Microeconomie

MICROECONOMIE 2010/2011 SEM 1 REZOLVARI 1. Reprezentanti de seam ai scolii clasice britanice. Rspuns: www.spiruharet.
.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Introducere. Scurt incursiune n istoria gndirii economice RAS. Adam Smith si David Ricardo 2. Care a fost economistul care a formulat legea debuseelor si teoria trinitar a factorilor de productie? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Introducere. Scurt incursiune n istoria gndirii economice a. Adam Smith; b. David Ricardo; c. Thomas Robert Malthus; d. Jean Baptiste Say; e. John Maynard Keynes. ANS: D 3. Care sunt reprezentantii Scolii clasice? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Introducere. Scurt incursiune n istoria gndirii economice RAS. J. B. Say, reprezentant al scolii clasice 4. Care economist a fundamentat teoria rentei deiferentiale? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Introducere. Scurt incursiune n istoria gndirii economice a. Adam Smith; b. Thomas Robert Malthus; c. David Ricardo; d. Karl Marx; e. Fr. Quesnay. ANS: C 5. Crui curent de gndire economic i-au apartinut Lon Walras, Vilfredo Pareto si Alfred Marshall? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Introducere. Scurt incursiune n istoria gndirii economice a. fiziocrat; b. marginalist; c. neoclasic; d. clasic; e. cunoscut sub numele de Scoala austriaca. ANS: C 6. Caracteristicile nevoilor umane. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiina economic. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metod n stiina economic, pp. 13 35. A. nevoile au caracter dinamic si complementar;
B. nevoile se caracterizeaza prin faptul ca sunt limitate; C. nevoile sunt neregenerabile; D. nevoile sunt concurente; E. nevoile sunt reproductibile. a. A+B; b. C+D+E; c. A+C+D+E; d. A+D+E; e. B+D+E ANS: D 7. Resursele derivate definire si component. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiina economic. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metod n stiinta economic, pp. 13 35. A. mijloacele de productie; B. factorul de productie capital; C. bogatiile subsolului; D. instalatii, materii prime, materiale; E. fondul forestier si cinegetic. a. A+C+E; b. C+D+E; c. A+B; d. A+B+E; e. A+B+D. ANS: E 8. Definirea costului de oportunitate. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiina economic. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metod n stiina economic, pp. 13 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 9. Clasificarea legilor economice legea diviziunii muncii. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si
stiinta economic. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metod n stiina economic a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: C 10. Clasificarea legilor economice legea profitului. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economic. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metod n stiinta economic a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: A 11. Clasificarea legilor economice legea acumulrii. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economic. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metod n stiinta economic a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: B 12. Caracteristicile nevoilor umane caracterul complementar al nevoilor Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiina economic. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metod n stiinta economic, pp. 13 35. RAS. ? 13. Componentele resurselor economice. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economic. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metod n stiina economic, pp. 13 35. RAS. ? 14. Resursele materiale definire si component. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economic. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metod n stiinta economic, pp. 13 35. RAS. ? 15. Structura pe sectoare a activittii economice. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economic. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metod n stiina economic, pp. 13
35. RAS. ? 16. Costul de oportunitate definire. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiina economic. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metod n stiinta economic, pp. 13 35. RAS. ? 17. Costul de oportunitate exemplificri. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiina economic. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metod n stiinta economic, pp. 13 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 18. Economia de piat directionat de consum. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piat: caracterizare general. Agenii economici, pp. 36 60. a. un rol minim interventiei statului in viata agentilor economici si fortelor pietei; b. la baza cresterii economice stau promovarea spiritului intreprinzator si o mare mobilitate a preturilor de productie; c. un rol foarte mare statului si un rol minim fortelor pietei; d. un rol principal, virtutilor eficientei pietei, indeosebi pe termen lung, dupa schemele imbogatirii rapide, acordandu-se o atentie speciala echitatii si problemelor sociale; e. asigurarea securitatii si protectiei salariatilor, pe plan social, iar statul isi foloseste autoritatea asupra sectorului privat prin sprijinirea producatorilor si mai putin a consumatorilor. ANS: B 19. Economia de schimb caracteristici generale. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piat: caracterizare general. Agentii economici, pp. 36 60. a. concurenta neloiala; b. productia de marfuri si mijlocirea schimbului direct de marfuri;
c. autonomizarea agentilor economici; d. specializarea consumatorilor; e. specializarea producatorilor, a agentilor economici, in general. ANS: E 20. Avantajul absolut. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piat: caracterizare general. Agenii economici, pp. 36 60. a. intr-o activitate, realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate, in raport cu ceilalti; b. intr-o activitate, realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate, in raport cu ceilalti; c. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse, in raport cu cei mai multi producatori; d. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse, in raport cu oricare alt producator; e. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate. ANS: D 21. Atributele propriettii. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piat: caracterizare general. Agentii economici, pp. 36 60. a. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri; b. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate; c. utilizarea bunurilor de care beneficiaza, conform prevederilor legale; d. instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului; e. dreptul de posesiune. ANS: A,B,C,E ?? 22. Economia social de piat. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piat: caracterizare general. Agentii economici, pp. 36 60. a. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei Occidentale; b. Uniunea Europeana si Japonia; c. SUA; d. Japonia; e. America de Nord. ANS: A 23. Care sunt conditiile cumulative ale functionrii economiei de piat contemporane? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de pia: caracterizare general. Agenii economici, pp. 36 60. A. moneda si inflatia; B. libertatea economica; C. concurenta si fomarea preturilor pe baza mecanismelor de interventie; D. proprietatea privata si pluralismul formelor de proprietate; E. schimbul de bunuri si servicii.
a. A+B+C; b. B+D+E; c. A+D; d. C+D+E; e. A+B+C+D. ANS: B 24. Care sunt principiile pe care se ntemeiaz tipul renan al economiei de piat? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de pia: caracterizare general. Agentii economici, pp. 36 60. A. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil, si are tendinte de reducere; B. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa, insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei; C. fiscalitatea directa este ridicata, fiind impozitate atat veniturile, cat si capitalurile; D. invatamant elitist, care cauta sa se adapteze la regulile pietei; E. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj, boala, saracie), protectia fiind o problema individuala. a. A+D+E; b. B+C; c. A+B+C; d. C+D+E; e. B+C+D. ANS: B 25. Care sunt principiile pe care se ntemeiaz tipul neoamerican al economiei de piat? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piat: caracterizare general. Agentii economici, pp. 36 60. A. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil, si are tendinte de reducere; B. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa, insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei; C. fiscalitatea directa este ridicata, fiind impozitate atat veniturile, cat si capitalurile; D. invatamant elitist, care cauta sa se adapteze la regulile pietei; E. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj, boala, saracie), protectia fiind o problema individuala. a. A+D+E; b. B+C+E; c. A+B+C; d. C+D+E; e. B+C+D. ANS: A 26. Modelul neoamerican al economiei de piat. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura
Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de pia: caracterizare general. Agenii economici, pp. 36 60. A. SUA; B. Marea Britanie, Elvetia; C. Australia, Noua Zeelanda, tarile industrializate din Asia; D. Olanda, Suedia, Finlanda; E. Norvegia, Danemarca, Austria si Japonia. a. A+C; b. D+E; c. A+B; d. A+B+C; e. B+D+E. ANS: A 27. Modelul renan al economiei de piat. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de pia: caracterizare general. Agenii economici, pp. 36 60. A. SUA; B. Marea Britanie, Elvetia; C. Australia, Noua Zeelanda, tarile industrializate din Asia; D. Olanda, Suedia, Finlanda; E. Norvegia, Danemarca, Austria si Japonia. a. A+C; b. D+E; c. A+B; d. A+B+C; e. B+D+E. ANS: B 28. Care este noua viziune a modelului keynesian, care pune bazele studierii echilibrului macroeconomic (echilibrului general)? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de pia: caracterizare general. Agenii economici, pp. 36 60. A. monedei (considerata o marfa ca oricare alta, deci cu anumite trasaturi); B. inflatiei; C. somajului; D. ipotezelor privind inclinatia marginala spre consum si spre investitii (sau economii); E. ratei profitului intr-o economie concurentiala. a. A+B+C; b. B+C; c. D+E; d. A+D; e. B+C+E. ANS: D 29. Diferentieri ntre modelul neoclasic si modelul keynesian al economiei de pia.
Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 2. Caracterizarea economiei de pia A. priveste echilibrul pe termen scurt; B. priveste echilibrul pe termen lung; C. arata ca pe termen scurt, flexibilitatea preturilor si salariilor nu se verifica; D. arata ca este gresit sa se extrapoleze functionarea nivelului microeconomiei la nivel macroeconomic, si trebuie ca acesta din urma sa fie modelat conform propriilor legitati; E. presupune ca sistemul economic poate fi in echilibru la ocupare deplina. a. A+C+D; b. C+D+E; c. D+E; d. B+C; e. B+D+E. ANS: A 30. Economia de piat ghidat administrativ. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piat: caracterizare general. Agentii economici, pp. 36 60. a. SUA; b. Germaniei si tarilor Europei Occidentale; c. tarilor UE; d. Japoniei; e. Australiei si Noii Zeelande. ANS: D 31. Economia de piat directionat de consum. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de pia: caracterizare general. Agenii economici, pp. 36 60. a. SUA; b. Germaniei si tarilor Europei Occidentale; c. tarilor UE; d. Japoniei; e. Australiei si Noii Zeelande. ANS: A 32. Trsturile economiei de pia. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 2. Caracterizarea economiei de pia A. bipolara; B. subordonata prioritar cumparatorului; C. descentralizata; D. centralizata; E. de calcul in expresie monetara. a. A+B+C; b. B+C+E; c. B+C+D;
d. D+E; e. A+B+D. ANS: B 33. Indicatori de msurare a rezultatelor finale ale activittii economice. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de pia: caracterizare general. Agenii economici, pp. 36 60. a. valoarea de piata a bunurilor produse; b. valoarea adaugata; c. produsul intern brut (PIB); d. venitul national; e. cifra de afaceri. ANS: B 34. Indicatori de msurare a rezultatelor globale ale activittii economice. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piat: caracterizare general. Agentii economici, pp. 36 60. a. valoarea de piata a bunurilor produse; b. valoarea adaugata; c. produsul intern brut (PIB); d. venitul national; e. cifra de afaceri. ANS: E 35. Componenta tranzactiilor unilaterale. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de pia: caracterizare general. Agenii economici, pp. 36 60. A. contributiile pentru asigurari sociale; B. actele de vanzare cumparare; C. donatiile; D. subventiile de exploatare; E. cumpararea de valuta. a. A+B+C; b. D+E; c. A+B+C+D; d. B+E; e. A+C+D. ANS: E 36. Caracteristicile sistemului de piete. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 3. Piaa. Cererea si oferta RAS. ? 37. Oferta perfect elastic. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I,
Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 3. Piaa. Cerea si oferta, pp. 61 83. a. se manifesta atunci cand variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului; b. apare numai teoretic, presupunand ca, la un nivel dat al pretului, cantitatea oferita sa creasca continuu, tinzand spre infinit; in acest caz, intentia pretului este zero; c. are un loc atunci cand variatia ofertei este egala cu variatia pretului; d. reflecta situatia in care, la orice variatie a pretului, oferta nu se modifica; e. se caracterizeaza prin aceea ca modificarea ofertei este mai mica decat variatia pretului. ANS: B 38. Coeficientul de elasticitate a cererii n raport de pret . Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 3. Piaa. Cerea si oferta, pp. 61 83. a. Ecp <1; b. Ecp > 0; c. Ecp =1; d. Ecp < 0; e. Ecp = 0. ANS: D 39. Ce reprezint elasticitatea cererii fat de venit? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 3. Piata. Cerea si oferta, pp. 61 83. a. relatia dintre cerere si pret, in cadrul careia, cererea evolueaza in sens invers fata de pret; b. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun; c. raportul dintre variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun si variatia relativa a venitului; d. relatia dintre cerere si pret, in cadrul careia, oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul; e. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia cantitatii oferite dintr-un bun. ANS: C 40. Coeficientul de elasticitate a cererii fat de venit. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 3. Piata. Cerea si oferta, pp. 61 83. a. ec/v < 0; b. ec/v < 1; c. ec/v = 1; d. ec/v > 1; e. ec/v = 0. ANS: D ?? 41. Coeficientul de elasticitate direct a cererii diferitelor bunuri normale n raport cu preul. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 3. Piata. Cerea si oferta, pp. 61 83.
a. ec/p =1; b. ec/p = 0; c. -1 < ec/p <-y; d. ec/p > -y; e. -1 < ec/p < 0. ANS: C 42. Efectul Giffen. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 3. Piaa. Cerea si oferta, pp. 61 83. a. scaderea preturilor bunurilor normale, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate; b. scaderea preturilor bunurilor superioare, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate; c. cresterea preturilor bunurilor inferioare, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate; d. cresterea preturilor bunurilor superioare, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate; e. scaderea preturilor bunurilor inferioare, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. ANS: E 43. Oferta perfect inelastic. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 3. Piata. Cerea si oferta, pp. 61 83. RAS. ? 44. Cnd se manifest oferta elastic? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 3. Piaa. Cerea si oferta, pp. 61 83. a. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului; b. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului; c. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului; d. variatia cererii este mai mare decat variatia pretului; e. variatia ofertei este egala cu variatia pretului; ANS: C 45. Oferta inelastic caracteristici. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 3. Piaa. Cerea si oferta, pp. 61 83. a. modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului; b. modificarea ofertei este mai mare decat modificarea pretului; c. modificarea ofertei este egala cu modificarea pretului; d. modificarea cererii este mai mica decat modificarea pretului; e. modificarea cererii este mai mare decat modificarea pretului; ANS: A 46. Oferta perfect elastic.
Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 3. Piaa. Cerea si oferta, pp. 61 83. a. cantitatea oferita sa scada continuu, variatia pretului fiind zero; b. cantitatea oferita sa creasca continuu, tinzand spre infinit, iar variatia pretului sa fie zero; c. cantitatea oferita ramane constanta; d. cantitatea ceruta sa scada continuu, variatia pretului fiind zero; e. cantitatea ceruta sa creasca continuu, tinzand spre infinit, iar variatia pretului sa fie zero. ANS: B 47. Cnd se manifest oferta cu elasticitate unitar? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 3. Piaa. Cerea si oferta, pp. 61 83. a. variatia cererii este egala cu variatia pretului; b. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului; c. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului; d. variatia ofertei este egala cu variatia pretului; e. cantitatea oferita ramane constanta. ANS: D 48. Punctul de saturaie. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului, pp. 84 99. a. la cel mai inalt consum dintr-un produs, dupa care utilitatea marginala devine nula; b. cand utilitatea marginala devine nula; c. cand utilitatea marginala devine negativa; d. cand utilitatea marginala este mai mare decat zero; e. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. ANS: A 49. Conceptul de utilitate economic n gndirea economic neoclasic (marginalist). Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului, pp. 84 99. a. rezulta din reactia obiectiva a indivizilor in raport cu bunurile; b. presupune stabilirea unei relatii intre caracteristicile bunului si cel putin o nevoie a consumatorului; c. este aceeasi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei multimi omogene; d. este data de cantitatea in care este oferit bunul respectiv; e. este data de pretul la care poate fi cumparat bunul respectiv. ANS: B 50. Utilitatea economic definire. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului,
pp. 84 99. a. utilitatea economica cuprinde (exprima) atat proprietatile corporale ale bunului, cat si raportarea lor la o trebuinta a neposesorului (neproducatorului) marfii; b. este data de munca ce a fost cheltuita pentru obtinerea bunului respectiv; c. utilitate economica au toate bunurile indiferent daca le-a produs sau nu consumatorul; d. numai bunurile libere au utilitate economica; e. utilitate economica au bunurile de care cineva are nevoie, pe care nu le detine si pe care trebuie sa le cumpere. ANS: A 51. Calitatea bunurilor economice. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului, pp. 84 99. a. munca incorporata in bunul respectiv; b. aprecierea subiectiva pe care un consumator o acorda unui anumit bun; c. masura sau gradul in care produsul, sau mai precis, utilitatea lui satisface o trebuinta sociala; d. utilitatea unui bun economic; e. doar activitatea depusa in procesul circulatiei si consumului. ANS: C 52. Conceptul de uilitate n gndirea economic clasic. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului, pp. 84 99. a. provine exclusiv din existenta materiala a marfii; b. provine din gradul in care se asigura oferta pe piata unui bun; c. provine din munca cheltuita pentru producerea marfii respective; d. provine din aprecierea subiectiva pe care consumatorul o acorda bunului respectiv; e. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. ANS: A 53. Determinarea utilittii economice totale (U) a unei multimi omogene de bunuri. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului, pp. 84 99. A. insumarea utilitatii individuale a tuturor unitatilor din bunul respectiv; B. insumarea utilitatii marginale cu utilitatile individuale; C. produsul dintre utilitatea unei unitati dintr-un bun omogen (ui) si numarul de produse de acelasi fel ce alcatuiesc multimea respectiva (xi); D. produsul dintre utilitatile individuale; E. produsul dintre utilitatea marginala si utilitatile individuale. a. A+C; b. B+E; c. B+D; d. B+C;
e. A+D. ANS: A 54. Care scoal de gndire economic a fost preocupat de msurarea utilittii? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului, pp. 84 99. a. clasica; b. fiziocrata; c. mercantilista; d. contemporana; e. marginalista. ANS: E 55. Limite ale teoria utilittii cardinale. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului A. functia de utilitate asociaza un numar, denumit indicator de satisfacere sau de utilitate, la diverse cantitati dintr-un bun; B. nu se mai foloseste ipoteza potrivit careia consumatorul este capabil sa masoare utilitatea tuturor unitatilor de bunuri consumate; C. este foarte greu de presupus ca un consumator poate cunoaste si masura toate caracteristicile utile ale bunurilor consumate; D. face abstractie de interdependenta dintre utilitatea diferitelor bunuri consumate; E. consumatorul utilizeaza simultan mai multe categorii (genuri) de bunuri economice, care au doze si utilitati diferite. a. A+B; b. C+D; c. A+B+C; d. D+E; e. C+D+E. ANS: B ?? 56. Cnd se realizeaz optimul consumatorului? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului, pp. 84 99. a. o cheltuiala minima; b. maximum de satisfactie (utilitate); c. minimum de satisfactie (utilitate); d. mentinerea obiceiurilor de consum anterioare; e. mentinerea constanta a utilitatii (satisfactiei). ANS: B 57. Rata marginal de substitutie. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului,
pp. 84 99. a. utilitatea totala sa fie maxima; b. utilitatea totala sa fie constanta; c. utilitatea totala sa fie minima; d. utilitatea totala sa fie nula; e. utilitatea totala sa fie egala cu utilitatea marginala. ANS: B 58. Ce exprim curba de indiferent? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului, pp. 84 99. a. ramana acelasi; b. fie maxim; c. fie minim; d. fie nul; e. fie egal cu utilitatea totala; ANS: A 59. Cum sunt utilitatea marginal si utilitatea total n punctul de saturatie al consumului? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului, pp. 84 99. A. utilitatea totala este maxima; B. utilitatea marginala este maxima; C. utilitatea totala este nula; D. utilitatea marginala este nula; E. utilitatea marginala este minima. a. C+D; b. B+C; c. A+D; d. A+E; e. B. ANS: C 60. Ce precizeaz legea utilittii marginale descrescnde? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului, pp. 84 99. a. pretul unui bun trebuie diminuat pentru a permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta; b. unitatile suplimentare consumate dintr-un bun vor oferi din ce in ce mai putina satisfactie consumatorului; c. utilitatea totala este descrescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintrun bun; d. pretul unui bun trebuie sa cresca pentru a nu permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta;
e. utilitatea totala este crescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun; ANS: B 61. Cine a formulat pentru prima dat legea utilittii marginale descrescnde? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului, pp. 84 99. a. H. Gossen; b. J. M. Keynes; c. P. A. Samuelson; d. K. Engel; e. G. Becker. ANS: A 62. Cum este utilitatea total resimtit de ctre un consumator prin mrirea cantittii consumate din bunul , cnd utilitatea marginal a unui bun este pozitiv, dar descresctoare? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 4. Comportamentul consumatorului, pp. 84 99. a. creste; b. scade; c. este constanta; d. este egala cu zero; e. este maxima. ANS: A 63. Productivitatea medie a capitalului. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. a. se exprima ca raport intre capitalul utilizat si productia obtinuta; b. este inversul coeficientului marginal al capitalului; c. exprima raportul dintre sporul de productie si cresterea capitalului; d. reprezinta inversul coeficientului mediu al capitalului; e. reprezinta suplimentul productiei antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului. ANS: D 64. Ce exprim raportul dintre uzura capitalului fix si capitalul fix? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. a. coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalul fix; b. coeficientul uzurii capitalului; c. coeficientul starii fizice sau al starii de utilitate a capitalului fix; d. coeficientul capitalului fix;
e. coeficientul capitalului tehnic; ANS: B 65. De cine depinde cota de amortizare? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. a. coeficientul uzurii capitalului; b. cheltuielile de productie; c. uzura fizica; d. durata de functionare; e. veniturile realizate de firma. ANS: D 66. Ce implic pentru proprietar uzura moral a capitalului fix? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. a. profituri mai mari, deoarece se vor folosi utilaje mai performante; b. scaderea costului datorita aparitiei unor utilaje similare, dar mai ieftine; c. pierderi sau costuri mai mari pentru ca sunt inlocuite utilajele mai vechi; d. cresterea vanzarilor; e. costuri mai mici, datorita amortizarii accelerate. ANS: C 67. Care este efectul sporirii productivittii medii a muncii? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. a. cresterea duratei muncii; b. sporirea timpului liber; c. scaderea timpului liber; d. cresterea populatiei ocupate; e. reducerea somajului. ANS: B .68. Amortizarea capitalului fix definire. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. A. o cheltuiala de productie; B. un consum de capital fix; C. recuperarea treptata a capitalului fix; D. deprecierea capitalului fix; E. un venit de productie. a. A+D; b. C+E;
c. A+B; d. A+C; e. B+D. ANS: D 69. Care sunt cauzele care conduc la producerea uzurii fizice a capitalului fix? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de productie, pp. 100 130. A. progresului tehnic; B. utilizarii necorespunzatoare; C. actiunii factorilor naturali, mecanici; D. concurentei; E. cercetarii stiintifice. a. A+E; b. B+C; c. A+D+E; d. C+D; e. B+D. ANS: B 70. Relatia productivitate medie productivitate marginal producie. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. a. productivitatea medie si productia cresc; b. productivitatea medie scade si productia creste; c. productivitatea medie si productia scad; d. productivitatea medie scade, iar productia nu se modifica; e. productivitatea medie scade si productia creste. ANS: B 71. Ce reprezint productivitatea marginal a unui factor de productie? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. a. sporul de productie obtinut prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv, ceilalti reducandu-si consumul cu o unitate; b. sporul de productie obtinut prin reducerea cu o unitate a unui factor si cresterea, tot cu o unitate, a altui factor; c. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie, ceilalti fiind neschimbati; d. sporul productiei, daca toti factorii de productie raman neschimbati; e. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. ANS: C 72. Factorii de dependent ai nivelului si evolutiei productivittii.
Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. A. conditiile naturale; B. cantitatea factorilor de productie utilizati; C. calitatea factorilor de productie utilizati; D. nivelul pretului bunurilor fabricate; E. calitatea produselor pe piata. a. A+B+C; b. B+C+D; c. A+C+D; d. C+D+E; e. B+C+D+E. ANS: C 73. Determinarea productivittii medii a muncii. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. RAS. Productivitatea muncii exprim eficienta cu care este consumat munca. Ea poate fi inteleas si ca fort productiv a muncii, adic sub forma capacittii (posibilittii) fortei de munc de a crea, intr-o perioad de timp, un anumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii. De obicei, eficienta muncii este identificat cu productivitatea muncii. Productivitatea muncii se poate determina ca o mrime medie si, respectiv, ca productivitate marginal. Raportul dintre productie (Q) si factorul munc (L) sau dintre munc si productie msoar productivitatea medie a muncii (WL). WL = Q/L; WL = L/Q 74. Determinarea productivittii marginale a muncii. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. RAS. Productivitatea marginal a muncii (WmL) reprezint suplimentul de producie (YQ) obtinut ca urmare a utilizrii unei cantitti suplimentare de munc (YL), in conditiile in care ceilalti factori sunt presupusi constanti. Ea se exprim prin relatia: WmL = YQ/YL sau ca derivata partial a funciei de productie in raport cu factorul munc: WmL = dQ/dL. 75. Determinarea indicelui productivittii medii a muncii. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. RAS. ? 76. Determinarea amortizrii.
Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 5. Comportamentul productorului. Combinarea factorilor de producie, pp. 100 130. RAS. ? 77. Costul fix component. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 6. Costul de producie. RAS. Costul fix (CF) reflect acele cheltuieli ale intreprinderii care, pe termen scurt, sunt independente de volumul productiei obtinute: amortizarea capitalului fix, chirii, salariile personalului administrativ, cheltuielile de intretinere, iluminat, inclzit, dobanzi etc. Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei - cresterea, descresterea sau chiar nivelul zero; intreprinderea le suport independent de evolutia productiei. Cand volumul productiei se schimb, costul fix, pe termen scurt, nu afecteaz variatia costului global total si nici costul marginal. Pe termen lung, ins, costul fix devine variabil, el fiind o functie cresctoare a capacittii de productie, care se poate modifica datorit investitiilor. 78. Costul total mediu si factorii si de influent. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 6. Costul de producie. RAS. . Costul total (CT) reprezint suma costurilor fix si variabil. Astfel, CT = CF + CV . Costul total mai poate fi determinat: ca produs intre costul total mediu (CTM) si producie (Q): CT CTM Q sau ca produs intre productie (Q) si costul marginal (Cmg) cand acesta din urm este egal cu costul total mediu: CT QCmg cand Cmg CTM . Pe termen scurt, variatia costului total este determinat numai de evoluia costului variabil; cresterile costului total si ale costului variabil, cand volumul productiei sporeste, sunt egale; costul total creste in aceeasi msur in care sporeste costul variabil. Deosebirea dintre ele const in aceea c in timp ce costul variabil porneste, in mod necesar, de la zero dac productia este zero, costul total porneste de la nivelul costului fix, care nu este afectat de productia zero. Mrimea costului total, la un moment dat, este determinat de: consumul tehnologic de factori de productie; volumul productiei; nivelul preturilor de procurare a factorilor de productie. 79. Relaia cost marginal cost variabil mediu productie, pe termen scurt. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 6. Costul de productie. RAS. ? 80. Relatiile de dependent dintre costul variabil si productie. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 6. Costul de productie. RAS. ? 81. Costul marginal. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 6. Costul de productie. RAS. ?
82. Productivitatea capitalului factori de dependent Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 6. Costul de productie. RAS. ? 83. Factori de dependent ai dinamicii costului total mediu pe termen scurt. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 6. Costul de productie. RAS. ? 84. Definirea duopolului bilateral. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 7. Concurenta si formarea preturilor, pp. 167 RAS. ? 85. Oligopolurile concertate. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 7. Concurenta si formarea preturilor, pp. 167 a. trustul si cartelul; b. societatea de holding si societatea de participare; c. explicite, exprese; d. intelegeri secrete si trusturi; e. trustul si holdingul. ANS: C 86. Care este consecinta nedorit a pretului garantat de stat? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 7. Concurenta si formarea preturilor, pp. 167 a. favorizarea anumitor producatori dintr-o ramura, in detrimentul altora; b. un neajuns al preturilor garantate este, acela ca nu se pot aplica decat in agricultura, in ceea ce priveste productia agricola; c. un neajuns al preturilor garantate este acela ca nu se pot aplica decat in agricultura, in ceea ce priveste veniturile agricultorilor; d. aparitia de suprastocuri, antrenate de investitiile consistente facute de agricultori, in vederea sporirii productiei si a veniturilor viitoare; e. un neajuns al pretului garantat de stat este acela ca in situatiile inregistrarii unor supraproductii, statul va trebui sa acopere pierderile inregistrate de producatorii agricoli prin garantarea pretului, care vor fi mai mari decat pretul de piata datorat excesului de oferta. ANS: D 87. Salariul real. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 8. Remunerarea factorilor de productie a. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal;
b. depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice; c. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut; d. este o marime dinamica, variind in functie de pretul factorului munca; e. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si este direct proportional cu dinamica preturilor. ANS: B 88. Factorii de care depinde masa profitului. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 8. Remunerarea factorilor de producie a. nivelul productivitatii muncii, care influenteaza volumul rezultatelor; b. pretul de vanzare si costul; c. volumul, structura si calitatea produselor concurente; d. viteza de rotatie a capitalului; e. randamentul factorilor, care influenteaza volumul rezultatelor. ANS: A,B,D,E 89. Factorii cu influent direct si indirect asupra mrimii pretului pmntului. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 8. Remunerarea factorilor de productie a. cererea si oferta de capital; b. rata dobanzii bancare; c. marimea si evolutia rentei, care se afla in raport invers proportional cu pretul pamantului; d. scaderea preturilor terenurilor ca urmare a amplificarii fenomenului inflationist din ultimele decenii; e. marimea si evolutia rentei se afla intr-un raport invers proportional cu pretul pamantului. ANS: B 90. Populatia activ. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 8. Remunerarea factorilor de productie a. persoanele ce au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica, precum si varsta legala pentru angajare; b. populatia ocupata in diferite activitati profesionale, elevii, studentii, tinerii care satisfac stagiul militar, precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca; c. persoanele care cauta un loc de munca; d. persoanele care din diferite motive, nu doresc angajarea pe un loc de munca; e. acea parte a populatiei apte de munca si care desfasoara activitati profesionale, excluzand elevii, studentii, tinerii, care satisfac stagiul militar, precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. ANS: B 91. Factori care influenteaz salariul privit ca venit. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 8. Remunerarea factorilor de productie
a. cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor; b. satisfacerea nevoilor, aspiratiilor fiecarui salariat; c. gradul de organizare a sindicatelor; d. raportul dintre productivitatea muncii si salariul real; e. raportul dintre cererea si oferta fortei de munca. ANS: D 92. n ce const efectul de substitutie? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 8. Remunerarea factorilor de producie a. cresterea timpului liber in defavoarea timpului destinat muncii; b. cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata, incat sa-l stimuleze pe salariat in munca; c. substituirea unei parti a timpului de munca prin timp liber; d. reducerea timpului liber si cresterea, corespunzatoare, a timpului destinat muncii, care-i asigura lucratorului venituri mai mari; e. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare, care-i asigura un standard de viata relativ ridicat. ANS: D 93. Salariul nominal brut. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 8. Remunerarea factorilor de productie a. reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau presteaza munca; b. este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au dedus impozitul si alte retineri prevazute de lege (de exemplu, pentru fondul de somaj); c. exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal, la un nivel dat al preturilor, intr-o anumita perioada; d. reprezinta salariul nominal in care este inclus impozitul; e. este o marime dinamica, variind in functie de factorii ce au fost evidentiati. ANS: D 94. Salariul real. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 8. Remunerarea factorilor de productie a. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si direct proportional cu dinamica preturilor; b. depinde de marimea productiei; c. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut; d. este o marime dinamica, variind in functie de pretul factorului munca; e. este in relatie direct proportionala cu marimea salariului nominal si este invers proportional cu dinamica preturilor. ANS: E 95. Care sunt componentele pietei muncii? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 9. Piaa muncii A. statul, care are rolul de a conduce procesul de formare profesionala;
B. sistemul de invatamant, care are rolul de a pregati forta de munca; C. sistemul legislativ cu rolul de a reglementa relatiile de munca; D. ofertantii sau vanzatorii; E. cumparatorii (societatile comerciale si unitatile social culturale si administrative). a. A+B; b. A+B+C; c. B+C+D; d. C+D+E; e. D+E ANS: E 96. Factorii care si pun amprenta asupra evolutiei si dezvoltrii pietei interne a muncii. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 9. Piaa muncii A. gradul de dezvoltare economica a statelor; B. migratia internationala a capitalului; C. conditiile de salarizare si de trai diferite; D. cresterea produsului intern brut; E. cresterea productivitatii muncii. a. D+E; b. A+B+C; c. C+D; d. B+D+E; e. A+C+D ANS: A 97. Factorii care influenteaz evolutia si dezvoltarea pietei internationale a muncii. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 9. Piaa muncii A. migratia internationala a fortei de munca; B. gradul de dezvoltare a statelor lumii; C. cresterea produsului intern brut; D. restructurarea fiecarei ramuri a economiei nationale; E. cresterea productivitatii muncii. a. A+B+C; b. C+D+E; c. A+B; d. D+E; e. A+E. ANS: C 98. Teoria segmentrii pietei muncii. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 9. Piaa muncii A. sectorul international; B. sectorul primar; C. sectorul zonal; D. sectorul local; E. sectorul secundar. a. A+C+D; b. B+E; c. A+D; d. C+D;
e. B+C+D. ANS: B 99. De ce este considerat oportun interventia statului pe piata muncii? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 9. Piaa muncii A. stabileste marimea salariilor din fiecare societate comerciala; B. stabileste conditiile de deplasare pe plan international a fortei de munca; C. reglementeaza relatiile sociale de productie dintre salariati; D. are rol de legislator; E. initiaza dialogul tripartit guvern-patronat-sindicate. a. A+B+C; b. B+C; c. C+D+E; d. D+E; e. A+E. ANS: D 100. Care sunt particularittile prin care se caracterizeaz oferta de fort de munc? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 9. Piata muncii A. are o sfera de cuprindere mai mica decat cererea; B. depinde de varsta, sex, nivel de pregatire profesionala, specializare, starea de sanatate; C. depinde de conditiile si mediul in care se desfasoara activitatea; D. depinde de timpul in care se realizeaza; E. are o sfera de cuprindere egala cu cererea de forta de munca. a. A+B+C; b. B+C; c. C+D+E; d. D+E; e. A+C+D. ANS: B 101. Care sunt trsturile care caracterizeaz starea pietei muncii din Romnia? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 9. Piaa muncii A. resursele de munca au cunoscut evolutii divergente; B. restructurarea ocuparii este specifica austeritatii si nevoii de contracarare a recesiunii si inflatiei; C. oferta pe piata muncii este mai mica in raport cu cererea; D. piata muncii eate strict reglementata in toate structurile sale; E. statul nu intervine si nu poate interveni pe piata muncii. a. A+B; b. B+C; c. C+D+E; d. D+E; e. A+C+D. ANS: A 102. Care sunt disfunctionalittile pietei muncii din Romnia? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 9. Piaa muncii A. piata muncii are o sfera de cuprindere limitata, interconditionandu-se cu ocuparea fortei de munca; B. criza locurilor de munca pe fondul crizei economice;
C. cererea pe piata muncii este mai mare decat oferta de forta de munca; D. cererea pe piata muncii este egala cu oferta de forta de munca; E. cresterea, an de an, a gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de scolarizare. a. A+B+C; b. B+D; c. C+D+E; d. D+E; e. A+C+D. ANS: B 103. Factorii care actioneaz asupra nivelului dobnzii si a ratei dobnzii. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. cererea si oferta de capital de imprumut; b. durata creditului; c. inflatia; d. riscul pentru cei ce acorda capitalul de imprumut; e. marimea si dinamica profitului. ANS: A,B,C,D 104. Care sunt operatiunile active efectuate de bnci? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar A. initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni; B. efectuarea de plati la ordinul deponentilor; C. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari; D. conducerea operatiunilor de casa ale agentilor economici care solicita acest lucru; E. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare ale societatilor comerciale, persoanelor fizice si juridice. a. A+B+C; b. C+D+E; c. D+E; d. B+E; e. A+E. ANS: E 105. Care sunt motivatiile cererii agregate de moned? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. motivul precautiei; b. motivul speculatiei; c. motivul prudentei; d. rata dobanzii; e. rata profitului. ANS: E 106. Care sunt operatiunile pasive efectuate de bnci? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar
A. restrictionarea creditului; B. efectuarea de plati la ordinul deponentilor; C. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari; D. crearea de putere de cumparare aditionala; E. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare. a. A+B+C; b. C+D+E; c. D+E; d. B+C; e. A+E. ANS: D 107. Al cui este atributul emisiunii de moned si al punerii ei n circulatie sub forma biletelor de banc si monedei metalice? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. bancilor comerciale; b. trezoreriei statului; c. Casei de Economii si Consemnatiuni; d. Bancii Nationale; e. societatilor de asigurari. ANS: D 108. Care este obiectul de activitate al bncilor comerciale? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie; b. operatiuni cu aur; c. colectarea primelor de asigurare; d. atragerea si formarea de depozite banesti de la persoanele fizice si juridice; e. plata despagubirilor in cazul producerii unui eveniment nedorit. ANS: B 109. Care bnci au n obiectul lor de activitate si emiterea de actiuni si obligatiuni? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. bancile de depozit propriu-zise; b. bancile de afaceri; c. bancile ipotecare; d. Casa de Economii si Consemnatiuni; e. Banc Post. ANS: B 110. Care dintre bnci dispun de capitaluri proprii importante n raport cu sumele atrase de la deponenti? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. bancile de depozit propriu-zise; b. bancile de afaceri; c. bancile ipotecare;
d. Casa de Economii si Consemnatiuni; e. Banc Post. ANS: B 111. Care sunt operatiunile specifice unor societti de asigurare? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar A. operatiuni cu aur si valuta; B. emisiunea de moneda sub forma de bancnote si moneda metalica; C. colectarea primelor de asigurare; D. plata despagubirilor; E. acordarea de credite pe termen lung solicitantilor. a. A+B+C; b. C+D+E; c. D+E; d. A+E; e. C+D. ANS: E 112. Care sunt atributele monedei? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar A. stabilitatea; B. durabilitatea; C. masura a activitatii economice; D. instrument de apreciere a fortei economice a unei tari; E. serveste la plata salariilor, impozitelor etc. a. C+D; b. C+D+E; c. A+D+E; d. A+B; e. A+B+C. ANS: D 113. Functiile bncilor si institutiilor financiare. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar A. asigurarea echilibrului dintre incasarile si platile fiecarui agent economic; B. regleaza cantitatea de moneda din economie (regleaza masa monetara); C. asigura un buget al tarii echilibrat; D. creeaza putere de cumparare aditionala pe care o imprumuta agentilor economici; E. asigura un excedent al balantei de plati externe. a. C+D; b. C+D+E; c. A+D+E; d. B+D; e. A+B+C. ANS: D 114. Ce fel de putere se exercit atunci cnd posesorul de bani, proportional cu cantitatea de moned pe care o are, detine o comand general asupra resurselor comunittii
monetare? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar A. putere economica; B. putere militara; C. putere fizica; D. putere juridica; E. putere sociala. a. A+D+E; b. B+C; c. A+B+D; d. D+E; e. A+D. ANS: E 115. De ce spunem c banii constituie o putere de cumprare usor transferabil? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. se pot depozita foarte usor; b. se pot schimba oricand in alte monede; c. se gasesc permanent asupra oamenilor; d. pot fi folositi la plata salariilor; e. se pot transforma oricand in alte bunuri. ANS: E 116. Sub ce form se regseste n economie moneda manual sau n numerar? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. actiuni; b. obligatiuni; c. cecuri la purtator; d. bilete de banca; e. conturi deschise la banca. ANS: D 117. De cine sunt reprezentate disponibilittile monetare propriu-zise ntr-o economie? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. actiuni; b. obligatiuni; c. economii pe librete bancare; d. efectele de comert negociabile; e. bilete de banca. ANS: E 118. Disponibilittile semimonetare instrumente. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar A. actiuni; B. obligatiuni; C. cecuri la purtator;
D. bilete de banca; E. conturi deschise la banca. a. A+B; b. C+D; c. C+D+E; d. A+D; e. A+B+C. ANS: D 119. Titlurile de valoare emise de agentii economici nonbancari (actiuni, obligatiuni) sunt o component a crui agregat monetar? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. a primului agregat monetar; b. a celui de-al doilea agregat monetar; c. a celui de-al treilea agregat monetar; d. a celui de-al patrulea agregat monetar; e. nu fac parte din nici un agregat monetar. ANS: D 120. Cum este organizat n Romnia Casa de compensatii interbancare? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar A. la nivel national, doar in cadrul Bancii Nationale; B. la nivel national, in cadrul tuturor bancilor; C. la nivelul fiecarui judet, in cadrul sucursalelor Bancii Nationale; D. la nivelul fiecarui judet, in cadrul sucursalelor tuturor bancilor din tara; E. la nivelul fiecarui judet, in cadrul Caselor de Economii si Consemnatiuni. a. B+D; b. A+C; c. A+B+C+D; d. E; e. C+D. ANS: B 121. Cum si poate obtine resursele bnesti necesare o banc comercial oarecare, n situaia nregistrrii unei pozitii net debitoare? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar A. prin vanzarea de valuta aflata in depozitele proprii; B. prin cumpararea de valuta de pe piata; C. prin obtinerea de credite pe termen scurt de la o alta societate bancara sau institutie de credit; D. prin obtinerea unui imprumut de la Banca Nationala pe un termen foarte scurt; E. prin intermedierea vanzarii de actiuni si obligatiuni. a. A+B+C; b. C+D+E; c. C+D, d. D+E;
e. B+C+D. ANS: C 122. Care sunt trsturile pietei monetare? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar A. operatiunile de negociere se desfasoara zilnic, cu exceptia sarbatorilor legale; B. termenele de acordare a creditelor interbancare sunt lungi; C. dobanda utilizata este fixa; D. creditele se acorda pe baza de garantii materiale; E. participantii la aceasta piata sunt bancile. a. A+C+E; b. C+D+E; c. D+E; d. A+B+C; e. A+D+E. ANS: C 123. Corelatiile reale care apar pe piata monetar, ntre costul detinerii de bani lichizi si cererea de bani pentru nevoi speculative. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar A. mare, cererea de bani pentru nevoi speculative se va micsora; B. mic, cererea de bani pentru nevoi speculative se va mari; C. mare, cererea de de bani pentru nevoi speculative este mare; D. mic, cererea de bani pentru nevoi speculative este mica; E. mare, nu exista cerere de bani pentru nevoi speculative. a. C+D; b. A+B; c. D+E; d. B+E; e. E. ANS: B 124. Ce reprezint costul detinerii de bani lichizi? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. bunuri ce se pot cumpara cu bani lichizi; b. costul bunurilor ce se pot cumpara cu bani lichizi; c. dobanda care se pierde ca urmare a nedepunerii banilor la banca; d. dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca; e. banii la care se renunta (printr-o eventuala cumparare) prin depunerea banilor la banca. ANS: C 125. Factorii fundamentali care influenteaz cererea de moned. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar A. rata dobanzii; B. costul; C. venitul; D. inflatia;
E. somajul. a. B+C; b. D+E; c. A+D+E; d. C+D; e. A+C. ANS: E 126. Factori cu care cererea de moned se afl n raport direct proportional. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. volumul total al schimburilor; b. volumul total al salariilor; c. viteza de rotatie a banilor; d. cantitatea de valuta existenta in economie; e. dorinta oamenilor de a economisi bani prin sistemul bancar. ANS: A 127. Rata dobnzii. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati dintr-un anumit bun; b. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati valutare; c. dobanda primita pentru o suma de bani depusa la banca; d. pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la suma lichida economica; e. pretul platit de creditor debitorului pentru renuntarea la suma lichida economica. ANS: D 128. Care sunt corelatiile corecte dintre evolutia ratei dobnzii si a cererii de moned (bani lichizi)? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar A. daca rata dobanzii creste, creste si cererea de bani lichizi; B. daca rata dobanzii scade, scade si cererea de bani lichizi; C. daca rata dobanzii scade, creste cererea de bani lichizi; D. daca rata dobanzi creste, se micsoreaza si cererea de bani lichizi; E. daca rata dobanzii creste sau scade, nu se produc modificari in cererea de bani lichizi. a. A+B; b. C+D; c. A+B+C+D; d. D; e. E. ANS: B 129. Factorii care conditioneaz oferta de moned. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar A. comportamentul populatiei (incasari, plati, depuneri, retrageri de sume banesti); B. comportamentul micilor intreprinderi; C. comportamentul Bancii de emisiune; D. comertul exterior al tarii;
E. necesarul de moneda al intreprinderii. a. A+B; b. A+B+C; c. A+C; d. D+E; e. C+D+E. ANS: C 130. Care sunt cile de realizare a ofertei de moned n numerar a Bncii de emisiune? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar A. acoperirea unei parti a deficitului bugetar; B. vanzarea devizelor straine agentilor economici care fac importuri; C. cumpararea devizelor straine obtinute de agentii economici in urma exporturilor de marfuri; D. vanzarea devizelor straine persoanelor fizice rezidente; E. vanzarea devizelor straine persoanelor nerezidente. a. B+D+E; b. A+C+D; c. A+C+E; d. A+C; e. D+E. ANS: D 131. Cu ce echivaleaz rambursarea datoriilor de ctre bnci? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrulnmonetar a. o sporire a masei monetare in numerar; b. o scadere a masei monetare; c. o crestere a masei monetare sub forma scripturala; d. o mentinere a marimii masei monetare in numerar; e. o mentinere a marimii masei monetare sub forma scripturala. ANS: B 132. Atunci cnd Banca National a Romniei vinde devize strine agentilor economici si populatiei care este influenta acestui fapt asupra masei monetare? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar A. se reduce oferta de moneda nationala; B. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma de numerar; C. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma scripturala; D. o parte a masei monetare iese din circulatie; E. marimea masei monetare ramane constanta. a. B+C; b. A+B; c. A+C; d. E; e. A+D. ANS: E 133. n ce se materializeaz rezerva de bani a bncilor?
Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar A. numerarul aflat in casele de bani ale bancilor; B. stocul de aur aflat in depozitele bancilor comerciale; C. creditele acordate agentilor economici; D. datoriile pe care le au bancile la Banca Nationala; E. depunerile facute de banci in conturile lor deschise la Banca de emisiune. a. B+E; b. C+D; c. A+E; d. B+C+D; e. A+B+C+E. ANS: C 134. Pentru ce este necesar existenta rezervelor de numerar la bnci? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar a. cumpara valuta; b. vinde valuta; c. face fata platilor in numerar catre clienti; d. contracta noi credite; e. comercializa titluri de valoare. ANS: C 135. Comportamentul Bncii Nationale (M3) ca factor important al ofertei de moned. Determinarea mrimii sale. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar a. M3 > 0; b. M3 = 0; c. 0 < M3 < 1; d. 0 < M3 < 2; e. M3 = 1. ANS: C 136. Implicatiile reducerii cotelor obligatorii de rezerv. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar A. sporeste masa creditului bancar; B. reduce masa creditului bancar; C. sporeste masa monetara din economie; D. reduce masa monetara din economie; E. mentine constanta masa monetara din economie. a. A+C; b. B+D; c. E; d. A+D; e. B+C. ANS: A
137. Obiectivele politicii monetare. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar A. urmarirea si asigurarea echilibrului bugetului de stat; B. sporirea rezervelor in aur ale Bancii Nationale; C. sporirea vanzarilor de titluri de valoare pe piata financiara primara; D. mentinerea unui anumit nivel al ratei dobanzii; E. asigurarea echilibrului balantei de plati externe. a. A+B+C; b. C+D+E; c. B+D+E; d. D+E; e. A+E. ANS: D 138. Principalele instrumente (prghii) utilizate n politica monetar. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar A. manevrarea taxei scontului; B. manevrarea taxei reescontului; C. politica cotelor obligatorii de rezerva; D. politica preturilor administrative; E. politica cheltuielior publice. a. A+B; b. D+E; c. B+C; d. C+D; e. A+C. ANS: C 139. Ce reprezint procesul de refinantare a societtilor bancare? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar a. creditul pe termen scurt acordat de Banca Nationala celorlalte banci; b. creditul pe termen mediu acordat de Banca Nationala celorlalte banci; c. creditul pe termen lung acordat de Banca Nationala celorlalte banci; d. procesul de crestere a masei monetare sub forma numerarului; e. procesul de reducere a masei monetare sub forma numerarului. ANS: A 140. Instrumentele utilizate de Banca National pentru refinantarea bncilor comerciale. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piaa monetar si echilibrul monetar A. linia de credit; B. reescontul; C. scontul; D. creditul de licitatie; E. creditul public. a. B+C; b. A+B+D;
c. C+D+E; d. A+D+E; e. A+D. ANS: E 141. Ce reprezint reescontul? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar A. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre bancile comerciale de la Banca Nationala; B. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre Banca Nationala de la bancile comerciale; C. operatiunea de vanzare a portofoliilor de efecte de comert detinute de bancile comerciale Bancii Nationale; D. operatiunea de cumpararea de devize de catre bancile comerciale; E. operatiunea de vanzare de devize de catre Banca Nationala. a. C+E; b. B+D; c. A+D; d. B+C; e. A+E. ANS: D 142. Care sunt efectele cresterii taxei de reescont? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar a. creste dobanda perceputa de bancile cornerciale debitorilor acestora; b. scade dobanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora; c. se mentine constanta dabanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora; d. sporeste volumul creditului din economia nationala; e. se mentine constant volumul creditului din economia nationala. ANS: A 143. Determinarea mrimii cererii de moned n economie. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar RAS.? 144. Determinarea vitezei de rotatie a monedei. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar RAS. ? 145. Determinarea volumului total al schimburilor ce se pot derula cu masa monetar existent. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar RAS.? 146. Determinarea multiplicatorului monetar (Mm) si al volumul noilor depozite la vedere (D). Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 10. Piata monetar si echilibrul monetar
a. 80.000.000 u.m.; b. 60.000.000 u.m.; c. 40.000.000 u.m.; d. 20.000.000 u.m.; e. 10.000.000 u.m. ANS: C ? 147. Clasificarea actiunilor dup mrimea si modul de stabilire a dividendului. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 11. Piaa capitalului a. materializate; b. cu dividend fix; c. la purtator; d. privilegiate si ordinare; e. ordinare si dematerializate. ANS: D 148. Clasificarea obligatiunilor dup forma de emisiune. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 11. Piata capitalului a. la purtator; b. privilegiate; c. dematerializate; d. cu dobanda; e. nominative. ANS: C 149. Care sunt cile de acoperire a nevoii de capital suplimentar la o societate comercial. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 11. Piata capitalului a. vanzarea unor elemente ale capitalului tehnic; b. economii la salarii prin disponibilizarea unei parti a fortei de munca; c. cumpararea de valuta; d. majorarea capitalului social printr-o emisiune de acitiuni; e. diminuarea capitalului social pe baza hotararii Adunarii Generale a salairiatilor. ANS: D 150. n care sfer a activittii economice intr societtile comerciale emitente atunci cnd se apeleaz la emisiunea de actiuni sau obligatiuni pentru acoperirea nevoilor de finantare? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual,, Sinteze curs, Capitolul 11. Piata capitalului a. sfera productiei; b. sfera pietei valutare; c. sfera pietei de capital; d. sfera pietei de munca; e. sfera circulatiei. ANS: C 151. Cum pot fi clasificate actiunile dup modul de identificare a proprietarului? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 11. Piata capitalului a. materializate;
b. dematerializate; c. ordinare; d. privilegiate; e. la purtator. ANS: E 152. Care sunt drepturile actionarilor?Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual,, Sinteze curs, Capitolul 11. Piaa capitalului A. dreptul de decizie; B. dreptul de a se angaja intr-o societate comerciala; C. dreptul de a primi salariu pentru munca depusa; D. dreptul la anumite sporuri la salariu; E. dreptul de a primi dividende. a. C+D; b. A +C+D+E; c. C+D+E; d. A+D; e. A+E. ANS: E 153. Prin intermediul cui se efectueaz n principal, operatiunile pe piata financiar primar? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 11. Piata capitalului a. bursei de marfuri; b. bursei de valori; c. bancilor comerciale; d. Bancii Nationale; e. persoanelor autorizate: jobberi, brokeri, curtieri. ANS: C 154. La ce valoare este stabilit de ctre emitent cursul titlurilor de valoare pe piata financiar primar? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 11. Piata capitalului A. la valoarea nominala a titlului care este un pret ferm; B. sub valoarea nominala, pentru anumite imprumuturi; C. peste valoarea nominala in anumite situatii; D. in functie de rata dobanzii practicate pe piata monetara; E. in functie de cursul de schimb valutar pe piata valutara. a. A+C; b. A+B; c. B+D; d. C+E; e. B+E. ANS: B 155. Cursul titlurilor de valoare pe piata financiar secundar. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 11. Piaa capitalului a. este dat de valoarea nominalai a titlului;
b. este substantial diferit de valoarea nominala; c. este dat de dobanda perceputa de bancile comerciale; d. este dat de dobanda perceputa de Banca Nationala la creditele de refinantare; e. este dat de cursul de schimb valutar. ANS: B 156. Cnd se efectuez pe piata financiar secundar operatiunile la termen? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 11. Piaa capitalului a. anterior incheierii tranzactiei; b. in momentul incheierii tranzactiei; c. ulterior incheierii tranzactiei, la data scadentei; d. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa creasca; e. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa scada. ANS: C 157. Care sunt functiile specifice bursei de valori? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 11. Piata capitalului A. determina nivelul dobanzii practicate pe piata monetara; B. determinarea nivelului cursului de schimb pe piata valutara; C. usureaza procesul de transferare a unor capitaluri individuale de la un posesor la altul; D. constituie un barometru extrem de sensibil al starii economice dintr-o tara; E. determina cursul de schimb al titlurilor nou emise. a. C+D; b. A+B+E; c. B+C+E; d. D+E; e. A+C+D+E. ANS: A 158. Care sunt factorii care influenteaz decisiv cursul titlurilor de valoare? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 11. Piata capitalului a. volumul exporturilor; b. eficienta comertului exterior; c. raportul dintre cererea si oferta de titluri; d. deficitul bugetar; e. soldul balantei de plati externe. ANS: C 159. Determinarea cursului obligatiunilor. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 11. Piata capitalului RAS.? 160. Care este consecinta unui ritm mai ridicat al inflatiei ntr-o tar fat de alta? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 12. Piata valutar a. cresterea cursului monedei din tara A si caderea cursului monedei din tara B; b. scaderea cursului monedei din tara A si cresterea cursului monedei din tara B; c. ritmul inflatiei nu influenteaza cursurile celor doua monede; d. deprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B;
e. aprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. ANS: B 161. Care este consecinta deprecierii cursului valutar ntr-o tar? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 12. Piata valutar A. stimularea importurilor; B. stimularea exporturilor; C. franarea importurilor; D. franarea exporturilor; E. nu influenteaza exportul si importul. a. A+D; b. A+B; c. B+C; d. C+D; e. E. ANS: C 162. Valutele convertibile. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 12. Piata valutar A. functioneaza ca mijloace de plata internationale pe plan regional sau in intreaga lume; B. sunt in prezent valutele ce se pot schimba liber cu alte valute, fara restrictii vizand sumele solicitate, scopul pentru care sunt solicitate si persoanele care doresc sa efectueze schimbul; C. sunt folosite partial ca mijloace de plata internationale; D. de regula sunt folosite numai in interiorul tarii emitente de catre turistii straini si personalul ambasadelor; E. se folosesc, de regula, cu ocazia deplasarilor in strainatate in interes de serviciu sau in scopuri turistice. a. A+B; b. D+E; c. A+E; d. A+B+E; e. A+B+C. ANS: A 163. Efectele aprecierii cursului monedei nationale. Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 12. Piaa valutar A. defavorizeaza exportul; B. favorizeaza exportul; C. scumpeste importul si exportul; D. favorizeaza importul; E. defavorizeaza importul. a. A+D; b. A+E; c. C+E; d. C+B; e. B+E. ANS: A 164. Care sunt efectele deprecierii cursului monedei nationale? Rspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtual, Sinteze curs, Capitolul 12. Piata valutar
A. favorizeaza exportul sau de turism; B. defavorizeaza exportul sau de turism; C. defavorizeaza importul sau de turism; D. favorizeaza importul sau de turism; E. favorizeaza importul si exportul sau de turism. a. A+D; b. A+C; c. B+D; d. B+E; e. E. ANS: B 165. Care sunt caracteristicile proprii bunurilor publice? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 13. Externalitti si bunuri publice, pp. 313 327. a. non-atractivitatea; b. non-incluziunea; c. non-excluziunea; d. rivalitatea; e. incluziunea. ANS: C 166. Externalittile pozitive. Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 13. Externalitti si bunuri publice, pp. 313 327. a. beneficiile private sunt egale cu beneficiul social; b. beneficiile private sunt mai mari decat cu beneficiul social; c. beneficiile private sunt mai mici decat cu beneficiul social; d. nu exista beneficii sociale; e. beneficiile private exclud beneficiul social. ANS: C 167. Care sunt cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 13. Externalitti si bunuri publice, pp. 313 327. a. externalitatile; b. somajul; c. inflatia; d. bunurile de folosinta indelungata; e. crizele economice. ANS: A 168. Care sunt factorii care conduc la situatiile de esec al pietelor? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura
Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 13. Externalitti si bunuri publice, pp. 313 327. a. factorii interni; b. factorii ce tin de participarea la schimburile economice mondiale; c. factorii ce tin de creserea cererii agregate; d. costurile tranzactionale; e. factorii naturali. ANS: D 169. Care categorii sunt considerate a fi costuri de excluziune? Rspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politic, Vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, Capitolul 13. Externalitti si bunuri publice, pp. 313 327. a. costurile pentru protectia mediului; b. costurile sociale; c. costurile actiunilor de prevenire a unor fenomene sociale mai putin dorite, cum ar fi somajul, inflatia etc.; d. costurile actiunilor de prevenire, identificare si pedepsire a utilizarii ilegale a unui bun; e. costurile actiunilor de identificare si pedepsire a celor ce comit fapte cu caracter infractional. ANS: D

Microeconomie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Microeconomie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MICROECONOMIE 2010/2011 SEM 1 REZOLVARI 1. Reprezentanti de seam ai scolii clasice britanice. Rspuns: www.spiruharet.

S-ar putea să vă placă și