MICROECONOMIE 2010/2011 SEM 1 – REZOLVARI 1. Reprezentanti de seamă ai scolii clasice britanice. Răspuns: www.spiruharet.

ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. Adam Smith si David Ricardo 2. Care a fost economistul care a formulat legea debuseelor si teoria trinitară a factorilor de productie? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. David Ricardo; c. Thomas Robert Malthus; d. Jean Baptiste Say; e. John Maynard Keynes. ANS: D 3. Care sunt reprezentantii Scolii clasice? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. J. B. Say, reprezentant al scolii clasice 4. Care economist a fundamentat teoria rentei deiferentiale? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. Thomas Robert Malthus; c. David Ricardo; d. Karl Marx; e. Fr. Quesnay. ANS: C 5. Cărui curent de gândire economică i-au apartinut Léon Walras, Vilfredo Pareto si Alfred Marshall? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. fiziocrat; b. marginalist; c. neoclasic; d. clasic; e. cunoscut sub numele de Scoala austriaca. ANS: C 6. Caracteristicile nevoilor umane. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. nevoile au caracter dinamic si complementar;

B. nevoile se caracterizeaza prin faptul ca sunt limitate; C. nevoile sunt neregenerabile; D. nevoile sunt concurente; E. nevoile sunt reproductibile. a. A+B; b. C+D+E; c. A+C+D+E; d. A+D+E; e. B+D+E ANS: D 7. Resursele derivate definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. mijloacele de productie; B. factorul de productie capital; C. bogatiile subsolului; D. instalatii, materii prime, materiale; E. fondul forestier si cinegetic. a. A+C+E; b. C+D+E; c. A+B; d. A+B+E; e. A+B+D. ANS: E 8. Definirea costului de oportunitate. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 9. Clasificarea legilor economice – legea diviziunii muncii. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si

stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: C 10. Clasificarea legilor economice – legea profitului. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: A 11. Clasificarea legilor economice – legea acumulării. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: B 12. Caracteristicile nevoilor umane – caracterul complementar al nevoilor Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 13. Componentele resurselor economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 14. Resursele materiale – definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 15. Structura pe sectoare a activitătii economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 –

35. RAS. ? 16. Costul de oportunitate – definire. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 17. Costul de oportunitate – exemplificări. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 18. Economia de piată directionată de consum. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. AgenŃii economici, pp. 36 – 60. a. un rol minim interventiei statului in viata agentilor economici si fortelor pietei; b. la baza cresterii economice stau promovarea spiritului intreprinzator si o mare mobilitate a preturilor de productie; c. un rol foarte mare statului si un rol minim fortelor pietei; d. un rol principal, virtutilor eficientei pietei, indeosebi pe termen lung, dupa schemele “imbogatirii rapide”, acordandu-se o atentie speciala echitatii si problemelor sociale; e. asigurarea securitatii si protectiei salariatilor, pe plan social, iar statul isi foloseste autoritatea asupra sectorului privat prin sprijinirea producatorilor si mai putin a consumatorilor. ANS: B 19. Economia de schimb – caracteristici generale. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. Agentii economici, pp. 36 – 60. a. concurenta neloiala; b. productia de marfuri si mijlocirea schimbului direct de marfuri;

concurenta si fomarea preturilor pe baza mecanismelor de interventie. c. a. Editura Fundatiei România de Mâine. America de Nord. I.E ?? 22. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei Occidentale. Economia de piaŃă: caracterizare generală. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate. (2007). e.c. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate. Economia de piată: caracterizare generală. c. I. schimbul de bunuri si servicii. Vol. d. c. instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului. Vol. Constantin (coord. Capitolul 2. realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate.). D. Mecu. . Răspuns: Enache. a agentilor economici. Economia de piată: caracterizare generală. e. E. AgenŃii economici. Constantin (coord. realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate. dreptul de posesiune. b. d.). Care sunt conditiile cumulative ale functionării economiei de piată contemporane? Răspuns: Enache. e. Constantin. d. intr-o activitate. in raport cu ceilalti. pp. Agentii economici. Capitolul 2. Constantin. (2007). libertatea economica. ANS: A 23. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri. intr-o activitate. specializarea producatorilor. b. in raport cu cei mai multi producatori. Economie politică. proprietatea privata si pluralismul formelor de proprietate. Atributele proprietătii. in raport cu ceilalti. SUA. Mecu. Constantin. Bucuresti. in raport cu oricare alt producator. Constantin (coord. Editura Fundatiei România de Mâine. a.). creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. 36 – 60. 36 – 60. A. AgenŃii economici. Avantajul absolut. e. Mecu. (2007). Bucuresti. Editura Fundatiei România de Mâine. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. I. Capitolul 2. Capitolul 2. Uniunea Europeana si Japonia. b. I. autonomizarea agentilor economici. 36 – 60. pp. ANS: D 21. specializarea consumatorilor. Răspuns: Enache.). a. Bucuresti. conform prevederilor legale. Economia socială de piată. Economie politică. Vol. pp.B. Vol. moneda si inflatia. Mecu. Economie politică.C. Bucuresti. Economia de piată: caracterizare generală. C. Răspuns: Enache. Economie politică. Constantin (coord. Constantin. in general. Editura FundaŃiei România de Mâine. ANS: E 20. d. Agentii economici. pp. (2007). ANS: A. utilizarea bunurilor de care beneficiaza. Japonia. 36 – 60. B.

pp. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. Constantin. E. E. I. Capitolul 2. C+D+E. 36 – 60. C. I. boala. fiind impozitate atat veniturile. e. (2007). A.). C. Editura Fundatiei România de Mâine. Economia de piaŃă: caracterizare generală. A+D+E. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. A+B+C. b. Economie politică. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul neoamerican al economiei de piată? Răspuns: Enache. cat si capitalurile. Constantin. A+B+C. c. B+D+E. a. D. A+B+C+D. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei.). Vol. Vol. pp. D. c. invatamant elitist. (2007). Constantin (coord. fiscalitatea directa este ridicata. Bucuresti. saracie). B+C+E. Agentii economici. cat si capitalurile. B. Mecu. Capitolul 2. B. C+D+E. Constantin (coord. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. Bucuresti. fiscalitatea directa este ridicata. b. Constantin (coord. d. ANS: B 24. Economie politică. C+D+E. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul renan al economiei de piată? Răspuns: Enache. Editura FundaŃiei România de Mâine. d.a. A+D+E. ANS: A 26. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. si are tendinte de reducere. A. e. Editura . Mecu. Economie politică. Economia de piată: caracterizare generală. b. boala. A+D.). Constantin. Răspuns: Enache. A+B+C. ANS: B 25. Agentii economici. invatamant elitist. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. d. e. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. si are tendinte de reducere. Modelul neoamerican al economiei de piată. saracie). fiind impozitate atat veniturile. B+C. I. B+C+D. Vol. a. Mecu. protectia fiind o problema individuala. protectia fiind o problema individuala. B+C+D. c. 36 – 60. (2007).

C. Olanda. (2007). Mecu. Noua Zeelanda. Constantin (coord. 36 – 60. B. Care este noua viziune a modelului keynesian. pp. Editura Fundatiei România de Mâine. B+C+E. monedei (considerata o marfa ca oricare alta.Fundatiei România de Mâine. SUA. somajului. e. Constantin. A. c. A+B. Constantin (coord. Marea Britanie. B+D+E. D. 36 – 60. Finlanda. Noua Zeelanda. A+B+C. A. Răspuns: Enache. C. ANS: D 29. tarile industrializate din Asia. AgenŃii economici. E. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Bucuresti. D. c. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Mecu. ipotezelor privind inclinatia marginala spre consum si spre investitii (sau economii). Economia de piaŃă: caracterizare generală. A+C. tarile industrializate din Asia. Elvetia. a. ANS: B 28. E. c. Vol. A+B+C. e. C.). inflatiei. B. B+C. Danemarca. B+D+E. Economie politică. Capitolul 2. Capitolul 2. a. D. D+E. b. pp. (2007). I. Capitolul 2. ANS: A 27. Australia. Suedia. Vol. 36 – 60. A+C. SUA. AgenŃii economici. . care pune bazele studierii echilibrului macroeconomic (echilibrului general)? Răspuns: Enache. D+E. A+B. D+E. pp. Finlanda. Bucuresti. Danemarca. Norvegia. a. A+B+C. b. Editura FundaŃiei România de Mâine. Norvegia. Australia. Suedia. Elvetia. e. Constantin. A. Austria si Japonia. Austria si Japonia. Olanda. B. Diferentieri între modelul neoclasic si modelul keynesian al economiei de piaŃă. Economie politică. A+D. d. Marea Britanie.). AgenŃii economici. I. Bucuresti. E. deci cu anumite trasaturi). Modelul renan al economiei de piată. d. d. ratei profitului intr-o economie concurentiala. b.

d. e. Capitolul 2. B+C+D. a. 36 – 60. pp. C. descentralizata. tarilor UE. E. I. Vol. ANS: A 32. SUA. ANS: A 30. Trăsăturile economiei de piaŃă. D. (2007). Economia de piată: caracterizare generală. subordonata prioritar cumparatorului. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. A+B+C. Economie politică. tarilor UE. d. Vol. Japoniei. Capitolul 2. e. d. b. Editura FundaŃiei România de Mâine. c. Biblioteca virtuală. Bucuresti. b. D+E. a. B+D+E. Biblioteca virtuală. B+C+E. de calcul in expresie monetara. Constantin. Răspuns: Enache. c.ro.). Capitolul 2. Australiei si Noii Zeelande. Japoniei.spiruharet. a. Constantin (coord. Caracterizarea economiei de piaŃă A. E. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. b. B+C. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Australiei si Noii Zeelande. presupune ca sistemul economic poate fi in echilibru la ocupare deplina. b. C. centralizata. e. . Bucuresti. bipolara. Capitolul 2. si trebuie ca acesta din urma sa fie modelat conform propriilor legitati. (2007). Constantin (coord. Economia de piată ghidată administrativ. Economia de piată directionată de consum. Economie politică. SUA.spiruharet. c. Răspuns: www. Mecu. a. D. Caracterizarea economiei de piaŃă A. B. ANS: D 31. priveste echilibrul pe termen scurt.ro. flexibilitatea preturilor si salariilor nu se verifica.). pp. B. C+D+E.Răspuns: www. Mecu. 36 – 60. Agentii economici. Sinteze curs. AgenŃii economici. Constantin. c. priveste echilibrul pe termen lung. arata ca pe termen scurt. Răspuns: Enache. Sinteze curs. Editura Fundatiei România de Mâine. arata ca este gresit sa se extrapoleze functionarea nivelului microeconomiei la nivel macroeconomic. I. A+C+D.

cifra de afaceri. cumpararea de valuta. D+E. pp. e. AgenŃii economici. E. Vol. Vol. D. a. valoarea de piata a bunurilor produse. Constantin (coord. AgenŃii economici. A+B+D. Răspuns: www. (2007). 36 – 60. actele de vanzare – cumparare. PiaŃa. Mecu. ANS: E 36. ANS: E 35. Răspuns: Enache. Răspuns: Enache. Economia de piaŃă: caracterizare generală. I. Constantin.spiruharet. valoarea adaugata. Indicatori de măsurare a rezultatelor globale ale activitătii economice. Constantin (coord. Componenta tranzactiilor unilaterale. Constantin (coord.). Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. A+B+C+D. b. 36 – 60. Capitolul 2. (2007). Biblioteca virtuală. Editura Fundatiei România de Mâine. Bucuresti. A+B+C. Economie politică. (2007). Constantin. Capitolul 2. ANS: B 34.). Constantin (coord. Economia de piată: caracterizare generală. D+E. Bucuresti. venitul national. I. c. B+E. Agentii economici. ? 37. . b. produsul intern brut (PIB). produsul intern brut (PIB). subventiile de exploatare. c. A+C+D. Răspuns: Enache. Economie politică. Capitolul 3. donatiile. C. Mecu. d. d. Capitolul 2.). Sinteze curs. I. pp. 36 – 60. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Cererea si oferta RAS. B. contributiile pentru asigurari sociale. d. Constantin. (2007). a.). Economie politică. e. Mecu.ro. Răspuns: Enache. I. Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: B 33. venitul national. a. valoarea de piata a bunurilor produse. Vol. Mecu. valoarea adaugata. cifra de afaceri. Bucuresti. Constantin. b.d. Economie politică. e. c. A. Caracteristicile sistemului de piete. Oferta perfect elastică. Indicatori de măsurare a rezultatelor finale ale activitătii economice. e. pp.

. relatia dintre cerere si pret. ec/v = 1. Cerea si oferta.). Bucuresti. Constantin. Răspuns: Enache. Piata. e. Editura Fundatiei România de Mâine. apare numai teoretic. (2007). Piata. (2007). relatia dintre cerere si pret. reflecta situatia in care. Economie politică. pp.). Bucuresti. Capitolul 3. (2007). Constantin. 61 – 83. e. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun. Constantin (coord. Editura Fundatiei România de Mâine. ec/v < 1. c. I. se manifesta atunci cand variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. Mecu. Capitolul 3. c. b. d. la orice variatie a pretului. 61 – 83. Constantin.). Constantin (coord. Vol. Răspuns: Enache. ec/v > 1. 61 – 83. se caracterizeaza prin aceea ca modificarea ofertei este mai mica decat variatia pretului. tinzand spre infinit. Ecp = 0. Cerea si oferta. Editura Fundatiei România de Mâine. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport de pret . raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia cantitatii oferite dintr-un bun. Bucuresti. Mecu. Editura Fundatiei România de Mâine. ec/v < 0. (2007). Ce reprezintă elasticitatea cererii fată de venit? Răspuns: Enache. in acest caz. Capitolul 3. PiaŃa. e. pp. in cadrul careia. Capitolul 3. Mecu. oferta nu se modifica. Economie politică. cantitatea oferita sa creasca continuu. PiaŃa. Cerea si oferta. Economie politică. Constantin. c. Capitolul 3. in cadrul careia. Mecu. I. are un loc atunci cand variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Constantin (coord. d. a. b. e. Ecp =1. Răspuns: Enache. raportul dintre variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun si variatia relativa a venitului. Economie politică. a. presupunand ca. d. ANS: D ?? 41. b. Bucuresti. intentia pretului este zero. pp. Cerea si oferta. Coeficientul de elasticitate directă a cererii diferitelor bunuri normale în raport cu preŃul. ANS: B 38. Ecp > 0. Piata. Ecp <1. pp. oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul. 61 – 83.Editura Fundatiei România de Mâine. Vol. Ecp < 0. Vol. Bucuresti. Constantin (coord. 61 – 83. ec/v = 0. cererea evolueaza in sens invers fata de pret. la un nivel dat al pretului. d. Cerea si oferta. c. a. a. ANS: C 40. b. Coeficientul de elasticitate a cererii fată de venit.). Vol. pp. I. ANS: D 39. I.

deci. Bucuresti. b. pp. Răspuns: Enache. deci. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. pp. Economie politică. -1 < ec/p < 0. modificarea cererii este mai mare decat modificarea pretului. ec/p > -y. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului. 61 – 83. Efectul Giffen. ANS: A 46. Piata. (2007). c. Răspuns: Enache. Constantin (coord. si. (2007). c. PiaŃa. b. pp. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin (coord. Mecu. cresterea preturilor bunurilor inferioare. modificarea ofertei este egala cu modificarea pretului. Oferta perfect inelastică. Vol. Editura FundaŃiei România de Mâine. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. Economie politică.a. a. pp. ec/p =1. Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: C 45. Vol. 61 – 83. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. I. deci. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. I. e. Capitolul 3. Vol. Bucuresti. ANS: C 42. c.). Constantin. ? 44. d. Cerea si oferta. Constantin (coord. si. ec/p = 0. Când se manifestă oferta elastică? Răspuns: Enache. e. deci. Mecu. Mecu. 61 – 83. d. I. d. (2007). deci. Mecu. -1 < ec/p <-y. si. a. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate.). Cerea si oferta. variatia cererii este mai mare decat variatia pretului. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. Cerea si oferta. Constantin. si.). PiaŃa. c. d. Capitolul 3. Constantin (coord. (2007).). RAS. scaderea preturilor bunurilor inferioare. Bucuresti. Oferta perfect elastică. b. e. e. Oferta inelastică – caracteristici. Editura FundaŃiei România de Mâine. modificarea cererii este mai mica decat modificarea pretului. Cerea si oferta. Economie politică. scaderea preturilor bunurilor normale. I. Bucuresti. a. 61 – 83. si. modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului. Capitolul 3. scaderea preturilor bunurilor superioare. modificarea ofertei este mai mare decat modificarea pretului. Capitolul 3. b. cresterea preturilor bunurilor superioare. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. Răspuns: Enache. . Constantin. Vol. PiaŃa. Economie politică. ANS: E 43. Constantin.

Constantin (coord. pp. Mecu. c. Capitolul 4. Mecu.). . b. iar variatia pretului sa fie zero. PiaŃa. Vol. (2007). la cel mai inalt consum dintr-un produs. Mecu. (2007). Economie politică.Răspuns: Enache. ANS: B 47. b. Constantin. d. Constantin (coord. Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: B 50. e. Bucuresti. Când se manifestă oferta cu elasticitate unitară? Răspuns: Enache. este aceeasi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei multimi omogene. iar variatia pretului sa fie zero. Vol. Punctul de saturaŃie. cantitatea ceruta sa creasca continuu. cantitatea oferita sa scada continuu. Vol. Constantin. pp. ANS: A 49. Răspuns: Enache. Cerea si oferta. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. Comportamentul consumatorului. Constantin (coord. Utilitatea economică – definire. ANS: D 48. Mecu. Capitolul 3. I. Mecu. e. 84 – 99. Economie politică. Răspuns: Enache. PiaŃa. I. Bucuresti. Editura FundaŃiei România de Mâine. Economie politică. Bucuresti. cantitatea ceruta sa scada continuu. Cerea si oferta. Răspuns: Enache. cantitatea oferita ramane constanta. este data de pretul la care poate fi cumparat bunul respectiv. Comportamentul consumatorului. (2007). tinzand spre infinit. b. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Constantin. Vol. variatia pretului fiind zero. pp. c. Constantin (coord. Bucuresti. Capitolul 4. Editura Fundatiei România de Mâine. b. 61 – 83. c. a. 84 – 99. Constantin. e.). nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. Constantin (coord. d. a. cand utilitatea marginala devine nula. Comportamentul consumatorului. a.). Editura FundaŃiei România de Mâine. cantitatea oferita ramane constanta. I. Vol. Economie politică. Economie politică. 61 – 83. Constantin. Capitolul 3.). variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. este data de cantitatea in care este oferit bunul respectiv. Capitolul 4. variatia pretului fiind zero. cand utilitatea marginala este mai mare decat zero. variatia cererii este egala cu variatia pretului. I. tinzand spre infinit. d. cand utilitatea marginala devine negativa. dupa care utilitatea marginala devine nula. pp. cantitatea oferita sa creasca continuu. Bucuresti.). presupune stabilirea unei relatii intre caracteristicile bunului si cel putin o nevoie a consumatorului. (2007). d. Conceptul de utilitate economică în gândirea economică neoclasică (marginalistă). rezulta din reactia obiectiva a indivizilor in raport cu bunurile. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). I. e. c. a.

Comportamentul consumatorului. e. b. d. provine din gradul in care se asigura oferta pe piata unui bun. c. ANS: C 52. b. utilitate economica au bunurile de care cineva are nevoie. d. c. Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: A 51. b. Constantin (coord. c. 84 – 99. I. insumarea utilitatii marginale cu utilitatile individuale. sau mai precis. Bucuresti. utilitatea economica cuprinde (exprima) atat proprietatile corporale ale bunului. Vol. pe care nu le detine si pe care trebuie sa le cumpere. Comportamentul consumatorului. B+C. A. a. Capitolul 4. provine din munca cheltuita pentru producerea marfii respective. produsul dintre utilitatea marginala si utilitatile individuale. Capitolul 4. Mecu. c. aprecierea subiectiva pe care un consumator o acorda unui anumit bun. a. numai bunurile libere au utilitate economica. e. E. Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu. provine din aprecierea subiectiva pe care consumatorul o acorda bunului respectiv. este data de munca ce a fost cheltuita pentru obtinerea bunului respectiv. Constantin. Conceptul de uilitate în gândirea economică clasică. (2007). Bucuresti. pp. Constantin. Răspuns: Enache. produsul dintre utilitatea unei unitati dintr-un bun omogen (ui) si numarul de produse de acelasi fel ce alcatuiesc multimea respectiva (xi).). provine exclusiv din existenta materiala a marfii. I. 84 – 99. . a. munca incorporata in bunul respectiv. Economie politică. e. A+C. Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 4. Determinarea utilitătii economice totale (U) a unei multimi omogene de bunuri. utilitatea unui bun economic. Constantin (coord. Vol. B+D. d. b. doar activitatea depusa in procesul circulatiei si consumului. B+E. B. 84 – 99. d. Constantin (coord. Economie politică. pp. masura sau gradul in care produsul. C. Vol. Economie politică.). (2007).). cat si raportarea lor la o trebuinta a neposesorului (neproducatorului) marfii. Mecu. 84 – 99. Constantin. insumarea utilitatii individuale a tuturor unitatilor din bunul respectiv.pp. D. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. I. utilitatea lui satisface o trebuinta sociala. Răspuns: Enache. produsul dintre utilitatile individuale. Calitatea bunurilor economice. Bucuresti. a. Comportamentul consumatorului. utilitate economica au toate bunurile indiferent daca le-a produs sau nu consumatorul. (2007). pp. ANS: A 53. Răspuns: Enache.

a. Sinteze curs. fiziocrata. ANS: B ?? 56. Capitolul 4. Care scoală de gândire economică a fost preocupată de măsurarea utilitătii? Răspuns: Enache. este foarte greu de presupus ca un consumator poate cunoaste si masura toate caracteristicile utile ale bunurilor consumate. Constantin (coord. o cheltuiala minima. la diverse cantitati dintr-un bun. Bucuresti. Vol. c.). A+B+C. I. B. b. (2007). Comportamentul consumatorului.). 84 – 99. care au doze si utilitati diferite. Limite ale teoria utilitătii cardinale. face abstractie de interdependenta dintre utilitatea diferitelor bunuri consumate. d. contemporana. I. mercantilista. mentinerea obiceiurilor de consum anterioare. c. marginalista. ANS: B 57. b. Bucuresti. Răspuns: www. d.ro. Bucuresti. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu. e. maximum de satisfactie (utilitate). Comportamentul consumatorului A. Vol. Constantin. Constantin. Capitolul 4. Editura FundaŃiei România de Mâine. C. mentinerea constanta a utilitatii (satisfactiei). minimum de satisfactie (utilitate). Capitolul 4. Mecu. Capitolul 4. ANS: A 54. e. C+D+E. C+D. Economie politică. b. Comportamentul consumatorului. (2007). d. Răspuns: Enache. clasica. pp. a. ANS: E 55. Rata marginală de substitutie. Biblioteca virtuală. Constantin (coord. D+E. Economie politică. Editura FundaŃiei România de Mâine. Constantin. A+B. I. D. Mecu. A+D. pp. nu se mai foloseste ipoteza potrivit careia consumatorul este capabil sa masoare utilitatea tuturor unitatilor de bunuri consumate. e. 84 – 99. Comportamentul consumatorului. E.e.). Vol. . functia de utilitate asociaza un numar. Constantin (coord. denumit indicator de satisfacere sau de utilitate. Când se realizează optimul consumatorului? Răspuns: Enache. consumatorul utilizeaza simultan mai multe categorii (genuri) de bunuri economice. Economie politică.spiruharet. a. c.

fie nul. pp. Comportamentul consumatorului. pp. a. utilitatea totala sa fie egala cu utilitatea marginala. A. d. Bucuresti. Comportamentul consumatorului. utilitatea marginala este maxima. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin. c. (2007). pp. ANS: B 58. fie egal cu utilitatea totala. Bucuresti. Vol. pretul unui bun trebuie diminuat pentru a permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. utilitatea marginala este minima. Economie politică. c. e. Mecu. Capitolul 4. c. D. Bucuresti. Ce precizează legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. Editura Fundatiei România de Mâine. utilitatea totala sa fie constanta.). a. utilitatea totala este descrescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintrun bun. Vol.). Cum sunt utilitatea marginală si utilitatea totală în punctul de saturatie al consumului? Răspuns: Enache. B. Ce exprimă curba de indiferentă? Răspuns: Enache. 84 – 99. b. B. Vol. A+E. Economie politică. ANS: A 59. . pretul unui bun trebuie sa cresca pentru a nu permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. Constantin (coord. Constantin (coord. I. utilitatea marginala este nula. B+C. C. utilitatea totala este nula. e. Mecu. I. (2007). Constantin. a. ANS: C 60. C+D. utilitatea totala sa fie minima.pp. d. (2007). utilitatea totala sa fie maxima. A+D. d. b. unitatile suplimentare consumate dintr-un bun vor oferi din ce in ce mai putina satisfactie consumatorului. Capitolul 4. E. b. Economie politică. 84 – 99. ramana acelasi. Capitolul 4. Constantin (coord. Editura Fundatiei România de Mâine. fie minim. utilitatea totala este maxima. b. 84 – 99. I. c.). Constantin. e. a. fie maxim. Comportamentul consumatorului. 84 – 99. utilitatea totala sa fie nula. d. Mecu.

ANS: A 63. I. (2007). coeficientul capitalului fix. K. se exprima ca raport intre capitalul utilizat si productia obtinuta. Constantin. e. e. exprima raportul dintre sporul de productie si cresterea capitalului. (2007). Cine a formulat pentru prima dată legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. H. coeficientul uzurii capitalului. d. Ce exprimă raportul dintre uzura capitalului fix si capitalul fix? Răspuns: Enache. scade. Răspuns: Enache. dar descrescătoare? Răspuns: Enache. Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 4. Vol. Engel. Cum este utilitatea totală resimtită de către un consumator prin mărirea cantitătii consumate din bunul . c. este maxima. a. Bucuresti.). pp. Capitolul 5. Economie politică. Constantin. pp. Bucuresti. . Constantin (coord. Comportamentul producătorului. 84 – 99. Mecu. 84 – 99. Editura FundaŃiei România de Mâine. când utilitatea marginală a unui bun este pozitivă. Capitolul 4. Comportamentul consumatorului. Becker. b. Mecu. Bucuresti. coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalul fix. Constantin (coord. J. G.e. Vol. a. reprezinta inversul coeficientului mediu al capitalului. 100 – 130. I. Samuelson.). este egala cu zero.). d. (2007). Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin (coord. e. 100 – 130. c. Bucuresti. Vol. creste. P. Combinarea factorilor de producŃie. a. b. ANS: B 61. Economie politică. Productivitatea medie a capitalului. este inversul coeficientului marginal al capitalului. este constanta. Combinarea factorilor de producŃie. (2007). M. Economie politică. b. coeficientul starii fizice sau al starii de utilitate a capitalului fix. Comportamentul producătorului. d. I. Vol. Constantin (coord. Economie politică. Gossen. utilitatea totala este crescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun. pp. Keynes. reprezinta suplimentul productiei antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului. c. ANS: D 64. Editura Fundatiei România de Mâine.). Comportamentul consumatorului. Constantin. c. a. Mecu. Mecu. b. A. ANS: A 62. d. pp. Capitolul 5. I.

Capitolul 5.). Constantin (coord.). ANS: B 65. coeficientul capitalului tehnic. Comportamentul producătorului. Bucuresti. b. Bucuresti. Editura Fundatiei România de Mâine. cheltuielile de productie. deprecierea capitalului fix. un venit de productie. Constantin. e. Capitolul 5. Vol. Ce implică pentru proprietar uzura morală a capitalului fix? Răspuns: Enache. datorita amortizarii accelerate. Combinarea factorilor de producŃie. I. Capitolul 5. un consum de capital fix. I. reducerea somajului. b. Vol. Editura FundaŃiei România de Mâine. Combinarea factorilor de producŃie. cresterea duratei muncii. 100 – 130. scaderea costului datorita aparitiei unor utilaje similare. ANS: C 67. coeficientul uzurii capitalului. b. Comportamentul producătorului. profituri mai mari. (2007). B. Bucuresti. Economie politică. Vol. e. De cine depinde cota de amortizare? Răspuns: Enache. Constantin (coord. ANS: D 66. Constantin. E. cresterea vanzarilor. Mecu. D. pp. Economie politică. cresterea populatiei ocupate. sporirea timpului liber. deoarece se vor folosi utilaje mai performante. a. A+D.e. I. 100 – 130. Comportamentul producătorului. a. pp. Comportamentul producătorului. d. recuperarea treptata a capitalului fix. Bucuresti. dar mai ieftine. c. pp. Economie politică. (2007). Vol. C. a. A. 100 – 130. veniturile realizate de firma. Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 5. Constantin (coord. Combinarea factorilor de producŃie. uzura fizica.). Mecu. costuri mai mici. Combinarea factorilor de producŃie. c. 100 – 130. pierderi sau costuri mai mari pentru ca sunt inlocuite utilajele mai vechi. d. (2007).). Amortizarea capitalului fix – definire.68. o cheltuiala de productie. Constantin (coord. C+E. . Economie politică. Mecu. Editura Fundatiei România de Mâine. c. Mecu. (2007). a. durata de functionare. b. e. d. pp. Care este efectul sporirii productivitătii medii a muncii? Răspuns: Enache. scaderea timpului liber. Constantin. ANS: B . I. Răspuns: Enache. Constantin.

C+D. productivitatea medie scade. Combinarea factorilor de producŃie. 100 – 130. c. ANS: B 71.). Mecu. productivitatea medie scade si productia creste. Mecu.c. Constantin (coord. iar productia nu se modifica. e. productivitatea medie si productia scad. (2007). Capitolul 5. Editura Fundatiei România de Mâine. B+C. Economie politică. Mecu. pp. Editura Fundatiei România de Mâine. ceilalti fiind neschimbati. d. I. A+C. concurentei. A+B. 100 – 130. ANS: B 70. b. Bucuresti. 100 – 130. (2007). Capitolul 5. Constantin (coord. e. Factorii de dependentă ai nivelului si evolutiei productivitătii. c. sporul de productie obtinut prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv. Economie politică. Vol. productivitatea medie si productia cresc. e. cercetarii stiintifice. d. productivitatea medie scade si productia creste. b. D. daca toti factorii de productie raman neschimbati. Ce reprezintă productivitatea marginală a unui factor de productie? Răspuns: Enache. ANS: C 72.). Editura Fundatiei România de Mâine. A. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. Vol. Capitolul 5. actiunii factorilor naturali. Constantin. Comportamentul producătorului. Constantin (coord. c. ANS: D 69. pp. B+D. pp. Combinarea factorilor de producŃie. Vol. Bucuresti. utilizarii necorespunzatoare. ceilalti reducandu-si consumul cu o unitate. sporul productiei. a altui factor. tot cu o unitate. Constantin. e. b. Comportamentul producătorului. a. Relatia productivitate medie – productivitate marginală – producŃie. d. I. Bucuresti. C. I. Răspuns: Enache.). B. mecanici. a. Comportamentul producătorului. Economie politică. sporul de productie obtinut prin reducerea cu o unitate a unui factor si cresterea. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. Care sunt cauzele care conduc la producerea uzurii fizice a capitalului fix? Răspuns: Enache. progresului tehnic. E. Constantin. d. . A+E. B+D. A+D+E. a. (2007). Combinarea factorilor de productie.

calitatea factorilor de productie utilizati. E. Economie politică. Economie politică. pp. I. c. adică sub forma capacitătii (posibilitătii) fortei de muncă de a crea. cantitatea factorilor de productie utilizati. Constantin. d. 100 – 130. Răspuns: Enache. B. in conditiile in care ceilalti factori sunt presupusi constanti. Comportamentul producătorului. Ea se exprimă prin relatia: WmL = YQ/YL sau ca derivata partială a funcŃiei de productie in raport cu factorul muncă: WmL = dQ/dL.). Productivitatea muncii se poate determina ca o mărime medie si. Bucuresti. ANS: C 73. Capitolul 5. C. pp. Răspuns: Enache. D. Productivitatea marginală a muncii (WmL) reprezintă suplimentul de producŃie (YQ) obtinut ca urmare a utilizării unei cantităti suplimentare de muncă (YL). a. Constantin (coord. RAS. I. b. B+C+D+E. Economie politică. . 100 – 130. (2007). ? 76. Combinarea factorilor de producŃie. RAS.). Ea poate fi inteleasă si ca fortă productivă a muncii. C+D+E. Combinarea factorilor de producŃie. Bucuresti. Răspuns: Enache. eficienta muncii este identificată cu productivitatea muncii. Editura FundaŃiei România de Mâine. 100 – 130. Vol. (2007). Capitolul 5. Capitolul 5. De obicei. Editura Fundatiei România de Mâine. ca productivitate marginală. Bucuresti. Raportul dintre productie (Q) si factorul muncă (L) sau dintre muncă si productie măsoară productivitatea medie a muncii (WL). Combinarea factorilor de producŃie. un anumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii. Vol. Constantin (coord. pp. Combinarea factorilor de producŃie. (2007). WL = L/Q 74. Capitolul 5. 75. A+C+D. 100 – 130. Vol. Vol. Mecu. WL = Q/L. Bucuresti. I. (2007). Constantin (coord. Constantin (coord. nivelul pretului bunurilor fabricate. intr-o perioadă de timp. Editura FundaŃiei România de Mâine. Constantin. pp. conditiile naturale. Mecu. RAS. calitatea produselor pe piata. Productivitatea muncii exprimă eficienta cu care este consumată munca. Comportamentul producătorului.). Determinarea indicelui productivitătii medii a muncii. A+B+C. I.). respectiv. A. Mecu. Determinarea productivitătii medii a muncii. Constantin. B+C+D. Determinarea productivitătii marginale a muncii.Răspuns: Enache. Comportamentul producătorului. Constantin. e. Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu. Comportamentul producătorului. Economie politică. Determinarea amortizării.

pe termen scurt.spiruharet. Pe termen scurt. Costul de productie. RAS. pe termen scurt. Răspuns: www. costul fix. pe termen scurt. Costul fix (CF) reflectă acele cheltuieli ale intreprinderii care. care se poate modifica datorită investitiilor. RelaŃia cost marginal – cost variabil mediu – productie. Biblioteca virtuală. Bucuresti. Sinteze curs. costul total creste in aceeasi măsură in care sporeste costul variabil. nu afectează variatia costului global total si nici costul marginal. Capitolul 5. chirii. sunt independente de volumul productiei obtinute: amortizarea capitalului fix. RAS.cresterea. 100 – 130. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. ? 80. incălzit. Cand volumul productiei se schimbă. salariile personalului administrativ. Sinteze curs. RAS. descresterea sau chiar nivelul zero. RAS.spiruharet. Mărimea costului total. Pe termen lung. Capitolul 6. volumul productiei. Relatiile de dependentă dintre costul variabil si productie. ? 81. Capitolul 6.Răspuns: Enache. Costul de productie. Combinarea factorilor de producŃie. costul fix devine variabil. Sinteze curs. 78. insă. Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei .spiruharet. Astfel. variatia costului total este determinată numai de evoluŃia costului variabil.). ? 77. Economie politică. ? . Sinteze curs. Editura Fundatiei România de Mâine. costul total porneste de la nivelul costului fix. 79.spiruharet. Capitolul 6. Constantin. cand volumul productiei sporeste. el fiind o functie crescătoare a capacitătii de productie. . la un moment dat. sunt egale. Răspuns: www. in mod necesar. Comportamentul producătorului. I. iluminat.spiruharet. Costul de producŃie. Costul de producŃie. (2007).ro. Deosebirea dintre ele constă in aceea că in timp ce costul variabil porneste. Costul total (CT) reprezintă suma costurilor fix si variabil. Biblioteca virtuală. cheltuielile de intretinere. RAS. care nu este afectat de productia zero. RAS. cresterile costului total si ale costului variabil. Răspuns: www. Sinteze curs. Vol. este determinată de: consumul tehnologic de factori de productie. nivelul preturilor de procurare a factorilor de productie. Costul total mediu si factorii săi de influentă.ro. intreprinderea le suportă independent de evolutia productiei. dobanzi etc. Răspuns: www. Capitolul 6. Biblioteca virtuală. de la zero dacă productia este zero. Costul de productie. Costul marginal.ro.ro. Constantin (coord. Capitolul 6. pp. Mecu. CT = CF + CV . Costul total mai poate fi determinat: ca produs intre costul total mediu (CTM) si producŃie (Q): CT CTM ⋅Q sau ca produs intre productie (Q) si costul marginal (Cmg) cand acesta din urmă este egal cu costul total mediu: CT Q⋅Cmg cand Cmg CTM . Costul fix – componentă.ro.

Concurenta si formarea preturilor. (2007). Biblioteca virtuală. in ceea ce priveste productia agricola. Sinteze curs. RAS. intelegeri secrete si trusturi. Răspuns: Enache. Costul de productie. acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. Care este consecinta nedorită a pretului garantat de stat? Răspuns: Enache. Mecu.spiruharet.). este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal. Vol. RAS. in ceea ce priveste veniturile agricultorilor. Capitolul 6. Răspuns: Enache. d. e.spiruharet. un neajuns al preturilor garantate este acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. pp. I. un neajuns al pretului garantat de stat este acela ca in situatiile inregistrarii unor supraproductii. 167 – a. b.ro. Mecu.). Biblioteca virtuală. Constantin (coord. Sinteze curs. antrenate de investitiile consistente facute de agricultori. Concurenta si formarea preturilor. un neajuns al preturilor garantate este. Bucuresti. Capitolul 7. Economie politică. Constantin (coord. Economie politică. Definirea duopolului bilateral. ANS: D 87. Editura Fundatiei România de Mâine. Editura Fundatiei România de Mâine. d. societatea de holding si societatea de participare. in vederea sporirii productiei si a veniturilor viitoare.ro. Costul de productie. aparitia de suprastocuri. Bucuresti. Capitolul 8. Constantin. Constantin (coord. Constantin. ? 85. ANS: C 86. 167 – a. c. I. . pp. Editura Fundatiei România de Mâine. Factori de dependentă ai dinamicii costului total mediu pe termen scurt. Remunerarea factorilor de productie a.). Mecu. statul va trebui sa acopere pierderile inregistrate de producatorii agricoli prin garantarea pretului. e. favorizarea anumitor producatori dintr-o ramura. Biblioteca virtuală. pp. explicite. Sinteze curs. 167 – RAS. Concurenta si formarea preturilor. ? 83. Bucuresti. Economie politică. Capitolul 7. in detrimentul altora.82. Vol. exprese. trustul si holdingul. Salariul real. ? 84. c. Răspuns: www. (2007).spiruharet. Oligopolurile concertate. Constantin. Vol. (2007). care vor fi mai mari decat pretul de piata datorat excesului de oferta. I. Răspuns: www. Productivitatea capitalului – factori de dependentă Răspuns: www. b.ro. Capitolul 6. trustul si cartelul. Capitolul 7.

c. Remunerarea factorilor de productie a. Biblioteca virtuală. studentii.E 89. Răspuns: www. acea parte a populatiei apte de munca si care desfasoara activitati profesionale. b. persoanele care din diferite motive. ANS: B 90. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut.spiruharet. Sinteze curs. Factorii cu influentă directă si indirectă asupra mărimii pretului pământului.spiruharet. care influenteaza volumul rezultatelor. Capitolul 8.ro. randamentul factorilor. e.ro. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. variind in functie de pretul factorului munca. Remunerarea factorilor de productie . nu doresc angajarea pe un loc de munca. excluzand elevii. scaderea preturilor terenurilor ca urmare a amplificarii fenomenului inflationist din ultimele decenii. care influenteaza volumul rezultatelor. precum si varsta legala pentru angajare. Sinteze curs. Capitolul 8. c.B. Răspuns: www. Factorii de care depinde masa profitului. tinerii.ro.spiruharet. Răspuns: www. Biblioteca virtuală. ANS: B 91. b. structura si calitatea produselor concurente. care se afla in raport invers proportional cu pretul pamantului. rata dobanzii bancare. d. d. d. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. Remunerarea factorilor de producŃie a. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si este direct proportional cu dinamica preturilor. e.D. b. nivelul productivitatii muncii. Biblioteca virtuală. e. ANS: A. elevii.ro. pretul de vanzare si costul. tinerii care satisfac stagiul militar. ANS: B 88. populatia ocupata in diferite activitati profesionale. Remunerarea factorilor de productie a. este o marime dinamica. viteza de rotatie a capitalului. marimea si evolutia rentei. persoanele ce au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica. Răspuns: www.spiruharet. Capitolul 8. c. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. Sinteze curs. Capitolul 8. volumul.b. Factori care influentează salariul privit ca venit. c. d. persoanele care cauta un loc de munca. care satisfac stagiul militar. Populatia activă. marimea si evolutia rentei se afla intr-un raport invers proportional cu pretul pamantului. studentii. depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice. cererea si oferta de capital. e.

ro. reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau presteaza munca. Salariul nominal brut.ro. e. este o marime dinamica. variind in functie de factorii ce au fost evidentiati. b. c. Sinteze curs. reducerea timpului liber si cresterea. e.spiruharet. Biblioteca virtuală. satisfacerea nevoilor. raportul dintre productivitatea muncii si salariul real. pentru fondul de somaj). c. Capitolul 8. este o marime dinamica. care are rolul de a conduce procesul de formare profesionala. cresterea timpului liber in defavoarea timpului destinat muncii.spiruharet. c. incat sa-l stimuleze pe salariat in munca. Răspuns: www. În ce constă efectul de substitutie? Răspuns: www. intr-o anumita perioada. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata. Care sunt componentele pietei muncii? Răspuns: www. e. d. Răspuns: www. Capitolul 9. variind in functie de pretul factorului munca. ANS: D 93. PiaŃa muncii A. ANS: D 94. este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au dedus impozitul si alte retineri prevazute de lege (de exemplu. statul. Remunerarea factorilor de productie a. d. care-i asigura lucratorului venituri mai mari. b.ro. reprezinta salariul nominal in care este inclus impozitul.a. exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal. c. Capitolul 8. . este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si direct proportional cu dinamica preturilor. e. Capitolul 8. Sinteze curs. Sinteze curs. cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor. substituirea unei parti a timpului de munca prin timp liber. b. Biblioteca virtuală. aspiratiilor fiecarui salariat.spiruharet. care-i asigura un standard de viata relativ ridicat. la un nivel dat al preturilor. depinde de marimea productiei. Remunerarea factorilor de producŃie a. gradul de organizare a sindicatelor. ANS: D 92. ANS: E 95. Biblioteca virtuală. d. d.ro. b. Salariul real. este in relatie direct proportionala cu marimea salariului nominal si este invers proportional cu dinamica preturilor. a timpului destinat muncii. corespunzatoare. raportul dintre cererea si oferta fortei de munca. Remunerarea factorilor de productie a. Sinteze curs.spiruharet. Biblioteca virtuală. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare.

D+E ANS: E 96. Capitolul 9. cresterea produsului intern brut. b. C+D. restructurarea fiecarei ramuri a economiei nationale. a. E. PiaŃa muncii A. migratia internationala a capitalului. A+C+D ANS: A 97. sistemul legislativ cu rolul de a reglementa relatiile de munca. PiaŃa muncii A. sectorul local. e. A+B+C. c. b.B. Factorii care îsi pun amprenta asupra evolutiei si dezvoltării pietei interne a muncii. b. d. e. conditiile de salarizare si de trai diferite. C. cresterea productivitatii muncii. C+D. b. D. E. A+B+C. d. c. C. . A+C+D. d. A+E.ro. A+D. ofertantii sau vanzatorii. B+C+D. A+B. Teoria segmentării pietei muncii. migratia internationala a fortei de munca. c.spiruharet. sectorul secundar. D. A+B+C. E. Sinteze curs. C+D+E. care are rolul de a pregati forta de munca. B+D+E. sectorul zonal. E. D.spiruharet. Răspuns: www. Capitolul 9. B. c. sistemul de invatamant. Răspuns: www. B. ANS: C 98. D+E. Biblioteca virtuală. C. B+E. gradul de dezvoltare a statelor lumii. gradul de dezvoltare economica a statelor.ro. Biblioteca virtuală. D+E. a. Sinteze curs. sectorul international. B. PiaŃa muncii A. A+B. e. C+D+E. Biblioteca virtuală.spiruharet. C. d. D. a. Capitolul 9. cresterea produsului intern brut. Sinteze curs. cumparatorii (societatile comerciale si unitatile social culturale si administrative). Răspuns: www. a.ro. Factorii care influentează evolutia si dezvoltarea pietei internationale a muncii. cresterea productivitatii muncii. sectorul primar.

A+E. PiaŃa muncii A. b. Biblioteca virtuală. are o sfera de cuprindere egala cu cererea de forta de munca.spiruharet. E. Biblioteca virtuală. sex. c. a. . A+C+D. B. Sinteze curs. B+C+D. Piata muncii A. D. E. E. ANS: B 101. starea de sanatate. Sinteze curs. depinde de conditiile si mediul in care se desfasoara activitatea. C+D+E. e. stabileste conditiile de deplasare pe plan international a fortei de munca. D.ro. depinde de varsta.spiruharet. restructurarea ocuparii este specifica austeritatii si nevoii de contracarare a recesiunii si inflatiei. initiaza dialogul tripartit guvern-patronat-sindicate. B. ANS: D 100. D+E. reglementeaza relatiile sociale de productie dintre salariati. d. De ce este considerată oportună interventia statului pe piata muncii? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. oferta pe piata muncii este mai mica in raport cu cererea. Care sunt disfunctionalitătile pietei muncii din România? Răspuns: www. C. a. a. B+C. criza locurilor de munca pe fondul crizei economice. Care sunt particularitătile prin care se caracterizează oferta de fortă de muncă? Răspuns: www. D+E. B+C. Biblioteca virtuală. A+B+C. piata muncii eate strict reglementata in toate structurile sale. c. B+C. c. Sinteze curs. D+E. are o sfera de cuprindere mai mica decat cererea.spiruharet. Capitolul 9. ANS: B 99.e. resursele de munca au cunoscut evolutii divergente. specializare.ro. piata muncii are o sfera de cuprindere limitata. Sinteze curs. e. B. C+D+E. PiaŃa muncii A. A+C+D. statul nu intervine si nu poate interveni pe piata muncii. d.ro. B. Care sunt trăsăturile care caracterizează starea pietei muncii din România? Răspuns: www. b. PiaŃa muncii A. are rol de legislator. Capitolul 9. d. C. A+B. Capitolul 9. interconditionandu-se cu ocuparea fortei de munca. D. A+B+C. C. Capitolul 9. depinde de timpul in care se realizeaza. e. nivel de pregatire profesionala.spiruharet.ro. ANS: A 102. b. C+D+E. stabileste marimea salariilor din fiecare societate comerciala.

ro. B+D. Capitolul 10. D+E. cererea pe piata muncii este mai mare decat oferta de forta de munca. E. a. Biblioteca virtuală. b. E. motivul precautiei. cererea si oferta de capital de imprumut. A+C+D. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. B. Care sunt operatiunile pasive efectuate de bănci? Răspuns: www. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. D.ro. PiaŃa monetară si echilibrul monetar . e. e. motivul speculatiei. Capitolul 10. c. d. Care sunt motivatiile cererii agregate de monedă? Răspuns: www. d. Capitolul 10. ANS: B 103.spiruharet. initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni.B. riscul pentru cei ce acorda capitalul de imprumut. rata dobanzii. e. Sinteze curs. inflatia. Capitolul 10. C+D+E. Sinteze curs. b. ANS: E 106. b. c. c. rata profitului. persoanelor fizice si juridice. conducerea operatiunilor de casa ale agentilor economici care solicita acest lucru. Biblioteca virtuală.C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. an de an. a gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de scolarizare. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare ale societatilor comerciale. Sinteze curs.spiruharet. Răspuns: www. C+D+E. Care sunt operatiunile active efectuate de bănci? Răspuns: www. Factorii care actionează asupra nivelului dobânzii si a ratei dobânzii. motivul prudentei. B+E. Biblioteca virtuală.C.D 104. b. C. D. D+E. marimea si dinamica profitului. a. c.ro. cererea pe piata muncii este egala cu oferta de forta de munca. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. d. cresterea. durata creditului. Biblioteca virtuală. ANS: A. A+E.ro. e.spiruharet. ANS: E 105.spiruharet. d. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. A+B+C. A+B+C. Sinteze curs.

e. Al cui este atributul emisiunii de monedă si al punerii ei în circulatie sub forma biletelor de bancă si monedei metalice? Răspuns: www. c. Care este obiectul de activitate al băncilor comerciale? Răspuns: www. trezoreriei statului. bancile de afaceri. Biblioteca virtuală. D. c.A.ro. ANS: B 109. b. Casei de Economii si Consemnatiuni. A+B+C. ANS: B 110. B+C. C+D+E.ro. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. b. D+E. operatiuni cu aur. e. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. Banc Post.ro. Biblioteca virtuală. d. Capitolul 10. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. bancile de depozit propriu-zise. b. Biblioteca virtuală. A+E. e. crearea de putere de cumparare aditionala. ANS: D 107. e. b. plata despagubirilor in cazul producerii unui eveniment nedorit. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. C. Capitolul 10. atragerea si formarea de depozite banesti de la persoanele fizice si juridice. B. Care bănci au în obiectul lor de activitate si emiterea de actiuni si obligatiuni? Răspuns: www.spiruharet. ANS: D 108. colectarea primelor de asigurare. bancilor comerciale. d. c.spiruharet. d. restrictionarea creditului. Sinteze curs. . b. E.spiruharet. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Capitolul 10. Bancii Nationale. bancile de afaceri. c. Sinteze curs. Care dintre bănci dispun de capitaluri proprii importante în raport cu sumele atrase de la deponenti? Răspuns: www.ro. societatilor de asigurari. Sinteze curs. bancile ipotecare. d. Sinteze curs. a.spiruharet. Biblioteca virtuală. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. bancile de depozit propriu-zise. Casa de Economii si Consemnatiuni. bancile ipotecare. c. Capitolul 10.

A+D+E. creeaza putere de cumparare aditionala pe care o imprumuta agentilor economici. E. a. regleaza cantitatea de moneda din economie (regleaza masa monetara). E. Capitolul 10. d. e. B.d. C+D. A+B+C. e. c.spiruharet. Biblioteca virtuală. d. plata despagubirilor. A+D+E. serveste la plata salariilor. C. a. A+B. C. D+E. Functiile băncilor si institutiilor financiare. D. C+D. Biblioteca virtuală. e. C+D+E. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. b. ANS: E 112. proportional cu cantitatea de monedă pe care o are. A+E. C+D+E. Biblioteca virtuală.ro. instrument de apreciere a fortei economice a unei tari. Răspuns: www. Capitolul 10. Capitolul 10. asigura un excedent al balantei de plati externe. A+B+C. b. B.spiruharet. ANS: D 113. Banc Post. D. detine o comandă generală asupra resurselor comunitătii . Sinteze curs. asigurarea echilibrului dintre incasarile si platile fiecarui agent economic. operatiuni cu aur si valuta. c. C+D+E. A+B+C. ANS: B 111. stabilitatea.spiruharet. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. impozitelor etc. a. colectarea primelor de asigurare. Piata monetară si echilibrul monetar A. ANS: D 114. asigura un buget al tarii echilibrat. c. durabilitatea. E. e. Care sunt operatiunile specifice unor societăti de asigurare? Răspuns: www. Ce fel de putere se exercită atunci când posesorul de bani.ro. C+D. Care sunt atributele monedei? Răspuns: www. Sinteze curs. d. D. emisiunea de moneda sub forma de bancnote si moneda metalica. b. B. acordarea de credite pe termen lung solicitantilor. C. Casa de Economii si Consemnatiuni.ro. B+D. Sinteze curs. masura a activitatii economice.

Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. c. bilete de banca.monetare? Răspuns: www. putere fizica.ro. C. obligatiuni. Sinteze curs. efectele de comert negociabile. cecuri la purtator. Sinteze curs. Sinteze curs.ro. e. ANS: E 116. c.spiruharet.ro. C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. bilete de banca. ANS: D 117. a. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. De cine sunt reprezentate disponibilitătile monetare propriu-zise într-o economie? Răspuns: www. e. cecuri la purtator. Răspuns: www. se pot depozita foarte usor. se gasesc permanent asupra oamenilor. b. B. putere economica. d. Biblioteca virtuală. obligatiuni. ANS: E 118. Capitolul 10. e. B. d. D+E. c. putere sociala. B+C. b. pot fi folositi la plata salariilor. De ce spunem că banii constituie o putere de cumpărare usor transferabilă? Răspuns: www. Capitolul 10. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Sinteze curs.ro.ro. Biblioteca virtuală. e. d.spiruharet. economii pe librete bancare. conturi deschise la banca. D. actiuni. d. putere militara. actiuni.spiruharet. c. putere juridica. ANS: E 115. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. actiuni. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. b. Capitolul 10. Sub ce formă se regăseste în economie moneda manuală sau în numerar? Răspuns: www. A+D.spiruharet. A+D+E. obligatiuni. A+B+D. . E. Sinteze curs. se pot transforma oricand in alte bunuri. Disponibilitătile semimonetare – instrumente. b.spiruharet. Capitolul 10. se pot schimba oricand in alte monede. Biblioteca virtuală. Capitolul 10.

obligatiuni) sunt o componentă a cărui agregat monetar? Răspuns: www. Cum este organizată în România Casa de compensatii interbancare? Răspuns: www. C+D. la nivelul fiecarui judet. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. A+B+C+D. . D. ANS: D 119. in cadrul sucursalelor Bancii Nationale. a. Sinteze curs. în situaŃia înregistrării unei pozitii net debitoare? Răspuns: www. in cadrul Caselor de Economii si Consemnatiuni. Biblioteca virtuală. conturi deschise la banca.ro. Sinteze curs.spiruharet. C. a. a. Biblioteca virtuală. C+D+E. doar in cadrul Bancii Nationale. Titlurile de valoare emise de agentii economici nonbancari (actiuni. Sinteze curs. E. D+E.ro. E. A+B+C.ro. B. nu fac parte din nici un agregat monetar. b. in cadrul sucursalelor tuturor bancilor din tara. A+B. a celui de-al treilea agregat monetar. Biblioteca virtuală. A+D.D.spiruharet. a celui de-al doilea agregat monetar. A+B+C. A+C. Capitolul 10. la nivel national. B+D. bilete de banca. Cum îsi poate obtine resursele bănesti necesare o bancă comercială oarecare. la nivelul fiecarui judet. c. C+D. la nivelul fiecarui judet. d. prin cumpararea de valuta de pe piata. c. in cadrul tuturor bancilor. C. Capitolul 10. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. prin vanzarea de valuta aflata in depozitele proprii. ANS: B 121. prin obtinerea de credite pe termen scurt de la o alta societate bancara sau institutie de credit. E. la nivel national. C+D+E. d. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. B. e. c. C+D. a primului agregat monetar. prin obtinerea unui imprumut de la Banca Nationala pe un termen foarte scurt.spiruharet. b. d. D. e. a celui de-al patrulea agregat monetar. d. b. c. prin intermedierea vanzarii de actiuni si obligatiuni. Capitolul 10. b. ANS: D 120. E.

b.ro.spiruharet. Sinteze curs.spiruharet. e. A+D+E. Capitolul 10. cererea de bani pentru nevoi speculative se va micsora. D. . D+E. e. ANS: C 122. c. dobanda care se pierde ca urmare a nedepunerii banilor la banca. A+B. d. e. Piata monetară si echilibrul monetar A. nu exista cerere de bani pentru nevoi speculative. Sinteze curs. a. rata dobanzii. B+E. B+C+D. E. cererea de de bani pentru nevoi speculative este mare. A+B+C. c. dobanda utilizata este fixa. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Sinteze curs. D+E. banii la care se renunta (printr-o eventuala cumparare) prin depunerea banilor la banca.ro. d. cu exceptia sarbatorilor legale. A+C+E. Factorii fundamentali care influentează cererea de monedă. B.spiruharet. Biblioteca virtuală. E. c. Capitolul 10. Care sunt trăsăturile pietei monetare? Răspuns: www. termenele de acordare a creditelor interbancare sunt lungi. ANS: C 123. Răspuns: www. inflatia. B. mare. dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca. C. venitul. cererea de bani pentru nevoi speculative se va mari. cererea de bani pentru nevoi speculative este mica. C. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. ANS: C 125. Capitolul 10. C+D+E. B. mare.ro. Piata monetară si echilibrul monetar A. D. C. Biblioteca virtuală. a. E. Răspuns: www. Ce reprezintă costul detinerii de bani lichizi? Răspuns: www. mare. Corelatiile reale care apar pe piata monetară. d.e. între costul detinerii de bani lichizi si cererea de bani pentru nevoi speculative. D. b. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. mic.spiruharet.ro. mic. costul bunurilor ce se pot cumpara cu bani lichizi. Capitolul 10. ANS: B 124. participantii la aceasta piata sunt bancile. Biblioteca virtuală. b. operatiunile de negociere se desfasoara zilnic. C+D. creditele se acorda pe baza de garantii materiale. costul. bunuri ce se pot cumpara cu bani lichizi.

daca rata dobanzii scade. nu se produc modificari in cererea de bani lichizi. dorinta oamenilor de a economisi bani prin sistemul bancar. comportamentul micilor intreprinderi. Factori cu care cererea de monedă se află în raport direct proportional. comportamentul populatiei (incasari.spiruharet. B+C. C+D. plati. creste si cererea de bani lichizi. Biblioteca virtuală. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. b. C.ro. pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la suma lichida economica. c. d. Biblioteca virtuală. C. ANS: B 129. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. A+B. c. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati valutare. e. Biblioteca virtuală. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati dintr-un anumit bun. Răspuns: www. b. A+D+E. B. d. retrageri de sume banesti). Sinteze curs. c. c.spiruharet. Sinteze curs. d. D+E. B. e. scade si cererea de bani lichizi. A+B+C+D. comertul exterior al tarii.spiruharet. a.spiruharet. somajul. e. depuneri. C+D. Factorii care conditionează oferta de monedă.E. comportamentul Bancii de emisiune. d. Piata monetară si echilibrul monetar A. Capitolul 10. volumul total al schimburilor. Care sunt corelatiile corecte dintre evolutia ratei dobânzii si a cererii de monedă (bani lichizi)? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. b. D. Răspuns: www. b. se micsoreaza si cererea de bani lichizi. daca rata dobanzii scade. E. D. Rata dobânzii. daca rata dobanzii creste. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A.ro. creste cererea de bani lichizi. . ANS: A 127.ro. A+C. daca rata dobanzii creste sau scade. E. e. ANS: E 126. cantitatea de valuta existenta in economie. ANS: D 128. Sinteze curs. a. Capitolul 10. D. dobanda primita pentru o suma de bani depusa la banca. viteza de rotatie a banilor. Sinteze curs. pretul platit de creditor debitorului pentru renuntarea la suma lichida economica. volumul total al salariilor.ro. Capitolul 10. Răspuns: www. daca rata dobanzi creste.

creste masa monetara aflata in circulatie sub forma scripturala. necesarul de moneda al intreprinderii. e. E. C. Atunci când Banca Natională a României vinde devize străine agentilor economici si populatiei care este influenta acestui fapt asupra masei monetare? Răspuns: www. vanzarea devizelor straine agentilor economici care fac importuri. A+C. d. b. a. A+D. c. o scadere a masei monetare. o sporire a masei monetare in numerar. În ce se materializează rezerva de bani a băncilor? . c. d. Capitolul 10. o mentinere a marimii masei monetare sub forma scripturala. E. Piata monetară si echilibrul monetar A. Sinteze curs. b. vanzarea devizelor straine persoanelor nerezidente. A+B. A+C+D.ro. A+C+E.ro. a. d. B. Sinteze curs. marimea masei monetare ramane constanta.spiruharet. C. b. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma de numerar. D+E.spiruharet. ANS: C 130. Capitolul 10. acoperirea unei parti a deficitului bugetar. b. Capitolul 10. a.ro. cumpararea devizelor straine obtinute de agentii economici in urma exporturilor de marfuri. c. o crestere a masei monetare sub forma scripturala. ANS: B 132. c. ANS: E 133. Biblioteca virtuală. B. A+C. B+D+E. Cu ce echivalează rambursarea datoriilor de către bănci? Răspuns: www.E. Piata monetară si echilibrulnmonetar a. o parte a masei monetare iese din circulatie. se reduce oferta de moneda nationala. Biblioteca virtuală. A+C. d. A+B. o mentinere a marimii masei monetare in numerar. Sinteze curs. e. B+C. E. e.spiruharet. e. Biblioteca virtuală. ANS: D 131. D. vanzarea devizelor straine persoanelor fizice rezidente. C+D+E. A+B+C. D. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. D+E. Care sunt căile de realizare a ofertei de monedă în numerar a Băncii de emisiune? Răspuns: www.

b. e. Capitolul 10.ro. ANS: C 134. E. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. Sinteze curs. 0 < M3 < 1. C. M3 = 1. reduce masa monetara din economie. B+D. C. 0 < M3 < 2. Piata monetară si echilibrul monetar A. stocul de aur aflat in depozitele bancilor comerciale. d. E. Biblioteca virtuală. d. creditele acordate agentilor economici. Sinteze curs. c.ro. D. Piata monetară si echilibrul monetar a. C+D. d. E. B+C. mentine constanta masa monetara din economie. B. e. d. Capitolul 10. Pentru ce este necesară existenta rezervelor de numerar la bănci? Răspuns: www. reduce masa creditului bancar. e. b. B. Implicatiile reducerii cotelor obligatorii de rezervă. face fata platilor in numerar catre clienti. ANS: C 136. B+C+D. Sinteze curs. Piata monetară si echilibrul monetar a. A+D. b. contracta noi credite. M3 > 0. Sinteze curs. Capitolul 10. Răspuns: www. Biblioteca virtuală. sporeste masa monetara din economie. comercializa titluri de valoare. Capitolul 10.Răspuns: www.spiruharet.ro. D.spiruharet. ANS: A . Piata monetară si echilibrul monetar A. Determinarea mărimii sale. c. a. a. A+C. vinde valuta. Biblioteca virtuală. ANS: C 135. c. sporeste masa creditului bancar. M3 = 0. e. b. B+E. A+E.ro. depunerile facute de banci in conturile lor deschise la Banca de emisiune. numerarul aflat in casele de bani ale bancilor. c.spiruharet. Comportamentul Băncii Nationale (M3) ca factor important al ofertei de monedă. cumpara valuta. A+B+C+E. datoriile pe care le au bancile la Banca Nationala.spiruharet.

creditul pe termen mediu acordat de Banca Nationala celorlalte banci. c. sporirea vanzarilor de titluri de valoare pe piata financiara primara. C. politica cotelor obligatorii de rezerva. Sinteze curs. Instrumentele utilizate de Banca Natională pentru refinantarea băncilor comerciale. urmarirea si asigurarea echilibrului bugetului de stat. Sinteze curs. E. a. Biblioteca virtuală. D+E. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Capitolul 10. a. A+E. D.ro. A+B. e. A+B+D. Obiectivele politicii monetare. reescontul. B. Capitolul 10. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. . politica preturilor administrative. Principalele instrumente (pârghii) utilizate în politica monetară. C+D+E. D. E. Sinteze curs. b. a. Capitolul 10. B. manevrarea taxei reescontului. E.ro. Sinteze curs. b. creditul pe termen lung acordat de Banca Nationala celorlalte banci. b. ANS: D 138. Biblioteca virtuală. creditul public. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. linia de credit. mentinerea unui anumit nivel al ratei dobanzii. B+D+E. C. B+C.ro.spiruharet. d. B+C. ANS: C 139. procesul de crestere a masei monetare sub forma numerarului. Răspuns: www. Piata monetară si echilibrul monetar A. C.137. Biblioteca virtuală. d. Ce reprezintă procesul de refinantare a societătilor bancare? Răspuns: www. ANS: A 140. creditul pe termen scurt acordat de Banca Nationala celorlalte banci. c. Biblioteca virtuală.ro. C+D. manevrarea taxei scontului. e. Răspuns: www. e. sporirea rezervelor in aur ale Bancii Nationale. b. scontul.spiruharet. asigurarea echilibrului balantei de plati externe. D. procesul de reducere a masei monetare sub forma numerarului. Capitolul 10. d.spiruharet. politica cheltuielior publice. B. creditul de licitatie. Răspuns: www. D+E. A+C. A+B+C.spiruharet.

Piata monetară si echilibrul monetar RAS. d. B+D. Piata monetară si echilibrul monetar a. Sinteze curs. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre bancile comerciale de la Banca Nationala. B. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. Capitolul 10.ro. Ce reprezintă reescontul? Răspuns: www.c.? 146. sporeste volumul creditului din economia nationala.spiruharet. A+D.spiruharet. Care sunt efectele cresterii taxei de reescont? Răspuns: www.spiruharet. Biblioteca virtuală. operatiunea de vanzare de devize de catre Banca Nationala. Sinteze curs. Capitolul 10. B+C. ANS: E 141. D. se mentine constant volumul creditului din economia nationala.ro. C. Sinteze curs. Răspuns: www. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. c. b. ANS: D 142. se mentine constanta dabanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. creste dobanda perceputa de bancile cornerciale debitorilor acestora. operatiunea de cumpararea de devize de catre bancile comerciale. Piata monetară si echilibrul monetar A. ? 145. b. Determinarea mărimii cererii de monedă în economie. ANS: A 143. operatiunea de vanzare a portofoliilor de efecte de comert detinute de bancile comerciale Bancii Nationale. c. Determinarea vitezei de rotatie a monedei.? 144. d. E. A+D. Biblioteca virtuală. C+E. Capitolul 10. Sinteze curs. Răspuns: www. e. Capitolul 10. Determinarea volumului total al schimburilor ce se pot derula cu masa monetară existentă. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. Sinteze curs. Răspuns: www. A+D+E. e. Determinarea multiplicatorului monetar (Mm) si al volumul noilor depozite la vedere (D). C+D+E. Sinteze curs. Capitolul 10.ro.spiruharet. Piata monetară si echilibrul monetar . e. A+E.ro. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre Banca Nationala de la bancile comerciale.ro. Capitolul 10. a.ro.spiruharet. scade dobanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală.spiruharet. d.

ro. diminuarea capitalului social pe baza hotararii Adunarii Generale a salairiatilor.m. PiaŃa capitalului a. Sinteze curs. .m. e. Capitolul 11. Biblioteca virtuală. 40. Sinteze curs. 10.spiruharet. Cum pot fi clasificate actiunile după modul de identificare a proprietarului? Răspuns: www. sfera pietei de capital. c. Biblioteca virtuală. e. Biblioteca virtuală. ANS: C 151. privilegiate.spiruharet. În care sferă a activitătii economice intră societătile comerciale emitente atunci când se apelează la emisiunea de actiuni sau obligatiuni pentru acoperirea nevoilor de finantare? Răspuns: www. materializate.000.000 u. Piata capitalului a. ANS: C 149. ANS: D 150. d. la purtator.a.000. Capitolul 11. Capitolul 11. b. privilegiate si ordinare. d. Răspuns: www. sfera pietei de munca. c.000 u.ro. sfera pietei valutare.ro. sfera productiei. c.000 u.ro.spiruharet. dematerializate. c.. 20. e. b.000. ANS: D 148. Biblioteca virtuală. economii la salarii prin disponibilizarea unei parti a fortei de munca. majorarea capitalului social printr-o emisiune de acitiuni. Biblioteca virtuală. ordinare si dematerializate. d. Piata capitalului a.m. d. Răspuns: www. Care sunt căile de acoperire a nevoii de capital suplimentar la o societate comercială. ANS: C ? 147.. 80. cu dividend fix. b. Sinteze curs. Clasificarea actiunilor după mărimea si modul de stabilire a dividendului. d. 60. e. Sinteze curs. Clasificarea obligatiunilor după forma de emisiune.000 u. b.. materializate. Piata capitalului a.000 u.ro.spiruharet. b. c. sfera circulatiei.000.spiruharet. Răspuns: www. la purtator.000. vanzarea unor elemente ale capitalului tehnic.m. cumpararea de valuta. Piata capitalului a. Sinteze curs. cu dobanda. Capitolul 11.. nominative. e. Capitolul 11.m..

ro. ANS: B 155. ANS: C 154. Sinteze curs.spiruharet. Răspuns: www. C. . E. PiaŃa capitalului A.ro. Biblioteca virtuală. ANS: E 152. la valoarea nominala a titlului care este un pret ferm. d. dreptul de a se angaja intr-o societate comerciala. C+D. dreptul de a primi salariu pentru munca depusa. dreptul de a primi dividende. dreptul de decizie. dematerializate. D. ordinare. b. Sinteze curs. Sinteze curs. bursei de valori. D. d. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. sub valoarea nominala. Capitolul 11.b.ro. peste valoarea nominala in anumite situatii. Biblioteca virtuală. C+E. Piata capitalului A. La ce valoare este stabilit de către emitent cursul titlurilor de valoare pe piata financiară primară? Răspuns: www. curtieri. e. Capitolul 11. A +C+D+E. brokeri. pentru anumite imprumuturi. Piata capitalului a. B. C+D+E. este dat de valoarea nominalai a titlului. Cursul titlurilor de valoare pe piata financiară secundară. la purtator.spiruharet. b. c. E.ro. e.. privilegiate. operatiunile pe piata financiară primară? Răspuns: www. in functie de rata dobanzii practicate pe piata monetara. c. d. B+D. bursei de marfuri. a.spiruharet. bancilor comerciale. Care sunt drepturile actionarilor?Răspuns: www. A+D. Prin intermediul cui se efectuează în principal. persoanelor autorizate: jobberi. A+B. B. a. C. Biblioteca virtuală. ANS: E 153. A+C. dreptul la anumite sporuri la salariu. d. PiaŃa capitalului a. c. Capitolul 11. Bancii Nationale. e. b. in functie de cursul de schimb valutar pe piata valutara. A+E.spiruharet. e. c. B+E. Capitolul 11.

b.spiruharet. Capitolul 12. Capitolul 11. cresterea cursului monedei din tara A si caderea cursului monedei din tara B. a. Sinteze curs. Piata capitalului A. d. raportul dintre cererea si oferta de titluri. B. C+D. este dat de cursul de schimb valutar. Determinarea cursului obligatiunilor.? 160. este dat de dobanda perceputa de bancile comerciale. b. Piata capitalului RAS. in momentul incheierii tranzactiei. este dat de dobanda perceputa de Banca Nationala la creditele de refinantare.spiruharet. ritmul inflatiei nu influenteaza cursurile celor doua monede.spiruharet. e. Capitolul 11. A+B+E. ANS: B 156. Sinteze curs. c. volumul exporturilor. Biblioteca virtuală. b. c. este substantial diferit de valoarea nominala. c. d. Capitolul 11. determina nivelul dobanzii practicate pe piata monetara. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. determina cursul de schimb al titlurilor nou emise. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa creasca. deficitul bugetar. Capitolul 11. ulterior incheierii tranzactiei. E. A+C+D+E. d.ro. Sinteze curs. Care sunt functiile specifice bursei de valori? Răspuns: www. Care este consecinta unui ritm mai ridicat al inflatiei într-o tară fată de alta? Răspuns: www. e. Piata valutară a.ro.ro. Care sunt factorii care influentează decisiv cursul titlurilor de valoare? Răspuns: www. e. d. Când se efectueză pe piata financiară secundară operatiunile la termen? Răspuns: www. c. B+C+E.b. d. D. scaderea cursului monedei din tara A si cresterea cursului monedei din tara B. determinarea nivelului cursului de schimb pe piata valutara. Piata capitalului a.ro.ro. constituie un barometru extrem de sensibil al starii economice dintr-o tara. e. anterior incheierii tranzactiei. c. Biblioteca virtuală. PiaŃa capitalului a.spiruharet. usureaza procesul de transferare a unor capitaluri individuale de la un posesor la altul. ANS: C 159. eficienta comertului exterior. ANS: C 157. b. deprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B.spiruharet. Biblioteca virtuală. la data scadentei. . ANS: A 158. C. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. D+E. soldul balantei de plati externe. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa scada. Răspuns: www.

PiaŃa valutară A. C+E. E. B+C.ro. Sinteze curs. stimularea importurilor. E. d. Capitolul 12. Piata valutară A. A+E. A+B. B. d.spiruharet. B. c. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. e. C. Capitolul 12. aprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. A+D. A+B+E. Răspuns: www. cu ocazia deplasarilor in strainatate in interes de serviciu sau in scopuri turistice. franarea importurilor. c. C+B. favorizeaza exportul. scumpeste importul si exportul. Piata valutară A. Care sunt efectele deprecierii cursului monedei nationale? Răspuns: www. Răspuns: www. C+D. Biblioteca virtuală. sunt in prezent valutele ce se pot schimba liber cu alte valute. e. Capitolul 12. A+B. a. C. Care este consecinta deprecierii cursului valutar într-o tară? Răspuns: www. A+D. Valutele convertibile. stimularea exporturilor. b. ANS: A 163.ro. ANS: A 164. sunt folosite partial ca mijloace de plata internationale. D.ro. A+B+C. de regula sunt folosite numai in interiorul tarii emitente de catre turistii straini si personalul ambasadelor. E. favorizeaza importul. Sinteze curs. C. b.spiruharet. se folosesc. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. scopul pentru care sunt solicitate si persoanele care doresc sa efectueze schimbul. a. b. B+E. ANS: B 161. functioneaza ca mijloace de plata internationale pe plan regional sau in intreaga lume. B. D. a. de regula. defavorizeaza exportul.e. c. Capitolul 12. Efectele aprecierii cursului monedei nationale. D. Sinteze curs.ro. d. fara restrictii vizand sumele solicitate. franarea exporturilor. e. E. defavorizeaza importul.spiruharet.spiruharet. D+E. A+E. nu influenteaza exportul si importul. ANS: C 162. Piata valutară .

Editura Fundatiei România de Mâine. Economie politică. e. favorizeaza importul si exportul sau de turism. c. Externalităti si bunuri publice. Mecu. Editura . beneficiile private sunt mai mari decat cu beneficiul social. b. Vol. a. E. Constantin. d. D. ANS: B 165. Mecu. Răspuns: Enache. c. pp. I. c. (2007). Economie politică. d. defavorizeaza importul sau de turism. favorizeaza importul sau de turism.). (2007). non-excluziunea. Bucuresti. non-incluziunea. favorizeaza exportul sau de turism. e. d. C. incluziunea. defavorizeaza exportul sau de turism. B+E. d. Mecu. a. Editura Fundatiei România de Mâine. Externalităti si bunuri publice. B+D. a.). beneficiile private sunt egale cu beneficiul social. Constantin (coord. a. Constantin. pp. ANS: A 168. beneficiile private exclud beneficiul social. E. ANS: C 166. Care sunt cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor? Răspuns: Enache. Externalităti si bunuri publice. non-atractivitatea. Editura Fundatiei România de Mâine. e. crizele economice. (2007). Capitolul 13. Constantin (coord. bunurile de folosinta indelungata. somajul.). rivalitatea. Care sunt factorii care conduc la situatiile de esec al pietelor? Răspuns: Enache. Bucuresti. Constantin. c. ANS: C 167. I. nu exista beneficii sociale. A+C. I.A. Capitolul 13.). (2007). Externalitătile pozitive. Economie politică. e. inflatia. pp. Care sunt caracteristicile proprii bunurilor publice? Răspuns: Enache. Capitolul 13. Constantin. b. I. B. beneficiile private sunt mai mici decat cu beneficiul social. Constantin (coord. 313 – 327. Economie politică. Vol. b. Mecu. b. 313 – 327. externalitatile. 313 – 327. Vol. Constantin (coord. A+D. Bucuresti. Vol.

Capitolul 13. 313 – 327. Bucuresti. costurile actiunilor de identificare si pedepsire a celor ce comit fapte cu caracter infractional. factorii ce tin de creserea cererii agregate.. ANS: D 169. d. identificare si pedepsire a utilizarii ilegale a unui bun. factorii interni.Fundatiei România de Mâine. a. costurile actiunilor de prevenire. Constantin (coord. ANS: D . Mecu. costurile tranzactionale. costurile pentru protectia mediului. Externalităti si bunuri publice. b. inflatia etc. Vol. costurile actiunilor de prevenire a unor fenomene sociale mai putin dorite. pp. costurile sociale. I. 313 – 327.). d. Care categorii sunt considerate a fi costuri de excluziune? Răspuns: Enache. Editura Fundatiei România de Mâine. cum ar fi somajul. b. pp. Constantin. e. factorii naturali. e. factorii ce tin de participarea la schimburile economice mondiale. Externalităti si bunuri publice. c. c. (2007). a. Capitolul 13. Bucuresti. Economie politică.