunt reformisti( salveaza bufnita salbatica sau balenele pentru a fi admirate si de catre ceilati indivizi) , au mai mult o perspectiv antropocentric; verzii nchis sau ecologia profund- ajung sa susin chiar suprimarea dezvoltrii economice, extinderea zonelor salbatice, sunt radicali ( considera ca bufnita baltata trebuie salvat penntru c are o anumit insemntate n sine), au mai mult o perspectiv biocentric ;

- pe de alt parte, susintorii concepiei de grdin si ai conceptiei de slbticie: cei de gradin susin c omul este o parte a naturii, dar cu toate acestea are anumite nevoi ce trebuie satisfacute, motiv pentru care se accept cultivarea pmantului n condiiile n care se ncerc s nu se degradeze mediul nconjurtor, pun accent pe o dezvoltare durabil, reprezentani :Rene Dubos si Wendell Berry; iar cei de slbticie susin faptul c omul n dorina sa de a se dezvolta economic a distrus o mare parte din ecosistem, fr a se gandi la consecinte, de exemplu prin construirea unor partii, prin transformarea unor zone slbatice se pune in pericol existenta unor specii ca lupul, ursul grizzly n SUA; reprezentani : Edward Abbey si Dave Foreman; -Alde Leopold susine c etica ecologic trebuie s aib la baz ideea c omul nu este fiina suprem de pe Terra, motiv pentru care se impune ideea de a nu mai fi perceput din perspectiva cuceritorului naturii, ci din perspectiva locuitorului mediului, trebuie sa manifeste respect fa de acesta i de comunitatea n care triete; 53. Enumerai i descriei/caracterizai cteva forme de manifestare ale militanilor ecologiti aparinnd unor organizaii diverse -Alte grupuri, cum ar fi Greenpeace i First Earth au apelat la mijloace mult mai dure, cum ar fi: aezarea unor rui de fier n rezervaiile cu copaci foarte btrni sau demascarea descrcrii ilegale de deeuri toxice, de asemenea pun mare accent pe informarea populatiei asupra aciunilor ntreprinse mpotriva mediului nconjurtor; de multe ori au fost acuzate si de guvernele unor ri, cum ar fi Frana sau Japonia; -dei, exist importante diferene ntre faciunile ecologiste, premisele si finalitile fundamentale sunt aceleai; ecologia este studiul interconexiunilor , mentinerea unor ecosisteme complexe idei asupra crora cad de acord absolut toi ecologitii; 54. Descriei cele dou axe folosite de A. Ware n articolul su (Political Parties and Party Systems) pentru poziionarea familiilor europene de partide (axele Laver i Hunt). De ce au fost acestea utilizate? Aceste 2 scale au fost alese deoarece reflecteaza probleme apropiate de ideologia partidelor in momentul fondarii lor. In prima schema este reprezentata pe o scala de la 0 (stanga) pana la 20 (dreapta) pozitia partidelor fata de proprietatea publica, astfel avem: P. Liberalii si Radicalii 14-16-18-20. P. Conservatoare 10- 14-16-18 P. Socialiste, si social-democratii 4-6-8-10-12 P. Crestin Democrate 14 P. Comunist 2-4 P. Agrar P. Regionale si Etnice 8-10-14 Extrema Dreapta 20 Miscarea Ecologista -8-10 10 este pozitia de mijloc intre cele 2 extreme In a doua schema...la fel...fata de politici sociale, cum ar fi avortul, homosexualitatea, prostitutia: P. Lib. Si Rad., P. Socialist si social-democrate, comunistii si ecologistii sunt pentru (cred) Mai putin crestin democratii, extrema dreapta. 55. Caracterizai familia partidelor liberale (1920-prezent, perspectiv politic, economic, curente liberale). - in lumea industrializata intreprinzatorul a facut loc corporatiei, trustului, sindicatului. Afacerile erau afaceri mari, astfel oamenii au cerut interventia guvernului pe piata, pt a impiedica marile corporatii sa o sufoce;

- guvernul impune impozite, le foloseste pt prevenirea depresiilor si mentinerea economiei; - preturile cresc taxa pe impozite sa ridice, porevenind inflatia; - nu! Guvernul ar trebui sa scada taxele sau sa creasca cheltuielile pt programe sociale, pt a stimula economia si a pastra un grad ridicat de ocupare a fortei de munca; - al II-lea Raz. Mon. a pus capat depresiei; - statutul bunastarii s-a mentinut; - liberalismul bunastarii a devenit ideologia dominanta a lumii vestice; - existau mai multe controverse in cadrul liberalismului: * premisele liberale ale libertatii si egalitatii nu erau inca indeplinite pt afro-americani, * clasa de mijloc a cetatenilor negri sustinuti de liberalii neoclasici si liberalii bunastarii sociale; - aripa neoclasicilor infrangere in anii 60 Great Society sustinut de |Lyndon Johnson; - tumutul anilor 60 Noua Stanga respingea comunismul demodat al Uniunii Sovietice, cat si capitalismul de consum al tarilor liberale; - maj. Membrilor Noii Stangi DA drepturilor si libertatilor individuale, promovarea egalitatilii in sanse; - Noua Stanga maj. Oamenilor erau redusi la simpla calitate de consumatori, pe cand trebuie incurajati sa devina cetateni activi; - o puternica provocare amestec intre neoclasicismul liberal si conservatorism a aparut 1970-1980, Margaret Thatcher in Marea Brit. Si apoi Ronald Reagan in SUA. -Nozic despre stat minimal singur stat legitim; politica de folosire a taxelor pt a lua banii de la unii oameni, munca fortata, guvernul ar trebui sa-i protejeze si sa-i lase sa concureze pe o piata a econ. Libere, apara dreptul individual de a gandi, de a spune, cata vreme nu sunt violate drepturile nimanui; - liberalismul neoclasic s-a bucurat de o resuscitare atat politic cat si filosofica, sub numele de libertarianism; - Partidul Libertanian doresc sa impinga tara inspre directia statului minimal; - Cere abolirea guvernamantului in totalitate; Libertarianismul anarhist: - considera statul un rau cu totul inutil, rau si ne-necesar, concluzioneaza ei, guvernamantul trebuie eliminat, din adevaratul liberalism conduce spre anarhie; - companiile particulare concureaza pt a castiga clienti; Liberalismul in zilele noastre: 1. Liberalismul nu mai prezinta forta revolutionara care a fost, cel putin in partea vestica a lumii; - transformari din tarile comuniste si foste comuniste liberalizare este scopul. 2. Liberalii raman divizati intre ei: - bunastarii guvern activ, sa dea tuturor sanse egale de a fi liberi - neoclasici sa limitam guvernul - anarhistii libertarieni abolirea guvernamantului 3. Se lupta cu un set de probleme libertatea individuala si egalitatea in sanse - cat de departe ar trebui indivizii sa mearga in exercitarea libertatii individuale - Mill sa fie liberi -- > sa nu dauneze celorlalti. 56. Caracterizai familia partidelor conservatoare (perspectiv politic, economic, curente ale conservatorismului). - conservatorii se opun unor schimbari ca: extinderea dreptului de vot, includerea unui numar mai mare de barbati adulti liberali;

- nu s-a bucurat de succes in foarte multe tari; - conservatorismul francez cultul conducatorului Gaulle; - s-a opus schimbarii radicale si teoriilor sociale generale; - atragerea voturilor clasa mijlocie a salariatilor (deoarece pierdeau numarul de sustinatori); - pun accent pe onoarea nationala, simboluri, unitate, au incercat sa atraga si clasa muncitoare; - 1970- opozitie fata de liberali; - prioritate politicilor economice s-a orientat spre politici sociale mai permisive atragerea electoratului de mijloc; - influenta Noii Drepte accentul (respectul) pus pe proprietatea privata; - Conservatorism Traditional - National - 60 -70 anti-taxe; 57. Caracterizai familia partidelor cretin-democrate (1945-prezent, perspectiv politic, economic, curente ale cretin-democraiei). - inainte de al II-lea Razboi Mondial nu era o putere importanta in Europa; - dupa al II-lea R.M. biserica sustine democratia liberala; - ideologia lor implica valorile Bisericii impreuna cu pragmatismul electoratului; - partide: The German C.D.U. nu a fost exlclusiv catolic; - 1949- atragerea protestantilor; - atrage voturide la cei care inainte pe perioada nazista ii sustineau pe conservatori; The Dutch C.D.A. alianta partidelor protestante si catolici; -- 1979 se formeaza un hibrid intre partidele crestin democrate si cele ale protestantilor din N. Europei; - partidele crestine din Scandinavia o viziune economica de dreapta; - promoveaza valorile crestine. Ex.: asociatii catolice cu scop educational in Germania si Belgia; 58. Caracterizai familia partidelor socialiste i social-democrate n secolul XX (perspectiv politic, economic, variante ale social-democraiei).
Socialismul se refer la o gam larg de doctrine sau micri politice care n vedere un sistem socio-economic n care proprietatea a industriei i de distribuie a bogiei sunt determinate de ctre stat sau de ctre agenii de stat sau colective. n sensul cel mai general, socialismul urmrete co-prosperitatea i cauza comun a tuturor oamenilor. "Socialismul" a fost deseori folosit ca un slogan de lideri fr scrupule care doresc puterea politic. Ei prad pe frustrarea i sentimentul de nedreptate de oameni prost pltite sau omeri. Att de national socialism n Germania sub Hitler i sovietic stil dezvoltat de Lenin i succesorii lui au devenit state totalitare, care nega libertatea personal pentru ceteni.Aceste sisteme politice totalitare a avut nici un control i de echilibru pe putere, care civilizaia uman a invatat este necesar pentru a controla tendina omului de a lua mai mult de o produce. Ca un sistem economic, economia de comand a euat pentru c-l tratai oamenii ca pri ale unei maini gigant i a obiectivelor de productie mai sus plasat nevoile consumatorilor.Acesta nu a reuit s vizualiza cetenii ca indivizi a cror fericire vine prin exercitarea liber i mplinirea dorinelor personale. Oamenii sunt nemotivai atunci cnd li se cere s dea orice cererile de stat i de a accepta orice stat decide s dea. Mai mult, nici un sistem centralizat de distribuie raionale de bunuri i servicii poate de cont pentru etapele individuale de cretere, sau diferenele biologice sau intelectuala. Ca atare, o economie de comand nu poate oferi, eventual, dreptate economic real. Pn la mijlocul anilor 1980, att Rusia i China au renunat la experimentele lor cu o economie de comand. Astzi, unii

socialiti propune nationalizarea selectiv a industriilor cheie n cadrul economiilor mixte. Alii avocat "socialismul de pia", n care controlul social al economiei se bazeaz pe un cadru de economie de pia i a proprietii private. n primele decenii ale secolului XX, social-democraia a devenit tot mai influent printre multe intelectuali vesteuropene. In 1884, British clasa de intelectuali de mijloc a organizat Societatea Fabian . Fabianistilor ajutat pune bazele pentru organizarea a Partidului Muncii n 1906. The francez Seciunea Franaise de l'Internationale Ouvrire (SFIO), fondat n 1905, n conformitate cu Jean Jaurs i Lon Blum mai trziu a aderat la ideile marxiste, dar a devenit un partid reformist n practic. n SUA, a Partidului Socialist al Muncii a fost fondat n 1877. Acest partid, mici, aa cum a fost, a devenit fragmentate n anii 1890. n 1901, o faciune moderat a partidului s-au alturat cu Eugene V. Debs , pentru a forma Partidul Socialist din America. Influena a partidului a sczut treptat, i socialismul nu a devenit o politic de for major n Statele Unite. comunismului , de asemenea, nu a reuit s ctige un text mare n SUA i Canada. Partidul a czut n dizgraie semnificative n urma Pactului Ribbentrop-Molotov ntre Uniunea Sovietic i Germania nazist, care a dus la Partidul Comunist SUA se opune orice implicarea SUA n efortul de rzboi mpotriva Germaniei naziste pn cnd actul surpriz asupra Uniunii Sovietice de ctre Hitler n 1940. Distincia ntre socialiti i comuniti au devenit mai pronunate n timpul i dup primul rzboi mondial . Atunci cnd Primul Rzboi Mondial a nceput n 1914, multe socialiste liderii europeni au sprijinit guvernele lor respective i Lenin a fost foarte deschis n opoziie su la acest lucru. Lenin denunat rzboiul ca un conflict imperialist i a cerut lucrtori din ntreaga lume s foloseasc rzboiul ca o ocazie pentru revoluia socialist. n timpul rzboiului, partidele socialiste n Frana i Germania a sprijinit din timpul rzboiului de stat de planificare militar i economic, n ciuda angajamentelor lor ideologic a internaionalismului i solidaritate. Acest conflict ideologic a dus la prbuirea al Internaionalei a II. n 1917, Revoluia Rus a marcat ruptura definitiv dintre comuniti i social-democraii. partidele comuniste din Uniunea Sovietic i Europa a respins mai multe partide socialiste moderate i, pentru cea mai mare parte, rupt de contact. Partidul Comunist sovietic a ncercat s "construirea socialismului" n Uniunea Sovietic. Pentru prima dat, socialismul nu a fost doar o viziune a unei societi viitoare, ci o descriere a unuia existent. Lenin a naionalizat mijloacele de producie (cu excepia agriculturii), i implementat un sistem de guvernare prin "consiliile lucrtori (n rus ,sovietelor), n loc de democraie. Lenin reprimate i executat orice rivali i, de timpuriu, a executat ntreaga familie a arului. Uniunea Sovietic a dezvoltat un model autoritar i birocratic al dezvoltrii sociale, condamnat de ctre social-democrai pentru subminarea socialist i idealurile democratice ale lui Alexandru Kerenski 's februarie 1917 Revoluia. Atunci cnd Stalin a preluat puterea dup moartea lui Lenin, a favorizat un "socialism ntr-o ar" Politica n contrast cu Leon Trotsky apel s 'pentru revoluie permanent. Ca Lenin, Stalin a recunoscut fragilitatea experimentului sovietic i nu doresc s pun n pericol URSS El a fost pregtit pentru a face compromisuri, inclusiv

numeroase negocieri cu Occidentul i cu Hitler. represiunea lui Stalin de opoziie a fost sistematizat i genocid i brutalitatea s-au obinuit pe ntreaga durat a aproape 30 de ani la putere. Revoluia din Octombrie a provocat o reacie puternic n ntreaga lume occidental. Un exemplu a fost "frici rosii", in Statele Unite , care a distrus efectiv american Partidul Socialist de Eugene Debs. n Europa,fascismul a venit la putere n Italia, n conformitate cu Benito Mussolini (fost un socialist) n 1922, i n Germania, naional-socialismul dezvoltat sub Adolf Hitler ca micrile naionaliste separate, care s-au opus att democraiei occidentale i comunism. n anii 1960 i 1970 de noi fore sociale au nceput s schimbe peisajul politic n lumea occidental. Boom-ul lung postbelice, ridicarea standardelor de via pentru clasa muncitoare industriale, precum i creterea unui numr mare de angajai cu studii superioare gulere albe au inceput sa sparga baza de masa electoral a partidelor socialiste din Europa. Acest nou "post-industriale" for de munc cu guler alb a fost mai puin interesai de politicile tradiionale cum ar fi proprietatea socialist de stat i mai interesat de libertile extins personal i a politicilor sociale liberale. n ultimii 25 de ani, eforturile de a se adapta la noile circumstane socialism istorice au condus la o serie de idei noi la stnga i teorii, unele dintre ele cuprinse n existente micrile socialiste i partide, alii realizarea mobilizare i de sprijin n arenele de noile micri sociale. Unele partide socialiste au reactionat mult mai flexibil i cu succes la aceste schimbri dect altele, dar n cele din urm toi au fost obligai s fac acest lucru. n lumea n curs de dezvoltare, unele partide necomuniste socialiste alei i partidele comuniste rmn importante, n special n India . n China, Partidul Comunist Chinez a condus o tranziie de la economia de comand din perioada lui Mao sub steagul de "socialismul de pia." Sub Deng Xiaoping , conducerea de China sa angajat la un program de reforme bazate pe pia care a fost mai mult dect ar fi fost maturat liderul sovietic Mihail Gorbaciov s "perestroika program de la sfarsitul anilor 1980. P.S. ---- am luat de pe net :D

59. Caracterizai familia partidelor de extrem dreapta dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial (perspectiv politic i economic). Fascism Partidul si miscarile fasciste s-au extins in intreaga Europa intre 1920 si 1930, din Rom., in Franta si Anglia, si si-au facut o scurta aparitie si in SUA, in 1930. Cu ajutorul It. Si Ger., trupele lui Franco au invins Razboiul Civil din Spania (1936-1939), astfel s-a instaurat si in Spania fascismul. Fascistii au avut succes si in Argentina intre 1940 si 1950 sub conducerea lui Juan Peron, un ofiter de armata sprijinit de clasa muncitoare. Fascismul in Africa de Sud politica oficiala de apartheid sau discriminare rasiala. Renasterea fascismului -- fascismul nu este nici mort/ si nici nu a disparut cu totul. Partidul fascist este in afara legii in It., la fel si parrtidul nazist in Ger., dar neofascistii si neonazistii reusesc sa candideze sub diferite denumirir pt posturi publice. Exemplu: in It., 1992, Allessandra Mussolini, nepoata Il Duce-lui, a castigat in alegeri un loc in {arlamentul Italiei, ca membra a Miscarii Sociale Neofasciste italiene, Partidul MSI.

Partidul Nazist si alte grupari cu tendinte fasciste: - skinheads (capete rase) - Irakul Orientului Mijlociu o miscare neofascista care se simte in ultimii ani - regimul lui Saddam Hussein a cautat sa creeze o societate bazata pe nationalism, militarism si control totalitar -- Razboieul din Golf, 1990-1991, care a urmat invaziei Kuweitului de catre Irak. 60.Caracterizai familia partidelor etnice i regionaliste dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial; care este specificul acestora? - reprezinta diferite grupuri, minoritati limba, religie, interese economice etc... - existenta subculturii nu este o conditie suficienta pt aparitia partidelor politice; - exemplu: din 1960 nationalitati din Anglia ca scotienii, au inceput sa castige locuri in Parlament in mod regulat, la fel avem si in Romania, exemplu UDMR. - nationalismul a fost deseori asociat cu dreapta; au constituit suport pt valorile sociale traditionale; - astazi Partidul Quebec din Canada, The Welish and Scoltish Nationalists, o serie de partide din Spania, sunt de centru-stanga sau se plaseaza la centrul spectrului politic. 61. Caracterizai familiile ideologice ale partidelor noii stngi i ecologiste (origini, perspectiv politic, economic).