MICROECONOMIE 2010/2011 SEM 1 – REZOLVARI 1. Reprezentanti de seamă ai scolii clasice britanice. Răspuns: www.spiruharet.

ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. Adam Smith si David Ricardo 2. Care a fost economistul care a formulat legea debuseelor si teoria trinitară a factorilor de productie? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. David Ricardo; c. Thomas Robert Malthus; d. Jean Baptiste Say; e. John Maynard Keynes. ANS: D 3. Care sunt reprezentantii Scolii clasice? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. J. B. Say, reprezentant al scolii clasice 4. Care economist a fundamentat teoria rentei deiferentiale? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. Thomas Robert Malthus; c. David Ricardo; d. Karl Marx; e. Fr. Quesnay. ANS: C 5. Cărui curent de gândire economică i-au apartinut Léon Walras, Vilfredo Pareto si Alfred Marshall? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. fiziocrat; b. marginalist; c. neoclasic; d. clasic; e. cunoscut sub numele de Scoala austriaca. ANS: C 6. Caracteristicile nevoilor umane. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. nevoile au caracter dinamic si complementar;

B. nevoile se caracterizeaza prin faptul ca sunt limitate; C. nevoile sunt neregenerabile; D. nevoile sunt concurente; E. nevoile sunt reproductibile. a. A+B; b. C+D+E; c. A+C+D+E; d. A+D+E; e. B+D+E ANS: D 7. Resursele derivate definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. mijloacele de productie; B. factorul de productie capital; C. bogatiile subsolului; D. instalatii, materii prime, materiale; E. fondul forestier si cinegetic. a. A+C+E; b. C+D+E; c. A+B; d. A+B+E; e. A+B+D. ANS: E 8. Definirea costului de oportunitate. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 9. Clasificarea legilor economice – legea diviziunii muncii. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si

stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: C 10. Clasificarea legilor economice – legea profitului. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: A 11. Clasificarea legilor economice – legea acumulării. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: B 12. Caracteristicile nevoilor umane – caracterul complementar al nevoilor Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 13. Componentele resurselor economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 14. Resursele materiale – definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 15. Structura pe sectoare a activitătii economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 –

35. RAS. ? 16. Costul de oportunitate – definire. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 17. Costul de oportunitate – exemplificări. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 18. Economia de piată directionată de consum. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. AgenŃii economici, pp. 36 – 60. a. un rol minim interventiei statului in viata agentilor economici si fortelor pietei; b. la baza cresterii economice stau promovarea spiritului intreprinzator si o mare mobilitate a preturilor de productie; c. un rol foarte mare statului si un rol minim fortelor pietei; d. un rol principal, virtutilor eficientei pietei, indeosebi pe termen lung, dupa schemele “imbogatirii rapide”, acordandu-se o atentie speciala echitatii si problemelor sociale; e. asigurarea securitatii si protectiei salariatilor, pe plan social, iar statul isi foloseste autoritatea asupra sectorului privat prin sprijinirea producatorilor si mai putin a consumatorilor. ANS: B 19. Economia de schimb – caracteristici generale. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. Agentii economici, pp. 36 – 60. a. concurenta neloiala; b. productia de marfuri si mijlocirea schimbului direct de marfuri;

Mecu. AgenŃii economici. Editura Fundatiei România de Mâine. a agentilor economici. Agentii economici. C. schimbul de bunuri si servicii. d. Răspuns: Enache. d. (2007). Care sunt conditiile cumulative ale functionării economiei de piată contemporane? Răspuns: Enache. ANS: E 20. Uniunea Europeana si Japonia. I. proprietatea privata si pluralismul formelor de proprietate. (2007). Japonia.). in general. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate. Vol. Răspuns: Enache. Capitolul 2. Constantin. Economie politică. Avantajul absolut.B. Bucuresti.C. Economia de piată: caracterizare generală. c. pp. (2007). a. libertatea economica. pp. dreptul de posesiune. I. Economia de piată: caracterizare generală. ANS: A. in raport cu ceilalti.). specializarea consumatorilor. intr-o activitate. I. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate. intr-o activitate. Mecu. e. Constantin (coord. Constantin (coord.E ?? 22.). . b. conform prevederilor legale. Capitolul 2. e. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei Occidentale. realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate. I. realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate. c. (2007). Mecu. d. Economie politică. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri. in raport cu oricare alt producator. Editura Fundatiei România de Mâine. E. America de Nord. Economie politică. Editura FundaŃiei România de Mâine. in raport cu cei mai multi producatori. D. Bucuresti. 36 – 60. Capitolul 2. moneda si inflatia. a. b. 36 – 60. 36 – 60. Economia de piată: caracterizare generală. Constantin (coord. Economia de piaŃă: caracterizare generală. utilizarea bunurilor de care beneficiaza. Constantin. specializarea producatorilor. Constantin. ANS: D 21. e. Capitolul 2. Constantin (coord. autonomizarea agentilor economici. Vol. instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului. AgenŃii economici. ANS: A 23. Vol. 36 – 60. Vol. pp. in raport cu ceilalti. A. Atributele proprietătii. Bucuresti. pp. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. d. b. c. Răspuns: Enache. e. SUA. B. Mecu. a. Economie politică. Constantin. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. Bucuresti.c.). Economia socială de piată. Editura Fundatiei România de Mâine. Agentii economici. concurenta si fomarea preturilor pe baza mecanismelor de interventie.

Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. Capitolul 2. A+B+C. I. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. pp. b. B+D+E. A+D. B. B. C+D+E. saracie). A+D+E. Agentii economici.). ANS: A 26. d. Mecu. A+B+C. c. E. Economia de piaŃă: caracterizare generală. I. ANS: B 24. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul neoamerican al economiei de piată? Răspuns: Enache. c. fiind impozitate atat veniturile. D. B+C+D. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. si are tendinte de reducere. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. C+D+E. Răspuns: Enache. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. Agentii economici. fiscalitatea directa este ridicata. e. Modelul neoamerican al economiei de piată. invatamant elitist. B+C.). insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. Editura . ANS: B 25.). Vol. A+B+C+D. a. A+B+C. Economie politică. Capitolul 2. Mecu. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. protectia fiind o problema individuala. (2007). Constantin (coord. fiscalitatea directa este ridicata. cat si capitalurile. Constantin (coord. fiind impozitate atat veniturile. B+C+D. Bucuresti. protectia fiind o problema individuala. pp. b. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. invatamant elitist. A. boala. A+D+E. a. Economie politică. (2007). d. 36 – 60. A. Constantin. Vol. Constantin (coord. (2007). c. saracie). Constantin. E. e. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul renan al economiei de piată? Răspuns: Enache. Bucuresti. C. e. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. Economia de piată: caracterizare generală. Constantin. Editura FundaŃiei România de Mâine. I. b. si are tendinte de reducere. d. Economie politică.a. B+C+E. boala. D. C. cat si capitalurile. 36 – 60. Vol. C+D+E.

36 – 60. Editura FundaŃiei România de Mâine. A+D. Australia. Constantin. A.). Economia de piaŃă: caracterizare generală. Mecu. D. Modelul renan al economiei de piată. Olanda. Norvegia. AgenŃii economici. SUA. c. ratei profitului intr-o economie concurentiala. D. ipotezelor privind inclinatia marginala spre consum si spre investitii (sau economii). C. Elvetia. b. b. pp. ANS: B 28. B+C. tarile industrializate din Asia. ANS: D 29. AgenŃii economici. Noua Zeelanda. e. Capitolul 2. A+B. Economie politică. Capitolul 2. Danemarca. Noua Zeelanda. D+E. tarile industrializate din Asia. B+D+E. 36 – 60. Constantin (coord. ANS: A 27. Vol. Austria si Japonia. e. (2007). A+C. AgenŃii economici. Economia de piaŃă: caracterizare generală. A+B+C. (2007). 36 – 60. SUA. A+B+C. B. c. Capitolul 2. c. Care este noua viziune a modelului keynesian. Constantin (coord. C. Australia. Olanda. monedei (considerata o marfa ca oricare alta. B. D+E. E. B+C+E. A+B. I. d. Economie politică. A+C. D+E.Fundatiei România de Mâine. Austria si Japonia. Bucuresti. C. e. Marea Britanie. a. A. Mecu. . Diferentieri între modelul neoclasic si modelul keynesian al economiei de piaŃă. somajului. A+B+C. Danemarca. pp. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Finlanda. a. D.). b. care pune bazele studierii echilibrului macroeconomic (echilibrului general)? Răspuns: Enache. a. E. Elvetia. Răspuns: Enache. inflatiei. Marea Britanie. Bucuresti. A. Constantin. E. B+D+E. Suedia. Bucuresti. pp. d. Editura Fundatiei România de Mâine. B. I. d. Suedia. deci cu anumite trasaturi). Finlanda. Vol. Norvegia.

e. E. d.). Capitolul 2. arata ca este gresit sa se extrapoleze functionarea nivelului microeconomiei la nivel macroeconomic. Capitolul 2.spiruharet. priveste echilibrul pe termen lung. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. b. B+D+E. Constantin. AgenŃii economici. B+C+E. Sinteze curs. B. d. tarilor UE. a. Constantin (coord. priveste echilibrul pe termen scurt. Editura FundaŃiei România de Mâine. Bucuresti. Trăsăturile economiei de piaŃă. Mecu. Japoniei. b. tarilor UE. Australiei si Noii Zeelande. subordonata prioritar cumparatorului. A+C+D. c. Răspuns: Enache. Capitolul 2. descentralizata. Răspuns: www. Răspuns: Enache. Constantin.spiruharet. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. a.). b. ANS: A 32. ANS: A 30. flexibilitatea preturilor si salariilor nu se verifica. Economia de piată ghidată administrativ. Vol. de calcul in expresie monetara. E.ro. Economie politică. Economia de piaŃă: caracterizare generală. (2007). pp. a. d. a. Japoniei.ro. I. (2007). Capitolul 2. Bucuresti. Economia de piată directionată de consum. Vol. D+E. Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu. ANS: D 31. I. SUA. si trebuie ca acesta din urma sa fie modelat conform propriilor legitati. SUA. C+D+E. Caracterizarea economiei de piaŃă A. arata ca pe termen scurt. B+C.Răspuns: www. e. C. D. Australiei si Noii Zeelande. B+C+D. c. 36 – 60. C. Economia de piată: caracterizare generală. b. Constantin (coord. D. Agentii economici. presupune ca sistemul economic poate fi in echilibru la ocupare deplina. Caracterizarea economiei de piaŃă A. e. Economie politică. c. centralizata. bipolara. A+B+C. . pp. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. 36 – 60. B. Sinteze curs. c.

Constantin (coord.spiruharet. Mecu. Vol.). subventiile de exploatare. c. Economie politică. cifra de afaceri. pp. PiaŃa. . a. (2007). I. ANS: B 34. b. d. e. A+B+C+D. valoarea de piata a bunurilor produse. I. valoarea adaugata. Răspuns: Enache. donatiile. D. E. B. Mecu. AgenŃii economici. a. Editura Fundatiei România de Mâine. I. Bucuresti.). c. (2007). cifra de afaceri. cumpararea de valuta. Indicatori de măsurare a rezultatelor finale ale activitătii economice. 36 – 60. Editura Fundatiei România de Mâine. AgenŃii economici. venitul national. Sinteze curs. Editura Fundatiei România de Mâine. Economia de piaŃă: caracterizare generală. e. b. Răspuns: Enache. produsul intern brut (PIB). Mecu. I. Constantin.d. valoarea adaugata. e. A. d. Vol. contributiile pentru asigurari sociale. A+C+D.). actele de vanzare – cumparare. venitul national. Mecu. Cererea si oferta RAS. Caracteristicile sistemului de piete. ANS: E 35. ANS: B 33. 36 – 60. Componenta tranzactiilor unilaterale. Biblioteca virtuală.ro. Vol. Indicatori de măsurare a rezultatelor globale ale activitătii economice. d. ? 37. Constantin. C. pp. produsul intern brut (PIB). Bucuresti. A+B+D. ANS: E 36. Economia de piată: caracterizare generală. Constantin. Constantin (coord. e. Economia de piaŃă: caracterizare generală. D+E. (2007). Economie politică. 36 – 60. A+B+C. Capitolul 3. Economie politică. Constantin (coord. Răspuns: Enache. (2007). Capitolul 2. Bucuresti. Vol. Răspuns: www. D+E. a.). b. Agentii economici. B+E. Constantin (coord. Capitolul 2. c. Răspuns: Enache. pp. Economie politică. Capitolul 2. Oferta perfect elastică. Constantin. valoarea de piata a bunurilor produse.

Mecu. Piata. Bucuresti. Capitolul 3. pp. c. Mecu. Capitolul 3. c. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun. (2007). a. I. intentia pretului este zero. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia cantitatii oferite dintr-un bun. are un loc atunci cand variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Vol. oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul. Capitolul 3. 61 – 83. Cerea si oferta. Cerea si oferta. oferta nu se modifica. Editura Fundatiei România de Mâine. tinzand spre infinit. 61 – 83. Constantin (coord. Constantin (coord. ec/v = 0. se manifesta atunci cand variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. pp. pp. la orice variatie a pretului. Răspuns: Enache. Economie politică. d. Ecp > 0. ANS: C 40.). Cerea si oferta. presupunand ca. d. relatia dintre cerere si pret. Piata. PiaŃa. b. 61 – 83. Cerea si oferta. d. Mecu. Bucuresti. Piata.). ec/v < 0. la un nivel dat al pretului. apare numai teoretic. Capitolul 3. . raportul dintre variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun si variatia relativa a venitului. Bucuresti. cererea evolueaza in sens invers fata de pret. e. Economie politică. Ce reprezintă elasticitatea cererii fată de venit? Răspuns: Enache. ec/v > 1. I. Mecu. c. b. ec/v = 1. Coeficientul de elasticitate directă a cererii diferitelor bunuri normale în raport cu preŃul. e. cantitatea oferita sa creasca continuu. Constantin (coord. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). Constantin. I.). Vol. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport de pret . Cerea si oferta. in acest caz. relatia dintre cerere si pret. Constantin. Vol. pp. ANS: D 39. Ecp <1. Ecp =1. 61 – 83. in cadrul careia. c. Răspuns: Enache. Vol. d. (2007). Constantin (coord. reflecta situatia in care. a. Coeficientul de elasticitate a cererii fată de venit. Economie politică. Răspuns: Enache. PiaŃa. Editura Fundatiei România de Mâine. e. 61 – 83. Economie politică. Bucuresti. Constantin. ANS: D ?? 41. Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 3. Constantin. b. ANS: B 38. b. in cadrul careia.). I. e. (2007). pp. a. Bucuresti. a. ec/v < 1. se caracterizeaza prin aceea ca modificarea ofertei este mai mica decat variatia pretului.Editura Fundatiei România de Mâine. Ecp < 0. Ecp = 0.

e. Bucuresti. Constantin (coord. Cerea si oferta. deci. modificarea cererii este mai mare decat modificarea pretului. Economie politică. si. Vol. d. Cerea si oferta. Mecu. variatia cererii este mai mare decat variatia pretului. Mecu. a. pp. PiaŃa. ANS: E 43. pp. (2007). Bucuresti.). cresterea preturilor bunurilor inferioare. Constantin. ANS: C 45. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. 61 – 83. deci. Efectul Giffen. modificarea cererii este mai mica decat modificarea pretului. b. Constantin. c. Cerea si oferta. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate.). ANS: A 46. Mecu. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului. cresterea preturilor bunurilor superioare. ec/p = 0. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. scaderea preturilor bunurilor inferioare. modificarea ofertei este egala cu modificarea pretului. Editura FundaŃiei România de Mâine. Răspuns: Enache. Vol. b. Răspuns: Enache. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. si. scaderea preturilor bunurilor normale. Oferta perfect inelastică. deci. modificarea ofertei este mai mare decat modificarea pretului. I. ? 44. Oferta inelastică – caracteristici. Vol. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. a. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului.). Capitolul 3. Vol. PiaŃa. d. Editura Fundatiei România de Mâine. d. (2007). cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. RAS. Bucuresti. pp. Economie politică. d. Când se manifestă oferta elastică? Răspuns: Enache. (2007). I. 61 – 83. e. 61 – 83. 61 – 83. -1 < ec/p <-y. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. Constantin (coord. Cerea si oferta. c. PiaŃa. Piata. (2007). e. Capitolul 3. Constantin.). deci. Editura FundaŃiei România de Mâine. ec/p > -y. Capitolul 3. Economie politică. b. modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului. Editura Fundatiei România de Mâine. c. si. Oferta perfect elastică. Economie politică. si. I. -1 < ec/p < 0. Mecu. scaderea preturilor bunurilor superioare. deci. Constantin (coord. Răspuns: Enache. Constantin (coord. ec/p =1. si. c. Bucuresti. ANS: C 42. Capitolul 3.a. a. e. b. Constantin. pp. I. .

pp. Capitolul 4. este data de pretul la care poate fi cumparat bunul respectiv. Bucuresti. (2007). variatia cererii este egala cu variatia pretului. 84 – 99. b. Editura Fundatiei România de Mâine. b. tinzand spre infinit. pp. Comportamentul consumatorului. e. Cerea si oferta. pp. Constantin (coord. variatia pretului fiind zero. Bucuresti. Conceptul de utilitate economică în gândirea economică neoclasică (marginalistă). PiaŃa. d. I. Răspuns: Enache. Comportamentul consumatorului. cand utilitatea marginala este mai mare decat zero. d.). Capitolul 4.Răspuns: Enache. Mecu. Constantin. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. Capitolul 3. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin (coord. Mecu. Economie politică. d.). Economie politică. ANS: A 49. iar variatia pretului sa fie zero. 61 – 83. cantitatea oferita ramane constanta. Vol. Punctul de saturaŃie. Mecu. Utilitatea economică – definire. Editura FundaŃiei România de Mâine. Vol. (2007). rezulta din reactia obiectiva a indivizilor in raport cu bunurile. este data de cantitatea in care este oferit bunul respectiv. c. Constantin. c. cantitatea oferita sa scada continuu. Economie politică. a. Constantin (coord. ANS: D 48. (2007). I. d. Vol. cand utilitatea marginala devine negativa. a. Editura Fundatiei România de Mâine. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. Cerea si oferta. Capitolul 3. este aceeasi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei multimi omogene. variatia ofertei este egala cu variatia pretului.). iar variatia pretului sa fie zero. Bucuresti.). cantitatea ceruta sa scada continuu. Vol. e. b. e. Constantin (coord. Când se manifestă oferta cu elasticitate unitară? Răspuns: Enache. Constantin (coord. b. dupa care utilitatea marginala devine nula. c. (2007). I. ANS: B 47. 61 – 83. Capitolul 4. Economie politică. Bucuresti. ANS: B 50. e. a. cantitatea ceruta sa creasca continuu. pp. presupune stabilirea unei relatii intre caracteristicile bunului si cel putin o nevoie a consumatorului. Editura FundaŃiei România de Mâine. c. Mecu. a. Constantin. cantitatea oferita ramane constanta. cand utilitatea marginala devine nula. Bucuresti. Vol. PiaŃa. Economie politică.). Comportamentul consumatorului. Mecu. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. cantitatea oferita sa creasca continuu. variatia pretului fiind zero. . la cel mai inalt consum dintr-un produs. Constantin. Răspuns: Enache. Constantin. I. (2007). 84 – 99. Răspuns: Enache. tinzand spre infinit. I.

Constantin (coord. a. utilitatea unui bun economic. Mecu. provine din gradul in care se asigura oferta pe piata unui bun. e. Capitolul 4. (2007). Răspuns: Enache. Vol. d. Comportamentul consumatorului. provine din aprecierea subiectiva pe care consumatorul o acorda bunului respectiv. Economie politică. Mecu. Constantin. numai bunurile libere au utilitate economica. e. produsul dintre utilitatea marginala si utilitatile individuale. c. 84 – 99. Determinarea utilitătii economice totale (U) a unei multimi omogene de bunuri. a.). Economie politică. este data de munca ce a fost cheltuita pentru obtinerea bunului respectiv. Comportamentul consumatorului.). d. B+E. Capitolul 4. pp. produsul dintre utilitatea unei unitati dintr-un bun omogen (ui) si numarul de produse de acelasi fel ce alcatuiesc multimea respectiva (xi). e. C. d. provine exclusiv din existenta materiala a marfii. . Constantin (coord.). cat si raportarea lor la o trebuinta a neposesorului (neproducatorului) marfii. I. Economie politică. doar activitatea depusa in procesul circulatiei si consumului. Bucuresti. ANS: A 53. B+C. I. A+C. produsul dintre utilitatile individuale.pp. Bucuresti. c. Mecu. 84 – 99. Editura Fundatiei România de Mâine. B. insumarea utilitatii individuale a tuturor unitatilor din bunul respectiv. munca incorporata in bunul respectiv. Vol. sau mai precis. 84 – 99. E. Capitolul 4. a. Conceptul de uilitate în gândirea economică clasică. utilitatea economica cuprinde (exprima) atat proprietatile corporale ale bunului. (2007). ANS: C 52. c. A. Comportamentul consumatorului. utilitate economica au toate bunurile indiferent daca le-a produs sau nu consumatorul. utilitate economica au bunurile de care cineva are nevoie. Răspuns: Enache. ANS: A 51. provine din munca cheltuita pentru producerea marfii respective. Editura Fundatiei România de Mâine. Editura Fundatiei România de Mâine. b. aprecierea subiectiva pe care un consumator o acorda unui anumit bun. (2007). masura sau gradul in care produsul. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. 84 – 99. b. B+D. pe care nu le detine si pe care trebuie sa le cumpere. a. Constantin. Calitatea bunurilor economice. pp. b. D. Vol. insumarea utilitatii marginale cu utilitatile individuale. I. Bucuresti. utilitatea lui satisface o trebuinta sociala. b. d. Constantin (coord. c. Constantin. Răspuns: Enache. pp.

Editura FundaŃiei România de Mâine. nu se mai foloseste ipoteza potrivit careia consumatorul este capabil sa masoare utilitatea tuturor unitatilor de bunuri consumate.ro. c. a. Comportamentul consumatorului. Constantin. o cheltuiala minima.). Constantin. b. Rata marginală de substitutie. Care scoală de gândire economică a fost preocupată de măsurarea utilitătii? Răspuns: Enache. Vol. Capitolul 4. Bucuresti. Constantin (coord. Sinteze curs. functia de utilitate asociaza un numar. 84 – 99. mentinerea constanta a utilitatii (satisfactiei). I. este foarte greu de presupus ca un consumator poate cunoaste si masura toate caracteristicile utile ale bunurilor consumate. e. marginalista. A+B+C. Comportamentul consumatorului. Limite ale teoria utilitătii cardinale. pp. D. e. minimum de satisfactie (utilitate). d. d. Răspuns: Enache. (2007). Constantin (coord. denumit indicator de satisfacere sau de utilitate. Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: B ?? 56. C. Răspuns: www. mercantilista. C+D. ANS: B 57. a. Capitolul 4. fiziocrata. A+B. 84 – 99. . E. b.e. Bucuresti. contemporana. b. Economie politică. C+D+E. A+D. (2007). la diverse cantitati dintr-un bun. Când se realizează optimul consumatorului? Răspuns: Enache. Mecu.). Constantin (coord. consumatorul utilizeaza simultan mai multe categorii (genuri) de bunuri economice. Editura FundaŃiei România de Mâine. Bucuresti. Comportamentul consumatorului A. mentinerea obiceiurilor de consum anterioare. (2007). Economie politică. I. Capitolul 4.). a. Capitolul 4. Economie politică.spiruharet. Comportamentul consumatorului. ANS: E 55. maximum de satisfactie (utilitate). Biblioteca virtuală. d. Vol. I. Vol. care au doze si utilitati diferite. Mecu. Constantin. ANS: A 54. clasica. Mecu. c. c. D+E. B. e. pp. face abstractie de interdependenta dintre utilitatea diferitelor bunuri consumate.

utilitatea totala este maxima. pretul unui bun trebuie sa cresca pentru a nu permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. Economie politică. Vol. Vol. utilitatea totala este nula. Editura Fundatiei România de Mâine. pp. pretul unui bun trebuie diminuat pentru a permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. Comportamentul consumatorului. 84 – 99. 84 – 99. Comportamentul consumatorului. I. d.). ANS: C 60. c. Capitolul 4. d. utilitatea totala este descrescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintrun bun. c. utilitatea marginala este minima. Economie politică. ANS: A 59. Constantin (coord. e.). utilitatea totala sa fie nula. B. Mecu. Ce precizează legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. Mecu. E. c. B+C. unitatile suplimentare consumate dintr-un bun vor oferi din ce in ce mai putina satisfactie consumatorului. Mecu. (2007). a. I. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin (coord. utilitatea marginala este nula. C+D. pp. Cum sunt utilitatea marginală si utilitatea totală în punctul de saturatie al consumului? Răspuns: Enache. d. Constantin (coord. Constantin. A.). b. a. I. a. utilitatea marginala este maxima. 84 – 99. fie egal cu utilitatea totala. d. b. Vol. a. Bucuresti. fie nul. 84 – 99. utilitatea totala sa fie minima. . Bucuresti. utilitatea totala sa fie egala cu utilitatea marginala. A+E. b. Constantin. Constantin. pp. e. c. B. Capitolul 4. (2007). Bucuresti. Capitolul 4.pp. e. D. Comportamentul consumatorului. utilitatea totala sa fie constanta. b. fie minim. ramana acelasi. C. A+D. ANS: B 58. utilitatea totala sa fie maxima. Ce exprimă curba de indiferentă? Răspuns: Enache. fie maxim. Economie politică.

Economie politică. (2007). 84 – 99. Bucuresti. a. b. Constantin. e. Constantin. a. b. e. d. I. Vol. I. pp. c. Mecu. Comportamentul producătorului. Constantin (coord. Vol. utilitatea totala este crescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun. reprezinta suplimentul productiei antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului. ANS: B 61. scade. Constantin (coord. Capitolul 4. Mecu. (2007). ANS: A 63. Constantin (coord. e. 84 – 99. Combinarea factorilor de producŃie. dar descrescătoare? Răspuns: Enache. Bucuresti. Economie politică. Răspuns: Enache. c. Constantin. coeficientul starii fizice sau al starii de utilitate a capitalului fix. când utilitatea marginală a unui bun este pozitivă. Constantin. Mecu. Cum este utilitatea totală resimtită de către un consumator prin mărirea cantitătii consumate din bunul .). Vol. coeficientul capitalului fix. ANS: D 64. este egala cu zero. Becker. d.). reprezinta inversul coeficientului mediu al capitalului. Productivitatea medie a capitalului. J. Bucuresti. c. . Economie politică. Samuelson. Ce exprimă raportul dintre uzura capitalului fix si capitalul fix? Răspuns: Enache. Comportamentul consumatorului. G. Editura FundaŃiei România de Mâine. d. (2007). Capitolul 5. Combinarea factorilor de producŃie. Capitolul 4. K. ANS: A 62. Comportamentul producătorului. Gossen. d. I. Engel. creste. Keynes. este constanta. coeficientul uzurii capitalului. b.). 100 – 130. Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu. Bucuresti. b. este inversul coeficientului marginal al capitalului. Constantin (coord. H. (2007). a. c. exprima raportul dintre sporul de productie si cresterea capitalului. se exprima ca raport intre capitalul utilizat si productia obtinuta. M. Editura Fundatiei România de Mâine. pp. Vol. a.). Editura Fundatiei România de Mâine. coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalul fix. Economie politică. pp. Comportamentul consumatorului. 100 – 130. Capitolul 5. Cine a formulat pentru prima dată legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. este maxima. I. A. P.e. pp.

B. pp. Capitolul 5. pp. scaderea timpului liber. Mecu. d.). profituri mai mari. Bucuresti. Economie politică.). d. Bucuresti. Constantin. b. Mecu. e. E. reducerea somajului. dar mai ieftine. Editura Fundatiei România de Mâine. 100 – 130. 100 – 130. 100 – 130. Ce implică pentru proprietar uzura morală a capitalului fix? Răspuns: Enache. cheltuielile de productie. . Comportamentul producătorului. Economie politică. Bucuresti. Amortizarea capitalului fix – definire. ANS: C 67. Vol. Combinarea factorilor de producŃie.). b. Bucuresti. C+E. ANS: D 66. D. recuperarea treptata a capitalului fix. uzura fizica. Capitolul 5. Comportamentul producătorului. a. Constantin.e. I. deprecierea capitalului fix. b. Răspuns: Enache. I. c. (2007). Economie politică. e. durata de functionare. cresterea populatiei ocupate. (2007). un venit de productie. Constantin (coord. Capitolul 5. Constantin (coord. cresterea duratei muncii. pp. e. Economie politică. pp. (2007). coeficientul uzurii capitalului. a. (2007). Mecu. coeficientul capitalului tehnic. Constantin (coord. Combinarea factorilor de producŃie. A. pierderi sau costuri mai mari pentru ca sunt inlocuite utilajele mai vechi. A+D. c. Vol. Vol. I. b. Combinarea factorilor de producŃie. Constantin (coord. Constantin. ANS: B . c. Constantin.68.). I. Editura FundaŃiei România de Mâine. Comportamentul producătorului. o cheltuiala de productie. Capitolul 5. Comportamentul producătorului. Mecu. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. d. Combinarea factorilor de producŃie. scaderea costului datorita aparitiei unor utilaje similare. C. De cine depinde cota de amortizare? Răspuns: Enache. Care este efectul sporirii productivitătii medii a muncii? Răspuns: Enache. un consum de capital fix. veniturile realizate de firma. deoarece se vor folosi utilaje mai performante. datorita amortizarii accelerate. Editura Fundatiei România de Mâine. costuri mai mici. 100 – 130. a. sporirea timpului liber. cresterea vanzarilor. a. ANS: B 65.

Care sunt cauzele care conduc la producerea uzurii fizice a capitalului fix? Răspuns: Enache. 100 – 130. Ce reprezintă productivitatea marginală a unui factor de productie? Răspuns: Enache. utilizarii necorespunzatoare. Comportamentul producătorului. B. A+B. I. d. daca toti factorii de productie raman neschimbati. B+D. tot cu o unitate. A+E. e. Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: D 69. Capitolul 5. Constantin (coord. Economie politică. Capitolul 5. productivitatea medie si productia scad. progresului tehnic. ANS: C 72. d. Constantin. Vol. (2007). C+D. C. productivitatea medie si productia cresc. c. actiunii factorilor naturali. a. Relatia productivitate medie – productivitate marginală – producŃie.c. Bucuresti. Constantin (coord. Combinarea factorilor de producŃie. Constantin. productivitatea medie scade si productia creste. (2007). c. Mecu. mecanici. Capitolul 5. Comportamentul producătorului. sporul de productie obtinut prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv. Vol. A+D+E. a. concurentei. a. ceilalti fiind neschimbati. I. e.). ANS: B 70. e. A+C. 100 – 130. Mecu. b. Comportamentul producătorului. sporul de productie obtinut prin reducerea cu o unitate a unui factor si cresterea. c. b. b. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. pp. cercetarii stiintifice. sporul productiei. Factorii de dependentă ai nivelului si evolutiei productivitătii. ceilalti reducandu-si consumul cu o unitate.). Economie politică. productivitatea medie scade. Constantin. iar productia nu se modifica. Mecu. pp. . Combinarea factorilor de producŃie. ANS: B 71. B+C. E. pp. Răspuns: Enache. B+D. a altui factor. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. productivitatea medie scade si productia creste. e. d. Vol. Bucuresti. D. Constantin (coord. d. Economie politică. 100 – 130. I. Bucuresti. Editura Fundatiei România de Mâine. A. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. Combinarea factorilor de productie.).

Economie politică. Productivitatea muncii exprimă eficienta cu care este consumată munca. Editura FundaŃiei România de Mâine. RAS. Bucuresti. d. (2007). A+C+D. nivelul pretului bunurilor fabricate. eficienta muncii este identificată cu productivitatea muncii. Productivitatea marginală a muncii (WmL) reprezintă suplimentul de producŃie (YQ) obtinut ca urmare a utilizării unei cantităti suplimentare de muncă (YL). Editura Fundatiei România de Mâine. Comportamentul producătorului. Mecu. calitatea factorilor de productie utilizati. 100 – 130. Constantin (coord. cantitatea factorilor de productie utilizati. . Vol. I. 100 – 130. B+C+D+E. e. 100 – 130. calitatea produselor pe piata. pp. Mecu. (2007). Editura FundaŃiei România de Mâine. 75. Răspuns: Enache. Determinarea productivitătii medii a muncii. Răspuns: Enache. A+B+C. Vol. Combinarea factorilor de producŃie. Economie politică. B. Constantin. Comportamentul producătorului. Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 5. Combinarea factorilor de producŃie. (2007). Economie politică. Capitolul 5. RAS. A. adică sub forma capacitătii (posibilitătii) fortei de muncă de a crea. RAS. Determinarea indicelui productivitătii medii a muncii. Combinarea factorilor de producŃie. Capitolul 5. pp. Ea poate fi inteleasă si ca fortă productivă a muncii. ANS: C 73. Raportul dintre productie (Q) si factorul muncă (L) sau dintre muncă si productie măsoară productivitatea medie a muncii (WL).Răspuns: Enache. ? 76. I. conditiile naturale. Vol. Productivitatea muncii se poate determina ca o mărime medie si. Determinarea amortizării. C. Bucuresti.).). Constantin (coord. (2007). I. ca productivitate marginală. WL = L/Q 74. Capitolul 5. Determinarea productivitătii marginale a muncii. E. 100 – 130. Constantin. Constantin. Comportamentul producătorului. respectiv. WL = Q/L.). B+C+D. Răspuns: Enache. C+D+E. I. in conditiile in care ceilalti factori sunt presupusi constanti. Vol. c. intr-o perioadă de timp. Comportamentul producătorului. un anumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii. Mecu. Constantin (coord.). Combinarea factorilor de producŃie. pp. a. De obicei. Constantin. Economie politică. Ea se exprimă prin relatia: WmL = YQ/YL sau ca derivata partială a funcŃiei de productie in raport cu factorul muncă: WmL = dQ/dL. pp. Constantin (coord. Bucuresti. D. Mecu. Bucuresti. b.

care se poate modifica datorită investitiilor. . Capitolul 6. costul fix devine variabil. ? 77. Capitolul 6. Costul total mai poate fi determinat: ca produs intre costul total mediu (CTM) si producŃie (Q): CT CTM ⋅Q sau ca produs intre productie (Q) si costul marginal (Cmg) cand acesta din urmă este egal cu costul total mediu: CT Q⋅Cmg cand Cmg CTM . Capitolul 6. Costul de producŃie. Comportamentul producătorului. este determinată de: consumul tehnologic de factori de productie. Costul fix (CF) reflectă acele cheltuieli ale intreprinderii care. insă. ? . pe termen scurt. intreprinderea le suportă independent de evolutia productiei. Costul marginal. (2007). Răspuns: www. Pe termen scurt. cresterile costului total si ale costului variabil. Constantin. Răspuns: www.cresterea.ro.ro. variatia costului total este determinată numai de evoluŃia costului variabil. Răspuns: www. 79. Constantin (coord. RAS. Capitolul 6. Capitolul 5. ? 80. chirii. iluminat. RelaŃia cost marginal – cost variabil mediu – productie. el fiind o functie crescătoare a capacitătii de productie. costul total porneste de la nivelul costului fix. Capitolul 6. Costul fix – componentă. Pe termen lung. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. in mod necesar. volumul productiei. Deosebirea dintre ele constă in aceea că in timp ce costul variabil porneste.spiruharet. pe termen scurt. Mărimea costului total.Răspuns: Enache. RAS.spiruharet. Răspuns: www. RAS. ? 81. dobanzi etc. Vol. Biblioteca virtuală. Costul de productie. 78. Relatiile de dependentă dintre costul variabil si productie. RAS.spiruharet. I. Sinteze curs. Mecu. Biblioteca virtuală. Cand volumul productiei se schimbă. Costul total mediu si factorii săi de influentă. cand volumul productiei sporeste. Astfel. nu afectează variatia costului global total si nici costul marginal. Sinteze curs. pp.ro. Biblioteca virtuală. Economie politică. la un moment dat.spiruharet. costul total creste in aceeasi măsură in care sporeste costul variabil. RAS. Costul de productie. CT = CF + CV . descresterea sau chiar nivelul zero. sunt egale.ro. costul fix.spiruharet. pe termen scurt. Costul total (CT) reprezintă suma costurilor fix si variabil. care nu este afectat de productia zero. salariile personalului administrativ.). nivelul preturilor de procurare a factorilor de productie. Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei . Costul de productie. RAS.ro. Costul de producŃie. sunt independente de volumul productiei obtinute: amortizarea capitalului fix. Editura Fundatiei România de Mâine. Răspuns: www. Bucuresti. Biblioteca virtuală. incălzit. Sinteze curs. de la zero dacă productia este zero. Combinarea factorilor de producŃie. cheltuielile de intretinere. Sinteze curs. 100 – 130.

ro. Răspuns: Enache. un neajuns al preturilor garantate este. aparitia de suprastocuri. b. trustul si holdingul. Definirea duopolului bilateral. statul va trebui sa acopere pierderile inregistrate de producatorii agricoli prin garantarea pretului. explicite. Concurenta si formarea preturilor.82. Mecu. in vederea sporirii productiei si a veniturilor viitoare. Bucuresti. Economie politică. Răspuns: Enache. Răspuns: www. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal. (2007). pp. Capitolul 7. e. Capitolul 7. Constantin. trustul si cartelul. Productivitatea capitalului – factori de dependentă Răspuns: www. Costul de productie. Concurenta si formarea preturilor. Biblioteca virtuală. Oligopolurile concertate. 167 – a. (2007). care vor fi mai mari decat pretul de piata datorat excesului de oferta.spiruharet. Bucuresti. Factori de dependentă ai dinamicii costului total mediu pe termen scurt. in ceea ce priveste productia agricola. intelegeri secrete si trusturi. ANS: D 87.ro. 167 – a. Economie politică. Sinteze curs. Costul de productie. societatea de holding si societatea de participare. Remunerarea factorilor de productie a. Vol. Capitolul 6. Capitolul 8. un neajuns al pretului garantat de stat este acela ca in situatiile inregistrarii unor supraproductii. acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. Constantin.). I. Răspuns: www. Constantin (coord. c.ro. Constantin (coord. c. ANS: C 86. Economie politică. Bucuresti. favorizarea anumitor producatori dintr-o ramura. Vol. Mecu. I. Constantin (coord.spiruharet. Capitolul 7. Salariul real. 167 – RAS. in ceea ce priveste veniturile agricultorilor. ? 85. Editura Fundatiei România de Mâine. b. . Sinteze curs. (2007).). ? 83. Care este consecinta nedorită a pretului garantat de stat? Răspuns: Enache. Biblioteca virtuală. RAS. Sinteze curs. pp. Concurenta si formarea preturilor.spiruharet. Biblioteca virtuală. un neajuns al preturilor garantate este acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. ? 84. Capitolul 6. Editura Fundatiei România de Mâine. RAS. in detrimentul altora. Editura Fundatiei România de Mâine. d. pp. antrenate de investitiile consistente facute de agricultori. e. I. Constantin.). Mecu. d. Vol. exprese.

variind in functie de pretul factorului munca. excluzand elevii. e. studentii. Populatia activă. pretul de vanzare si costul. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. persoanele care cauta un loc de munca. marimea si evolutia rentei.spiruharet. nu doresc angajarea pe un loc de munca. Răspuns: www. tinerii.ro. Remunerarea factorilor de producŃie a. persoanele care din diferite motive.b. nivelul productivitatii muncii. care se afla in raport invers proportional cu pretul pamantului. Capitolul 8. b. e. populatia ocupata in diferite activitati profesionale.spiruharet.ro. Capitolul 8. b. Răspuns: www. b. care influenteaza volumul rezultatelor. Factori care influentează salariul privit ca venit. Factorii de care depinde masa profitului. d. d.D. Capitolul 8.ro. Remunerarea factorilor de productie a.B. Sinteze curs. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. precum si varsta legala pentru angajare. Sinteze curs. rata dobanzii bancare. este o marime dinamica. c. Biblioteca virtuală.spiruharet. e. ANS: B 91. c. acea parte a populatiei apte de munca si care desfasoara activitati profesionale. cererea si oferta de capital. ANS: B 88. Remunerarea factorilor de productie a. care influenteaza volumul rezultatelor. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. studentii.spiruharet. marimea si evolutia rentei se afla intr-un raport invers proportional cu pretul pamantului. Capitolul 8. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice. ANS: A. care satisfac stagiul militar. Sinteze curs. Remunerarea factorilor de productie . persoanele ce au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica. d. elevii. c. volumul. d.E 89.ro. structura si calitatea produselor concurente. e. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si este direct proportional cu dinamica preturilor. Răspuns: www. Factorii cu influentă directă si indirectă asupra mărimii pretului pământului. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. randamentul factorilor. scaderea preturilor terenurilor ca urmare a amplificarii fenomenului inflationist din ultimele decenii. c. ANS: B 90. Răspuns: www. tinerii care satisfac stagiul militar. viteza de rotatie a capitalului.

este in relatie direct proportionala cu marimea salariului nominal si este invers proportional cu dinamica preturilor. d. b. raportul dintre cererea si oferta fortei de munca. Răspuns: www.ro. c. Remunerarea factorilor de productie a. Sinteze curs. cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor. b. e. b. Salariul real. Remunerarea factorilor de productie a.ro. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal. satisfacerea nevoilor. cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata. care-i asigura un standard de viata relativ ridicat. e. gradul de organizare a sindicatelor.ro. c. . d. Capitolul 8. Capitolul 9. pentru fondul de somaj). care-i asigura lucratorului venituri mai mari. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si direct proportional cu dinamica preturilor. Salariul nominal brut. Capitolul 8. Biblioteca virtuală. ANS: D 93. e. este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au dedus impozitul si alte retineri prevazute de lege (de exemplu. Biblioteca virtuală. d. Sinteze curs. d. ANS: E 95. este o marime dinamica. reducerea timpului liber si cresterea. Sinteze curs. c. Remunerarea factorilor de producŃie a. este o marime dinamica. PiaŃa muncii A. În ce constă efectul de substitutie? Răspuns: www. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare. corespunzatoare. e. variind in functie de pretul factorului munca. b. Biblioteca virtuală. cresterea timpului liber in defavoarea timpului destinat muncii. reprezinta salariul nominal in care este inclus impozitul. la un nivel dat al preturilor. depinde de marimea productiei.spiruharet. variind in functie de factorii ce au fost evidentiati. c. Răspuns: www. incat sa-l stimuleze pe salariat in munca. reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau presteaza munca. intr-o anumita perioada. aspiratiilor fiecarui salariat. statul.spiruharet.a. raportul dintre productivitatea muncii si salariul real.spiruharet.ro. ANS: D 92. Biblioteca virtuală. ANS: D 94. care are rolul de a conduce procesul de formare profesionala. Capitolul 8. a timpului destinat muncii. substituirea unei parti a timpului de munca prin timp liber. Care sunt componentele pietei muncii? Răspuns: www. Sinteze curs.spiruharet.

D+E. D+E. b. D. Capitolul 9. A+C+D.B. A+B. Sinteze curs. Teoria segmentării pietei muncii. c. C. conditiile de salarizare si de trai diferite. gradul de dezvoltare economica a statelor. PiaŃa muncii A. sistemul de invatamant. a. a. C. PiaŃa muncii A. Capitolul 9. b. B+E. Sinteze curs. PiaŃa muncii A. Răspuns: www. c. A+E. cresterea productivitatii muncii. d. cumparatorii (societatile comerciale si unitatile social culturale si administrative).spiruharet. C+D. Factorii care influentează evolutia si dezvoltarea pietei internationale a muncii. A+C+D ANS: A 97. C. E.ro.spiruharet. A+B+C. D+E ANS: E 96. e. A+B+C. Biblioteca virtuală. sistemul legislativ cu rolul de a reglementa relatiile de munca. migratia internationala a fortei de munca. C+D+E. e. cresterea produsului intern brut. c. D.spiruharet. C+D+E. Răspuns: www. restructurarea fiecarei ramuri a economiei nationale. Factorii care îsi pun amprenta asupra evolutiei si dezvoltării pietei interne a muncii.ro. cresterea productivitatii muncii. D. Biblioteca virtuală. sectorul secundar. Răspuns: www. sectorul international. E. Sinteze curs. c. cresterea produsului intern brut. sectorul primar. care are rolul de a pregati forta de munca. C. B+D+E. sectorul local. gradul de dezvoltare a statelor lumii. a. B. ofertantii sau vanzatorii. sectorul zonal. b. . b. Biblioteca virtuală. d. B. Capitolul 9. ANS: C 98. d. B. e. d. A+B+C. A+D. A+B. E.ro. a. migratia internationala a capitalului. C+D. E. D. B+C+D.

Capitolul 9. . B+C. Sinteze curs. D. ANS: B 99. are o sfera de cuprindere mai mica decat cererea. Sinteze curs. B. b. Care sunt trăsăturile care caracterizează starea pietei muncii din România? Răspuns: www. C+D+E. Biblioteca virtuală. De ce este considerată oportună interventia statului pe piata muncii? Răspuns: www. Capitolul 9. A+C+D. E. B+C+D. B. resursele de munca au cunoscut evolutii divergente. c. Biblioteca virtuală. are o sfera de cuprindere egala cu cererea de forta de munca. Care sunt particularitătile prin care se caracterizează oferta de fortă de muncă? Răspuns: www. A+B+C. D+E. D. sex.spiruharet. d. B. b. E. e. criza locurilor de munca pe fondul crizei economice.spiruharet. C. depinde de varsta. A+B+C. PiaŃa muncii A. oferta pe piata muncii este mai mica in raport cu cererea. b. PiaŃa muncii A. B+C. Biblioteca virtuală. D+E.ro. e. piata muncii eate strict reglementata in toate structurile sale. C. D. stabileste marimea salariilor din fiecare societate comerciala. nivel de pregatire profesionala.spiruharet. Sinteze curs. B. D+E. c. C. ANS: A 102. starea de sanatate. C+D+E. ANS: B 101. a.spiruharet. A+B. ANS: D 100. E. d. statul nu intervine si nu poate interveni pe piata muncii. stabileste conditiile de deplasare pe plan international a fortei de munca. e. reglementeaza relatiile sociale de productie dintre salariati. d. C+D+E. depinde de conditiile si mediul in care se desfasoara activitatea.e. A+E. c. initiaza dialogul tripartit guvern-patronat-sindicate. a.ro. Biblioteca virtuală. B+C. a. Capitolul 9. depinde de timpul in care se realizeaza.ro. Care sunt disfunctionalitătile pietei muncii din România? Răspuns: www. interconditionandu-se cu ocuparea fortei de munca. PiaŃa muncii A. Capitolul 9. A+C+D. are rol de legislator. piata muncii are o sfera de cuprindere limitata. specializare. restructurarea ocuparii este specifica austeritatii si nevoii de contracarare a recesiunii si inflatiei. Piata muncii A. Sinteze curs.ro.

d. Care sunt motivatiile cererii agregate de monedă? Răspuns: www. ANS: B 103. cresterea. Biblioteca virtuală. persoanelor fizice si juridice.C. riscul pentru cei ce acorda capitalul de imprumut. E. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. c. cererea si oferta de capital de imprumut. cererea pe piata muncii este mai mare decat oferta de forta de munca. an de an. motivul speculatiei.ro. C+D+E.B. a. motivul precautiei. b. D+E. A+B+C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar . cererea pe piata muncii este egala cu oferta de forta de munca. A+C+D.C. Sinteze curs. Sinteze curs. Care sunt operatiunile active efectuate de bănci? Răspuns: www. D+E. e. d. motivul prudentei. b. ANS: E 106. c. initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni.spiruharet. e.ro. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare ale societatilor comerciale. Care sunt operatiunile pasive efectuate de bănci? Răspuns: www. A+E. d. Biblioteca virtuală.ro.D 104. D. ANS: E 105. c. C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. durata creditului.spiruharet. Sinteze curs. c. B. marimea si dinamica profitului. b. ANS: A. Biblioteca virtuală. conducerea operatiunilor de casa ale agentilor economici care solicita acest lucru. B+D. B+E. Capitolul 10. D. Capitolul 10. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. inflatia. E. Factorii care actionează asupra nivelului dobânzii si a ratei dobânzii.ro. a gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de scolarizare. C+D+E. Răspuns: www. Capitolul 10. a. A+B+C.spiruharet. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. b. e. rata profitului. d. Capitolul 10. rata dobanzii. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. e.spiruharet.

spiruharet.spiruharet. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare. Capitolul 10. bancile ipotecare. Al cui este atributul emisiunii de monedă si al punerii ei în circulatie sub forma biletelor de bancă si monedei metalice? Răspuns: www. bancile ipotecare. .A. B. Sinteze curs. Capitolul 10. e. trezoreriei statului. C+D+E. atragerea si formarea de depozite banesti de la persoanele fizice si juridice. Sinteze curs. ANS: B 110. societatilor de asigurari. c. e. ANS: D 108. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. restrictionarea creditului. operatiuni cu aur. bancile de afaceri. E. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. bancile de afaceri. d. d. c. Capitolul 10.spiruharet. plata despagubirilor in cazul producerii unui eveniment nedorit. b. c. ANS: B 109.ro. Casa de Economii si Consemnatiuni. Care bănci au în obiectul lor de activitate si emiterea de actiuni si obligatiuni? Răspuns: www. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. bancile de depozit propriu-zise. Biblioteca virtuală. crearea de putere de cumparare aditionala. Banc Post. B+C.ro. Biblioteca virtuală. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie.spiruharet. A+B+C. C. Bancii Nationale. Casei de Economii si Consemnatiuni. Care dintre bănci dispun de capitaluri proprii importante în raport cu sumele atrase de la deponenti? Răspuns: www. bancile de depozit propriu-zise. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. A+E. Care este obiectul de activitate al băncilor comerciale? Răspuns: www. Sinteze curs. b. Biblioteca virtuală. d. ANS: D 107. e. Biblioteca virtuală. d. b.ro. e. c. a. b. Sinteze curs. D. colectarea primelor de asigurare. D+E.ro. Capitolul 10. bancilor comerciale. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. b.

Capitolul 10. A+D+E.d. plata despagubirilor. colectarea primelor de asigurare. masura a activitatii economice. A+B. d. d. E. Capitolul 10. Biblioteca virtuală. d. proportional cu cantitatea de monedă pe care o are.ro. a. Capitolul 10. stabilitatea. b. serveste la plata salariilor. C+D. Care sunt atributele monedei? Răspuns: www. Ce fel de putere se exercită atunci când posesorul de bani. c.spiruharet. operatiuni cu aur si valuta. asigura un buget al tarii echilibrat. B. A+E. e. A+B+C. A+B+C. ANS: D 114. acordarea de credite pe termen lung solicitantilor. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. impozitelor etc. asigura un excedent al balantei de plati externe. Banc Post. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. c. c. D. a. emisiunea de moneda sub forma de bancnote si moneda metalica. durabilitatea. C+D+E. Biblioteca virtuală. creeaza putere de cumparare aditionala pe care o imprumuta agentilor economici. Sinteze curs. B. D. B+D. E. C+D+E. B. C+D.ro.ro. Piata monetară si echilibrul monetar A. Functiile băncilor si institutiilor financiare. Care sunt operatiunile specifice unor societăti de asigurare? Răspuns: www. b. e. instrument de apreciere a fortei economice a unei tari. regleaza cantitatea de moneda din economie (regleaza masa monetara). C. e. b. ANS: B 111. Sinteze curs. asigurarea echilibrului dintre incasarile si platile fiecarui agent economic. A+D+E. Casa de Economii si Consemnatiuni. D+E. C+D. C. A+B+C. C. e. a. Răspuns: www. E.spiruharet. D. Biblioteca virtuală. detine o comandă generală asupra resurselor comunitătii . Sinteze curs. ANS: E 112. C+D+E.spiruharet. ANS: D 113.

b. obligatiuni. se pot depozita foarte usor. a. putere economica.spiruharet. e. Capitolul 10. obligatiuni. C. Capitolul 10. putere juridica. cecuri la purtator.monetare? Răspuns: www. Sub ce formă se regăseste în economie moneda manuală sau în numerar? Răspuns: www. d. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. ANS: E 116. cecuri la purtator. bilete de banca.spiruharet. d.ro. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. b. C.spiruharet. c. actiuni. putere sociala.ro. Biblioteca virtuală. . c. De ce spunem că banii constituie o putere de cumpărare usor transferabilă? Răspuns: www. se pot schimba oricand in alte monede. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A.spiruharet. d. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. se gasesc permanent asupra oamenilor. Biblioteca virtuală. e. ANS: E 118. D. efectele de comert negociabile. Sinteze curs. b. putere militara.spiruharet. Sinteze curs.ro.ro. d. putere fizica. Biblioteca virtuală.ro. bilete de banca. Capitolul 10. Sinteze curs. actiuni. B+C. obligatiuni. c. Sinteze curs. Disponibilitătile semimonetare – instrumente. E. A+D+E. B. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. A+B+D. b. e. ANS: D 117. actiuni. Biblioteca virtuală. conturi deschise la banca. Răspuns: www. e. Sinteze curs. c. Capitolul 10. economii pe librete bancare. pot fi folositi la plata salariilor. De cine sunt reprezentate disponibilitătile monetare propriu-zise într-o economie? Răspuns: www. se pot transforma oricand in alte bunuri. A+D. Capitolul 10. ANS: E 115. Biblioteca virtuală. B. D+E.

d. b. obligatiuni) sunt o componentă a cărui agregat monetar? Răspuns: www. d. a celui de-al doilea agregat monetar. Biblioteca virtuală. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. in cadrul tuturor bancilor. la nivelul fiecarui judet. A+B+C.D. b. D. Capitolul 10. C+D. Sinteze curs. ANS: D 119.spiruharet. Capitolul 10. d. la nivelul fiecarui judet. B. la nivel national. A+B. C+D. c. in cadrul sucursalelor Bancii Nationale. Sinteze curs. E. Capitolul 10. a celui de-al patrulea agregat monetar. Cum este organizată în România Casa de compensatii interbancare? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. D. d. Titlurile de valoare emise de agentii economici nonbancari (actiuni. la nivel national. in cadrul sucursalelor tuturor bancilor din tara. C+D+E. conturi deschise la banca. . e. C+D+E. prin vanzarea de valuta aflata in depozitele proprii. E. bilete de banca. a primului agregat monetar. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. a. ANS: D 120. c. C. prin intermedierea vanzarii de actiuni si obligatiuni. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. prin cumpararea de valuta de pe piata. A+B+C. E. e. D+E. C. B+D. c. Sinteze curs. in cadrul Caselor de Economii si Consemnatiuni. prin obtinerea de credite pe termen scurt de la o alta societate bancara sau institutie de credit. Biblioteca virtuală. a. a celui de-al treilea agregat monetar.spiruharet. E. a. prin obtinerea unui imprumut de la Banca Nationala pe un termen foarte scurt. B. la nivelul fiecarui judet. ANS: B 121. b. e.ro.ro. în situaŃia înregistrării unei pozitii net debitoare? Răspuns: www. nu fac parte din nici un agregat monetar. C+D. b. A+D. c. doar in cadrul Bancii Nationale.ro.spiruharet. A+C. A+B+C+D. Cum îsi poate obtine resursele bănesti necesare o bancă comercială oarecare.

ANS: C 122. dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca. E. Sinteze curs. mic. Capitolul 10. rata dobanzii. A+B+C. B. Capitolul 10.spiruharet. ANS: C 123. mare.ro.spiruharet. Sinteze curs. C+D+E. Factorii fundamentali care influentează cererea de monedă. C. Corelatiile reale care apar pe piata monetară. b. C+D. B. e. D+E. d. Sinteze curs. Ce reprezintă costul detinerii de bani lichizi? Răspuns: www. b. inflatia. Care sunt trăsăturile pietei monetare? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. D+E. e. operatiunile de negociere se desfasoara zilnic. C. c. ANS: C 125. cererea de bani pentru nevoi speculative se va mari. Piata monetară si echilibrul monetar A. E. D. C. c. bunuri ce se pot cumpara cu bani lichizi. A+C+E. termenele de acordare a creditelor interbancare sunt lungi. venitul. Capitolul 10. D. participantii la aceasta piata sunt bancile. dobanda care se pierde ca urmare a nedepunerii banilor la banca. e. banii la care se renunta (printr-o eventuala cumparare) prin depunerea banilor la banca. d.e. dobanda utilizata este fixa. Răspuns: www. B+C+D. Biblioteca virtuală. b. Piata monetară si echilibrul monetar A. D. costul. ANS: B 124. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. mic. a. Capitolul 10.ro. cu exceptia sarbatorilor legale. B. cererea de de bani pentru nevoi speculative este mare. cererea de bani pentru nevoi speculative se va micsora. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. . nu exista cerere de bani pentru nevoi speculative.spiruharet. Biblioteca virtuală. a. Răspuns: www. mare. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. cererea de bani pentru nevoi speculative este mica. c. E. d. A+B.ro. creditele se acorda pe baza de garantii materiale. A+D+E. costul bunurilor ce se pot cumpara cu bani lichizi.ro.spiruharet. mare. B+E. între costul detinerii de bani lichizi si cererea de bani pentru nevoi speculative.

c. c.ro.spiruharet. e. c. D. d. Răspuns: www. Sinteze curs. E. comportamentul populatiei (incasari. e. ANS: A 127.spiruharet. Capitolul 10. A+D+E. C+D. pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la suma lichida economica. Piata monetară si echilibrul monetar A. daca rata dobanzi creste. a. A+B. A+B+C+D. e. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati dintr-un anumit bun. pretul platit de creditor debitorului pentru renuntarea la suma lichida economica. viteza de rotatie a banilor. dorinta oamenilor de a economisi bani prin sistemul bancar. plati. volumul total al schimburilor.E. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Factori cu care cererea de monedă se află în raport direct proportional. cantitatea de valuta existenta in economie. d. Răspuns: www. b. A+C. Răspuns: www. b. e. scade si cererea de bani lichizi. B+C. daca rata dobanzii scade. Biblioteca virtuală.ro. b. nu se produc modificari in cererea de bani lichizi. Rata dobânzii. D.ro. d. a. ANS: D 128. C. daca rata dobanzii creste sau scade. Capitolul 10. daca rata dobanzii scade. b. Sinteze curs. ANS: E 126. . D. C. Sinteze curs. comportamentul micilor intreprinderi.ro. C+D. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. Biblioteca virtuală. daca rata dobanzii creste. Factorii care conditionează oferta de monedă. depuneri. retrageri de sume banesti). Capitolul 10. B. E. c. B. Biblioteca virtuală. se micsoreaza si cererea de bani lichizi. Care sunt corelatiile corecte dintre evolutia ratei dobânzii si a cererii de monedă (bani lichizi)? Răspuns: www.spiruharet. d. Sinteze curs. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati valutare. volumul total al salariilor. comertul exterior al tarii. comportamentul Bancii de emisiune. somajul. creste si cererea de bani lichizi. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a.spiruharet. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. ANS: B 129. creste cererea de bani lichizi. dobanda primita pentru o suma de bani depusa la banca. D+E.

o parte a masei monetare iese din circulatie. ANS: D 131. necesarul de moneda al intreprinderii. acoperirea unei parti a deficitului bugetar. vanzarea devizelor straine persoanelor fizice rezidente. Care sunt căile de realizare a ofertei de monedă în numerar a Băncii de emisiune? Răspuns: www. C+D+E. o crestere a masei monetare sub forma scripturala. D+E. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma scripturala. E. B+D+E. e. A+C. A+C+E.spiruharet. marimea masei monetare ramane constanta. A+B. D+E. C. A+C+D. A+B. B. d. d. D. cumpararea devizelor straine obtinute de agentii economici in urma exporturilor de marfuri. e. d. Capitolul 10. A+D. Biblioteca virtuală.ro. C.spiruharet.spiruharet. A+C. E. b. d. se reduce oferta de moneda nationala. Cu ce echivalează rambursarea datoriilor de către bănci? Răspuns: www. Atunci când Banca Natională a României vinde devize străine agentilor economici si populatiei care este influenta acestui fapt asupra masei monetare? Răspuns: www. B+C. E. Sinteze curs. vanzarea devizelor straine persoanelor nerezidente. c. Sinteze curs. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma de numerar. A+B+C. Capitolul 10. c. Biblioteca virtuală.ro. Sinteze curs.ro. a. A+C. o mentinere a marimii masei monetare in numerar. a. c. b. ANS: E 133. o scadere a masei monetare. e. Biblioteca virtuală. În ce se materializează rezerva de bani a băncilor? . vanzarea devizelor straine agentilor economici care fac importuri. B. a. ANS: B 132. o sporire a masei monetare in numerar. b. c. e. D.E. Capitolul 10. b. Piata monetară si echilibrul monetar A. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. o mentinere a marimii masei monetare sub forma scripturala. ANS: C 130. Piata monetară si echilibrulnmonetar a.

datoriile pe care le au bancile la Banca Nationala. M3 > 0. comercializa titluri de valoare.ro. E. A+C. Capitolul 10. a.Răspuns: www. E. e. Sinteze curs. E. Piata monetară si echilibrul monetar a. Piata monetară si echilibrul monetar A.ro. reduce masa monetara din economie. c. Sinteze curs. a.spiruharet. Comportamentul Băncii Nationale (M3) ca factor important al ofertei de monedă. reduce masa creditului bancar. Răspuns: www.spiruharet. d. Biblioteca virtuală. face fata platilor in numerar catre clienti. B+D. e. Biblioteca virtuală. M3 = 0. Piata monetară si echilibrul monetar A. Capitolul 10. B. vinde valuta. d.spiruharet. c. A+E. 0 < M3 < 2. C+D. b. Capitolul 10. 0 < M3 < 1. C. c. Biblioteca virtuală.ro. Răspuns: www. Biblioteca virtuală. b. A+B+C+E. M3 = 1. B+C. e. creditele acordate agentilor economici. sporeste masa creditului bancar. Pentru ce este necesară existenta rezervelor de numerar la bănci? Răspuns: www. ANS: A . Capitolul 10. numerarul aflat in casele de bani ale bancilor. b. sporeste masa monetara din economie. B+E. contracta noi credite.ro. mentine constanta masa monetara din economie. d. e. ANS: C 136. D. ANS: C 135. depunerile facute de banci in conturile lor deschise la Banca de emisiune. b. B+C+D.spiruharet. cumpara valuta. D. c. Determinarea mărimii sale. Implicatiile reducerii cotelor obligatorii de rezervă. B. C. stocul de aur aflat in depozitele bancilor comerciale. Sinteze curs. Sinteze curs. d. A+D. Piata monetară si echilibrul monetar a. ANS: C 134.

Ce reprezintă procesul de refinantare a societătilor bancare? Răspuns: www. creditul pe termen mediu acordat de Banca Nationala celorlalte banci. scontul. e. D. E. creditul pe termen lung acordat de Banca Nationala celorlalte banci. c. D+E. B. e.spiruharet.spiruharet. . A+B+C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Instrumentele utilizate de Banca Natională pentru refinantarea băncilor comerciale. politica cotelor obligatorii de rezerva. b. Capitolul 10. ANS: C 139. B+C. sporirea rezervelor in aur ale Bancii Nationale. a. C+D. B+D+E. c. d. a. Răspuns: www. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Biblioteca virtuală. ANS: D 138.ro.ro. reescontul. c. B+C. Biblioteca virtuală. a. A+B. Sinteze curs. b. A+B+D. A+E. C+D+E. procesul de crestere a masei monetare sub forma numerarului. b. D. e. urmarirea si asigurarea echilibrului bugetului de stat. B. d. Sinteze curs. procesul de reducere a masei monetare sub forma numerarului. E. Obiectivele politicii monetare. Capitolul 10. politica cheltuielior publice.spiruharet. B. A+C. sporirea vanzarilor de titluri de valoare pe piata financiara primara. mentinerea unui anumit nivel al ratei dobanzii.ro. Sinteze curs. Principalele instrumente (pârghii) utilizate în politica monetară. linia de credit. asigurarea echilibrului balantei de plati externe. E. creditul pe termen scurt acordat de Banca Nationala celorlalte banci. creditul de licitatie. Piata monetară si echilibrul monetar A. Răspuns: www. Răspuns: www. C.137. b.ro.spiruharet. manevrarea taxei reescontului. Sinteze curs. Capitolul 10. d. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. D+E. Biblioteca virtuală. manevrarea taxei scontului. politica preturilor administrative. creditul public. D. ANS: A 140. C. C.

c. Biblioteca virtuală.spiruharet. Piata monetară si echilibrul monetar A. E. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre Banca Nationala de la bancile comerciale. Capitolul 10. Sinteze curs.ro. Sinteze curs. se mentine constanta dabanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. Biblioteca virtuală.ro. operatiunea de cumpararea de devize de catre bancile comerciale. A+D+E. B+D. Capitolul 10. Determinarea multiplicatorului monetar (Mm) si al volumul noilor depozite la vedere (D).ro. e.? 144.ro. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. b. B+C. scade dobanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. Determinarea volumului total al schimburilor ce se pot derula cu masa monetară existentă. ANS: E 141. operatiunea de vanzare a portofoliilor de efecte de comert detinute de bancile comerciale Bancii Nationale. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. C+D+E. d. C. Capitolul 10. B. Răspuns: www. Piata monetară si echilibrul monetar . Capitolul 10. A+D. creste dobanda perceputa de bancile cornerciale debitorilor acestora. Piata monetară si echilibrul monetar a.spiruharet. Sinteze curs.ro. D. A+E. e.spiruharet. Răspuns: www. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre bancile comerciale de la Banca Nationala.spiruharet. C+E. c. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. Determinarea mărimii cererii de monedă în economie.ro.spiruharet. d. Răspuns: www. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. b. operatiunea de vanzare de devize de catre Banca Nationala. Ce reprezintă reescontul? Răspuns: www. se mentine constant volumul creditului din economia nationala. ? 145. Capitolul 10. Sinteze curs. d. Care sunt efectele cresterii taxei de reescont? Răspuns: www. Răspuns: www.spiruharet. ANS: D 142.c. Sinteze curs. A+D.? 146. a. Determinarea vitezei de rotatie a monedei. sporeste volumul creditului din economia nationala. e. ANS: A 143.

b.m. b. la purtator. Răspuns: www. sfera circulatiei. Care sunt căile de acoperire a nevoii de capital suplimentar la o societate comercială. Piata capitalului a. d. Piata capitalului a.ro.000 u. PiaŃa capitalului a.m. privilegiate. Sinteze curs. Capitolul 11. ANS: C 151. e. Capitolul 11. În care sferă a activitătii economice intră societătile comerciale emitente atunci când se apelează la emisiunea de actiuni sau obligatiuni pentru acoperirea nevoilor de finantare? Răspuns: www. materializate. b. Biblioteca virtuală.ro.ro. Piata capitalului a. 60. materializate. Clasificarea obligatiunilor după forma de emisiune. Biblioteca virtuală. ANS: C 149. e. nominative. e. diminuarea capitalului social pe baza hotararii Adunarii Generale a salairiatilor. Sinteze curs. Clasificarea actiunilor după mărimea si modul de stabilire a dividendului. ANS: D 150. ordinare si dematerializate. economii la salarii prin disponibilizarea unei parti a fortei de munca. Piata capitalului a.spiruharet. sfera pietei valutare. . Răspuns: www. sfera productiei..m. cu dobanda. 10.. vanzarea unor elemente ale capitalului tehnic. majorarea capitalului social printr-o emisiune de acitiuni. Capitolul 11.spiruharet.m... sfera pietei de munca.spiruharet. Sinteze curs. e. e.. Biblioteca virtuală. dematerializate.000 u. Biblioteca virtuală.000.000. Răspuns: www.000 u. b. d. c. 40.000 u.000 u. la purtator. c.spiruharet. d. cumpararea de valuta. privilegiate si ordinare. 20. b. Sinteze curs. Sinteze curs.ro.ro. Capitolul 11. cu dividend fix. Capitolul 11.spiruharet. ANS: D 148. Cum pot fi clasificate actiunile după modul de identificare a proprietarului? Răspuns: www. d. ANS: C ? 147. 80.000. d.m. c. c.000. Biblioteca virtuală. c.000. sfera pietei de capital.a.

La ce valoare este stabilit de către emitent cursul titlurilor de valoare pe piata financiară primară? Răspuns: www.ro.spiruharet. B. C+D. curtieri.spiruharet. bursei de valori. dreptul de a primi salariu pentru munca depusa. D. A+D. Biblioteca virtuală. Capitolul 11.ro. Cursul titlurilor de valoare pe piata financiară secundară. in functie de cursul de schimb valutar pe piata valutara. dreptul la anumite sporuri la salariu. a. d. Bancii Nationale. . c. dematerializate. la valoarea nominala a titlului care este un pret ferm. Piata capitalului A. bancilor comerciale. E. A+C. c.ro. D. e.b. Biblioteca virtuală. B. b. dreptul de decizie. peste valoarea nominala in anumite situatii. la purtator. a. brokeri. d. A+E. Răspuns: www. B+E. E.spiruharet.ro. ANS: B 155. Capitolul 11. Capitolul 11. PiaŃa capitalului a. bursei de marfuri. PiaŃa capitalului A. Piata capitalului a. Sinteze curs. e. pentru anumite imprumuturi. privilegiate. Capitolul 11. ordinare. operatiunile pe piata financiară primară? Răspuns: www. c. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. Care sunt drepturile actionarilor?Răspuns: www.spiruharet.. B+D. dreptul de a se angaja intr-o societate comerciala. A +C+D+E. in functie de rata dobanzii practicate pe piata monetara. este dat de valoarea nominalai a titlului. Sinteze curs. b. A+B. Sinteze curs. e. C+D+E. ANS: E 153. C. e. b. Prin intermediul cui se efectuează în principal. Biblioteca virtuală. sub valoarea nominala. C. c. ANS: E 152. d. d. dreptul de a primi dividende. ANS: C 154. persoanelor autorizate: jobberi. C+E.

b. . scaderea cursului monedei din tara A si cresterea cursului monedei din tara B. constituie un barometru extrem de sensibil al starii economice dintr-o tara.ro. c. d. b. Piata capitalului RAS.b. eficienta comertului exterior. Piata capitalului a.spiruharet. c. cresterea cursului monedei din tara A si caderea cursului monedei din tara B. ANS: B 156. volumul exporturilor. Biblioteca virtuală. este substantial diferit de valoarea nominala.? 160. Biblioteca virtuală. ritmul inflatiei nu influenteaza cursurile celor doua monede. Capitolul 12. determina nivelul dobanzii practicate pe piata monetara. c. d. Biblioteca virtuală. determinarea nivelului cursului de schimb pe piata valutara. c. c. determina cursul de schimb al titlurilor nou emise. D+E. Determinarea cursului obligatiunilor. e. e. in momentul incheierii tranzactiei. Capitolul 11. Capitolul 11. este dat de dobanda perceputa de bancile comerciale. ANS: C 157. PiaŃa capitalului a. b. d. Care sunt functiile specifice bursei de valori? Răspuns: www. raportul dintre cererea si oferta de titluri. Sinteze curs. ANS: C 159. C+D. Biblioteca virtuală. usureaza procesul de transferare a unor capitaluri individuale de la un posesor la altul. este dat de cursul de schimb valutar. la data scadentei. soldul balantei de plati externe.spiruharet. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa scada.ro. d.ro. e. Care sunt factorii care influentează decisiv cursul titlurilor de valoare? Răspuns: www. Sinteze curs. Când se efectueză pe piata financiară secundară operatiunile la termen? Răspuns: www. a.ro. Răspuns: www. Piata valutară a. ulterior incheierii tranzactiei. B+C+E. b. E. A+B+E. e. este dat de dobanda perceputa de Banca Nationala la creditele de refinantare. Sinteze curs. C. Piata capitalului A. D. Care este consecinta unui ritm mai ridicat al inflatiei într-o tară fată de alta? Răspuns: www. deficitul bugetar. A+C+D+E. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa creasca. d.ro. Sinteze curs. Capitolul 11.spiruharet.spiruharet. ANS: A 158.spiruharet. Biblioteca virtuală. B. deprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. anterior incheierii tranzactiei. Capitolul 11. Sinteze curs.

b. A+D. Biblioteca virtuală. ANS: C 162. a. Capitolul 12.ro. a. E. stimularea importurilor. b. e. functioneaza ca mijloace de plata internationale pe plan regional sau in intreaga lume.spiruharet. franarea importurilor. Care este consecinta deprecierii cursului valutar într-o tară? Răspuns: www. c. Sinteze curs.ro. ANS: A 164.spiruharet. E. A+E. ANS: A 163.spiruharet. sunt in prezent valutele ce se pot schimba liber cu alte valute. C. ANS: B 161. Biblioteca virtuală. A+B+E. se folosesc. de regula. Valutele convertibile. D+E. Piata valutară . cu ocazia deplasarilor in strainatate in interes de serviciu sau in scopuri turistice. nu influenteaza exportul si importul. defavorizeaza exportul.ro.spiruharet. favorizeaza importul. Capitolul 12. A+B+C. Efectele aprecierii cursului monedei nationale. c. scopul pentru care sunt solicitate si persoanele care doresc sa efectueze schimbul. B+C. Sinteze curs. d. E. C+B. A+B. c. e. D. b. B. A+D. E. C. fara restrictii vizand sumele solicitate. a. C. favorizeaza exportul. Care sunt efectele deprecierii cursului monedei nationale? Răspuns: www. franarea exporturilor. A+E. Piata valutară A. PiaŃa valutară A. Răspuns: www. D. Capitolul 12. d. Sinteze curs. Capitolul 12. defavorizeaza importul. D. de regula sunt folosite numai in interiorul tarii emitente de catre turistii straini si personalul ambasadelor.e. sunt folosite partial ca mijloace de plata internationale. e. Piata valutară A. Biblioteca virtuală. stimularea exporturilor. Biblioteca virtuală.ro. scumpeste importul si exportul. B. B+E. A+B. d. C+E. C+D. aprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. Sinteze curs. Răspuns: www. B.

A. Vol. a. C. beneficiile private sunt egale cu beneficiul social. ANS: C 167. Bucuresti. rivalitatea. Care sunt caracteristicile proprii bunurilor publice? Răspuns: Enache. beneficiile private sunt mai mari decat cu beneficiul social. Constantin (coord. 313 – 327. Mecu. non-excluziunea. c. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). d. Constantin (coord. B+E. d. e. E. c. e. I. A+D. Economie politică.). A+C. Care sunt factorii care conduc la situatiile de esec al pietelor? Răspuns: Enache. D. c. b. d. nu exista beneficii sociale. Externalitătile pozitive. Capitolul 13. bunurile de folosinta indelungata. defavorizeaza exportul sau de turism. Externalităti si bunuri publice. e. defavorizeaza importul sau de turism. Constantin. Capitolul 13. Bucuresti. Economie politică. Mecu. c. b. I. Constantin. beneficiile private exclud beneficiul social. pp. Economie politică. crizele economice. non-incluziunea. Vol. E. Editura . Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. beneficiile private sunt mai mici decat cu beneficiul social. B+D. Constantin (coord. Mecu. e. Mecu. b. a. inflatia.). ANS: B 165. Capitolul 13. b. pp. Externalităti si bunuri publice. Vol. 313 – 327. Constantin. non-atractivitatea. (2007). favorizeaza importul si exportul sau de turism. I. favorizeaza importul sau de turism.). externalitatile. Economie politică. ANS: C 166. a. somajul. ANS: A 168. I. Vol. Bucuresti. 313 – 327. pp. Externalităti si bunuri publice. Editura Fundatiei România de Mâine. B. d. Care sunt cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor? Răspuns: Enache. favorizeaza exportul sau de turism. Constantin (coord. a. (2007). (2007). Răspuns: Enache. incluziunea.).

costurile pentru protectia mediului. costurile actiunilor de prevenire. costurile actiunilor de prevenire a unor fenomene sociale mai putin dorite. Bucuresti. Capitolul 13. e. a. costurile sociale. Externalităti si bunuri publice. ANS: D 169. I. factorii interni. 313 – 327. c. Capitolul 13.Fundatiei România de Mâine. factorii ce tin de creserea cererii agregate. Economie politică. Care categorii sunt considerate a fi costuri de excluziune? Răspuns: Enache. b. 313 – 327. Vol. inflatia etc. cum ar fi somajul. Mecu. factorii naturali. Constantin. b. d. a. (2007).). Externalităti si bunuri publice. pp. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin (coord. Bucuresti. costurile tranzactionale.. c. identificare si pedepsire a utilizarii ilegale a unui bun. ANS: D . d. factorii ce tin de participarea la schimburile economice mondiale. pp. e. costurile actiunilor de identificare si pedepsire a celor ce comit fapte cu caracter infractional.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful