MICROECONOMIE 2010/2011 SEM 1 – REZOLVARI 1. Reprezentanti de seamă ai scolii clasice britanice. Răspuns: www.spiruharet.

ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. Adam Smith si David Ricardo 2. Care a fost economistul care a formulat legea debuseelor si teoria trinitară a factorilor de productie? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. David Ricardo; c. Thomas Robert Malthus; d. Jean Baptiste Say; e. John Maynard Keynes. ANS: D 3. Care sunt reprezentantii Scolii clasice? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. J. B. Say, reprezentant al scolii clasice 4. Care economist a fundamentat teoria rentei deiferentiale? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. Thomas Robert Malthus; c. David Ricardo; d. Karl Marx; e. Fr. Quesnay. ANS: C 5. Cărui curent de gândire economică i-au apartinut Léon Walras, Vilfredo Pareto si Alfred Marshall? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. fiziocrat; b. marginalist; c. neoclasic; d. clasic; e. cunoscut sub numele de Scoala austriaca. ANS: C 6. Caracteristicile nevoilor umane. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. nevoile au caracter dinamic si complementar;

B. nevoile se caracterizeaza prin faptul ca sunt limitate; C. nevoile sunt neregenerabile; D. nevoile sunt concurente; E. nevoile sunt reproductibile. a. A+B; b. C+D+E; c. A+C+D+E; d. A+D+E; e. B+D+E ANS: D 7. Resursele derivate definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. mijloacele de productie; B. factorul de productie capital; C. bogatiile subsolului; D. instalatii, materii prime, materiale; E. fondul forestier si cinegetic. a. A+C+E; b. C+D+E; c. A+B; d. A+B+E; e. A+B+D. ANS: E 8. Definirea costului de oportunitate. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 9. Clasificarea legilor economice – legea diviziunii muncii. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si

stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: C 10. Clasificarea legilor economice – legea profitului. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: A 11. Clasificarea legilor economice – legea acumulării. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: B 12. Caracteristicile nevoilor umane – caracterul complementar al nevoilor Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 13. Componentele resurselor economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 14. Resursele materiale – definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 15. Structura pe sectoare a activitătii economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 –

35. RAS. ? 16. Costul de oportunitate – definire. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 17. Costul de oportunitate – exemplificări. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 18. Economia de piată directionată de consum. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. AgenŃii economici, pp. 36 – 60. a. un rol minim interventiei statului in viata agentilor economici si fortelor pietei; b. la baza cresterii economice stau promovarea spiritului intreprinzator si o mare mobilitate a preturilor de productie; c. un rol foarte mare statului si un rol minim fortelor pietei; d. un rol principal, virtutilor eficientei pietei, indeosebi pe termen lung, dupa schemele “imbogatirii rapide”, acordandu-se o atentie speciala echitatii si problemelor sociale; e. asigurarea securitatii si protectiei salariatilor, pe plan social, iar statul isi foloseste autoritatea asupra sectorului privat prin sprijinirea producatorilor si mai putin a consumatorilor. ANS: B 19. Economia de schimb – caracteristici generale. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. Agentii economici, pp. 36 – 60. a. concurenta neloiala; b. productia de marfuri si mijlocirea schimbului direct de marfuri;

). Economie politică. Care sunt conditiile cumulative ale functionării economiei de piată contemporane? Răspuns: Enache. in raport cu oricare alt producator. pp. SUA. Răspuns: Enache. Japonia. Economie politică. c. in raport cu ceilalti. Economie politică. AgenŃii economici.c. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin. d. (2007). intr-o activitate.). b. Constantin (coord. conform prevederilor legale. Bucuresti. (2007). b. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate. Capitolul 2. in general. Constantin.B. Capitolul 2. Editura Fundatiei România de Mâine. c. b. 36 – 60. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate. intr-o activitate. d. c. Editura Fundatiei România de Mâine. Agentii economici. Vol. AgenŃii economici. Constantin. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. Constantin (coord. America de Nord. Economia de piată: caracterizare generală. e. Constantin (coord. Economia socială de piată. D.). Vol. Mecu. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri. Economie politică. Economia de piată: caracterizare generală. pp. e. Răspuns: Enache. Vol. concurenta si fomarea preturilor pe baza mecanismelor de interventie. Vol. autonomizarea agentilor economici. d.). (2007). Uniunea Europeana si Japonia. Capitolul 2. . utilizarea bunurilor de care beneficiaza. realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate. specializarea consumatorilor. realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate. d. libertatea economica. ANS: A. moneda si inflatia. ANS: A 23. Bucuresti. in raport cu ceilalti. Economia de piaŃă: caracterizare generală. a. schimbul de bunuri si servicii. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei Occidentale. ANS: E 20. a agentilor economici.C. pp. Mecu. I. in raport cu cei mai multi producatori. Agentii economici. (2007). a. I. I. C. specializarea producatorilor. pp.E ?? 22. Bucuresti. Constantin. B. Economia de piată: caracterizare generală. I. E. Mecu. 36 – 60. Avantajul absolut. Bucuresti. proprietatea privata si pluralismul formelor de proprietate. dreptul de posesiune. e. Atributele proprietătii. ANS: D 21. Constantin (coord. Capitolul 2. instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului. Răspuns: Enache. A. e. Mecu. 36 – 60. 36 – 60. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. Editura FundaŃiei România de Mâine. a.

Capitolul 2. Economie politică. d. Capitolul 2. Bucuresti. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. Mecu. d. Constantin. Agentii economici. B+C+D. ANS: B 25. A+D. d. C+D+E.a. Economie politică. Răspuns: Enache. Economie politică. I. boala.). A. 36 – 60. ANS: A 26. C+D+E. c. invatamant elitist.). c. E. fiscalitatea directa este ridicata. e. pp. B+C. boala. e. Editura Fundatiei România de Mâine. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. cat si capitalurile. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. Mecu. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. A. B+C+E. protectia fiind o problema individuala. Vol. b. A+B+C. invatamant elitist. D. c. Bucuresti. b. I. Modelul neoamerican al economiei de piată. 36 – 60. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. C. fiind impozitate atat veniturile. pp. C+D+E. (2007). cat si capitalurile. (2007). Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul renan al economiei de piată? Răspuns: Enache. fiind impozitate atat veniturile. A+B+C. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. protectia fiind o problema individuala. a. B. Constantin. Editura FundaŃiei România de Mâine. (2007). E. saracie). Constantin. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. A+D+E. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa.). B. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. Agentii economici. A+B+C. e. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul neoamerican al economiei de piată? Răspuns: Enache. saracie). Editura . Constantin (coord. B+C+D. Constantin (coord. Vol. Economia de piată: caracterizare generală. D. I. si are tendinte de reducere. C. A+B+C+D. b. A+D+E. fiscalitatea directa este ridicata. a. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. B+D+E. si are tendinte de reducere. ANS: B 24. Vol. Constantin (coord. Mecu. Economia de piaŃă: caracterizare generală.

B+C+E. . Marea Britanie. A. Finlanda. B. pp. B+D+E. A+B. AgenŃii economici. I. A+B+C. Capitolul 2. Suedia. Editura Fundatiei România de Mâine. b. D+E. Economia de piaŃă: caracterizare generală. d. Elvetia. a. 36 – 60. I. ratei profitului intr-o economie concurentiala. Finlanda. AgenŃii economici. Vol. inflatiei. Capitolul 2.Fundatiei România de Mâine. Austria si Japonia. E. Austria si Japonia. (2007). Noua Zeelanda. d. SUA. Bucuresti. Danemarca. A. pp. c. tarile industrializate din Asia. ipotezelor privind inclinatia marginala spre consum si spre investitii (sau economii). SUA.). d. somajului. deci cu anumite trasaturi). e. E. C. Constantin (coord. Elvetia. A+D. Bucuresti. b. Constantin (coord. ANS: A 27.). Suedia. Care este noua viziune a modelului keynesian. Noua Zeelanda. Diferentieri între modelul neoclasic si modelul keynesian al economiei de piaŃă. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Capitolul 2. Economie politică. Norvegia. A+B+C. Olanda. ANS: B 28. e. Editura FundaŃiei România de Mâine. Norvegia. Răspuns: Enache. e. A. a. A+C. monedei (considerata o marfa ca oricare alta. pp. Bucuresti. A+C. care pune bazele studierii echilibrului macroeconomic (echilibrului general)? Răspuns: Enache. E. ANS: D 29. Mecu. Mecu. Australia. B. Olanda. tarile industrializate din Asia. D+E. B+D+E. D. 36 – 60. (2007). c. Modelul renan al economiei de piată. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Danemarca. B+C. Economie politică. C. D. c. 36 – 60. A+B+C. a. Constantin. B. D+E. A+B. Vol. Constantin. D. AgenŃii economici. C. Australia. b. Marea Britanie.

(2007). A+B+C. A+C+D. arata ca este gresit sa se extrapoleze functionarea nivelului microeconomiei la nivel macroeconomic. b. Sinteze curs. I. b. B+C+D.Răspuns: www. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Bucuresti. Capitolul 2. 36 – 60. flexibilitatea preturilor si salariilor nu se verifica. B+D+E.spiruharet. Răspuns: www. c. Agentii economici. Economie politică. Australiei si Noii Zeelande.). Germaniei si tarilor Europei Occidentale. Capitolul 2. Caracterizarea economiei de piaŃă A. d. D. 36 – 60. B+C. Vol. Constantin (coord. SUA. a. . pp. D. B+C+E. Mecu. priveste echilibrul pe termen lung. I. bipolara. Editura FundaŃiei România de Mâine. si trebuie ca acesta din urma sa fie modelat conform propriilor legitati. subordonata prioritar cumparatorului. SUA. Constantin. presupune ca sistemul economic poate fi in echilibru la ocupare deplina.). Vol. E. a. B. descentralizata. arata ca pe termen scurt. d. ANS: D 31. pp. ANS: A 32. Constantin (coord. C. Sinteze curs. Australiei si Noii Zeelande. C+D+E. E. b. B. c.ro. tarilor UE. e.spiruharet. AgenŃii economici. a. Japoniei. Mecu. b. priveste echilibrul pe termen scurt. Răspuns: Enache. Economia de piată: caracterizare generală. Editura Fundatiei România de Mâine. C. Trăsăturile economiei de piaŃă. a. Caracterizarea economiei de piaŃă A. tarilor UE. Economia de piată ghidată administrativ. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. Constantin. Capitolul 2. Economia de piată directionată de consum. c. Economie politică. de calcul in expresie monetara.ro. centralizata. d. Bucuresti. Biblioteca virtuală. Capitolul 2. ANS: A 30. D+E. e. (2007). Răspuns: Enache. Biblioteca virtuală. e. Japoniei. c.

e. 36 – 60. venitul national. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. actele de vanzare – cumparare. e. valoarea adaugata. A+B+C+D. c. ? 37. B. Oferta perfect elastică. Indicatori de măsurare a rezultatelor finale ale activitătii economice.ro. (2007). Economie politică. Constantin. AgenŃii economici. Bucuresti. Componenta tranzactiilor unilaterale. Constantin. Agentii economici. Indicatori de măsurare a rezultatelor globale ale activitătii economice. ANS: E 35. a. Economia de piată: caracterizare generală. Răspuns: Enache. Economie politică. Vol. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Editura Fundatiei România de Mâine. AgenŃii economici. (2007). pp. ANS: E 36. I.). Constantin (coord. Vol. I. pp. Constantin (coord. c. Mecu. C.). Sinteze curs. Capitolul 2. Răspuns: Enache. Mecu. Vol. Caracteristicile sistemului de piete. PiaŃa.). Răspuns: Enache. A+B+C. D+E. Mecu. c. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin. Capitolul 2. e. A+C+D. 36 – 60. Economie politică. cumpararea de valuta. b. Bucuresti. valoarea de piata a bunurilor produse. Mecu. Constantin (coord. ANS: B 34. Cererea si oferta RAS. a. d. 36 – 60. cifra de afaceri. cifra de afaceri. B+E. A+B+D. Capitolul 3. d. valoarea de piata a bunurilor produse. Răspuns: Enache. donatiile. A. D. produsul intern brut (PIB). ANS: B 33. Bucuresti. subventiile de exploatare. b. Economie politică. Constantin. Economia de piaŃă: caracterizare generală. . Vol. e. pp. (2007).d. b.). produsul intern brut (PIB). Constantin (coord. valoarea adaugata. d. a. D+E. Capitolul 2. contributiile pentru asigurari sociale. E. venitul national. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. I. I.spiruharet.

cererea evolueaza in sens invers fata de pret. reflecta situatia in care. 61 – 83. a. ec/v = 0. Răspuns: Enache.). Bucuresti. Mecu. Ecp > 0. e. Economie politică. la un nivel dat al pretului. Ecp =1. Ecp <1. I. Coeficientul de elasticitate a cererii fată de venit. e. tinzand spre infinit. ec/v = 1.Editura Fundatiei România de Mâine. oferta nu se modifica. Constantin (coord. pp. b. Ecp = 0. Cerea si oferta. apare numai teoretic. in cadrul careia. Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 3. Cerea si oferta. d. cantitatea oferita sa creasca continuu. ec/v > 1. Cerea si oferta. se manifesta atunci cand variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. Capitolul 3. pp. se caracterizeaza prin aceea ca modificarea ofertei este mai mica decat variatia pretului. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun. Bucuresti. relatia dintre cerere si pret. Constantin (coord. in cadrul careia. Bucuresti. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia cantitatii oferite dintr-un bun. I. Răspuns: Enache. pp. Economie politică. relatia dintre cerere si pret. Editura Fundatiei România de Mâine. Vol. Capitolul 3. Constantin (coord. ANS: D ?? 41. Coeficientul de elasticitate directă a cererii diferitelor bunuri normale în raport cu preŃul. Ce reprezintă elasticitatea cererii fată de venit? Răspuns: Enache. d. b. Piata. 61 – 83. (2007). (2007). ANS: B 38. ANS: C 40. a. oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul. pp. Constantin. Vol. la orice variatie a pretului. b. I. Vol. Mecu. c. I. . a. e. 61 – 83. c. Bucuresti. Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: D 39. a. Constantin. Constantin (coord. Piata. Cerea si oferta.). b. Mecu. c. (2007). (2007). intentia pretului este zero. Vol. d. e. Editura Fundatiei România de Mâine. 61 – 83. in acest caz. Constantin. Bucuresti. Cerea si oferta. pp.). PiaŃa. Răspuns: Enache. d. ec/v < 1. Constantin. Economie politică. 61 – 83. Ecp < 0. presupunand ca. are un loc atunci cand variatia ofertei este egala cu variatia pretului. raportul dintre variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun si variatia relativa a venitului. Mecu. Capitolul 3. Capitolul 3.). PiaŃa. Economie politică. c. Piata. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport de pret . ec/v < 0.

b.a. si. Răspuns: Enache. scaderea preturilor bunurilor inferioare. e. pp. b. -1 < ec/p < 0. modificarea cererii este mai mare decat modificarea pretului. d. Constantin (coord. c. c. I. Efectul Giffen. c. a. Vol. Răspuns: Enache. e. Vol. b. ec/p = 0. si. Cerea si oferta. Constantin (coord. (2007). Mecu. ANS: E 43. si. ? 44. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului. Bucuresti. 61 – 83. (2007). 61 – 83. deci. Constantin. Mecu. Când se manifestă oferta elastică? Răspuns: Enache. Cerea si oferta. Piata. d. Bucuresti. 61 – 83. ANS: A 46. Capitolul 3. Mecu.). PiaŃa.). Economie politică. a. Vol. b. Constantin (coord. Răspuns: Enache. Editura Fundatiei România de Mâine.). (2007). cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. scaderea preturilor bunurilor superioare. I. 61 – 83. e. pp. deci. Constantin. Oferta perfect inelastică. Capitolul 3. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. si. modificarea cererii este mai mica decat modificarea pretului. modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului. I. Editura FundaŃiei România de Mâine. c. deci. I. Constantin (coord. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. pp. Constantin. deci. a. variatia cererii este mai mare decat variatia pretului. cresterea preturilor bunurilor superioare. Economie politică. modificarea ofertei este mai mare decat modificarea pretului. Economie politică. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. ANS: C 45. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 3. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Cerea si oferta. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. Editura FundaŃiei România de Mâine. Oferta perfect elastică. Bucuresti. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. Oferta inelastică – caracteristici. pp. PiaŃa. PiaŃa. modificarea ofertei este egala cu modificarea pretului. deci. scaderea preturilor bunurilor normale. e. ec/p =1. d.). Vol. cresterea preturilor bunurilor inferioare. Economie politică. Cerea si oferta. Mecu. si. . ANS: C 42. RAS. Constantin. -1 < ec/p <-y. Bucuresti. d. ec/p > -y. Capitolul 3.

cand utilitatea marginala este mai mare decat zero. Capitolul 4. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 4. Editura FundaŃiei România de Mâine. este data de pretul la care poate fi cumparat bunul respectiv. rezulta din reactia obiectiva a indivizilor in raport cu bunurile. este data de cantitatea in care este oferit bunul respectiv. variatia pretului fiind zero. variatia pretului fiind zero. Capitolul 4. Utilitatea economică – definire. c. Economie politică. este aceeasi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei multimi omogene. Bucuresti. Constantin (coord. Constantin. Constantin (coord. Răspuns: Enache. e. Răspuns: Enache. Economie politică. (2007). pp. d. e. Editura Fundatiei România de Mâine. cand utilitatea marginala devine nula. cantitatea ceruta sa creasca continuu. I. Vol. cand utilitatea marginala devine negativa. la cel mai inalt consum dintr-un produs. Constantin (coord. PiaŃa. Mecu. d. Cerea si oferta. variatia cererii este egala cu variatia pretului. Capitolul 3. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Editura FundaŃiei România de Mâine. cantitatea oferita sa scada continuu. I. d. PiaŃa. c. Mecu. b. a. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. Constantin (coord. c. pp. a. ANS: D 48. b.). pp. 84 – 99. Constantin. e. Capitolul 3. Răspuns: Enache. 61 – 83. I. Conceptul de utilitate economică în gândirea economică neoclasică (marginalistă).). b.). I. a. Bucuresti. Mecu. (2007). Economie politică. Comportamentul consumatorului. ANS: B 47. Bucuresti. pp. Vol. Comportamentul consumatorului.). e.Răspuns: Enache. Mecu. Vol. Comportamentul consumatorului. cantitatea oferita ramane constanta. ANS: B 50.). ANS: A 49. . (2007). nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. iar variatia pretului sa fie zero. Constantin (coord. Când se manifestă oferta cu elasticitate unitară? Răspuns: Enache. Constantin. I. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. dupa care utilitatea marginala devine nula. Constantin. b. Punctul de saturaŃie. Economie politică. (2007). Economie politică. Mecu. Cerea si oferta. a. Vol. Constantin. Vol. c. Bucuresti. presupune stabilirea unei relatii intre caracteristicile bunului si cel putin o nevoie a consumatorului. tinzand spre infinit. 84 – 99. cantitatea oferita sa creasca continuu. Bucuresti. tinzand spre infinit. 61 – 83. iar variatia pretului sa fie zero. d. cantitatea ceruta sa scada continuu. cantitatea oferita ramane constanta. Editura Fundatiei România de Mâine.

ANS: A 53. ANS: A 51. b. Calitatea bunurilor economice. numai bunurile libere au utilitate economica. a. C. c. este data de munca ce a fost cheltuita pentru obtinerea bunului respectiv. d. utilitate economica au toate bunurile indiferent daca le-a produs sau nu consumatorul. Editura Fundatiei România de Mâine. 84 – 99. I. c. pp. munca incorporata in bunul respectiv. A+C.). D. produsul dintre utilitatile individuale. doar activitatea depusa in procesul circulatiei si consumului. b. a. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. d. Constantin (coord. Vol. provine din munca cheltuita pentru producerea marfii respective. Comportamentul consumatorului. produsul dintre utilitatea marginala si utilitatile individuale. aprecierea subiectiva pe care un consumator o acorda unui anumit bun. e. sau mai precis. b.). Mecu. ANS: C 52. Capitolul 4. provine exclusiv din existenta materiala a marfii. Economie politică. B. E. Constantin (coord. Economie politică. b. Economie politică. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. Determinarea utilitătii economice totale (U) a unei multimi omogene de bunuri. A. Comportamentul consumatorului. Conceptul de uilitate în gândirea economică clasică. e. produsul dintre utilitatea unei unitati dintr-un bun omogen (ui) si numarul de produse de acelasi fel ce alcatuiesc multimea respectiva (xi). nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. Răspuns: Enache. (2007). Constantin.pp. pe care nu le detine si pe care trebuie sa le cumpere. Comportamentul consumatorului. insumarea utilitatii individuale a tuturor unitatilor din bunul respectiv. cat si raportarea lor la o trebuinta a neposesorului (neproducatorului) marfii. c. 84 – 99. B+C. Vol. pp. a. B+E. Capitolul 4. Răspuns: Enache. utilitatea economica cuprinde (exprima) atat proprietatile corporale ale bunului. 84 – 99. Răspuns: Enache. utilitatea lui satisface o trebuinta sociala. c. Constantin (coord. Constantin. I. e. Mecu. a. I. d. Bucuresti. B+D. . (2007). utilitate economica au bunurile de care cineva are nevoie. Bucuresti. masura sau gradul in care produsul. provine din gradul in care se asigura oferta pe piata unui bun. provine din aprecierea subiectiva pe care consumatorul o acorda bunului respectiv. utilitatea unui bun economic. pp. Bucuresti. Capitolul 4.). Constantin. insumarea utilitatii marginale cu utilitatile individuale. d. 84 – 99. Mecu.

ANS: E 55. a. Economie politică. Vol. Constantin. Comportamentul consumatorului. Bucuresti. a. I.spiruharet. ANS: A 54. Comportamentul consumatorului. Capitolul 4. denumit indicator de satisfacere sau de utilitate. face abstractie de interdependenta dintre utilitatea diferitelor bunuri consumate. (2007). B. ANS: B 57. este foarte greu de presupus ca un consumator poate cunoaste si masura toate caracteristicile utile ale bunurilor consumate.). o cheltuiala minima. nu se mai foloseste ipoteza potrivit careia consumatorul este capabil sa masoare utilitatea tuturor unitatilor de bunuri consumate. mentinerea constanta a utilitatii (satisfactiei). Constantin (coord. minimum de satisfactie (utilitate). Economie politică. Capitolul 4. contemporana. e. pp. Constantin. Vol. Limite ale teoria utilitătii cardinale. Constantin. b. Răspuns: www. . E. C+D+E. consumatorul utilizeaza simultan mai multe categorii (genuri) de bunuri economice. Bucuresti.e. I. A+B+C. (2007). 84 – 99. a. d. marginalista. 84 – 99. la diverse cantitati dintr-un bun. Constantin (coord. care au doze si utilitati diferite. Când se realizează optimul consumatorului? Răspuns: Enache. Mecu. b. Răspuns: Enache. Capitolul 4. Comportamentul consumatorului A. ANS: B ?? 56. Editura FundaŃiei România de Mâine. mentinerea obiceiurilor de consum anterioare. D. Capitolul 4. clasica. e. Comportamentul consumatorului. e. (2007).ro. Editura FundaŃiei România de Mâine. c. functia de utilitate asociaza un numar. b. mercantilista. Mecu. Care scoală de gândire economică a fost preocupată de măsurarea utilitătii? Răspuns: Enache.). d. A+B. pp. fiziocrata. c. d. Vol. maximum de satisfactie (utilitate). Economie politică. Rata marginală de substitutie. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin (coord.). Biblioteca virtuală. Sinteze curs. C+D. A+D. c. Bucuresti. C. Mecu. I. D+E.

pp. d. fie maxim. I. ANS: B 58. utilitatea totala este descrescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintrun bun. Economie politică. I. Capitolul 4. Mecu. (2007). e. Mecu. Bucuresti. utilitatea marginala este nula. e.). Comportamentul consumatorului. B. A+D. Bucuresti. Capitolul 4. 84 – 99. d. Ce exprimă curba de indiferentă? Răspuns: Enache. Comportamentul consumatorului. c. Bucuresti. Vol. Constantin. c. pp. Constantin (coord. Editura Fundatiei România de Mâine. Cum sunt utilitatea marginală si utilitatea totală în punctul de saturatie al consumului? Răspuns: Enache. e. Ce precizează legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. 84 – 99.). Constantin. utilitatea totala sa fie minima. c. utilitatea totala este maxima. b. pretul unui bun trebuie diminuat pentru a permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. B. 84 – 99. (2007). a. utilitatea marginala este minima. C.pp. utilitatea totala este nula. ramana acelasi. unitatile suplimentare consumate dintr-un bun vor oferi din ce in ce mai putina satisfactie consumatorului. Editura Fundatiei România de Mâine. utilitatea totala sa fie egala cu utilitatea marginala. d. fie nul. ANS: C 60. pretul unui bun trebuie sa cresca pentru a nu permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. pp. B+C. 84 – 99. a. c. a. Economie politică. A+E. utilitatea totala sa fie maxima. D. E. Vol. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. utilitatea marginala este maxima. fie minim. A. C+D. d. b. b. . a. utilitatea totala sa fie nula.). Constantin. ANS: A 59. Mecu. Comportamentul consumatorului. Capitolul 4. (2007). Constantin (coord. I. b. fie egal cu utilitatea totala. Constantin (coord. Economie politică. utilitatea totala sa fie constanta.

P. c.). d. 84 – 99. b. Bucuresti. Ce exprimă raportul dintre uzura capitalului fix si capitalul fix? Răspuns: Enache. b. a. coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalul fix. Economie politică. Vol. b. d. pp. Engel. I. I. creste. Vol. Bucuresti. este egala cu zero. I. se exprima ca raport intre capitalul utilizat si productia obtinuta. c. M. când utilitatea marginală a unui bun este pozitivă. d. e. e. G. a. Bucuresti. Economie politică. (2007). e. Mecu. pp. coeficientul starii fizice sau al starii de utilitate a capitalului fix. Combinarea factorilor de producŃie. ANS: A 63. Mecu. scade. este maxima. Constantin. Comportamentul consumatorului. 84 – 99. reprezinta inversul coeficientului mediu al capitalului. ANS: A 62. este inversul coeficientului marginal al capitalului. este constanta. Samuelson. Răspuns: Enache.e. Keynes. Capitolul 4. Mecu. utilitatea totala este crescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun. c. Constantin. K. Constantin (coord. ANS: B 61. I. pp. a. Vol. Gossen. d. Constantin. ANS: D 64. Comportamentul producătorului. 100 – 130. Editura Fundatiei România de Mâine. Comportamentul consumatorului. b. Mecu. Cine a formulat pentru prima dată legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. a. Constantin (coord. Constantin (coord. (2007).). A. Capitolul 4. Capitolul 5. Editura Fundatiei România de Mâine. Productivitatea medie a capitalului. Economie politică. exprima raportul dintre sporul de productie si cresterea capitalului. . (2007). Comportamentul producătorului. Cum este utilitatea totală resimtită de către un consumator prin mărirea cantitătii consumate din bunul .). Economie politică. Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. J. Combinarea factorilor de producŃie. coeficientul uzurii capitalului. (2007). Capitolul 5. dar descrescătoare? Răspuns: Enache. pp. 100 – 130. Constantin (coord. H. Vol.). Editura FundaŃiei România de Mâine. reprezinta suplimentul productiei antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului. Becker. coeficientul capitalului fix. Bucuresti. c.

Constantin (coord. deoarece se vor folosi utilaje mai performante. recuperarea treptata a capitalului fix. c. Constantin (coord. ANS: B . Care este efectul sporirii productivitătii medii a muncii? Răspuns: Enache. o cheltuiala de productie. (2007). a. Constantin. B. c. profituri mai mari. cheltuielile de productie. C. Bucuresti. sporirea timpului liber. Mecu. coeficientul uzurii capitalului. (2007). cresterea duratei muncii.). e. b. durata de functionare. costuri mai mici. Capitolul 5. I. dar mai ieftine. datorita amortizarii accelerate. veniturile realizate de firma. Mecu. Economie politică. cresterea vanzarilor. ANS: B 65. Comportamentul producătorului. un venit de productie. Constantin. Constantin. pp. un consum de capital fix. Ce implică pentru proprietar uzura morală a capitalului fix? Răspuns: Enache. Vol. Economie politică. I. Constantin. ANS: C 67. scaderea timpului liber. (2007). e. A. Editura FundaŃiei România de Mâine. a. a.). Combinarea factorilor de producŃie. Răspuns: Enache. Amortizarea capitalului fix – definire. 100 – 130. De cine depinde cota de amortizare? Răspuns: Enache. 100 – 130. Economie politică. Constantin (coord. pp. . uzura fizica. Editura Fundatiei România de Mâine. Comportamentul producătorului. Bucuresti. d. I. Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu. Combinarea factorilor de producŃie. b. c. b.e. Vol. ANS: D 66. Capitolul 5. deprecierea capitalului fix.). Comportamentul producătorului. d. Bucuresti. pp. cresterea populatiei ocupate. D. d. Economie politică. Vol. A+D. scaderea costului datorita aparitiei unor utilaje similare. a. b. Constantin (coord. Combinarea factorilor de producŃie. Mecu. Combinarea factorilor de producŃie. 100 – 130. I. pierderi sau costuri mai mari pentru ca sunt inlocuite utilajele mai vechi. Vol. coeficientul capitalului tehnic. (2007). Capitolul 5. 100 – 130. E. Bucuresti. e. C+E. Capitolul 5. Editura Fundatiei România de Mâine. reducerea somajului.).68. Comportamentul producătorului. pp.

B+D. c. Combinarea factorilor de producŃie. productivitatea medie scade si productia creste. d. e. utilizarii necorespunzatoare. Mecu. A+C. Constantin (coord.). ceilalti reducandu-si consumul cu o unitate. sporul productiei. A. Factorii de dependentă ai nivelului si evolutiei productivitătii. A+B. e. 100 – 130. c. pp. C+D. pp. I. d. Combinarea factorilor de productie. Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: D 69. Constantin (coord. Comportamentul producătorului. d. Capitolul 5. B+C. Combinarea factorilor de producŃie. Ce reprezintă productivitatea marginală a unui factor de productie? Răspuns: Enache. A+D+E. e. a. progresului tehnic. Editura Fundatiei România de Mâine. c. sporul de productie obtinut prin reducerea cu o unitate a unui factor si cresterea. Constantin. 100 – 130. Constantin. Răspuns: Enache. tot cu o unitate. b. Economie politică. Care sunt cauzele care conduc la producerea uzurii fizice a capitalului fix? Răspuns: Enache. Relatia productivitate medie – productivitate marginală – producŃie. (2007). Bucuresti. ANS: C 72. Bucuresti. a altui factor. C. Capitolul 5. cercetarii stiintifice. mecanici. e. d. productivitatea medie scade.). I. concurentei. productivitatea medie scade si productia creste. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. Vol. Constantin (coord. Economie politică. Capitolul 5. (2007). b. B. a. Economie politică. Bucuresti. Vol. b. pp. ANS: B 71. productivitatea medie si productia scad. ceilalti fiind neschimbati. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu.c. iar productia nu se modifica. D. (2007). E.). Constantin. Mecu. . B+D. a. I. actiunii factorilor naturali. Comportamentul producătorului. 100 – 130. A+E. ANS: B 70. daca toti factorii de productie raman neschimbati. sporul de productie obtinut prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv. Vol. Comportamentul producătorului. productivitatea medie si productia cresc.

Comportamentul producătorului. pp. Constantin (coord. Economie politică. ca productivitate marginală. Combinarea factorilor de producŃie. Bucuresti. b. 100 – 130. c. RAS. C+D+E. Capitolul 5. Determinarea amortizării. Comportamentul producătorului. Economie politică. I. in conditiile in care ceilalti factori sunt presupusi constanti. Productivitatea muncii exprimă eficienta cu care este consumată munca. Comportamentul producătorului. De obicei. Combinarea factorilor de producŃie. Constantin (coord. WL = L/Q 74. (2007). Capitolul 5. Mecu. a. Bucuresti. 100 – 130. RAS. eficienta muncii este identificată cu productivitatea muncii. Ea poate fi inteleasă si ca fortă productivă a muncii. C. Răspuns: Enache.). Editura FundaŃiei România de Mâine. calitatea produselor pe piata. nivelul pretului bunurilor fabricate. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). ANS: C 73. Constantin. Mecu. Editura FundaŃiei România de Mâine. Capitolul 5. Editura Fundatiei România de Mâine.). intr-o perioadă de timp. Capitolul 5. pp. conditiile naturale. Răspuns: Enache. Constantin (coord. I. 100 – 130. pp. Vol. Combinarea factorilor de producŃie. Mecu. Determinarea productivitătii medii a muncii. (2007). Comportamentul producătorului. 75. Constantin. Vol. WL = Q/L. Determinarea indicelui productivitătii medii a muncii. B+C+D+E.). Constantin (coord.). Bucuresti. Combinarea factorilor de producŃie. I. (2007). Productivitatea muncii se poate determina ca o mărime medie si. A+B+C. Raportul dintre productie (Q) si factorul muncă (L) sau dintre muncă si productie măsoară productivitatea medie a muncii (WL). Vol. Vol. pp. E. Economie politică. Productivitatea marginală a muncii (WmL) reprezintă suplimentul de producŃie (YQ) obtinut ca urmare a utilizării unei cantităti suplimentare de muncă (YL). RAS. D. Determinarea productivitătii marginale a muncii. B. Răspuns: Enache. Mecu. A. e. Constantin. I. ? 76.Răspuns: Enache. Ea se exprimă prin relatia: WmL = YQ/YL sau ca derivata partială a funcŃiei de productie in raport cu factorul muncă: WmL = dQ/dL. cantitatea factorilor de productie utilizati. respectiv. d. . B+C+D. Bucuresti. calitatea factorilor de productie utilizati. A+C+D. Constantin. un anumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii. adică sub forma capacitătii (posibilitătii) fortei de muncă de a crea. Economie politică. 100 – 130.

cresterile costului total si ale costului variabil. Capitolul 6. Sinteze curs. Cand volumul productiei se schimbă. Pe termen scurt. pe termen scurt. 100 – 130. Răspuns: www.). Biblioteca virtuală. costul fix devine variabil.ro. Constantin. dobanzi etc. Sinteze curs. Relatiile de dependentă dintre costul variabil si productie. Costul total (CT) reprezintă suma costurilor fix si variabil. Mărimea costului total. Costul de productie. intreprinderea le suportă independent de evolutia productiei.ro. sunt egale. cand volumul productiei sporeste. volumul productiei. care se poate modifica datorită investitiilor. Capitolul 6. Biblioteca virtuală. Costul de producŃie. Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei . 79. Biblioteca virtuală.spiruharet. Costul marginal. ? 77. Sinteze curs. Comportamentul producătorului.ro. RAS. Capitolul 6. Răspuns: www. Costul total mai poate fi determinat: ca produs intre costul total mediu (CTM) si producŃie (Q): CT CTM ⋅Q sau ca produs intre productie (Q) si costul marginal (Cmg) cand acesta din urmă este egal cu costul total mediu: CT Q⋅Cmg cand Cmg CTM . Costul fix – componentă.spiruharet. insă. Economie politică. chirii. descresterea sau chiar nivelul zero. Constantin (coord. (2007). Costul de producŃie. Costul total mediu si factorii săi de influentă. Capitolul 6. Răspuns: www. Mecu. sunt independente de volumul productiei obtinute: amortizarea capitalului fix. Biblioteca virtuală. nivelul preturilor de procurare a factorilor de productie. in mod necesar. Costul de productie. Deosebirea dintre ele constă in aceea că in timp ce costul variabil porneste. care nu este afectat de productia zero. el fiind o functie crescătoare a capacitătii de productie.spiruharet. Costul fix (CF) reflectă acele cheltuieli ale intreprinderii care. costul fix. RAS. costul total porneste de la nivelul costului fix.Răspuns: Enache. 78. ? 80. Astfel. Bucuresti. . este determinată de: consumul tehnologic de factori de productie. RAS. Capitolul 5.cresterea.spiruharet. I. Răspuns: www. Combinarea factorilor de producŃie. Pe termen lung. de la zero dacă productia este zero. ? 81. Sinteze curs. Răspuns: www. salariile personalului administrativ. RAS. CT = CF + CV . iluminat. Vol. Sinteze curs. Costul de productie. variatia costului total este determinată numai de evoluŃia costului variabil. RelaŃia cost marginal – cost variabil mediu – productie.ro. Editura Fundatiei România de Mâine. cheltuielile de intretinere.spiruharet. Biblioteca virtuală. RAS. costul total creste in aceeasi măsură in care sporeste costul variabil. Capitolul 6. RAS. pe termen scurt. nu afectează variatia costului global total si nici costul marginal. pe termen scurt. pp. incălzit. la un moment dat. ? .ro.

.). trustul si holdingul. Mecu. Economie politică.ro.ro. Remunerarea factorilor de productie a.ro. I. Concurenta si formarea preturilor. Constantin. Biblioteca virtuală. (2007). exprese. d. Salariul real. Vol. b. ANS: D 87. Costul de productie. in ceea ce priveste productia agricola. Costul de productie. statul va trebui sa acopere pierderile inregistrate de producatorii agricoli prin garantarea pretului. trustul si cartelul.82. Biblioteca virtuală. explicite.). Editura Fundatiei România de Mâine. Bucuresti. Oligopolurile concertate. 167 – a. acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. Sinteze curs. ? 83. ANS: C 86. Mecu. un neajuns al pretului garantat de stat este acela ca in situatiile inregistrarii unor supraproductii. (2007). I. c. antrenate de investitiile consistente facute de agricultori.spiruharet. Răspuns: Enache. Capitolul 7. Răspuns: Enache. societatea de holding si societatea de participare. Care este consecinta nedorită a pretului garantat de stat? Răspuns: Enache. c. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 7. Mecu. RAS. Capitolul 7. favorizarea anumitor producatori dintr-o ramura. un neajuns al preturilor garantate este acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. Factori de dependentă ai dinamicii costului total mediu pe termen scurt. 167 – RAS. in vederea sporirii productiei si a veniturilor viitoare. Constantin. intelegeri secrete si trusturi. Economie politică. (2007). d. ? 84. e. I. Definirea duopolului bilateral. RAS. Vol. Sinteze curs. Constantin (coord.spiruharet. Capitolul 8.). pp. Concurenta si formarea preturilor. ? 85. Constantin (coord. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal. in detrimentul altora. pp. Editura Fundatiei România de Mâine. Răspuns: www. Concurenta si formarea preturilor. b.spiruharet. Bucuresti. in ceea ce priveste veniturile agricultorilor. care vor fi mai mari decat pretul de piata datorat excesului de oferta. aparitia de suprastocuri. Bucuresti. Sinteze curs. Economie politică. Răspuns: www. Constantin. e. Biblioteca virtuală. 167 – a. Constantin (coord. pp. Capitolul 6. Capitolul 6. un neajuns al preturilor garantate este. Productivitatea capitalului – factori de dependentă Răspuns: www.

d. b. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si este direct proportional cu dinamica preturilor. d. populatia ocupata in diferite activitati profesionale. c. persoanele ce au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica. b.ro.B. ANS: B 91. randamentul factorilor. marimea si evolutia rentei. d. Capitolul 8. Biblioteca virtuală. Factorii cu influentă directă si indirectă asupra mărimii pretului pământului.spiruharet. care influenteaza volumul rezultatelor. c. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. c. acea parte a populatiei apte de munca si care desfasoara activitati profesionale. variind in functie de pretul factorului munca. Sinteze curs. Răspuns: www.ro. tinerii care satisfac stagiul militar. c. volumul.E 89. Capitolul 8. depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice. Factorii de care depinde masa profitului. care influenteaza volumul rezultatelor. e. e. elevii. pretul de vanzare si costul. precum si varsta legala pentru angajare. Remunerarea factorilor de productie a. tinerii. ANS: B 90. nivelul productivitatii muncii.ro. Remunerarea factorilor de producŃie a. Biblioteca virtuală. studentii. ANS: A. care se afla in raport invers proportional cu pretul pamantului. este o marime dinamica. structura si calitatea produselor concurente. nu doresc angajarea pe un loc de munca. e. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. Remunerarea factorilor de productie a. ANS: B 88. e.spiruharet. b.spiruharet. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. Răspuns: www. Capitolul 8. Capitolul 8.D.b. cererea si oferta de capital. excluzand elevii. rata dobanzii bancare. Biblioteca virtuală. d. marimea si evolutia rentei se afla intr-un raport invers proportional cu pretul pamantului. scaderea preturilor terenurilor ca urmare a amplificarii fenomenului inflationist din ultimele decenii. Răspuns: www. Populatia activă. care satisfac stagiul militar. Sinteze curs. studentii. Sinteze curs. Remunerarea factorilor de productie . precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. Factori care influentează salariul privit ca venit. persoanele care cauta un loc de munca. persoanele care din diferite motive. Sinteze curs.ro. viteza de rotatie a capitalului.spiruharet.

ro. aspiratiilor fiecarui salariat. pentru fondul de somaj). variind in functie de factorii ce au fost evidentiati. ANS: D 94. d. este in relatie direct proportionala cu marimea salariului nominal si este invers proportional cu dinamica preturilor. substituirea unei parti a timpului de munca prin timp liber. Biblioteca virtuală. care-i asigura un standard de viata relativ ridicat. b. intr-o anumita perioada. care are rolul de a conduce procesul de formare profesionala. c. corespunzatoare. b. ANS: D 92. Biblioteca virtuală. reprezinta salariul nominal in care este inclus impozitul. Capitolul 9. Remunerarea factorilor de producŃie a. d. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. care-i asigura lucratorului venituri mai mari. c. este o marime dinamica. statul. e. gradul de organizare a sindicatelor. reducerea timpului liber si cresterea. Salariul real. b. PiaŃa muncii A. este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au dedus impozitul si alte retineri prevazute de lege (de exemplu.ro. Remunerarea factorilor de productie a. Capitolul 8. d. a timpului destinat muncii. Răspuns: www. raportul dintre cererea si oferta fortei de munca. Biblioteca virtuală. Remunerarea factorilor de productie a. d.ro. ANS: E 95. satisfacerea nevoilor. cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata. Capitolul 8. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si direct proportional cu dinamica preturilor. Răspuns: www.spiruharet. raportul dintre productivitatea muncii si salariul real. cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor. ANS: D 93. depinde de marimea productiei. Capitolul 8. e. Sinteze curs. . este o marime dinamica. b. c. Sinteze curs. variind in functie de pretul factorului munca.ro. exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal.spiruharet. Sinteze curs. cresterea timpului liber in defavoarea timpului destinat muncii. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare. incat sa-l stimuleze pe salariat in munca. la un nivel dat al preturilor. e. Sinteze curs.spiruharet.a. Biblioteca virtuală. Salariul nominal brut. Care sunt componentele pietei muncii? Răspuns: www. c. În ce constă efectul de substitutie? Răspuns: www. reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau presteaza munca. e.spiruharet.

. Sinteze curs. cumparatorii (societatile comerciale si unitatile social culturale si administrative). Biblioteca virtuală. Capitolul 9. C. D. sectorul zonal. d. C+D+E. A+C+D ANS: A 97.spiruharet. gradul de dezvoltare economica a statelor.B. E. Biblioteca virtuală. PiaŃa muncii A. D. A+E. c. b. A+D. cresterea produsului intern brut. E.ro. A+B+C. conditiile de salarizare si de trai diferite. b. A+B+C. e. c. a. Sinteze curs.ro. b. sistemul de invatamant. C. Capitolul 9. sectorul secundar. D. e. care are rolul de a pregati forta de munca. sectorul local. C+D. c. E. B. c. Răspuns: www. Factorii care influentează evolutia si dezvoltarea pietei internationale a muncii. B.spiruharet. restructurarea fiecarei ramuri a economiei nationale. e. sectorul international. cresterea productivitatii muncii. E. A+B+C. ofertantii sau vanzatorii. gradul de dezvoltare a statelor lumii. B+D+E. a. C+D. Capitolul 9. d. migratia internationala a fortei de munca. D. A+C+D. sistemul legislativ cu rolul de a reglementa relatiile de munca. A+B. Biblioteca virtuală. A+B. a. migratia internationala a capitalului. C+D+E. Răspuns: www. d. B+C+D. B+E. D+E. C. ANS: C 98. b. B.spiruharet. D+E ANS: E 96. Sinteze curs. sectorul primar. C. cresterea produsului intern brut. PiaŃa muncii A. PiaŃa muncii A. a. Teoria segmentării pietei muncii. d. Răspuns: www. Factorii care îsi pun amprenta asupra evolutiei si dezvoltării pietei interne a muncii. D+E. cresterea productivitatii muncii.ro.

sex. nivel de pregatire profesionala. starea de sanatate. depinde de timpul in care se realizeaza. B+C. E. A+B+C. ANS: A 102. E. Care sunt particularitătile prin care se caracterizează oferta de fortă de muncă? Răspuns: www. Care sunt disfunctionalitătile pietei muncii din România? Răspuns: www. e. reglementeaza relatiile sociale de productie dintre salariati. b.spiruharet.ro. ANS: D 100. B. ANS: B 101. d. D. Sinteze curs. B+C. criza locurilor de munca pe fondul crizei economice. A+C+D. are o sfera de cuprindere mai mica decat cererea. PiaŃa muncii A. Capitolul 9. piata muncii are o sfera de cuprindere limitata. resursele de munca au cunoscut evolutii divergente. A+B+C. ANS: B 99. c. De ce este considerată oportună interventia statului pe piata muncii? Răspuns: www.spiruharet. A+E. a. interconditionandu-se cu ocuparea fortei de munca. A+B. a. D+E. E. C. Biblioteca virtuală. e. D+E. Biblioteca virtuală. . c. Capitolul 9. are rol de legislator. C+D+E. Sinteze curs. C+D+E. stabileste marimea salariilor din fiecare societate comerciala. Biblioteca virtuală.ro. C+D+E. piata muncii eate strict reglementata in toate structurile sale.ro.e. Sinteze curs. C. initiaza dialogul tripartit guvern-patronat-sindicate. e. D+E.spiruharet. B. d. depinde de varsta. D. C. specializare. restructurarea ocuparii este specifica austeritatii si nevoii de contracarare a recesiunii si inflatiei. depinde de conditiile si mediul in care se desfasoara activitatea. d. B. Care sunt trăsăturile care caracterizează starea pietei muncii din România? Răspuns: www. oferta pe piata muncii este mai mica in raport cu cererea. Capitolul 9.spiruharet.ro. b. Biblioteca virtuală. Piata muncii A. a. statul nu intervine si nu poate interveni pe piata muncii. b. stabileste conditiile de deplasare pe plan international a fortei de munca. B+C+D. Capitolul 9. D. Sinteze curs. c. PiaŃa muncii A. B. are o sfera de cuprindere egala cu cererea de forta de munca. PiaŃa muncii A. A+C+D. B+C.

B. a gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de scolarizare. E. c. Sinteze curs.C. Capitolul 10.ro. a.spiruharet. d. PiaŃa monetară si echilibrul monetar . d. D. a. persoanelor fizice si juridice. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni.spiruharet. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare ale societatilor comerciale. b. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. C+D+E.C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. A+B+C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. durata creditului. inflatia.ro. Factorii care actionează asupra nivelului dobânzii si a ratei dobânzii. cresterea. an de an. c. e. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. motivul precautiei. motivul prudentei. Biblioteca virtuală. d. Capitolul 10. D. e. Capitolul 10. Sinteze curs. A+C+D. c. Biblioteca virtuală.D 104. motivul speculatiei. rata dobanzii. C+D+E. D+E. E. ANS: E 106. d. ANS: E 105.spiruharet. rata profitului. e. b.B. cererea pe piata muncii este mai mare decat oferta de forta de munca. C. b. B+D.ro. e. A+E. Răspuns: www. Sinteze curs. cererea si oferta de capital de imprumut. ANS: A. ANS: B 103. Care sunt operatiunile active efectuate de bănci? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. A+B+C. Sinteze curs. Care sunt operatiunile pasive efectuate de bănci? Răspuns: www. marimea si dinamica profitului. Care sunt motivatiile cererii agregate de monedă? Răspuns: www. c. Capitolul 10. b. conducerea operatiunilor de casa ale agentilor economici care solicita acest lucru.spiruharet. D+E. cererea pe piata muncii este egala cu oferta de forta de munca. B+E.ro. riscul pentru cei ce acorda capitalul de imprumut.

bancilor comerciale. Sinteze curs. colectarea primelor de asigurare. plata despagubirilor in cazul producerii unui eveniment nedorit. C+D+E. bancile de afaceri. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. d. restrictionarea creditului. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. e. c.spiruharet. atragerea si formarea de depozite banesti de la persoanele fizice si juridice. Sinteze curs. e. trezoreriei statului. c. bancile de depozit propriu-zise. C. Casei de Economii si Consemnatiuni.ro. bancile ipotecare.spiruharet. Sinteze curs. d. Biblioteca virtuală. crearea de putere de cumparare aditionala. d. Biblioteca virtuală. b. operatiuni cu aur. Biblioteca virtuală. Casa de Economii si Consemnatiuni. ANS: D 107. bancile de afaceri. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. e. b. D. bancile de depozit propriu-zise. Capitolul 10. ANS: D 108.ro. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. a. Capitolul 10. Capitolul 10. Care este obiectul de activitate al băncilor comerciale? Răspuns: www. ANS: B 110. b. Al cui este atributul emisiunii de monedă si al punerii ei în circulatie sub forma biletelor de bancă si monedei metalice? Răspuns: www. Sinteze curs.spiruharet. b. c. Care bănci au în obiectul lor de activitate si emiterea de actiuni si obligatiuni? Răspuns: www. Capitolul 10. c. ANS: B 109. B+C. . c. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare. A+E. Bancii Nationale. d.A. e. B. D+E. Banc Post. bancile ipotecare.ro.ro. societatilor de asigurari. E. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. Biblioteca virtuală. A+B+C. efectuarea de plati la ordinul deponentilor.spiruharet. Care dintre bănci dispun de capitaluri proprii importante în raport cu sumele atrase de la deponenti? Răspuns: www. b.

C+D+E. ANS: B 111. E. asigura un buget al tarii echilibrat. a.spiruharet. d. Casa de Economii si Consemnatiuni. Sinteze curs. asigurarea echilibrului dintre incasarile si platile fiecarui agent economic.ro. acordarea de credite pe termen lung solicitantilor.d. durabilitatea. C+D+E. d. a. B. A+B+C. instrument de apreciere a fortei economice a unei tari. C+D. ANS: E 112. D. e. C.ro. e. operatiuni cu aur si valuta. A+E. masura a activitatii economice. C+D+E. B+D. A+B+C. C+D. D+E. Capitolul 10. asigura un excedent al balantei de plati externe. A+D+E. b. a. b. e. c. Capitolul 10. Piata monetară si echilibrul monetar A.spiruharet. c. Care sunt operatiunile specifice unor societăti de asigurare? Răspuns: www. colectarea primelor de asigurare. regleaza cantitatea de moneda din economie (regleaza masa monetara). B.ro. Sinteze curs. detine o comandă generală asupra resurselor comunitătii . A+B. A+D+E. e. Ce fel de putere se exercită atunci când posesorul de bani. ANS: D 114. Capitolul 10. Sinteze curs. d. D. b. B. Răspuns: www. D. plata despagubirilor. Biblioteca virtuală. ANS: D 113. emisiunea de moneda sub forma de bancnote si moneda metalica. Banc Post. Care sunt atributele monedei? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. E. Functiile băncilor si institutiilor financiare. C. Biblioteca virtuală.spiruharet. C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. E. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. c. A+B+C. creeaza putere de cumparare aditionala pe care o imprumuta agentilor economici. C+D. proportional cu cantitatea de monedă pe care o are. serveste la plata salariilor. stabilitatea. impozitelor etc.

e.spiruharet. obligatiuni. E. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a.ro. Capitolul 10. Sinteze curs. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. a. Capitolul 10. putere juridica.spiruharet. c. actiuni. Sinteze curs. putere militara.spiruharet.spiruharet. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. ANS: E 115. d. Sinteze curs. putere economica. ANS: E 118. A+D+E. D. ANS: D 117. Sub ce formă se regăseste în economie moneda manuală sau în numerar? Răspuns: www. conturi deschise la banca. obligatiuni. cecuri la purtator. Răspuns: www. efectele de comert negociabile. bilete de banca.ro. A+B+D. . Biblioteca virtuală. d. se pot transforma oricand in alte bunuri. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. b.ro. b. c.monetare? Răspuns: www. C. actiuni. De cine sunt reprezentate disponibilitătile monetare propriu-zise într-o economie? Răspuns: www. ANS: E 116. c. Capitolul 10. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Capitolul 10. se pot schimba oricand in alte monede. C. economii pe librete bancare. Biblioteca virtuală. D+E. putere sociala. Biblioteca virtuală.spiruharet. bilete de banca. De ce spunem că banii constituie o putere de cumpărare usor transferabilă? Răspuns: www. b. b. d. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. B. Capitolul 10. pot fi folositi la plata salariilor. se pot depozita foarte usor.ro. cecuri la purtator. e. actiuni. B. c. putere fizica. se gasesc permanent asupra oamenilor. A+D. Disponibilitătile semimonetare – instrumente. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. d.ro. obligatiuni. e. B+C.

Sinteze curs. c. la nivelul fiecarui judet. prin obtinerea de credite pe termen scurt de la o alta societate bancara sau institutie de credit. la nivel national. A+C. E. B. a.spiruharet. b. d. d. d. in cadrul Caselor de Economii si Consemnatiuni. C+D+E. Sinteze curs. A+B+C+D. prin vanzarea de valuta aflata in depozitele proprii. b. C+D. C+D+E. bilete de banca. ANS: D 119. D. la nivelul fiecarui judet. Capitolul 10. la nivelul fiecarui judet. B+D. A+D. E. a. doar in cadrul Bancii Nationale. a. Capitolul 10. la nivel national.spiruharet. Cum îsi poate obtine resursele bănesti necesare o bancă comercială oarecare. e. B. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. A+B.ro. prin cumpararea de valuta de pe piata. E. in cadrul sucursalelor Bancii Nationale. Titlurile de valoare emise de agentii economici nonbancari (actiuni. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. Cum este organizată în România Casa de compensatii interbancare? Răspuns: www. prin intermedierea vanzarii de actiuni si obligatiuni. c. d. D+E. prin obtinerea unui imprumut de la Banca Nationala pe un termen foarte scurt. C+D. c. a celui de-al treilea agregat monetar. în situaŃia înregistrării unei pozitii net debitoare? Răspuns: www. a celui de-al patrulea agregat monetar. Capitolul 10. A+B+C.ro. in cadrul sucursalelor tuturor bancilor din tara. b. obligatiuni) sunt o componentă a cărui agregat monetar? Răspuns: www. b. C. a celui de-al doilea agregat monetar. A+B+C. C.D. ANS: B 121. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. . D. conturi deschise la banca. Biblioteca virtuală. a primului agregat monetar. e. nu fac parte din nici un agregat monetar. e. Biblioteca virtuală.ro. ANS: D 120. C+D. in cadrul tuturor bancilor. E.spiruharet.

termenele de acordare a creditelor interbancare sunt lungi. inflatia. E.ro. C. A+C+E. D+E.spiruharet. C. c. nu exista cerere de bani pentru nevoi speculative. mic. Biblioteca virtuală.spiruharet. Biblioteca virtuală. Corelatiile reale care apar pe piata monetară. mare. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. cererea de bani pentru nevoi speculative se va mari. cererea de bani pentru nevoi speculative este mica.e. dobanda utilizata este fixa. D.ro. C+D+E. mare. C+D. Sinteze curs. creditele se acorda pe baza de garantii materiale. d. banii la care se renunta (printr-o eventuala cumparare) prin depunerea banilor la banca. e. dobanda care se pierde ca urmare a nedepunerii banilor la banca. A+B. Capitolul 10. mic. a. c. Care sunt trăsăturile pietei monetare? Răspuns: www. Ce reprezintă costul detinerii de bani lichizi? Răspuns: www.ro. între costul detinerii de bani lichizi si cererea de bani pentru nevoi speculative. d. B+C+D. D. a. Piata monetară si echilibrul monetar A. Sinteze curs. D. Capitolul 10. A+D+E. operatiunile de negociere se desfasoara zilnic. ANS: B 124. Biblioteca virtuală. C. e.ro. Răspuns: www. d. Sinteze curs. Capitolul 10. venitul. B. costul. costul bunurilor ce se pot cumpara cu bani lichizi. A+B+C. participantii la aceasta piata sunt bancile. c. dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca. cererea de de bani pentru nevoi speculative este mare. B+E. Răspuns: www. b.spiruharet. cu exceptia sarbatorilor legale. E. cererea de bani pentru nevoi speculative se va micsora.spiruharet. Biblioteca virtuală. mare. Factorii fundamentali care influentează cererea de monedă. D+E. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. B. bunuri ce se pot cumpara cu bani lichizi. . ANS: C 123. Piata monetară si echilibrul monetar A. ANS: C 125. ANS: C 122. b. Sinteze curs. B. E. b. Capitolul 10. rata dobanzii.

a. Capitolul 10. ANS: B 129. Factorii care conditionează oferta de monedă. e. d. Sinteze curs. b. b. D. D. Sinteze curs. Factori cu care cererea de monedă se află în raport direct proportional. B. C+D. dobanda primita pentru o suma de bani depusa la banca. . Sinteze curs. E. comportamentul micilor intreprinderi. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la suma lichida economica. C+D. Piata monetară si echilibrul monetar A. creste si cererea de bani lichizi. A+D+E. C. ANS: D 128. Care sunt corelatiile corecte dintre evolutia ratei dobânzii si a cererii de monedă (bani lichizi)? Răspuns: www. daca rata dobanzii creste. ANS: E 126. plati. comportamentul populatiei (incasari. dorinta oamenilor de a economisi bani prin sistemul bancar. se micsoreaza si cererea de bani lichizi. retrageri de sume banesti). pretul platit de creditor debitorului pentru renuntarea la suma lichida economica. daca rata dobanzii creste sau scade.spiruharet. d. D. d. E. c.E. Biblioteca virtuală. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati dintr-un anumit bun. viteza de rotatie a banilor.ro. daca rata dobanzii scade. c. a. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. c. c. D+E. nu se produc modificari in cererea de bani lichizi. Rata dobânzii. Răspuns: www.ro. A+B. somajul. creste cererea de bani lichizi. A+B+C+D. daca rata dobanzi creste. B. daca rata dobanzii scade. d.ro. b. Răspuns: www. b. Biblioteca virtuală. B+C.spiruharet. volumul total al schimburilor. comertul exterior al tarii. Biblioteca virtuală. depuneri. Sinteze curs. e.ro. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. Capitolul 10. volumul total al salariilor. comportamentul Bancii de emisiune. e. ANS: A 127. cantitatea de valuta existenta in economie. Răspuns: www. C.spiruharet. e. Capitolul 10. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati valutare. scade si cererea de bani lichizi.spiruharet. A+C.

b.ro. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. E. vanzarea devizelor straine persoanelor nerezidente. e. A+D. b. c. Capitolul 10. marimea masei monetare ramane constanta. d. Biblioteca virtuală. B+D+E. o crestere a masei monetare sub forma scripturala.E. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma de numerar. A+B+C. ANS: B 132. Piata monetară si echilibrul monetar A. Biblioteca virtuală. e. Sinteze curs. cumpararea devizelor straine obtinute de agentii economici in urma exporturilor de marfuri. ANS: E 133. o mentinere a marimii masei monetare in numerar. Sinteze curs. o parte a masei monetare iese din circulatie.ro. D. vanzarea devizelor straine persoanelor fizice rezidente. Capitolul 10. a. se reduce oferta de moneda nationala. e. necesarul de moneda al intreprinderii.spiruharet. A+B. ANS: C 130. E. a. A+C+E. o scadere a masei monetare. B+C. b. Cu ce echivalează rambursarea datoriilor de către bănci? Răspuns: www. D. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma scripturala.spiruharet. o sporire a masei monetare in numerar. b. C. E. C. C+D+E. D+E. Sinteze curs. c. o mentinere a marimii masei monetare sub forma scripturala. Capitolul 10. vanzarea devizelor straine agentilor economici care fac importuri. Piata monetară si echilibrulnmonetar a. A+B.ro. A+C. d. Care sunt căile de realizare a ofertei de monedă în numerar a Băncii de emisiune? Răspuns: www. acoperirea unei parti a deficitului bugetar. B. d. A+C. D+E. ANS: D 131. A+C. d. a.spiruharet. A+C+D. În ce se materializează rezerva de bani a băncilor? . c. B. Atunci când Banca Natională a României vinde devize străine agentilor economici si populatiei care este influenta acestui fapt asupra masei monetare? Răspuns: www. e. Biblioteca virtuală.

sporeste masa monetara din economie. c. creditele acordate agentilor economici. Piata monetară si echilibrul monetar A. d. numerarul aflat in casele de bani ale bancilor. B+D. Răspuns: www. Piata monetară si echilibrul monetar a. a. B. Sinteze curs.spiruharet. comercializa titluri de valoare. b. M3 = 1.ro. C+D. A+E. Sinteze curs. B+E. face fata platilor in numerar catre clienti.ro. D. vinde valuta. E. Pentru ce este necesară existenta rezervelor de numerar la bănci? Răspuns: www. ANS: A . Biblioteca virtuală. cumpara valuta. ANS: C 136. A+B+C+E. Răspuns: www. Biblioteca virtuală.spiruharet. sporeste masa creditului bancar. Piata monetară si echilibrul monetar A. Capitolul 10. B. reduce masa creditului bancar. depunerile facute de banci in conturile lor deschise la Banca de emisiune. contracta noi credite. 0 < M3 < 1. ANS: C 134. Capitolul 10.ro. C. a. 0 < M3 < 2. reduce masa monetara din economie. B+C+D. e. M3 = 0.Răspuns: www. E. Implicatiile reducerii cotelor obligatorii de rezervă. c. Sinteze curs. A+C. A+D. B+C. stocul de aur aflat in depozitele bancilor comerciale. mentine constanta masa monetara din economie. Biblioteca virtuală. D. Piata monetară si echilibrul monetar a. Biblioteca virtuală. e. e. Capitolul 10. b. C.ro. b. M3 > 0. ANS: C 135.spiruharet. c. b. Determinarea mărimii sale. Capitolul 10. Sinteze curs. d. d. e. E.spiruharet. Comportamentul Băncii Nationale (M3) ca factor important al ofertei de monedă. datoriile pe care le au bancile la Banca Nationala. c. d.

ro. . b. Instrumentele utilizate de Banca Natională pentru refinantarea băncilor comerciale. ANS: C 139. c.137.ro. D. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. Obiectivele politicii monetare. d. urmarirea si asigurarea echilibrului bugetului de stat. creditul public. creditul de licitatie. A+C. Piata monetară si echilibrul monetar A. creditul pe termen lung acordat de Banca Nationala celorlalte banci. Principalele instrumente (pârghii) utilizate în politica monetară. b. procesul de crestere a masei monetare sub forma numerarului. manevrarea taxei scontului. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. reescontul. b. procesul de reducere a masei monetare sub forma numerarului. E. Răspuns: www. Sinteze curs. e. E. A+E. linia de credit. politica cheltuielior publice.spiruharet. Capitolul 10. sporirea rezervelor in aur ale Bancii Nationale. asigurarea echilibrului balantei de plati externe. D+E. e. politica preturilor administrative. D+E. C.ro. E. ANS: D 138. Sinteze curs. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. a. politica cotelor obligatorii de rezerva. A+B. D. creditul pe termen mediu acordat de Banca Nationala celorlalte banci. A+B+D. b. a. e. C. B. Biblioteca virtuală. a. C+D+E.spiruharet. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Răspuns: www. B+D+E. c. Capitolul 10. sporirea vanzarilor de titluri de valoare pe piata financiara primara. C. creditul pe termen scurt acordat de Banca Nationala celorlalte banci.ro. B+C. B. c. D. scontul. A+B+C. C+D. Capitolul 10. Biblioteca virtuală. B+C. ANS: A 140. Ce reprezintă procesul de refinantare a societătilor bancare? Răspuns: www. mentinerea unui anumit nivel al ratei dobanzii. d. Sinteze curs. Răspuns: www.spiruharet.spiruharet. manevrarea taxei reescontului. B. d. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A.

Capitolul 10.ro.ro. se mentine constant volumul creditului din economia nationala. ANS: E 141. Capitolul 10. Răspuns: www. Determinarea vitezei de rotatie a monedei. Piata monetară si echilibrul monetar . B+D.ro. a. e. Răspuns: www. creste dobanda perceputa de bancile cornerciale debitorilor acestora. A+D+E. B. e. ? 145. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. d. Determinarea mărimii cererii de monedă în economie. Capitolul 10. d. Determinarea volumului total al schimburilor ce se pot derula cu masa monetară existentă. Răspuns: www.spiruharet. scade dobanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre bancile comerciale de la Banca Nationala.ro. d. ANS: D 142. Piata monetară si echilibrul monetar a. Sinteze curs. Biblioteca virtuală.c. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre Banca Nationala de la bancile comerciale. Capitolul 10. Biblioteca virtuală. operatiunea de vanzare de devize de catre Banca Nationala. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. c. c. Determinarea multiplicatorului monetar (Mm) si al volumul noilor depozite la vedere (D).spiruharet. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. A+E. Capitolul 10.spiruharet. Capitolul 10. C+E.ro. operatiunea de cumpararea de devize de catre bancile comerciale. D. A+D. B+C. A+D. ANS: A 143. Biblioteca virtuală. E. Biblioteca virtuală. Ce reprezintă reescontul? Răspuns: www. Sinteze curs.? 146. Sinteze curs.spiruharet. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. b.ro. Răspuns: www. e. b. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. operatiunea de vanzare a portofoliilor de efecte de comert detinute de bancile comerciale Bancii Nationale. Care sunt efectele cresterii taxei de reescont? Răspuns: www. se mentine constanta dabanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. sporeste volumul creditului din economia nationala.spiruharet. C+D+E.? 144.spiruharet. Sinteze curs. Piata monetară si echilibrul monetar A. C.

sfera productiei. dematerializate. Biblioteca virtuală. b. e. 10.000 u.ro. economii la salarii prin disponibilizarea unei parti a fortei de munca. Sinteze curs. e.000. Sinteze curs.spiruharet.m. cumpararea de valuta.000. Piata capitalului a. majorarea capitalului social printr-o emisiune de acitiuni. c. b.. Piata capitalului a. c. materializate. Răspuns: www. 20.m. Clasificarea obligatiunilor după forma de emisiune. Capitolul 11. d. la purtator. Cum pot fi clasificate actiunile după modul de identificare a proprietarului? Răspuns: www.000.000 u. Biblioteca virtuală. sfera pietei valutare. PiaŃa capitalului a. Care sunt căile de acoperire a nevoii de capital suplimentar la o societate comercială.000 u.000. c. cu dobanda. Biblioteca virtuală. Capitolul 11. b. b. sfera circulatiei.ro. . Capitolul 11. sfera pietei de capital. vanzarea unor elemente ale capitalului tehnic. d.spiruharet. e. nominative. Biblioteca virtuală. d.a.ro. Capitolul 11. b. ANS: C 149. ANS: D 148. Sinteze curs.000 u. d.000. e.ro.. c. ordinare si dematerializate. materializate. ANS: C 151.spiruharet. Sinteze curs. Clasificarea actiunilor după mărimea si modul de stabilire a dividendului.ro.000 u. e. 60. la purtator. ANS: C ? 147. diminuarea capitalului social pe baza hotararii Adunarii Generale a salairiatilor. Biblioteca virtuală. În care sferă a activitătii economice intră societătile comerciale emitente atunci când se apelează la emisiunea de actiuni sau obligatiuni pentru acoperirea nevoilor de finantare? Răspuns: www.m.spiruharet. Sinteze curs. Răspuns: www. 40. d.. ANS: D 150. c. Capitolul 11. Răspuns: www. Piata capitalului a. privilegiate si ordinare. sfera pietei de munca. privilegiate.. cu dividend fix. Piata capitalului a. 80.m.spiruharet.m..

e. d. privilegiate. C.spiruharet. Sinteze curs. in functie de rata dobanzii practicate pe piata monetara. dematerializate. bursei de valori. dreptul la anumite sporuri la salariu. ANS: B 155. Care sunt drepturile actionarilor?Răspuns: www. PiaŃa capitalului a. Biblioteca virtuală. C+E. Capitolul 11.b. d. c. A+E. E. a. persoanelor autorizate: jobberi. B+D. ordinare. Sinteze curs. Răspuns: www. Prin intermediul cui se efectuează în principal. dreptul de a se angaja intr-o societate comerciala. bursei de marfuri. d. Piata capitalului a. bancilor comerciale.ro. Sinteze curs.spiruharet.ro. curtieri. B. Biblioteca virtuală.ro. dreptul de decizie. la purtator. C. Bancii Nationale. Cursul titlurilor de valoare pe piata financiară secundară.. peste valoarea nominala in anumite situatii. D.spiruharet. Sinteze curs. brokeri. Capitolul 11. PiaŃa capitalului A. Biblioteca virtuală. Piata capitalului A.spiruharet. pentru anumite imprumuturi. operatiunile pe piata financiară primară? Răspuns: www. dreptul de a primi dividende. C+D+E. . A+C. La ce valoare este stabilit de către emitent cursul titlurilor de valoare pe piata financiară primară? Răspuns: www. c. b. este dat de valoarea nominalai a titlului. A+B. A+D. b. e. e. e. c. ANS: E 152. la valoarea nominala a titlului care este un pret ferm. in functie de cursul de schimb valutar pe piata valutara. C+D. D. A +C+D+E. b. Capitolul 11. d. ANS: E 153. E.ro. Capitolul 11. ANS: C 154. B+E. sub valoarea nominala. c. Biblioteca virtuală. dreptul de a primi salariu pentru munca depusa. a. B.

ritmul inflatiei nu influenteaza cursurile celor doua monede. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa scada. scaderea cursului monedei din tara A si cresterea cursului monedei din tara B. C. c. Biblioteca virtuală. C+D. d.spiruharet.spiruharet. b. Biblioteca virtuală. B+C+E. la data scadentei. constituie un barometru extrem de sensibil al starii economice dintr-o tara. este dat de dobanda perceputa de bancile comerciale. este dat de dobanda perceputa de Banca Nationala la creditele de refinantare. d. e. Care este consecinta unui ritm mai ridicat al inflatiei într-o tară fată de alta? Răspuns: www. Determinarea cursului obligatiunilor.spiruharet. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa creasca. b. E. soldul balantei de plati externe. deficitul bugetar.ro. usureaza procesul de transferare a unor capitaluri individuale de la un posesor la altul. ANS: B 156. Când se efectueză pe piata financiară secundară operatiunile la termen? Răspuns: www.spiruharet. . e. c. raportul dintre cererea si oferta de titluri. Capitolul 11. Piata capitalului A. b. Sinteze curs. Piata capitalului RAS. Biblioteca virtuală. PiaŃa capitalului a. ulterior incheierii tranzactiei. e. Biblioteca virtuală. ANS: A 158. Capitolul 12. A+B+E. determina cursul de schimb al titlurilor nou emise. determinarea nivelului cursului de schimb pe piata valutara. Capitolul 11. Care sunt factorii care influentează decisiv cursul titlurilor de valoare? Răspuns: www. Răspuns: www. Sinteze curs. este dat de cursul de schimb valutar. volumul exporturilor. d.ro. deprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. Biblioteca virtuală. c. Sinteze curs.spiruharet. D+E. Sinteze curs. ANS: C 157. c. a. d. ANS: C 159. c.b. determina nivelul dobanzii practicate pe piata monetara.ro. eficienta comertului exterior. d. B. Sinteze curs.ro. Capitolul 11. anterior incheierii tranzactiei.? 160. este substantial diferit de valoarea nominala. Piata capitalului a. b. e. Capitolul 11. A+C+D+E. Care sunt functiile specifice bursei de valori? Răspuns: www. in momentul incheierii tranzactiei. Piata valutară a. D. cresterea cursului monedei din tara A si caderea cursului monedei din tara B.ro.

Răspuns: www. c. D. E. C. A+B. Sinteze curs. PiaŃa valutară A. d.ro. d. C+B. Biblioteca virtuală. sunt in prezent valutele ce se pot schimba liber cu alte valute. Răspuns: www. a.ro. e. Valutele convertibile. favorizeaza importul. B+E. Sinteze curs.e. Care sunt efectele deprecierii cursului monedei nationale? Răspuns: www.ro. e. ANS: A 163. nu influenteaza exportul si importul. ANS: B 161. Sinteze curs. Care este consecinta deprecierii cursului valutar într-o tară? Răspuns: www. b.spiruharet. fara restrictii vizand sumele solicitate. franarea exporturilor. C+E. B. ANS: A 164. D. Sinteze curs. C+D.spiruharet. A+E. sunt folosite partial ca mijloace de plata internationale. franarea importurilor. favorizeaza exportul. se folosesc. a. Capitolul 12. E. scumpeste importul si exportul. aprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. Capitolul 12.spiruharet. D. A+D. functioneaza ca mijloace de plata internationale pe plan regional sau in intreaga lume. Biblioteca virtuală. Capitolul 12. d. Piata valutară . c. a. A+B+E. b.ro. D+E. de regula sunt folosite numai in interiorul tarii emitente de catre turistii straini si personalul ambasadelor. cu ocazia deplasarilor in strainatate in interes de serviciu sau in scopuri turistice. B+C. Piata valutară A. Capitolul 12. B. scopul pentru care sunt solicitate si persoanele care doresc sa efectueze schimbul. defavorizeaza exportul. c. C. C. E. stimularea importurilor. A+B+C. de regula. E. defavorizeaza importul. A+E. Biblioteca virtuală. Piata valutară A. e. Biblioteca virtuală. stimularea exporturilor. Efectele aprecierii cursului monedei nationale. A+D. A+B. b. ANS: C 162.spiruharet. B.

bunurile de folosinta indelungata. A+C. e. favorizeaza importul si exportul sau de turism.). Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin. c. Economie politică. d. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: A 168. B+D. c. a. defavorizeaza exportul sau de turism. Capitolul 13. Mecu. nu exista beneficii sociale. beneficiile private sunt mai mici decat cu beneficiul social. B+E. Care sunt factorii care conduc la situatiile de esec al pietelor? Răspuns: Enache. externalitatile. ANS: C 166. Care sunt cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor? Răspuns: Enache. I. a. Vol. defavorizeaza importul sau de turism. favorizeaza importul sau de turism. beneficiile private sunt egale cu beneficiul social. incluziunea. (2007). somajul. pp. Constantin (coord. inflatia. E. Mecu. beneficiile private sunt mai mari decat cu beneficiul social. non-incluziunea. d. 313 – 327. Capitolul 13.). Externalităti si bunuri publice. ANS: C 167. e. non-excluziunea. Externalitătile pozitive. Editura . (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 13. I. b. c. Mecu. Constantin. Economie politică. Economie politică. d. e. C. Care sunt caracteristicile proprii bunurilor publice? Răspuns: Enache. d. I. e. Externalităti si bunuri publice. a. non-atractivitatea. Vol. Constantin (coord. favorizeaza exportul sau de turism. Bucuresti. D. A+D. Externalităti si bunuri publice. Bucuresti. Constantin (coord. 313 – 327.). 313 – 327. a. Mecu.A.). crizele economice. Constantin. b. rivalitatea. I. Răspuns: Enache. pp. Vol. ANS: B 165. Bucuresti. Economie politică. E. pp. Constantin (coord. beneficiile private exclud beneficiul social. c. b. Vol. (2007). b. B.

Externalităti si bunuri publice.). Externalităti si bunuri publice. 313 – 327. costurile actiunilor de identificare si pedepsire a celor ce comit fapte cu caracter infractional. Mecu. 313 – 327. costurile actiunilor de prevenire. I. Economie politică. Editura Fundatiei România de Mâine. a. inflatia etc. c. d. costurile pentru protectia mediului. factorii naturali. c. Constantin.. factorii ce tin de participarea la schimburile economice mondiale. Bucuresti. a. Bucuresti. pp. Constantin (coord. factorii interni. Capitolul 13. d. costurile actiunilor de prevenire a unor fenomene sociale mai putin dorite. cum ar fi somajul. Vol. e. ANS: D 169. (2007). pp. identificare si pedepsire a utilizarii ilegale a unui bun. Capitolul 13.Fundatiei România de Mâine. e. b. b. Care categorii sunt considerate a fi costuri de excluziune? Răspuns: Enache. factorii ce tin de creserea cererii agregate. costurile tranzactionale. ANS: D . costurile sociale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful