MICROECONOMIE 2010/2011 SEM 1 – REZOLVARI 1. Reprezentanti de seamă ai scolii clasice britanice. Răspuns: www.spiruharet.

ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. Adam Smith si David Ricardo 2. Care a fost economistul care a formulat legea debuseelor si teoria trinitară a factorilor de productie? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. David Ricardo; c. Thomas Robert Malthus; d. Jean Baptiste Say; e. John Maynard Keynes. ANS: D 3. Care sunt reprezentantii Scolii clasice? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. J. B. Say, reprezentant al scolii clasice 4. Care economist a fundamentat teoria rentei deiferentiale? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. Thomas Robert Malthus; c. David Ricardo; d. Karl Marx; e. Fr. Quesnay. ANS: C 5. Cărui curent de gândire economică i-au apartinut Léon Walras, Vilfredo Pareto si Alfred Marshall? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. fiziocrat; b. marginalist; c. neoclasic; d. clasic; e. cunoscut sub numele de Scoala austriaca. ANS: C 6. Caracteristicile nevoilor umane. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. nevoile au caracter dinamic si complementar;

B. nevoile se caracterizeaza prin faptul ca sunt limitate; C. nevoile sunt neregenerabile; D. nevoile sunt concurente; E. nevoile sunt reproductibile. a. A+B; b. C+D+E; c. A+C+D+E; d. A+D+E; e. B+D+E ANS: D 7. Resursele derivate definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. mijloacele de productie; B. factorul de productie capital; C. bogatiile subsolului; D. instalatii, materii prime, materiale; E. fondul forestier si cinegetic. a. A+C+E; b. C+D+E; c. A+B; d. A+B+E; e. A+B+D. ANS: E 8. Definirea costului de oportunitate. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 9. Clasificarea legilor economice – legea diviziunii muncii. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si

stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: C 10. Clasificarea legilor economice – legea profitului. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: A 11. Clasificarea legilor economice – legea acumulării. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: B 12. Caracteristicile nevoilor umane – caracterul complementar al nevoilor Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 13. Componentele resurselor economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 14. Resursele materiale – definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 15. Structura pe sectoare a activitătii economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 –

35. RAS. ? 16. Costul de oportunitate – definire. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 17. Costul de oportunitate – exemplificări. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 18. Economia de piată directionată de consum. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. AgenŃii economici, pp. 36 – 60. a. un rol minim interventiei statului in viata agentilor economici si fortelor pietei; b. la baza cresterii economice stau promovarea spiritului intreprinzator si o mare mobilitate a preturilor de productie; c. un rol foarte mare statului si un rol minim fortelor pietei; d. un rol principal, virtutilor eficientei pietei, indeosebi pe termen lung, dupa schemele “imbogatirii rapide”, acordandu-se o atentie speciala echitatii si problemelor sociale; e. asigurarea securitatii si protectiei salariatilor, pe plan social, iar statul isi foloseste autoritatea asupra sectorului privat prin sprijinirea producatorilor si mai putin a consumatorilor. ANS: B 19. Economia de schimb – caracteristici generale. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. Agentii economici, pp. 36 – 60. a. concurenta neloiala; b. productia de marfuri si mijlocirea schimbului direct de marfuri;

Editura Fundatiei România de Mâine. Uniunea Europeana si Japonia. utilizarea bunurilor de care beneficiaza. Bucuresti.c. b. b. Economia de piaŃă: caracterizare generală.). Capitolul 2. specializarea consumatorilor. Editura FundaŃiei România de Mâine. in raport cu cei mai multi producatori. Mecu. libertatea economica. ANS: A 23. . Bucuresti. intr-o activitate.). ANS: A. a agentilor economici. dreptul de posesiune. Răspuns: Enache. I. Vol. A. autonomizarea agentilor economici. Atributele proprietătii. ANS: E 20. concurenta si fomarea preturilor pe baza mecanismelor de interventie. d. instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului. 36 – 60. Capitolul 2. c. 36 – 60. 36 – 60. (2007). proprietatea privata si pluralismul formelor de proprietate. Capitolul 2. schimbul de bunuri si servicii. intr-o activitate. e. Constantin (coord. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. pp. a. a. Bucuresti. Economia socială de piată. Economia de piată: caracterizare generală.C. SUA. America de Nord. Constantin. d. Răspuns: Enache. Capitolul 2. I. c. Japonia. d. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei Occidentale. specializarea producatorilor. Constantin (coord. a. Vol.). creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. Răspuns: Enache. Agentii economici. Constantin (coord. Economie politică. Mecu.). Constantin (coord. C. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate. (2007). c. realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate. pp. Economia de piată: caracterizare generală. E. d. 36 – 60. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate. pp. e.E ?? 22. Care sunt conditiile cumulative ale functionării economiei de piată contemporane? Răspuns: Enache. Constantin. (2007). e. B. Economie politică. AgenŃii economici. Avantajul absolut. Constantin. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri. realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate. in raport cu ceilalti. AgenŃii economici. Economie politică. Economie politică. in general. Mecu. Bucuresti. Editura Fundatiei România de Mâine. moneda si inflatia. e. pp. D. conform prevederilor legale. (2007).B. b. Agentii economici. Economia de piată: caracterizare generală. Vol. Constantin. I. I. ANS: D 21. Mecu. in raport cu ceilalti. in raport cu oricare alt producator.

A+B+C+D. Economie politică. b.). invatamant elitist. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. 36 – 60. I. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. B. e. A+D. cat si capitalurile. pp. c. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul renan al economiei de piată? Răspuns: Enache. Bucuresti. Economie politică. A+B+C. protectia fiind o problema individuala. saracie). D. c. Modelul neoamerican al economiei de piată. pp. fiind impozitate atat veniturile. cat si capitalurile. d. Economia de piaŃă: caracterizare generală. fiscalitatea directa este ridicata. C. b. (2007). (2007). cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. Agentii economici. B+C.). A+D+E. A+D+E. C. I. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. Vol. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. d. Capitolul 2. E. (2007). B+C+E. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. A+B+C. protectia fiind o problema individuala. Mecu. Editura . ANS: B 24. a. si are tendinte de reducere. Constantin (coord. Constantin (coord. Constantin. si are tendinte de reducere. B+C+D. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul neoamerican al economiei de piată? Răspuns: Enache.). Răspuns: Enache. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. Economia de piată: caracterizare generală. invatamant elitist. Capitolul 2.a. e. B+C+D. 36 – 60. A. fiind impozitate atat veniturile. I. Bucuresti. ANS: A 26. saracie). B+D+E. Mecu. c. Vol. C+D+E. C+D+E. A+B+C. C+D+E. Mecu. boala. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. b. Editura FundaŃiei România de Mâine. Constantin (coord. Agentii economici. A. Vol. d. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. D. fiscalitatea directa este ridicata. Constantin. E. Economie politică. ANS: B 25. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. a. B. boala. e.

Care este noua viziune a modelului keynesian. b. Suedia. Diferentieri între modelul neoclasic si modelul keynesian al economiei de piaŃă. D. ANS: A 27. Finlanda. Constantin. D. B. e. A+C. Bucuresti. (2007). inflatiei. Mecu. Răspuns: Enache. D+E. a. Austria si Japonia. care pune bazele studierii echilibrului macroeconomic (echilibrului general)? Răspuns: Enache. Economie politică. Editura Fundatiei România de Mâine.Fundatiei România de Mâine. E. I. pp. Vol. I. C. pp. B+C. Olanda. B. Economie politică. B+C+E. A+C. e. ipotezelor privind inclinatia marginala spre consum si spre investitii (sau economii). Marea Britanie. Bucuresti. Mecu. . Austria si Japonia. b. Suedia. Danemarca. ANS: D 29. B+D+E. a. pp. somajului. (2007).). A+D. b. monedei (considerata o marfa ca oricare alta. 36 – 60. AgenŃii economici. d. Constantin. Constantin (coord. SUA. E. D. Marea Britanie. Capitolul 2. tarile industrializate din Asia. B+D+E. tarile industrializate din Asia. Capitolul 2. c. Finlanda. Modelul renan al economiei de piată. B. Noua Zeelanda. d. ANS: B 28. c. Norvegia. A+B. Australia. Capitolul 2. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Norvegia. Bucuresti. D+E. C. Danemarca. Economia de piaŃă: caracterizare generală. 36 – 60. c. a. d. Editura FundaŃiei România de Mâine. 36 – 60. A. A. AgenŃii economici. ratei profitului intr-o economie concurentiala. Elvetia. A. Elvetia. deci cu anumite trasaturi). C. Constantin (coord. Noua Zeelanda. A+B+C. A+B. SUA. Olanda. E. AgenŃii economici. Vol. e. A+B+C. Australia. A+B+C.). Economia de piaŃă: caracterizare generală. D+E.

c. Economie politică. subordonata prioritar cumparatorului. (2007). C. e. ANS: A 30.ro. pp. d. Răspuns: Enache. Capitolul 2. B+C. c. Economia de piată: caracterizare generală. Japoniei. Răspuns: Enache. priveste echilibrul pe termen scurt. pp. Biblioteca virtuală. arata ca este gresit sa se extrapoleze functionarea nivelului microeconomiei la nivel macroeconomic. presupune ca sistemul economic poate fi in echilibru la ocupare deplina. Capitolul 2. C+D+E. SUA. Economia de piată ghidată administrativ. Caracterizarea economiei de piaŃă A. Economia de piată directionată de consum.ro. c. B+D+E. A+C+D.). Biblioteca virtuală.spiruharet. d. Capitolul 2. e. Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. a. descentralizata. d. b. Economie politică. ANS: D 31. arata ca pe termen scurt. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. bipolara. E. ANS: A 32. Sinteze curs. A+B+C. Răspuns: www. Bucuresti. si trebuie ca acesta din urma sa fie modelat conform propriilor legitati. flexibilitatea preturilor si salariilor nu se verifica. B. b. SUA. b. a. Agentii economici. 36 – 60. D. c. I. Caracterizarea economiei de piaŃă A. AgenŃii economici. a. a. Japoniei. Vol. Mecu. Constantin (coord. 36 – 60. Australiei si Noii Zeelande. priveste echilibrul pe termen lung. . Vol. Capitolul 2. (2007). Constantin (coord. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. Trăsăturile economiei de piaŃă.). E. D. e. tarilor UE. de calcul in expresie monetara. C. Bucuresti. tarilor UE. Sinteze curs. B+C+E.spiruharet. b. B. Editura FundaŃiei România de Mâine. Constantin.Răspuns: www. B+C+D. Mecu. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Australiei si Noii Zeelande. I. centralizata. D+E.

a. d. subventiile de exploatare. Caracteristicile sistemului de piete.ro. D+E. e. d. A. produsul intern brut (PIB). e. valoarea de piata a bunurilor produse. Vol. a. cifra de afaceri. . ANS: B 33.d. (2007). B. Vol. cumpararea de valuta. Mecu. Constantin. venitul national. venitul national. AgenŃii economici. ANS: B 34. Capitolul 2. Sinteze curs. PiaŃa. I. A+B+C. Mecu. Economie politică. valoarea adaugata. donatiile. Capitolul 2. Bucuresti. I. Economie politică. Răspuns: Enache. Bucuresti. actele de vanzare – cumparare. I. Vol. I. Economie politică. Constantin (coord. Răspuns: Enache. Indicatori de măsurare a rezultatelor finale ale activitătii economice. Economie politică. Componenta tranzactiilor unilaterale. A+B+D. b. Cererea si oferta RAS. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Mecu. A+B+C+D. D+E. c. e. Agentii economici. ANS: E 35. (2007). Bucuresti. B+E. produsul intern brut (PIB). Răspuns: www. (2007). b. c. Economia de piată: caracterizare generală. Capitolul 2. C. Editura Fundatiei România de Mâine.). Economia de piaŃă: caracterizare generală.). Vol. Răspuns: Enache. E. Editura Fundatiei România de Mâine. valoarea de piata a bunurilor produse. e. D. Capitolul 3. Biblioteca virtuală. AgenŃii economici. c. Constantin. pp. Constantin (coord. (2007). Indicatori de măsurare a rezultatelor globale ale activitătii economice. a. 36 – 60. ? 37. Răspuns: Enache. contributiile pentru asigurari sociale.spiruharet.). valoarea adaugata. ANS: E 36. d. cifra de afaceri.). A+C+D. pp. Constantin (coord. Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu. Constantin. 36 – 60. 36 – 60. Constantin (coord. Constantin. b. pp. Oferta perfect elastică.

Răspuns: Enache. oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul. c. pp. (2007). Economie politică. Economie politică. ec/v = 0. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia cantitatii oferite dintr-un bun. d. Constantin. tinzand spre infinit. b. ANS: C 40. Capitolul 3. se manifesta atunci cand variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun. relatia dintre cerere si pret. Vol. la orice variatie a pretului. ec/v = 1. Mecu. e. e. PiaŃa. I. Bucuresti. PiaŃa. Capitolul 3. d. Constantin (coord. Vol. pp. c. pp. Constantin. ec/v > 1. a. Capitolul 3. c. Cerea si oferta. Constantin (coord. Bucuresti. Coeficientul de elasticitate a cererii fată de venit.Editura Fundatiei România de Mâine. in cadrul careia. Ecp < 0. Răspuns: Enache. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport de pret . a. ANS: D 39. relatia dintre cerere si pret. intentia pretului este zero. Constantin. Cerea si oferta. Vol. Capitolul 3. in cadrul careia. I. Editura Fundatiei România de Mâine. Piata.). (2007). cererea evolueaza in sens invers fata de pret. a. raportul dintre variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun si variatia relativa a venitului. Ecp <1. Vol. Mecu. Constantin (coord. e. a. I. Constantin. reflecta situatia in care. Economie politică. la un nivel dat al pretului. d. ANS: B 38. Economie politică. 61 – 83. 61 – 83. Coeficientul de elasticitate directă a cererii diferitelor bunuri normale în raport cu preŃul. pp. (2007). cantitatea oferita sa creasca continuu. Mecu. 61 – 83. Capitolul 3. c. apare numai teoretic. Piata. Cerea si oferta. Bucuresti. Piata. pp. Mecu. d. Ecp =1. ec/v < 0. b. ec/v < 1. se caracterizeaza prin aceea ca modificarea ofertei este mai mica decat variatia pretului. Editura Fundatiei România de Mâine. b.). presupunand ca. .). Cerea si oferta. Editura Fundatiei România de Mâine. I. Ecp > 0.). are un loc atunci cand variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Bucuresti. Răspuns: Enache. 61 – 83. Ecp = 0. 61 – 83. Constantin (coord. Editura Fundatiei România de Mâine. b. in acest caz. oferta nu se modifica. Cerea si oferta. e. (2007). Ce reprezintă elasticitatea cererii fată de venit? Răspuns: Enache. ANS: D ?? 41. Bucuresti.

ANS: C 45. a. Răspuns: Enache. Capitolul 3. I. si. modificarea cererii este mai mare decat modificarea pretului. RAS. 61 – 83. Vol. ANS: A 46. -1 < ec/p <-y. Vol. 61 – 83. modificarea ofertei este egala cu modificarea pretului. Editura FundaŃiei România de Mâine. Vol. ? 44.). b. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului. Oferta inelastică – caracteristici. Bucuresti. . 61 – 83.). 61 – 83. d. pp. a. Economie politică. Bucuresti. si. scaderea preturilor bunurilor normale. Cerea si oferta. si. Constantin. ANS: C 42. ANS: E 43. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. ec/p = 0. deci. Constantin. Când se manifestă oferta elastică? Răspuns: Enache. -1 < ec/p < 0. si. modificarea cererii este mai mica decat modificarea pretului. deci. pp. (2007). Mecu. Constantin (coord. (2007). Cerea si oferta. (2007). variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. I. cresterea preturilor bunurilor superioare. b. Efectul Giffen. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. Capitolul 3. Constantin. modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului. c. c. Oferta perfect inelastică. d. Economie politică. Vol.). e. deci. d. PiaŃa. a. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. e. Bucuresti. Mecu. ec/p > -y. Economie politică. Constantin (coord. Cerea si oferta. Editura FundaŃiei România de Mâine. deci. Capitolul 3. I. c. pp. b.). b. scaderea preturilor bunurilor superioare. si. Capitolul 3. ec/p =1. I. Piata. Editura Fundatiei România de Mâine.a. Bucuresti. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. Oferta perfect elastică. deci. e. cresterea preturilor bunurilor inferioare. Cerea si oferta. pp. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. c. PiaŃa. Răspuns: Enache. PiaŃa. d. modificarea ofertei este mai mare decat modificarea pretului. Economie politică. Răspuns: Enache. Constantin (coord. scaderea preturilor bunurilor inferioare. Mecu. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. variatia cererii este mai mare decat variatia pretului. Constantin (coord. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. Constantin. Mecu. e. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate.

Capitolul 3. Constantin. iar variatia pretului sa fie zero. cantitatea oferita ramane constanta.). Editura FundaŃiei România de Mâine. Constantin. c. . Bucuresti. Constantin. 61 – 83. tinzand spre infinit. Constantin (coord. cand utilitatea marginala devine negativa. variatia pretului fiind zero. Răspuns: Enache. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. ANS: D 48. (2007). cantitatea ceruta sa creasca continuu. Economie politică. Bucuresti. Bucuresti. d. iar variatia pretului sa fie zero. Răspuns: Enache. a. Capitolul 4. a. b. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Mecu. cantitatea oferita ramane constanta. Comportamentul consumatorului. Constantin (coord. Constantin. cantitatea oferita sa scada continuu. c. variatia pretului fiind zero. Constantin (coord. Economie politică. e. tinzand spre infinit. rezulta din reactia obiectiva a indivizilor in raport cu bunurile. Vol. ANS: B 47. Constantin (coord. b. la cel mai inalt consum dintr-un produs. Editura FundaŃiei România de Mâine. cantitatea oferita sa creasca continuu. cantitatea ceruta sa scada continuu. c. I.). PiaŃa. Vol. pp. Capitolul 3. Bucuresti.). b. d. Capitolul 4. Mecu. Când se manifestă oferta cu elasticitate unitară? Răspuns: Enache. cand utilitatea marginala este mai mare decat zero. Mecu. este aceeasi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei multimi omogene. (2007). (2007). variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. Mecu. Utilitatea economică – definire. Cerea si oferta. I. b. pp. ANS: B 50. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: A 49. (2007). e. este data de pretul la care poate fi cumparat bunul respectiv. Economie politică. pp. Vol. este data de cantitatea in care este oferit bunul respectiv. Comportamentul consumatorului.). Conceptul de utilitate economică în gândirea economică neoclasică (marginalistă). d. 61 – 83. Cerea si oferta. Vol. Punctul de saturaŃie. e. Bucuresti. Economie politică. 84 – 99. c. Editura Fundatiei România de Mâine. pp. d. Comportamentul consumatorului. variatia cererii este egala cu variatia pretului. Editura Fundatiei România de Mâine. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. a. I. Capitolul 4. PiaŃa. Răspuns: Enache. cand utilitatea marginala devine nula. I. I. Economie politică.Răspuns: Enache. (2007). Constantin. a. e. dupa care utilitatea marginala devine nula. Constantin (coord.). 84 – 99. presupune stabilirea unei relatii intre caracteristicile bunului si cel putin o nevoie a consumatorului. Mecu.

Conceptul de uilitate în gândirea economică clasică. utilitatea lui satisface o trebuinta sociala. d. ANS: A 53. Determinarea utilitătii economice totale (U) a unei multimi omogene de bunuri. (2007). d. b. a. Mecu.). Capitolul 4. insumarea utilitatii individuale a tuturor unitatilor din bunul respectiv. Mecu. d. (2007).pp. Economie politică. Constantin. Constantin (coord. utilitate economica au bunurile de care cineva are nevoie. pp. pe care nu le detine si pe care trebuie sa le cumpere. Bucuresti. B+D. ANS: C 52. Constantin (coord. utilitate economica au toate bunurile indiferent daca le-a produs sau nu consumatorul. c. Bucuresti. pp. provine din munca cheltuita pentru producerea marfii respective. Comportamentul consumatorului. b. c. Editura Fundatiei România de Mâine. Bucuresti. . I. cat si raportarea lor la o trebuinta a neposesorului (neproducatorului) marfii. produsul dintre utilitatea unei unitati dintr-un bun omogen (ui) si numarul de produse de acelasi fel ce alcatuiesc multimea respectiva (xi). e. Calitatea bunurilor economice. Răspuns: Enache. 84 – 99. doar activitatea depusa in procesul circulatiei si consumului. b. Constantin (coord. c. B. munca incorporata in bunul respectiv. d.). Vol. Economie politică. Vol. E. (2007). pp. A. a. Economie politică. insumarea utilitatii marginale cu utilitatile individuale. Constantin. 84 – 99. B+E. ANS: A 51. masura sau gradul in care produsul. A+C. Mecu. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. sau mai precis. 84 – 99. Capitolul 4. Vol.). B+C. provine din gradul in care se asigura oferta pe piata unui bun. e. provine exclusiv din existenta materiala a marfii. este data de munca ce a fost cheltuita pentru obtinerea bunului respectiv. Capitolul 4. produsul dintre utilitatea marginala si utilitatile individuale. utilitatea unui bun economic. numai bunurile libere au utilitate economica. c. I. Comportamentul consumatorului. Comportamentul consumatorului. produsul dintre utilitatile individuale. a. Răspuns: Enache. 84 – 99. C. utilitatea economica cuprinde (exprima) atat proprietatile corporale ale bunului. e. D. aprecierea subiectiva pe care un consumator o acorda unui anumit bun. Editura Fundatiei România de Mâine. b. provine din aprecierea subiectiva pe care consumatorul o acorda bunului respectiv. Constantin. Răspuns: Enache. I. Editura Fundatiei România de Mâine. a.

e. d. D. o cheltuiala minima. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. A+B+C.). Constantin. contemporana. (2007). A+B. c. la diverse cantitati dintr-un bun. Rata marginală de substitutie. functia de utilitate asociaza un numar. face abstractie de interdependenta dintre utilitatea diferitelor bunuri consumate. e. b. Comportamentul consumatorului. 84 – 99. fiziocrata. a. Vol. Economie politică. Răspuns: www. Bucuresti. ANS: B 57. Economie politică. Răspuns: Enache.). a. D+E. Capitolul 4. Constantin (coord.). Vol. Comportamentul consumatorului A.e. marginalista. B. Mecu. consumatorul utilizeaza simultan mai multe categorii (genuri) de bunuri economice. Bucuresti. Constantin. Constantin. Când se realizează optimul consumatorului? Răspuns: Enache. b. nu se mai foloseste ipoteza potrivit careia consumatorul este capabil sa masoare utilitatea tuturor unitatilor de bunuri consumate. Bucuresti. e. 84 – 99. Capitolul 4. Editura FundaŃiei România de Mâine. denumit indicator de satisfacere sau de utilitate. C. ANS: B ?? 56.ro. ANS: E 55. Sinteze curs. . b. d. mentinerea obiceiurilor de consum anterioare. C+D+E. Comportamentul consumatorului. pp. Limite ale teoria utilitătii cardinale. I. Biblioteca virtuală. clasica. Capitolul 4. mercantilista. d. C+D. este foarte greu de presupus ca un consumator poate cunoaste si masura toate caracteristicile utile ale bunurilor consumate. a.spiruharet. Capitolul 4. Care scoală de gândire economică a fost preocupată de măsurarea utilitătii? Răspuns: Enache. Vol. c. Constantin (coord. A+D. Mecu. Comportamentul consumatorului. I. I. maximum de satisfactie (utilitate). Mecu. pp. minimum de satisfactie (utilitate). mentinerea constanta a utilitatii (satisfactiei). (2007). Economie politică. ANS: A 54. c. Editura FundaŃiei România de Mâine. care au doze si utilitati diferite. Constantin (coord. E.

(2007). c. I. Vol. d. B. b. B. d. (2007). 84 – 99. Capitolul 4. b. b.).). Comportamentul consumatorului. ANS: A 59. c. Constantin.pp. Vol. e. c. Mecu. C+D. utilitatea marginala este nula. B+C. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). e. b. utilitatea totala sa fie maxima. I. A+D. ANS: B 58. fie nul. d. utilitatea totala sa fie nula. D. utilitatea totala sa fie minima. 84 – 99. a. Economie politică. pretul unui bun trebuie diminuat pentru a permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. utilitatea totala sa fie constanta. A+E. Economie politică. Constantin (coord. unitatile suplimentare consumate dintr-un bun vor oferi din ce in ce mai putina satisfactie consumatorului. Economie politică. I. Capitolul 4. Vol. a. C. 84 – 99. A. Ce exprimă curba de indiferentă? Răspuns: Enache. pp. fie egal cu utilitatea totala. pretul unui bun trebuie sa cresca pentru a nu permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. fie maxim. Mecu. Constantin (coord. utilitatea totala este maxima. d. 84 – 99. Comportamentul consumatorului. fie minim. Comportamentul consumatorului. pp. E. Capitolul 4. e. Bucuresti. Bucuresti. utilitatea totala sa fie egala cu utilitatea marginala. utilitatea totala este nula. ANS: C 60. utilitatea marginala este minima. . c. Editura Fundatiei România de Mâine. Bucuresti. pp.). Ce precizează legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. Constantin. Mecu. utilitatea marginala este maxima. Constantin. a. Cum sunt utilitatea marginală si utilitatea totală în punctul de saturatie al consumului? Răspuns: Enache. Constantin (coord. Editura Fundatiei România de Mâine. utilitatea totala este descrescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintrun bun. a. ramana acelasi.

(2007). când utilitatea marginală a unui bun este pozitivă. c. Comportamentul producătorului. H. c. I. Economie politică. Keynes. Bucuresti. Constantin. b. (2007). Constantin. Mecu. pp. pp. K. ANS: D 64. I. b. Editura Fundatiei România de Mâine. e. Capitolul 5. Vol. Economie politică. exprima raportul dintre sporul de productie si cresterea capitalului. reprezinta inversul coeficientului mediu al capitalului. P. Capitolul 4. Combinarea factorilor de producŃie. Editura Fundatiei România de Mâine. Editura FundaŃiei România de Mâine. este egala cu zero. Vol. coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalul fix. pp. Gossen. Constantin. Mecu. Cine a formulat pentru prima dată legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. Bucuresti.). Capitolul 4. pp. a. creste. J. Ce exprimă raportul dintre uzura capitalului fix si capitalul fix? Răspuns: Enache. d. ANS: B 61. Editura Fundatiei România de Mâine. Samuelson. Bucuresti. Mecu. se exprima ca raport intre capitalul utilizat si productia obtinuta. (2007). este inversul coeficientului marginal al capitalului. 100 – 130. Constantin (coord. . d. Constantin. d. b. este maxima. Constantin (coord. M. Mecu.). 100 – 130. ANS: A 63. coeficientul uzurii capitalului. este constanta. Comportamentul producătorului. coeficientul starii fizice sau al starii de utilitate a capitalului fix. Combinarea factorilor de producŃie. Economie politică.). c. I. Răspuns: Enache. a. e. A.e. coeficientul capitalului fix. a. 84 – 99. Economie politică. scade. G. (2007). Capitolul 5. utilitatea totala este crescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun. b. c. Constantin (coord. reprezinta suplimentul productiei antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului. I. Constantin (coord. Productivitatea medie a capitalului. d. 84 – 99. e. Vol. Cum este utilitatea totală resimtită de către un consumator prin mărirea cantitătii consumate din bunul . Engel. Comportamentul consumatorului. dar descrescătoare? Răspuns: Enache. ANS: A 62. Becker.). Bucuresti. Vol. Comportamentul consumatorului. a.

d. (2007). datorita amortizarii accelerate. I. deprecierea capitalului fix. (2007). durata de functionare. reducerea somajului. deoarece se vor folosi utilaje mai performante. Constantin. pp. 100 – 130. a. A. scaderea timpului liber.68. profituri mai mari. b. Amortizarea capitalului fix – definire. Constantin (coord. Combinarea factorilor de producŃie.). cheltuielile de productie. b. c. 100 – 130. d. coeficientul uzurii capitalului. 100 – 130. Capitolul 5. Ce implică pentru proprietar uzura morală a capitalului fix? Răspuns: Enache. Comportamentul producătorului. Comportamentul producătorului. pierderi sau costuri mai mari pentru ca sunt inlocuite utilajele mai vechi. recuperarea treptata a capitalului fix. Editura Fundatiei România de Mâine. Economie politică. Capitolul 5. Constantin (coord. veniturile realizate de firma. E. pp. Constantin (coord. I. De cine depinde cota de amortizare? Răspuns: Enache. pp. c. un consum de capital fix. a. Răspuns: Enache. A+D. Bucuresti. costuri mai mici. Combinarea factorilor de producŃie. coeficientul capitalului tehnic. dar mai ieftine. Capitolul 5. Mecu. 100 – 130. Mecu. Combinarea factorilor de producŃie. Combinarea factorilor de producŃie.). Economie politică. sporirea timpului liber. uzura fizica. Care este efectul sporirii productivitătii medii a muncii? Răspuns: Enache. c. Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: D 66. cresterea duratei muncii. Constantin (coord. ANS: B . pp.). d. C. ANS: C 67. b. a. e. I. e. (2007). Bucuresti. cresterea vanzarilor. I. Constantin. Mecu. a.). b. Constantin.e. D. B. Editura FundaŃiei România de Mâine. cresterea populatiei ocupate. Bucuresti. o cheltuiala de productie. e. C+E. Vol. Bucuresti. Comportamentul producătorului. Economie politică. Vol. Vol. scaderea costului datorita aparitiei unor utilaje similare. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). . un venit de productie. Vol. Comportamentul producătorului. Economie politică. Capitolul 5. Mecu. Constantin. ANS: B 65.

Constantin. c. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. productivitatea medie si productia scad. b. pp. a altui factor. d. Mecu. Mecu. Răspuns: Enache. Economie politică. B. a.). Vol. B+D. d. Capitolul 5. ANS: C 72. ceilalti fiind neschimbati. (2007). productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. a. Vol. Ce reprezintă productivitatea marginală a unui factor de productie? Răspuns: Enache. daca toti factorii de productie raman neschimbati. pp. cercetarii stiintifice. Combinarea factorilor de producŃie. A. C+D. 100 – 130. productivitatea medie scade. (2007). Capitolul 5. Vol. Combinarea factorilor de productie. Economie politică. sporul productiei. Relatia productivitate medie – productivitate marginală – producŃie. d. Mecu. A+B. ceilalti reducandu-si consumul cu o unitate. B+C. ANS: B 71. Capitolul 5. A+C. productivitatea medie scade si productia creste. I. 100 – 130. Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. Comportamentul producătorului. I. Comportamentul producătorului. E. ANS: D 69. tot cu o unitate. Editura Fundatiei România de Mâine. e. A+D+E. I. ANS: B 70. Comportamentul producătorului. concurentei. e. c. Constantin (coord. pp. Editura Fundatiei România de Mâine.c. productivitatea medie scade si productia creste.). iar productia nu se modifica. Constantin (coord. sporul de productie obtinut prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv. D. Economie politică. mecanici. Factorii de dependentă ai nivelului si evolutiei productivitătii. 100 – 130. Constantin. c. actiunii factorilor naturali. d. b. sporul de productie obtinut prin reducerea cu o unitate a unui factor si cresterea. a. Bucuresti. utilizarii necorespunzatoare.). Care sunt cauzele care conduc la producerea uzurii fizice a capitalului fix? Răspuns: Enache. Constantin (coord. B+D. C. b. (2007). e. e. Bucuresti. productivitatea medie si productia cresc. progresului tehnic. . Bucuresti. Combinarea factorilor de producŃie. A+E.

A+B+C. Economie politică. Economie politică. B. A+C+D. (2007). B+C+D. in conditiile in care ceilalti factori sunt presupusi constanti. Constantin. Răspuns: Enache. Constantin (coord. I. Constantin (coord. pp.). Bucuresti. Editura FundaŃiei România de Mâine. C+D+E. RAS. calitatea factorilor de productie utilizati. Vol. Combinarea factorilor de producŃie. WL = L/Q 74. I. ? 76. Bucuresti. adică sub forma capacitătii (posibilitătii) fortei de muncă de a crea. Ea se exprimă prin relatia: WmL = YQ/YL sau ca derivata partială a funcŃiei de productie in raport cu factorul muncă: WmL = dQ/dL. B+C+D+E. Comportamentul producătorului. ca productivitate marginală. Vol. Mecu. Combinarea factorilor de producŃie. Productivitatea muncii exprimă eficienta cu care este consumată munca.). pp. Răspuns: Enache. cantitatea factorilor de productie utilizati. Productivitatea marginală a muncii (WmL) reprezintă suplimentul de producŃie (YQ) obtinut ca urmare a utilizării unei cantităti suplimentare de muncă (YL). Bucuresti. respectiv. 100 – 130. Comportamentul producătorului. 100 – 130.Răspuns: Enache. Determinarea amortizării. Ea poate fi inteleasă si ca fortă productivă a muncii. c. RAS. Mecu. b. E. Editura FundaŃiei România de Mâine. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin (coord. C. (2007). Determinarea productivitătii medii a muncii. Vol. Răspuns: Enache. Determinarea productivitătii marginale a muncii.). Constantin. 75. calitatea produselor pe piata. (2007). 100 – 130. I. Determinarea indicelui productivitătii medii a muncii. RAS. Combinarea factorilor de producŃie. Economie politică.). eficienta muncii este identificată cu productivitatea muncii. Combinarea factorilor de producŃie. Capitolul 5. Mecu. A. un anumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii. Editura Fundatiei România de Mâine. D. Bucuresti. I. (2007). pp. conditiile naturale. Productivitatea muncii se poate determina ca o mărime medie si. ANS: C 73. nivelul pretului bunurilor fabricate. e. Raportul dintre productie (Q) si factorul muncă (L) sau dintre muncă si productie măsoară productivitatea medie a muncii (WL). pp. d. Economie politică. Comportamentul producătorului. Constantin. Constantin (coord. . 100 – 130. Capitolul 5. a. WL = Q/L. Constantin. Capitolul 5. De obicei. Mecu. Comportamentul producătorului. Vol. Capitolul 5. intr-o perioadă de timp.

Sinteze curs.Răspuns: Enache. Capitolul 6.ro. Costul fix (CF) reflectă acele cheltuieli ale intreprinderii care.cresterea. Relatiile de dependentă dintre costul variabil si productie.spiruharet. este determinată de: consumul tehnologic de factori de productie. Răspuns: www.ro. ? .spiruharet. iluminat. ? 80. chirii. RAS. intreprinderea le suportă independent de evolutia productiei. Costul total (CT) reprezintă suma costurilor fix si variabil. insă. Răspuns: www. Răspuns: www. Biblioteca virtuală. cheltuielile de intretinere. Costul total mai poate fi determinat: ca produs intre costul total mediu (CTM) si producŃie (Q): CT CTM ⋅Q sau ca produs intre productie (Q) si costul marginal (Cmg) cand acesta din urmă este egal cu costul total mediu: CT Q⋅Cmg cand Cmg CTM . Costul de producŃie. Capitolul 6. ? 77. RAS. Astfel. Pe termen lung. Costul de productie. Cand volumul productiei se schimbă. Deosebirea dintre ele constă in aceea că in timp ce costul variabil porneste. RAS. sunt independente de volumul productiei obtinute: amortizarea capitalului fix. Biblioteca virtuală. pp. variatia costului total este determinată numai de evoluŃia costului variabil. Biblioteca virtuală. Costul de productie. cand volumul productiei sporeste. pe termen scurt. in mod necesar. Capitolul 6. RAS. volumul productiei. Capitolul 6. Biblioteca virtuală.ro. costul total creste in aceeasi măsură in care sporeste costul variabil. nu afectează variatia costului global total si nici costul marginal. descresterea sau chiar nivelul zero. sunt egale. la un moment dat.ro. pe termen scurt. Constantin.spiruharet. RelaŃia cost marginal – cost variabil mediu – productie. care nu este afectat de productia zero. Constantin (coord. costul fix. 100 – 130. Costul de producŃie. Pe termen scurt. Capitolul 6. salariile personalului administrativ.). Economie politică. care se poate modifica datorită investitiilor. Mărimea costului total. 78. dobanzi etc. RAS.spiruharet. CT = CF + CV . Sinteze curs. incălzit. Sinteze curs. Sinteze curs. Răspuns: www. el fiind o functie crescătoare a capacitătii de productie. Mecu. 79. Costul total mediu si factorii săi de influentă. . Comportamentul producătorului. Combinarea factorilor de producŃie. ? 81. Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei . cresterile costului total si ale costului variabil. Biblioteca virtuală. de la zero dacă productia este zero. Răspuns: www. Vol. nivelul preturilor de procurare a factorilor de productie. Costul de productie. Sinteze curs.ro. costul total porneste de la nivelul costului fix. RAS. Capitolul 5. Costul fix – componentă. Costul marginal. costul fix devine variabil. Bucuresti.spiruharet. (2007). pe termen scurt. I. Editura Fundatiei România de Mâine.

Capitolul 8. antrenate de investitiile consistente facute de agricultori.ro. Constantin (coord. Vol. Sinteze curs. Răspuns: Enache. Capitolul 6. statul va trebui sa acopere pierderile inregistrate de producatorii agricoli prin garantarea pretului. un neajuns al pretului garantat de stat este acela ca in situatiile inregistrarii unor supraproductii. Definirea duopolului bilateral. in vederea sporirii productiei si a veniturilor viitoare. Editura Fundatiei România de Mâine. c. Salariul real. pp. Mecu.).ro. Economie politică. e. Răspuns: www. Biblioteca virtuală. . (2007). Productivitatea capitalului – factori de dependentă Răspuns: www. Constantin (coord. Constantin. Constantin (coord. Sinteze curs. trustul si holdingul. aparitia de suprastocuri. Sinteze curs. RAS. care vor fi mai mari decat pretul de piata datorat excesului de oferta. Remunerarea factorilor de productie a. Capitolul 7. 167 – a. ? 85. ANS: D 87. 167 – RAS.spiruharet. un neajuns al preturilor garantate este acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. Costul de productie. RAS.spiruharet. b.spiruharet. Răspuns: Enache. 167 – a. (2007). trustul si cartelul. (2007). Concurenta si formarea preturilor. un neajuns al preturilor garantate este. in ceea ce priveste productia agricola. Economie politică. Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. Care este consecinta nedorită a pretului garantat de stat? Răspuns: Enache. Economie politică. Oligopolurile concertate. Capitolul 7.). explicite. societatea de holding si societatea de participare. d. Costul de productie. e. Bucuresti. b. Biblioteca virtuală. ANS: C 86. acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. c. pp. Concurenta si formarea preturilor. intelegeri secrete si trusturi. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal.82. Biblioteca virtuală. Mecu. in ceea ce priveste veniturile agricultorilor.ro. pp. Vol. Bucuresti. d. I. exprese.). Capitolul 6. Factori de dependentă ai dinamicii costului total mediu pe termen scurt. I. Răspuns: www. Concurenta si formarea preturilor. ? 83. Bucuresti. favorizarea anumitor producatori dintr-o ramura. Capitolul 7. I. in detrimentul altora. Constantin. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. ? 84. Mecu.

elevii. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. ANS: B 88. d. ANS: B 90. populatia ocupata in diferite activitati profesionale. excluzand elevii. nu doresc angajarea pe un loc de munca. b.ro. c. randamentul factorilor. este o marime dinamica. care influenteaza volumul rezultatelor. acea parte a populatiei apte de munca si care desfasoara activitati profesionale. Răspuns: www. Capitolul 8. Factori care influentează salariul privit ca venit. Răspuns: www. c.B.spiruharet. ANS: B 91. persoanele care cauta un loc de munca. precum si varsta legala pentru angajare.spiruharet. care se afla in raport invers proportional cu pretul pamantului. Populatia activă.ro. volumul. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. Capitolul 8. care influenteaza volumul rezultatelor. e.ro. tinerii. Capitolul 8. Factorii de care depinde masa profitului. Factorii cu influentă directă si indirectă asupra mărimii pretului pământului. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca.D. Sinteze curs. structura si calitatea produselor concurente. Remunerarea factorilor de productie a. Remunerarea factorilor de producŃie a. scaderea preturilor terenurilor ca urmare a amplificarii fenomenului inflationist din ultimele decenii. marimea si evolutia rentei se afla intr-un raport invers proportional cu pretul pamantului. rata dobanzii bancare. Remunerarea factorilor de productie a. nivelul productivitatii muncii.b. pretul de vanzare si costul. marimea si evolutia rentei. c.E 89. studentii. persoanele ce au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica. d. Capitolul 8. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si este direct proportional cu dinamica preturilor. variind in functie de pretul factorului munca. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. Sinteze curs. Sinteze curs. e. care satisfac stagiul militar. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca.ro.spiruharet. b. e. d. b. persoanele care din diferite motive. c. ANS: A. depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice. Remunerarea factorilor de productie . Răspuns: www. tinerii care satisfac stagiul militar. viteza de rotatie a capitalului. d. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. e. cererea si oferta de capital.spiruharet. studentii.

În ce constă efectul de substitutie? Răspuns: www. ANS: E 95. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare. Care sunt componentele pietei muncii? Răspuns: www. incat sa-l stimuleze pe salariat in munca. Capitolul 9. e. Biblioteca virtuală. este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au dedus impozitul si alte retineri prevazute de lege (de exemplu. este o marime dinamica. intr-o anumita perioada. este o marime dinamica.a. Biblioteca virtuală. d. Remunerarea factorilor de productie a. care are rolul de a conduce procesul de formare profesionala. b. aspiratiilor fiecarui salariat. corespunzatoare. d. ANS: D 93. d. c. b.spiruharet. pentru fondul de somaj). Sinteze curs. c. e. Biblioteca virtuală. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si direct proportional cu dinamica preturilor. reducerea timpului liber si cresterea. substituirea unei parti a timpului de munca prin timp liber.ro.ro. Capitolul 8. raportul dintre cererea si oferta fortei de munca. c. . e. ANS: D 94. Sinteze curs. c. exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal.spiruharet.spiruharet. Sinteze curs. satisfacerea nevoilor. gradul de organizare a sindicatelor. b. reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau presteaza munca. Remunerarea factorilor de producŃie a. care-i asigura lucratorului venituri mai mari.ro. Remunerarea factorilor de productie a. cresterea timpului liber in defavoarea timpului destinat muncii. depinde de marimea productiei. Răspuns: www. care-i asigura un standard de viata relativ ridicat. Răspuns: www. reprezinta salariul nominal in care este inclus impozitul. PiaŃa muncii A. Salariul real. variind in functie de pretul factorului munca. raportul dintre productivitatea muncii si salariul real. Capitolul 8. variind in functie de factorii ce au fost evidentiati. Salariul nominal brut. Sinteze curs. este in relatie direct proportionala cu marimea salariului nominal si este invers proportional cu dinamica preturilor. a timpului destinat muncii. ANS: D 92.spiruharet. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. Biblioteca virtuală. la un nivel dat al preturilor. statul. cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata. Capitolul 8. b. e. d. cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor.ro.

B. Sinteze curs. A+B. E. B+C+D.ro.spiruharet. A+B+C. a. cresterea productivitatii muncii. Teoria segmentării pietei muncii. Biblioteca virtuală. PiaŃa muncii A. sectorul local.ro. cresterea productivitatii muncii. B+D+E. Capitolul 9. d. Răspuns: www. cresterea produsului intern brut. sectorul international. care are rolul de a pregati forta de munca. Biblioteca virtuală. a. gradul de dezvoltare a statelor lumii. Capitolul 9. migratia internationala a fortei de munca. D. c.spiruharet. D+E. sectorul secundar. Biblioteca virtuală. C+D. gradul de dezvoltare economica a statelor. b. E. A+B. c. C+D+E.ro. a. migratia internationala a capitalului. A+C+D ANS: A 97. b. b. sistemul de invatamant. sectorul zonal. A+D. PiaŃa muncii A. c. Factorii care îsi pun amprenta asupra evolutiei si dezvoltării pietei interne a muncii. D+E. D. ANS: C 98. restructurarea fiecarei ramuri a economiei nationale. Sinteze curs. sistemul legislativ cu rolul de a reglementa relatiile de munca. e. C. cresterea produsului intern brut. conditiile de salarizare si de trai diferite. . B. B. C. Răspuns: www. Capitolul 9. Răspuns: www. e. PiaŃa muncii A. D+E ANS: E 96. cumparatorii (societatile comerciale si unitatile social culturale si administrative).B. a. ofertantii sau vanzatorii. D.spiruharet. d. C. C+D+E. E. c. D. A+B+C. sectorul primar. d. Factorii care influentează evolutia si dezvoltarea pietei internationale a muncii. A+C+D. A+E. A+B+C. B+E. e. Sinteze curs. E. C+D. C. b. d.

C+D+E. criza locurilor de munca pe fondul crizei economice. D+E. e. Capitolul 9. A+C+D. B. e. Capitolul 9. E. D. e. c. ANS: A 102. D. starea de sanatate.ro. reglementeaza relatiile sociale de productie dintre salariati. piata muncii eate strict reglementata in toate structurile sale. ANS: B 101. Sinteze curs. B+C. A+B. restructurarea ocuparii este specifica austeritatii si nevoii de contracarare a recesiunii si inflatiei. B. B+C. Care sunt disfunctionalitătile pietei muncii din România? Răspuns: www. B+C+D. statul nu intervine si nu poate interveni pe piata muncii. oferta pe piata muncii este mai mica in raport cu cererea. stabileste conditiile de deplasare pe plan international a fortei de munca. a. Sinteze curs. a. De ce este considerată oportună interventia statului pe piata muncii? Răspuns: www. D. b. A+B+C. nivel de pregatire profesionala. Care sunt particularitătile prin care se caracterizează oferta de fortă de muncă? Răspuns: www. Sinteze curs. A+C+D. d. are o sfera de cuprindere mai mica decat cererea. D+E. c. d. C+D+E. C+D+E.ro. E. depinde de timpul in care se realizeaza. Sinteze curs. D+E. depinde de conditiile si mediul in care se desfasoara activitatea. a. PiaŃa muncii A. Biblioteca virtuală. C. depinde de varsta. specializare. Piata muncii A. Care sunt trăsăturile care caracterizează starea pietei muncii din România? Răspuns: www. ANS: B 99. are o sfera de cuprindere egala cu cererea de forta de munca. A+E. interconditionandu-se cu ocuparea fortei de munca. . Biblioteca virtuală.spiruharet. stabileste marimea salariilor din fiecare societate comerciala. c. C. initiaza dialogul tripartit guvern-patronat-sindicate. PiaŃa muncii A. sex. B+C.ro. are rol de legislator.spiruharet.e. C. Biblioteca virtuală.spiruharet.ro. resursele de munca au cunoscut evolutii divergente. PiaŃa muncii A. E.spiruharet. A+B+C. Capitolul 9. piata muncii are o sfera de cuprindere limitata. B. b. Biblioteca virtuală. Capitolul 9. B. b. d. ANS: D 100.

ANS: E 105. initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni. Răspuns: www. Sinteze curs. d. a. Capitolul 10. c.spiruharet. an de an. A+C+D. b.ro. Factorii care actionează asupra nivelului dobânzii si a ratei dobânzii. D. D+E. b. a. cresterea. c. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar .D 104. marimea si dinamica profitului. Biblioteca virtuală. d. durata creditului. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. cererea pe piata muncii este egala cu oferta de forta de munca. B+E. d. Capitolul 10. d. Capitolul 10. Care sunt motivatiile cererii agregate de monedă? Răspuns: www. cererea si oferta de capital de imprumut. persoanelor fizice si juridice. a gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de scolarizare. Sinteze curs. ANS: B 103. ANS: A. e.ro.spiruharet. A+E. motivul precautiei.ro. C+D+E. Sinteze curs. C+D+E. E. Capitolul 10. inflatia. c.spiruharet. B. A+B+C. E. D.spiruharet. e. b. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. b. conducerea operatiunilor de casa ale agentilor economici care solicita acest lucru. rata dobanzii. ANS: E 106. riscul pentru cei ce acorda capitalul de imprumut. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Sinteze curs. Care sunt operatiunile pasive efectuate de bănci? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. C. motivul prudentei. Care sunt operatiunile active efectuate de bănci? Răspuns: www. Biblioteca virtuală.ro. Biblioteca virtuală. motivul speculatiei. e. cererea pe piata muncii este mai mare decat oferta de forta de munca.C. D+E.B. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare ale societatilor comerciale.C. rata profitului. B+D. A+B+C.

Biblioteca virtuală. Bancii Nationale. societatilor de asigurari.ro. e. e.spiruharet. Banc Post. Biblioteca virtuală. bancile de depozit propriu-zise. Sinteze curs. d. Sinteze curs. ANS: D 107. operatiuni cu aur. c. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. a. C. B+C.spiruharet. ANS: B 110. bancile de afaceri. b. E.spiruharet.A. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie. c. Biblioteca virtuală. c. d. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. . d. e. b. Care dintre bănci dispun de capitaluri proprii importante în raport cu sumele atrase de la deponenti? Răspuns: www. Casei de Economii si Consemnatiuni. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare. bancile ipotecare. C+D+E. Care bănci au în obiectul lor de activitate si emiterea de actiuni si obligatiuni? Răspuns: www.ro. colectarea primelor de asigurare. Capitolul 10. bancile ipotecare. Casa de Economii si Consemnatiuni. ANS: B 109. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. b. Care este obiectul de activitate al băncilor comerciale? Răspuns: www. b. Al cui este atributul emisiunii de monedă si al punerii ei în circulatie sub forma biletelor de bancă si monedei metalice? Răspuns: www.ro. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Capitolul 10. c. trezoreriei statului. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Sinteze curs. atragerea si formarea de depozite banesti de la persoanele fizice si juridice. bancile de afaceri. D+E. plata despagubirilor in cazul producerii unui eveniment nedorit. d. B. restrictionarea creditului. Capitolul 10. A+E. e. Biblioteca virtuală. crearea de putere de cumparare aditionala. A+B+C.ro. bancilor comerciale. b. Capitolul 10. ANS: D 108. Sinteze curs. bancile de depozit propriu-zise. D.spiruharet.

a. proportional cu cantitatea de monedă pe care o are. Banc Post. A+B+C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. E. C+D+E. plata despagubirilor. acordarea de credite pe termen lung solicitantilor. Casa de Economii si Consemnatiuni. creeaza putere de cumparare aditionala pe care o imprumuta agentilor economici. A+B. e.ro. Ce fel de putere se exercită atunci când posesorul de bani. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Capitolul 10. Capitolul 10. D. A+D+E. stabilitatea. e. D+E. C+D+E. E. d. A+D+E.spiruharet. d. impozitelor etc. A+B+C. C+D. d. regleaza cantitatea de moneda din economie (regleaza masa monetara). c. Piata monetară si echilibrul monetar A. serveste la plata salariilor. A+E. b. c. b. A+B+C. detine o comandă generală asupra resurselor comunitătii .spiruharet. C. B. B+D. c. Biblioteca virtuală. ANS: B 111. asigura un excedent al balantei de plati externe.ro. e. ANS: D 114. Biblioteca virtuală. ANS: E 112. masura a activitatii economice. B. a. colectarea primelor de asigurare. E. Care sunt atributele monedei? Răspuns: www. operatiuni cu aur si valuta. asigurarea echilibrului dintre incasarile si platile fiecarui agent economic. Sinteze curs. Functiile băncilor si institutiilor financiare. Capitolul 10. C+D. instrument de apreciere a fortei economice a unei tari. B. emisiunea de moneda sub forma de bancnote si moneda metalica. C+D+E. asigura un buget al tarii echilibrat. C+D. Care sunt operatiunile specifice unor societăti de asigurare? Răspuns: www. ANS: D 113.spiruharet. durabilitatea. Sinteze curs. a.ro. b. Biblioteca virtuală.d. e. C. Răspuns: www. Sinteze curs. D. C. D.

b. d. B. Capitolul 10. Răspuns: www. C. putere fizica. e. Sinteze curs. e. Biblioteca virtuală.spiruharet. conturi deschise la banca. A+D. Biblioteca virtuală. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. C. se pot schimba oricand in alte monede. efectele de comert negociabile. obligatiuni. Sub ce formă se regăseste în economie moneda manuală sau în numerar? Răspuns: www.spiruharet. b.spiruharet. e. Biblioteca virtuală.spiruharet. De cine sunt reprezentate disponibilitătile monetare propriu-zise într-o economie? Răspuns: www. d. cecuri la purtator. B+C.monetare? Răspuns: www. cecuri la purtator. obligatiuni.ro. putere sociala. c. ANS: D 117. c. d. obligatiuni. De ce spunem că banii constituie o putere de cumpărare usor transferabilă? Răspuns: www. D+E. ANS: E 116. Sinteze curs. b. e. actiuni. E. Capitolul 10. . c. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. ANS: E 118. pot fi folositi la plata salariilor.spiruharet.ro. Sinteze curs. D. Biblioteca virtuală. Disponibilitătile semimonetare – instrumente.ro. ANS: E 115. economii pe librete bancare. putere economica.ro. b. putere militara. Sinteze curs. bilete de banca. se pot transforma oricand in alte bunuri. se pot depozita foarte usor. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A.ro. bilete de banca. a. A+D+E. actiuni. c. B. actiuni. se gasesc permanent asupra oamenilor. Capitolul 10. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. A+B+D. Sinteze curs. putere juridica. d. Capitolul 10. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A.

c. A+B+C. în situaŃia înregistrării unei pozitii net debitoare? Răspuns: www. e. in cadrul tuturor bancilor. D. Capitolul 10. A+B+C+D. prin vanzarea de valuta aflata in depozitele proprii. a celui de-al patrulea agregat monetar. conturi deschise la banca. Sinteze curs. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. la nivel national. b. c. Sinteze curs. A+B. C. obligatiuni) sunt o componentă a cărui agregat monetar? Răspuns: www. B. d. E. in cadrul sucursalelor tuturor bancilor din tara.spiruharet. E. b. Titlurile de valoare emise de agentii economici nonbancari (actiuni. e.D. in cadrul Caselor de Economii si Consemnatiuni. a. ANS: D 119. Cum îsi poate obtine resursele bănesti necesare o bancă comercială oarecare. b. la nivelul fiecarui judet. Biblioteca virtuală.spiruharet. in cadrul sucursalelor Bancii Nationale. prin cumpararea de valuta de pe piata. Sinteze curs. C+D. prin intermedierea vanzarii de actiuni si obligatiuni. c. la nivelul fiecarui judet. b.ro. c. A+B+C. a celui de-al doilea agregat monetar. la nivelul fiecarui judet. a primului agregat monetar. a. C+D+E. bilete de banca. Biblioteca virtuală. . a. e. prin obtinerea unui imprumut de la Banca Nationala pe un termen foarte scurt.ro. Cum este organizată în România Casa de compensatii interbancare? Răspuns: www. D+E. C+D. d. E. la nivel national. B+D. d. D. A+D. A+C. E. ANS: D 120. prin obtinerea de credite pe termen scurt de la o alta societate bancara sau institutie de credit. B. d.spiruharet. Biblioteca virtuală. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. C. doar in cadrul Bancii Nationale. Capitolul 10. Capitolul 10. nu fac parte din nici un agregat monetar. ANS: B 121. C+D+E. C+D. a celui de-al treilea agregat monetar.ro.

Sinteze curs. Capitolul 10. venitul. D. cererea de bani pentru nevoi speculative este mica. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. ANS: C 123. inflatia. Factorii fundamentali care influentează cererea de monedă.ro. .ro. A+D+E. D. b. b. Biblioteca virtuală. c. E. Răspuns: www. termenele de acordare a creditelor interbancare sunt lungi. B+C+D. e. dobanda utilizata este fixa. ANS: C 125. C. Capitolul 10. ANS: C 122. între costul detinerii de bani lichizi si cererea de bani pentru nevoi speculative. c. creditele se acorda pe baza de garantii materiale. bunuri ce se pot cumpara cu bani lichizi. D+E. E.e. Ce reprezintă costul detinerii de bani lichizi? Răspuns: www.spiruharet. nu exista cerere de bani pentru nevoi speculative. mic.spiruharet. costul bunurilor ce se pot cumpara cu bani lichizi. Care sunt trăsăturile pietei monetare? Răspuns: www. c. B. Corelatiile reale care apar pe piata monetară. mare. Capitolul 10. participantii la aceasta piata sunt bancile. e. Biblioteca virtuală. costul.ro.spiruharet. dobanda care se pierde ca urmare a nedepunerii banilor la banca.ro. cererea de de bani pentru nevoi speculative este mare. B+E. d. banii la care se renunta (printr-o eventuala cumparare) prin depunerea banilor la banca. Capitolul 10. D+E. dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca. Piata monetară si echilibrul monetar A. E. Piata monetară si echilibrul monetar A. A+B+C. d. Sinteze curs. operatiunile de negociere se desfasoara zilnic. A+B. ANS: B 124. B. cererea de bani pentru nevoi speculative se va mari. C. a. mic. Biblioteca virtuală. d. b. cu exceptia sarbatorilor legale. Sinteze curs. a. Sinteze curs. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. cererea de bani pentru nevoi speculative se va micsora. C+D+E.spiruharet. e. C+D. Răspuns: www. C. A+C+E. Biblioteca virtuală. B. D. mare. mare. rata dobanzii.

daca rata dobanzi creste. B+C. comertul exterior al tarii. b.ro. Răspuns: www. b. E. b. b. a. e. ANS: D 128. Capitolul 10. Sinteze curs. Piata monetară si echilibrul monetar A. e. Sinteze curs. c.ro. d. dobanda primita pentru o suma de bani depusa la banca.spiruharet. Care sunt corelatiile corecte dintre evolutia ratei dobânzii si a cererii de monedă (bani lichizi)? Răspuns: www. A+B. C. e. daca rata dobanzii creste sau scade. nu se produc modificari in cererea de bani lichizi. creste si cererea de bani lichizi. c. scade si cererea de bani lichizi. somajul. e. retrageri de sume banesti). D. depuneri. D.ro. Biblioteca virtuală. comportamentul Bancii de emisiune. se micsoreaza si cererea de bani lichizi. ANS: B 129. Factorii care conditionează oferta de monedă. volumul total al schimburilor. ANS: A 127. viteza de rotatie a banilor. d. C+D. Capitolul 10. Răspuns: www. D. A+B+C+D. Capitolul 10. Factori cu care cererea de monedă se află în raport direct proportional.E. A+C. A+D+E. a. pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la suma lichida economica. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. cantitatea de valuta existenta in economie. daca rata dobanzii creste. pretul platit de creditor debitorului pentru renuntarea la suma lichida economica. c. c. Răspuns: www. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati dintr-un anumit bun. . Biblioteca virtuală. d. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. plati.spiruharet. Biblioteca virtuală. d. volumul total al salariilor. B. daca rata dobanzii scade. ANS: E 126. comportamentul micilor intreprinderi. dorinta oamenilor de a economisi bani prin sistemul bancar.spiruharet. E. Rata dobânzii.ro. creste cererea de bani lichizi. daca rata dobanzii scade. B. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. comportamentul populatiei (incasari. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati valutare. Sinteze curs. C+D. D+E. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. Capitolul 10.spiruharet. C.

vanzarea devizelor straine agentilor economici care fac importuri. b. b.ro. c. Capitolul 10. e. Cu ce echivalează rambursarea datoriilor de către bănci? Răspuns: www. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma scripturala. C. b. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma de numerar. A+B+C. d. e. Atunci când Banca Natională a României vinde devize străine agentilor economici si populatiei care este influenta acestui fapt asupra masei monetare? Răspuns: www. Sinteze curs. Sinteze curs. a. Piata monetară si echilibrul monetar A. necesarul de moneda al intreprinderii. C. vanzarea devizelor straine persoanelor nerezidente. c. A+C. B+C. B. o mentinere a marimii masei monetare in numerar. d. o scadere a masei monetare.ro. e. ANS: B 132. A+B.spiruharet. marimea masei monetare ramane constanta. a. E. se reduce oferta de moneda nationala. o parte a masei monetare iese din circulatie. Care sunt căile de realizare a ofertei de monedă în numerar a Băncii de emisiune? Răspuns: www. B+D+E. D. Biblioteca virtuală.spiruharet. Biblioteca virtuală. A+C+D. B. E. c. d.ro. D+E. D+E. Biblioteca virtuală.E. cumpararea devizelor straine obtinute de agentii economici in urma exporturilor de marfuri. E. D. În ce se materializează rezerva de bani a băncilor? . vanzarea devizelor straine persoanelor fizice rezidente. a. o crestere a masei monetare sub forma scripturala. C+D+E. A+B. e. o sporire a masei monetare in numerar. A+C. A+C+E. ANS: D 131. Capitolul 10. Piata monetară si echilibrulnmonetar a. Capitolul 10. d. ANS: E 133. Sinteze curs. c. A+D. acoperirea unei parti a deficitului bugetar. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. o mentinere a marimii masei monetare sub forma scripturala. b. A+C. ANS: C 130.spiruharet.

Biblioteca virtuală. B. 0 < M3 < 2. d. a. comercializa titluri de valoare. e. 0 < M3 < 1. Răspuns: www. sporeste masa creditului bancar. c. Biblioteca virtuală. ANS: C 135. creditele acordate agentilor economici. c. d. A+D. ANS: A .ro. D. Determinarea mărimii sale. vinde valuta. Sinteze curs. a. Sinteze curs.spiruharet. b. mentine constanta masa monetara din economie. C. Biblioteca virtuală. d. Capitolul 10.ro. Sinteze curs. b. Piata monetară si echilibrul monetar A. contracta noi credite. A+E. B.ro. Capitolul 10. e. M3 = 1. Capitolul 10.spiruharet. C+D. sporeste masa monetara din economie. A+C. depunerile facute de banci in conturile lor deschise la Banca de emisiune. Capitolul 10. Pentru ce este necesară existenta rezervelor de numerar la bănci? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. M3 > 0. D. E. ANS: C 134. d. B+C+D.Răspuns: www. e. b. E. Comportamentul Băncii Nationale (M3) ca factor important al ofertei de monedă. B+E. Piata monetară si echilibrul monetar a. E. Răspuns: www. Piata monetară si echilibrul monetar A. Piata monetară si echilibrul monetar a. A+B+C+E.ro. c. B+D. B+C. datoriile pe care le au bancile la Banca Nationala. cumpara valuta. M3 = 0. b. reduce masa creditului bancar. stocul de aur aflat in depozitele bancilor comerciale. ANS: C 136. reduce masa monetara din economie.spiruharet. face fata platilor in numerar catre clienti. Implicatiile reducerii cotelor obligatorii de rezervă. Sinteze curs. C. c. e. numerarul aflat in casele de bani ale bancilor.spiruharet.

C+D+E. c. Piata monetară si echilibrul monetar A. procesul de crestere a masei monetare sub forma numerarului. Biblioteca virtuală. E. Răspuns: www. politica preturilor administrative. Ce reprezintă procesul de refinantare a societătilor bancare? Răspuns: www. D. Sinteze curs. Instrumentele utilizate de Banca Natională pentru refinantarea băncilor comerciale.ro. C. scontul. sporirea vanzarilor de titluri de valoare pe piata financiara primara. linia de credit. E. creditul de licitatie. D+E. B+C. politica cotelor obligatorii de rezerva. politica cheltuielior publice. Biblioteca virtuală. a.spiruharet. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. e. Răspuns: www. A+B+C. ANS: D 138. creditul public. mentinerea unui anumit nivel al ratei dobanzii.spiruharet. procesul de reducere a masei monetare sub forma numerarului. d. b. c. Răspuns: www. c. ANS: A 140. ANS: C 139. d. C. asigurarea echilibrului balantei de plati externe. C. A+B+D. B+D+E. sporirea rezervelor in aur ale Bancii Nationale. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. B+C.ro. Obiectivele politicii monetare. E. b.ro. Principalele instrumente (pârghii) utilizate în politica monetară. a. A+C. reescontul. C+D. creditul pe termen lung acordat de Banca Nationala celorlalte banci. B. . b. A+B. A+E. Sinteze curs. Capitolul 10. b. D. e. D+E. Capitolul 10. creditul pe termen mediu acordat de Banca Nationala celorlalte banci. B. Sinteze curs. manevrarea taxei scontului. B. Capitolul 10. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a.ro.spiruharet. urmarirea si asigurarea echilibrului bugetului de stat. creditul pe termen scurt acordat de Banca Nationala celorlalte banci. Capitolul 10. d. manevrarea taxei reescontului.spiruharet. D. e. Biblioteca virtuală.137. a. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A.

e. E. sporeste volumul creditului din economia nationala. e. operatiunea de cumpararea de devize de catre bancile comerciale.? 144. Piata monetară si echilibrul monetar . c. b.ro.? 146. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. A+D. Determinarea vitezei de rotatie a monedei.spiruharet. se mentine constant volumul creditului din economia nationala. Sinteze curs. D. Piata monetară si echilibrul monetar RAS.ro. d. B. Sinteze curs. Răspuns: www. Răspuns: www. Capitolul 10.ro. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. Determinarea mărimii cererii de monedă în economie. b. B+D. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. Biblioteca virtuală. Ce reprezintă reescontul? Răspuns: www. Capitolul 10.spiruharet. se mentine constanta dabanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. Capitolul 10. Răspuns: www. operatiunea de vanzare de devize de catre Banca Nationala. Piata monetară si echilibrul monetar A. d. B+C. Sinteze curs. ANS: D 142.spiruharet. d.ro. Determinarea multiplicatorului monetar (Mm) si al volumul noilor depozite la vedere (D). scade dobanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. e. A+D. c. Piata monetară si echilibrul monetar a. Biblioteca virtuală. a. ? 145. Biblioteca virtuală. A+D+E. C+E.spiruharet. Care sunt efectele cresterii taxei de reescont? Răspuns: www.spiruharet. operatiunea de vanzare a portofoliilor de efecte de comert detinute de bancile comerciale Bancii Nationale.spiruharet. Capitolul 10. Capitolul 10. creste dobanda perceputa de bancile cornerciale debitorilor acestora. A+E. ANS: A 143.c.ro. Sinteze curs. Capitolul 10. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre bancile comerciale de la Banca Nationala. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre Banca Nationala de la bancile comerciale. Sinteze curs. C+D+E.ro. C. Biblioteca virtuală. ANS: E 141. Determinarea volumului total al schimburilor ce se pot derula cu masa monetară existentă. Răspuns: www.

ro. Care sunt căile de acoperire a nevoii de capital suplimentar la o societate comercială.ro. Răspuns: www.m. vanzarea unor elemente ale capitalului tehnic. Sinteze curs. sfera pietei de capital. cumpararea de valuta. la purtator. Piata capitalului a.m. Cum pot fi clasificate actiunile după modul de identificare a proprietarului? Răspuns: www. d. Biblioteca virtuală.m. . privilegiate si ordinare.m. e.spiruharet. 60. d. e. Capitolul 11. sfera pietei de munca. dematerializate.000 u.000 u. majorarea capitalului social printr-o emisiune de acitiuni. e. Piata capitalului a. ANS: C ? 147.ro. Sinteze curs. materializate. PiaŃa capitalului a.m.. b. Sinteze curs.a.ro.000. e. b. e. ANS: D 148. economii la salarii prin disponibilizarea unei parti a fortei de munca. privilegiate..000 u. Piata capitalului a. b. 20. ANS: C 151. 80.000 u.. ANS: C 149..spiruharet. diminuarea capitalului social pe baza hotararii Adunarii Generale a salairiatilor. Capitolul 11. sfera pietei valutare.000.000. cu dobanda. Piata capitalului a. c.. sfera circulatiei. Biblioteca virtuală. b. Clasificarea obligatiunilor după forma de emisiune. Sinteze curs.spiruharet. c. cu dividend fix. b. materializate. d.000.000 u. Capitolul 11. 10. c.000. Biblioteca virtuală. d. d. c. Sinteze curs. 40. În care sferă a activitătii economice intră societătile comerciale emitente atunci când se apelează la emisiunea de actiuni sau obligatiuni pentru acoperirea nevoilor de finantare? Răspuns: www. ordinare si dematerializate.spiruharet. Capitolul 11. ANS: D 150. Capitolul 11. Răspuns: www. la purtator. Răspuns: www.ro. c. nominative.spiruharet. Biblioteca virtuală. sfera productiei. Clasificarea actiunilor după mărimea si modul de stabilire a dividendului. Biblioteca virtuală.

bursei de valori. A+D. d. Bancii Nationale. b. C+E. D. ANS: B 155. d. c. sub valoarea nominala. a. Răspuns: www. persoanelor autorizate: jobberi. operatiunile pe piata financiară primară? Răspuns: www. c. Piata capitalului a. C. pentru anumite imprumuturi. PiaŃa capitalului a. Capitolul 11.ro. e. E. A+C. brokeri. A+B. in functie de cursul de schimb valutar pe piata valutara. Sinteze curs. E. c. Capitolul 11. Care sunt drepturile actionarilor?Răspuns: www. d. e. bancilor comerciale. La ce valoare este stabilit de către emitent cursul titlurilor de valoare pe piata financiară primară? Răspuns: www. Capitolul 11. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. a. dreptul de a primi salariu pentru munca depusa. B. dematerializate. ANS: C 154. B+E. D. b.spiruharet. Prin intermediul cui se efectuează în principal. dreptul de decizie. A +C+D+E. Piata capitalului A. este dat de valoarea nominalai a titlului. C+D. e. Sinteze curs.spiruharet. in functie de rata dobanzii practicate pe piata monetara. la purtator. B..ro.spiruharet. dreptul la anumite sporuri la salariu. ANS: E 152. b. privilegiate. Sinteze curs. e. B+D. ANS: E 153. bursei de marfuri. Biblioteca virtuală. . curtieri. Cursul titlurilor de valoare pe piata financiară secundară. d. C+D+E. Biblioteca virtuală. la valoarea nominala a titlului care este un pret ferm. PiaŃa capitalului A. A+E. ordinare. C. dreptul de a se angaja intr-o societate comerciala. peste valoarea nominala in anumite situatii. Sinteze curs. dreptul de a primi dividende.ro.spiruharet.b. c.ro. Capitolul 11.

cresterea cursului monedei din tara A si caderea cursului monedei din tara B. . Răspuns: www. Capitolul 11. Piata capitalului A.? 160. Sinteze curs. deprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B.ro.spiruharet. Biblioteca virtuală. c. e. c. determinarea nivelului cursului de schimb pe piata valutara. c. d. Biblioteca virtuală. D. Care este consecinta unui ritm mai ridicat al inflatiei într-o tară fată de alta? Răspuns: www. ANS: C 159. Sinteze curs. B. ritmul inflatiei nu influenteaza cursurile celor doua monede. Sinteze curs. in momentul incheierii tranzactiei. D+E. A+C+D+E. este dat de dobanda perceputa de Banca Nationala la creditele de refinantare. Piata valutară a. d. ANS: C 157. e. ulterior incheierii tranzactiei. Care sunt functiile specifice bursei de valori? Răspuns: www. la data scadentei. e. ANS: A 158. e. B+C+E. d. Biblioteca virtuală.b. este dat de cursul de schimb valutar. Sinteze curs. A+B+E. d.ro. b.ro. constituie un barometru extrem de sensibil al starii economice dintr-o tara.ro. raportul dintre cererea si oferta de titluri. E.spiruharet. eficienta comertului exterior.spiruharet. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa scada. scaderea cursului monedei din tara A si cresterea cursului monedei din tara B. deficitul bugetar. Piata capitalului RAS. ANS: B 156. Sinteze curs. d. anterior incheierii tranzactiei. este dat de dobanda perceputa de bancile comerciale. Biblioteca virtuală. C+D. a. Când se efectueză pe piata financiară secundară operatiunile la termen? Răspuns: www. Capitolul 11. este substantial diferit de valoarea nominala. determina nivelul dobanzii practicate pe piata monetara.spiruharet. soldul balantei de plati externe.ro.spiruharet. Determinarea cursului obligatiunilor. PiaŃa capitalului a. Biblioteca virtuală. Piata capitalului a. C. usureaza procesul de transferare a unor capitaluri individuale de la un posesor la altul. b. Care sunt factorii care influentează decisiv cursul titlurilor de valoare? Răspuns: www. b. Capitolul 12. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa creasca. c. Capitolul 11. c. Capitolul 11. b. volumul exporturilor. determina cursul de schimb al titlurilor nou emise.

Capitolul 12. C+E. D. D. e. PiaŃa valutară A. E. C. E. de regula sunt folosite numai in interiorul tarii emitente de catre turistii straini si personalul ambasadelor. A+B. de regula. Biblioteca virtuală. sunt folosite partial ca mijloace de plata internationale. favorizeaza importul. stimularea importurilor. a. Răspuns: www. scumpeste importul si exportul. franarea exporturilor.spiruharet. a. c. aprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. Biblioteca virtuală. D. A+E. C. B. E. A+B. Care este consecinta deprecierii cursului valutar într-o tară? Răspuns: www. B+C. e. Piata valutară A. b. C+D. ANS: B 161. a. Biblioteca virtuală. b. A+D. sunt in prezent valutele ce se pot schimba liber cu alte valute. Piata valutară . e. E. B+E. Sinteze curs. fara restrictii vizand sumele solicitate. Capitolul 12.ro. C. A+B+E. Valutele convertibile. A+D.spiruharet. Sinteze curs. scopul pentru care sunt solicitate si persoanele care doresc sa efectueze schimbul.spiruharet.e. d. defavorizeaza importul. stimularea exporturilor. se folosesc. Capitolul 12. franarea importurilor. d. Piata valutară A. Răspuns: www. c. C+B. Capitolul 12. Care sunt efectele deprecierii cursului monedei nationale? Răspuns: www. B. favorizeaza exportul. ANS: A 163. Efectele aprecierii cursului monedei nationale. B. b. A+E. A+B+C. ANS: C 162. Sinteze curs. c. D+E. d.ro.ro. defavorizeaza exportul.spiruharet. nu influenteaza exportul si importul. ANS: A 164. Biblioteca virtuală. functioneaza ca mijloace de plata internationale pe plan regional sau in intreaga lume.ro. Sinteze curs. cu ocazia deplasarilor in strainatate in interes de serviciu sau in scopuri turistice.

313 – 327. Capitolul 13. d. D. I. I. Constantin (coord. I. Vol. 313 – 327. Mecu. Constantin (coord. non-incluziunea. c. Economie politică. B+E. Care sunt factorii care conduc la situatiile de esec al pietelor? Răspuns: Enache. 313 – 327. Răspuns: Enache. Constantin (coord. d. pp. c. beneficiile private sunt mai mici decat cu beneficiul social. E. favorizeaza importul sau de turism. Vol. inflatia. (2007). Editura . Bucuresti. Constantin. Constantin. beneficiile private exclud beneficiul social. Externalităti si bunuri publice.). Economie politică. Externalităti si bunuri publice.A. E. ANS: C 167. d. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin. externalitatile. Capitolul 13. defavorizeaza importul sau de turism. nu exista beneficii sociale. b. C. a. Care sunt cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor? Răspuns: Enache. bunurile de folosinta indelungata. crizele economice. c. (2007). a. beneficiile private sunt mai mari decat cu beneficiul social. b. ANS: C 166. incluziunea. non-excluziunea.). b. Bucuresti. Care sunt caracteristicile proprii bunurilor publice? Răspuns: Enache.).). B+D. B. e. Mecu. Economie politică. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. defavorizeaza exportul sau de turism. A+C. Externalităti si bunuri publice. Constantin (coord. Economie politică. somajul. favorizeaza exportul sau de turism. a. c. e. pp. pp. d. rivalitatea. e. Mecu. a. I. ANS: B 165. (2007). Externalitătile pozitive. Vol. non-atractivitatea. e. Capitolul 13. Editura Fundatiei România de Mâine. favorizeaza importul si exportul sau de turism. Mecu. b. Vol. beneficiile private sunt egale cu beneficiul social. Bucuresti. Constantin. A+D. ANS: A 168.

a. costurile actiunilor de identificare si pedepsire a celor ce comit fapte cu caracter infractional. costurile tranzactionale. Economie politică. b. d. Capitolul 13.. pp.). factorii ce tin de creserea cererii agregate. e. d. costurile actiunilor de prevenire. ANS: D 169. I. b. Constantin (coord. c. c. Externalităti si bunuri publice. identificare si pedepsire a utilizarii ilegale a unui bun. costurile pentru protectia mediului. costurile actiunilor de prevenire a unor fenomene sociale mai putin dorite. ANS: D . e. Vol. Bucuresti. Editura Fundatiei România de Mâine.Fundatiei România de Mâine. (2007). Constantin. factorii interni. 313 – 327. Bucuresti. factorii naturali. Mecu. Externalităti si bunuri publice. factorii ce tin de participarea la schimburile economice mondiale. Care categorii sunt considerate a fi costuri de excluziune? Răspuns: Enache. Capitolul 13. 313 – 327. pp. cum ar fi somajul. costurile sociale. inflatia etc. a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful