MICROECONOMIE 2010/2011 SEM 1 – REZOLVARI 1. Reprezentanti de seamă ai scolii clasice britanice. Răspuns: www.spiruharet.

ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. Adam Smith si David Ricardo 2. Care a fost economistul care a formulat legea debuseelor si teoria trinitară a factorilor de productie? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. David Ricardo; c. Thomas Robert Malthus; d. Jean Baptiste Say; e. John Maynard Keynes. ANS: D 3. Care sunt reprezentantii Scolii clasice? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. J. B. Say, reprezentant al scolii clasice 4. Care economist a fundamentat teoria rentei deiferentiale? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. Thomas Robert Malthus; c. David Ricardo; d. Karl Marx; e. Fr. Quesnay. ANS: C 5. Cărui curent de gândire economică i-au apartinut Léon Walras, Vilfredo Pareto si Alfred Marshall? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. fiziocrat; b. marginalist; c. neoclasic; d. clasic; e. cunoscut sub numele de Scoala austriaca. ANS: C 6. Caracteristicile nevoilor umane. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. nevoile au caracter dinamic si complementar;

B. nevoile se caracterizeaza prin faptul ca sunt limitate; C. nevoile sunt neregenerabile; D. nevoile sunt concurente; E. nevoile sunt reproductibile. a. A+B; b. C+D+E; c. A+C+D+E; d. A+D+E; e. B+D+E ANS: D 7. Resursele derivate definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. mijloacele de productie; B. factorul de productie capital; C. bogatiile subsolului; D. instalatii, materii prime, materiale; E. fondul forestier si cinegetic. a. A+C+E; b. C+D+E; c. A+B; d. A+B+E; e. A+B+D. ANS: E 8. Definirea costului de oportunitate. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 9. Clasificarea legilor economice – legea diviziunii muncii. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si

stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: C 10. Clasificarea legilor economice – legea profitului. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: A 11. Clasificarea legilor economice – legea acumulării. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: B 12. Caracteristicile nevoilor umane – caracterul complementar al nevoilor Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 13. Componentele resurselor economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 14. Resursele materiale – definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 15. Structura pe sectoare a activitătii economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 –

35. RAS. ? 16. Costul de oportunitate – definire. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 17. Costul de oportunitate – exemplificări. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 18. Economia de piată directionată de consum. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. AgenŃii economici, pp. 36 – 60. a. un rol minim interventiei statului in viata agentilor economici si fortelor pietei; b. la baza cresterii economice stau promovarea spiritului intreprinzator si o mare mobilitate a preturilor de productie; c. un rol foarte mare statului si un rol minim fortelor pietei; d. un rol principal, virtutilor eficientei pietei, indeosebi pe termen lung, dupa schemele “imbogatirii rapide”, acordandu-se o atentie speciala echitatii si problemelor sociale; e. asigurarea securitatii si protectiei salariatilor, pe plan social, iar statul isi foloseste autoritatea asupra sectorului privat prin sprijinirea producatorilor si mai putin a consumatorilor. ANS: B 19. Economia de schimb – caracteristici generale. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. Agentii economici, pp. 36 – 60. a. concurenta neloiala; b. productia de marfuri si mijlocirea schimbului direct de marfuri;

utilizarea bunurilor de care beneficiaza. Care sunt conditiile cumulative ale functionării economiei de piată contemporane? Răspuns: Enache. ANS: E 20. b. (2007). Mecu. Vol. Bucuresti. a. b. e. pp. Constantin (coord. Economia de piată: caracterizare generală. (2007). Constantin. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. Constantin (coord. pp. c. b. a. autonomizarea agentilor economici. Capitolul 2. Vol. Economia de piată: caracterizare generală. Bucuresti. I. proprietatea privata si pluralismul formelor de proprietate. ANS: A 23. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine.c. in raport cu oricare alt producator. A. I. ANS: D 21. Răspuns: Enache. Bucuresti. (2007).). instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului. Editura FundaŃiei România de Mâine. Economie politică. America de Nord.). Japonia. specializarea consumatorilor. dreptul de posesiune. in general. conform prevederilor legale.). Editura Fundatiei România de Mâine. d. e. concurenta si fomarea preturilor pe baza mecanismelor de interventie. E. Constantin.E ?? 22. SUA. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Economia socială de piată. Avantajul absolut. intr-o activitate. Economie politică. Vol. a agentilor economici. Economie politică. Agentii economici. e. AgenŃii economici. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate. AgenŃii economici. Mecu. schimbul de bunuri si servicii. Răspuns: Enache. Capitolul 2. a. 36 – 60. 36 – 60. C. pp. Economie politică. moneda si inflatia. Mecu.). Constantin. in raport cu ceilalti. Capitolul 2. in raport cu ceilalti. pp. libertatea economica. c. I. in raport cu cei mai multi producatori. Constantin. Constantin (coord. . ANS: A. e. Bucuresti. Capitolul 2.B. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate. D. I. c. d. Editura Fundatiei România de Mâine. intr-o activitate.C. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei Occidentale. Agentii economici. Mecu. 36 – 60. d. 36 – 60. Economia de piată: caracterizare generală. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. (2007). realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate. Uniunea Europeana si Japonia. realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate. specializarea producatorilor. d. Constantin (coord. Atributele proprietătii. Răspuns: Enache. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri. B.

Bucuresti. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. A+B+C. D. Agentii economici. fiscalitatea directa este ridicata. ANS: A 26. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. A+B+C. I. b. boala. cat si capitalurile. c. A+B+C. B+C+D. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. Capitolul 2. (2007). Agentii economici.a. C. boala. b. D. A+D+E. E. C+D+E. Mecu. fiind impozitate atat veniturile. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. B+C. a. A. e. fiscalitatea directa este ridicata. Economie politică. C+D+E. Vol. Constantin. e. d. protectia fiind o problema individuala. si are tendinte de reducere. ANS: B 25. protectia fiind o problema individuala. c. Vol. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. c. 36 – 60. saracie). Bucuresti. cat si capitalurile. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. Constantin (coord. C. B+C+D. Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu. invatamant elitist. si are tendinte de reducere. I. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. B. Economie politică. A+D. Constantin (coord. Economia de piată: caracterizare generală. a. 36 – 60. I. pp. e. pp. Constantin. E.). (2007). sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. (2007). saracie). Constantin (coord. Răspuns: Enache. fiind impozitate atat veniturile. Economia de piaŃă: caracterizare generală. d. Capitolul 2. Mecu. A+B+C+D. b. Editura .). B. Vol. d. Economie politică. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei.). Editura FundaŃiei România de Mâine. invatamant elitist. C+D+E. B+C+E. B+D+E. A. Constantin. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul renan al economiei de piată? Răspuns: Enache. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul neoamerican al economiei de piată? Răspuns: Enache. A+D+E. Modelul neoamerican al economiei de piată. ANS: B 24. care cauta sa se adapteze la regulile pietei.

pp. Economia de piaŃă: caracterizare generală. c. tarile industrializate din Asia. Constantin. Bucuresti. care pune bazele studierii echilibrului macroeconomic (echilibrului general)? Răspuns: Enache. Diferentieri între modelul neoclasic si modelul keynesian al economiei de piaŃă. d. A+B+C. Economie politică. (2007). a. Mecu. C. tarile industrializate din Asia. B. Marea Britanie. c. Finlanda. somajului. AgenŃii economici. Care este noua viziune a modelului keynesian. Elvetia. pp. Capitolul 2. A+C. Mecu. Austria si Japonia. Olanda. D. D. AgenŃii economici. Noua Zeelanda. ipotezelor privind inclinatia marginala spre consum si spre investitii (sau economii). D+E. Danemarca. Constantin (coord. Bucuresti.Fundatiei România de Mâine. Economie politică. A+B+C. AgenŃii economici. Suedia.). c. E. D+E. Vol. Capitolul 2. e. SUA. Vol. Australia. Australia. Constantin (coord. Economia de piaŃă: caracterizare generală. e. Modelul renan al economiei de piată. monedei (considerata o marfa ca oricare alta. A+B+C. Bucuresti. Răspuns: Enache. I. inflatiei. 36 – 60. B. D. A+C. d. Suedia. d. pp. ANS: D 29. Editura FundaŃiei România de Mâine. Finlanda. . 36 – 60. (2007). ratei profitului intr-o economie concurentiala. e. Olanda. Norvegia. A. B. B+D+E. ANS: B 28. ANS: A 27. B+D+E. Economia de piaŃă: caracterizare generală. A+D. deci cu anumite trasaturi). b. SUA. b. b. Norvegia. E. A. 36 – 60.). Noua Zeelanda. Capitolul 2. A. C. Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. Austria si Japonia. Marea Britanie. B+C+E. a. D+E. Danemarca. C. I. Elvetia. A+B. E. a. A+B. B+C.

Australiei si Noii Zeelande. tarilor UE. D+E. Economia de piată: caracterizare generală. Sinteze curs. Economia de piată ghidată administrativ. Vol. Bucuresti. . arata ca pe termen scurt. Economie politică. C. tarilor UE. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. Capitolul 2.Răspuns: www. bipolara. Mecu. a. d. (2007). ANS: A 30.ro. D. b. B. subordonata prioritar cumparatorului. 36 – 60. b. si trebuie ca acesta din urma sa fie modelat conform propriilor legitati. priveste echilibrul pe termen lung. Constantin. flexibilitatea preturilor si salariilor nu se verifica. Mecu. priveste echilibrul pe termen scurt. C+D+E. ANS: D 31. pp. C. Răspuns: www. Bucuresti.spiruharet. A+C+D. de calcul in expresie monetara. SUA. centralizata. b. Caracterizarea economiei de piaŃă A.). Trăsăturile economiei de piaŃă. 36 – 60. Economia de piaŃă: caracterizare generală. e. AgenŃii economici. a. presupune ca sistemul economic poate fi in echilibru la ocupare deplina. a. Răspuns: Enache. B+D+E. descentralizata.spiruharet. c. Australiei si Noii Zeelande. Japoniei. E. E. (2007). Constantin (coord. I. c. d. D. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. Biblioteca virtuală. c. B+C. a. ANS: A 32. Economia de piată directionată de consum. d. b. Capitolul 2.ro. Japoniei. e. A+B+C. arata ca este gresit sa se extrapoleze functionarea nivelului microeconomiei la nivel macroeconomic. Editura Fundatiei România de Mâine. SUA. c. e. Agentii economici. Vol. Răspuns: Enache. B. Constantin (coord. B+C+D. Sinteze curs.). B+C+E. I. Editura FundaŃiei România de Mâine. Constantin. pp. Capitolul 2. Economie politică. Biblioteca virtuală. Capitolul 2. Caracterizarea economiei de piaŃă A.

Constantin (coord. pp. B+E. e. Constantin. A+B+D. (2007). Economie politică. (2007). e. d. C. Indicatori de măsurare a rezultatelor finale ale activitătii economice. D+E. b. Bucuresti. Editura Fundatiei România de Mâine. Editura Fundatiei România de Mâine.).). ? 37. A+B+C. cumpararea de valuta. d. B. . Bucuresti. Oferta perfect elastică.d.spiruharet. (2007). d. Caracteristicile sistemului de piete. Vol. Vol. (2007). Agentii economici. A+C+D. e. Componenta tranzactiilor unilaterale. Capitolul 2. Răspuns: Enache. AgenŃii economici. Mecu. b. E. Economie politică. Indicatori de măsurare a rezultatelor globale ale activitătii economice. 36 – 60. Mecu. Capitolul 3. ANS: E 35. Răspuns: www. Răspuns: Enache. e. Răspuns: Enache. Constantin (coord. venitul national. ANS: B 34. actele de vanzare – cumparare. c. D. Constantin. valoarea adaugata. a. produsul intern brut (PIB). 36 – 60. A. 36 – 60. c. valoarea adaugata. A+B+C+D. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Constantin. cifra de afaceri. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Economie politică. produsul intern brut (PIB). Cererea si oferta RAS.).ro.). a. venitul national. pp. valoarea de piata a bunurilor produse. Sinteze curs. subventiile de exploatare. I. Mecu. b. I. pp. Bucuresti. donatiile. I. ANS: E 36. Economia de piată: caracterizare generală. Constantin (coord. PiaŃa. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin (coord. a. ANS: B 33. I. Economie politică. Vol. Vol. Răspuns: Enache. Biblioteca virtuală. valoarea de piata a bunurilor produse. c. AgenŃii economici. Capitolul 2. D+E. Mecu. contributiile pentru asigurari sociale. Constantin. Capitolul 2. cifra de afaceri.

Capitolul 3. in cadrul careia. PiaŃa. Economie politică. e. Capitolul 3. presupunand ca. Ecp <1. d. Bucuresti. 61 – 83. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia cantitatii oferite dintr-un bun. ec/v = 1. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport de pret . Constantin (coord. ANS: C 40. e. cantitatea oferita sa creasca continuu.). oferta nu se modifica. Cerea si oferta. Mecu. Editura Fundatiei România de Mâine. apare numai teoretic. pp. Vol. in cadrul careia. tinzand spre infinit. Constantin (coord. Ecp = 0. c. Ecp =1. se caracterizeaza prin aceea ca modificarea ofertei este mai mica decat variatia pretului. ANS: D ?? 41. Cerea si oferta. relatia dintre cerere si pret. Răspuns: Enache. pp. Constantin. Piata. Răspuns: Enache. (2007). Vol. 61 – 83. Constantin (coord. I. ANS: B 38. Economie politică. (2007). e. pp. Mecu. Ecp > 0. Bucuresti. 61 – 83. Mecu. Vol. a. ec/v > 1. reflecta situatia in care. relatia dintre cerere si pret. Cerea si oferta. a. 61 – 83. Constantin. Cerea si oferta. c. Editura Fundatiei România de Mâine. Coeficientul de elasticitate directă a cererii diferitelor bunuri normale în raport cu preŃul. b. ANS: D 39. Piata. Constantin. Răspuns: Enache. in acest caz. Mecu. (2007). ec/v < 1. cererea evolueaza in sens invers fata de pret. d. c. Bucuresti. Coeficientul de elasticitate a cererii fată de venit. Constantin (coord. la orice variatie a pretului. Economie politică. raportul dintre variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun si variatia relativa a venitului. 61 – 83. Bucuresti. Piata.Editura Fundatiei România de Mâine. e. pp. d. Capitolul 3. c. la un nivel dat al pretului. Bucuresti. I. oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul. Vol. are un loc atunci cand variatia ofertei este egala cu variatia pretului. I. Capitolul 3. Capitolul 3. d. b. Ce reprezintă elasticitatea cererii fată de venit? Răspuns: Enache. se manifesta atunci cand variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. pp. (2007). PiaŃa. Cerea si oferta. b. intentia pretului este zero.). ec/v = 0. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun. ec/v < 0.). . I. Editura Fundatiei România de Mâine.). a. Economie politică. Constantin. b. a. Ecp < 0. Editura Fundatiei România de Mâine.

cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. Oferta perfect elastică.). Capitolul 3. -1 < ec/p <-y. d. I. Capitolul 3. Bucuresti. e. d. cresterea preturilor bunurilor superioare. Economie politică. RAS. Editura FundaŃiei România de Mâine. Vol. Cerea si oferta. deci. pp. (2007). . modificarea ofertei este mai mare decat modificarea pretului. Constantin (coord. Constantin (coord. Când se manifestă oferta elastică? Răspuns: Enache. (2007). 61 – 83. Economie politică. Mecu. Bucuresti. b. pp. e. Constantin. (2007). Constantin (coord. Vol. e. c. (2007). Vol. Mecu. Economie politică. cresterea preturilor bunurilor inferioare. scaderea preturilor bunurilor superioare. e. c. scaderea preturilor bunurilor normale. Economie politică. deci.a. Cerea si oferta. ec/p = 0. Constantin. pp. PiaŃa. modificarea cererii este mai mare decat modificarea pretului. pp. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. Efectul Giffen. ANS: A 46. 61 – 83. Oferta perfect inelastică. I. Cerea si oferta. PiaŃa. Constantin. 61 – 83.). scaderea preturilor bunurilor inferioare. c. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Bucuresti. I. Răspuns: Enache. si. I. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului. -1 < ec/p < 0. modificarea ofertei este egala cu modificarea pretului.). variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. b. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului. ec/p =1. deci. ec/p > -y. si. PiaŃa. b. modificarea cererii este mai mica decat modificarea pretului. Răspuns: Enache. si. Editura Fundatiei România de Mâine. si.). ANS: C 42. a. a. Capitolul 3. Răspuns: Enache. Bucuresti. c. a. Editura Fundatiei România de Mâine. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. deci. Capitolul 3. Constantin. Oferta inelastică – caracteristici. ANS: C 45. Cerea si oferta. Editura FundaŃiei România de Mâine. variatia cererii este mai mare decat variatia pretului. Vol. ? 44. d. d. Constantin (coord. Mecu. b. si. Piata. ANS: E 43. deci. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. 61 – 83. Mecu.

Răspuns: Enache. d. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Mecu. 61 – 83. Comportamentul consumatorului.). Constantin (coord. pp. Mecu. Vol. variatia pretului fiind zero. Conceptul de utilitate economică în gândirea economică neoclasică (marginalistă). Economie politică. ANS: D 48.). 61 – 83. b. Capitolul 4. 84 – 99. este aceeasi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei multimi omogene. Utilitatea economică – definire. Mecu. Vol. d. Constantin (coord. Constantin. (2007). e. Constantin (coord. a. Capitolul 4. Vol. (2007). Economie politică. la cel mai inalt consum dintr-un produs. (2007). Mecu. Vol. ANS: B 50. Bucuresti. cantitatea ceruta sa creasca continuu. pp. tinzand spre infinit. (2007). ANS: B 47.). Mecu. a. cantitatea oferita ramane constanta. Bucuresti. cantitatea oferita sa creasca continuu. Constantin. . Răspuns: Enache. c. a. Constantin. Capitolul 3. Bucuresti. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). d. Comportamentul consumatorului. Comportamentul consumatorului. I.). Bucuresti. Economie politică. presupune stabilirea unei relatii intre caracteristicile bunului si cel putin o nevoie a consumatorului. Capitolul 4. ANS: A 49. este data de pretul la care poate fi cumparat bunul respectiv. cand utilitatea marginala este mai mare decat zero. b. b. Răspuns: Enache. 84 – 99. este data de cantitatea in care este oferit bunul respectiv. Capitolul 3. cantitatea ceruta sa scada continuu. Răspuns: Enache. pp. Economie politică. variatia pretului fiind zero. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. Vol. I. cand utilitatea marginala devine nula. Editura FundaŃiei România de Mâine. I. cantitatea oferita ramane constanta. Constantin (coord. Cerea si oferta. c. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. PiaŃa. e. Economie politică. d. cantitatea oferita sa scada continuu. Editura Fundatiei România de Mâine. Editura FundaŃiei România de Mâine. e. iar variatia pretului sa fie zero. c. PiaŃa. Constantin (coord. Punctul de saturaŃie. Când se manifestă oferta cu elasticitate unitară? Răspuns: Enache. cand utilitatea marginala devine negativa. I. Editura Fundatiei România de Mâine. variatia cererii este egala cu variatia pretului. I. c. rezulta din reactia obiectiva a indivizilor in raport cu bunurile. b. iar variatia pretului sa fie zero. dupa care utilitatea marginala devine nula.). a. pp. Constantin. Bucuresti. Constantin. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. tinzand spre infinit. e. Cerea si oferta.

e. 84 – 99. aprecierea subiectiva pe care un consumator o acorda unui anumit bun. a. produsul dintre utilitatile individuale. Constantin (coord. Vol. utilitate economica au toate bunurile indiferent daca le-a produs sau nu consumatorul.pp. a. c. pe care nu le detine si pe care trebuie sa le cumpere. Constantin (coord. Mecu. e. B. utilitatea unui bun economic. Comportamentul consumatorului. (2007). Capitolul 4. Capitolul 4. e. Bucuresti. Determinarea utilitătii economice totale (U) a unei multimi omogene de bunuri. B+E. Constantin. d. insumarea utilitatii individuale a tuturor unitatilor din bunul respectiv. Capitolul 4. Bucuresti. 84 – 99. Editura Fundatiei România de Mâine. provine exclusiv din existenta materiala a marfii. Răspuns: Enache. c. Bucuresti. d. ANS: A 53. b. provine din munca cheltuita pentru producerea marfii respective. ANS: C 52. D. (2007). Calitatea bunurilor economice. Vol. Economie politică. 84 – 99. 84 – 99. cat si raportarea lor la o trebuinta a neposesorului (neproducatorului) marfii. b. Conceptul de uilitate în gândirea economică clasică.). utilitate economica au bunurile de care cineva are nevoie. . Vol. pp. (2007). Răspuns: Enache. b. Constantin (coord. Comportamentul consumatorului.). insumarea utilitatii marginale cu utilitatile individuale.). Economie politică. Constantin. A. B+C. numai bunurile libere au utilitate economica. c. masura sau gradul in care produsul. provine din gradul in care se asigura oferta pe piata unui bun. este data de munca ce a fost cheltuita pentru obtinerea bunului respectiv. pp. A+C. utilitatea lui satisface o trebuinta sociala. I. d. pp. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. Mecu. Comportamentul consumatorului. I. ANS: A 51. produsul dintre utilitatea unei unitati dintr-un bun omogen (ui) si numarul de produse de acelasi fel ce alcatuiesc multimea respectiva (xi). B+D. E. sau mai precis. d. munca incorporata in bunul respectiv. provine din aprecierea subiectiva pe care consumatorul o acorda bunului respectiv. C. a. I. Editura Fundatiei România de Mâine. utilitatea economica cuprinde (exprima) atat proprietatile corporale ale bunului. Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. a. Economie politică. produsul dintre utilitatea marginala si utilitatile individuale. doar activitatea depusa in procesul circulatiei si consumului. c. b. Răspuns: Enache. Mecu.

pp. Bucuresti. Capitolul 4. mentinerea obiceiurilor de consum anterioare. Constantin (coord. Editura FundaŃiei România de Mâine. Comportamentul consumatorului. Comportamentul consumatorului. Bucuresti.). Capitolul 4. minimum de satisfactie (utilitate). Economie politică. ANS: E 55. Care scoală de gândire economică a fost preocupată de măsurarea utilitătii? Răspuns: Enache. b. Editura FundaŃiei România de Mâine. Rata marginală de substitutie. d. c. este foarte greu de presupus ca un consumator poate cunoaste si masura toate caracteristicile utile ale bunurilor consumate. b. e. e. Comportamentul consumatorului A. clasica. e. Răspuns: Enache.). a. Mecu. C+D+E. Vol. Vol. B. Mecu. marginalista. Bucuresti. Constantin (coord.e. a. face abstractie de interdependenta dintre utilitatea diferitelor bunuri consumate. 84 – 99. fiziocrata. (2007). care au doze si utilitati diferite. A+B+C. 84 – 99. . A+B. denumit indicator de satisfacere sau de utilitate. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. Comportamentul consumatorului. Constantin. o cheltuiala minima. (2007). b. contemporana. Sinteze curs. Constantin. (2007). ANS: B ?? 56. Mecu. consumatorul utilizeaza simultan mai multe categorii (genuri) de bunuri economice. d. mentinerea constanta a utilitatii (satisfactiei). Economie politică.spiruharet. D+E. Capitolul 4. Constantin (coord. Constantin.ro. A+D. la diverse cantitati dintr-un bun. Biblioteca virtuală. c. C. I. a. Capitolul 4. functia de utilitate asociaza un numar. I. mercantilista. Când se realizează optimul consumatorului? Răspuns: Enache. pp. Limite ale teoria utilitătii cardinale.). I. c. Răspuns: www. Economie politică. C+D. maximum de satisfactie (utilitate). D. nu se mai foloseste ipoteza potrivit careia consumatorul este capabil sa masoare utilitatea tuturor unitatilor de bunuri consumate. E. ANS: A 54. ANS: B 57. d.

Comportamentul consumatorului. E. Bucuresti. 84 – 99. a. Vol. Bucuresti. Vol. Constantin. fie maxim.). utilitatea totala este maxima. Ce precizează legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. 84 – 99. b. Editura Fundatiei România de Mâine. b. Comportamentul consumatorului. pp. utilitatea totala sa fie egala cu utilitatea marginala. utilitatea totala sa fie minima. (2007). a. b. pp. C. B. Economie politică. utilitatea totala sa fie constanta. A. c. Vol. Economie politică. utilitatea marginala este minima. ramana acelasi. c. b. Constantin. c. pp. A+E. B+C. Ce exprimă curba de indiferentă? Răspuns: Enache. Editura Fundatiei România de Mâine. d.). utilitatea marginala este nula. utilitatea totala sa fie nula. 84 – 99. fie egal cu utilitatea totala. Comportamentul consumatorului.). a. Capitolul 4. 84 – 99. pretul unui bun trebuie diminuat pentru a permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. Constantin (coord. . Editura Fundatiei România de Mâine. utilitatea totala este descrescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintrun bun. Cum sunt utilitatea marginală si utilitatea totală în punctul de saturatie al consumului? Răspuns: Enache.pp. (2007). A+D. d. B. d. d. Capitolul 4. I. utilitatea marginala este maxima. D. a. utilitatea totala sa fie maxima. pretul unui bun trebuie sa cresca pentru a nu permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. I. e. fie nul. Mecu. (2007). Bucuresti. utilitatea totala este nula. I. Constantin. c. e. Capitolul 4. Constantin (coord. e. Mecu. fie minim. ANS: A 59. Constantin (coord. ANS: C 60. ANS: B 58. C+D. unitatile suplimentare consumate dintr-un bun vor oferi din ce in ce mai putina satisfactie consumatorului. Mecu. Economie politică.

Editura Fundatiei România de Mâine. coeficientul uzurii capitalului. Economie politică. scade. pp. Cum este utilitatea totală resimtită de către un consumator prin mărirea cantitătii consumate din bunul . Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu. 100 – 130. se exprima ca raport intre capitalul utilizat si productia obtinuta. dar descrescătoare? Răspuns: Enache. 84 – 99. (2007). Comportamentul producătorului. d. creste. I. este egala cu zero. utilitatea totala este crescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun. Editura FundaŃiei România de Mâine. Constantin. reprezinta inversul coeficientului mediu al capitalului. I.e. ANS: A 62. Răspuns: Enache. este maxima. Productivitatea medie a capitalului. Mecu. Comportamentul consumatorului. A. reprezinta suplimentul productiei antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului. Constantin (coord. Engel. Vol. a. Economie politică. c. ANS: A 63. Economie politică. c. Ce exprimă raportul dintre uzura capitalului fix si capitalul fix? Răspuns: Enache. ANS: D 64. Samuelson. d. d. b. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin (coord. K. Comportamentul consumatorului. a. (2007). Economie politică. Bucuresti. Capitolul 5. c. a. e. Bucuresti. este inversul coeficientului marginal al capitalului. Combinarea factorilor de producŃie. Keynes. Capitolul 4. este constanta. I.).). Vol. Comportamentul producătorului. G. coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalul fix. coeficientul starii fizice sau al starii de utilitate a capitalului fix. Constantin (coord. Combinarea factorilor de producŃie. Vol. e. b. Capitolul 4. d. pp. Cine a formulat pentru prima dată legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. când utilitatea marginală a unui bun este pozitivă. ANS: B 61. I.).). P. Constantin. M. pp. H. b. pp. Gossen. b. Becker. Constantin (coord. Constantin. Mecu. Constantin. coeficientul capitalului fix. Bucuresti. . Mecu. Capitolul 5. exprima raportul dintre sporul de productie si cresterea capitalului. J. e. 100 – 130. Bucuresti. (2007). a. 84 – 99. Vol. (2007). c.

Combinarea factorilor de producŃie. Ce implică pentru proprietar uzura morală a capitalului fix? Răspuns: Enache. (2007). Constantin (coord. coeficientul uzurii capitalului. Mecu. Economie politică. un venit de productie. veniturile realizate de firma. cresterea duratei muncii.). b. Editura Fundatiei România de Mâine. profituri mai mari. c. a. deprecierea capitalului fix. scaderea costului datorita aparitiei unor utilaje similare. . b. E. ANS: D 66. Vol. Care este efectul sporirii productivitătii medii a muncii? Răspuns: Enache. datorita amortizarii accelerate.68. d. 100 – 130.). Bucuresti. Capitolul 5. c. cresterea populatiei ocupate. Vol. Constantin. coeficientul capitalului tehnic. deoarece se vor folosi utilaje mai performante. De cine depinde cota de amortizare? Răspuns: Enache. durata de functionare. Combinarea factorilor de producŃie. Constantin. ANS: B . Economie politică. Comportamentul producătorului. ANS: C 67. ANS: B 65. Vol. Combinarea factorilor de producŃie. o cheltuiala de productie. recuperarea treptata a capitalului fix. Mecu. Mecu. I. Bucuresti. scaderea timpului liber. 100 – 130. Economie politică. Economie politică.). pp. C. 100 – 130. costuri mai mici. Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). e. Comportamentul producătorului. (2007). Comportamentul producătorului. B. D. pp. a. a. Mecu. e. pp. Bucuresti.e. cresterea vanzarilor. a. I.). un consum de capital fix. A. Comportamentul producătorului. Capitolul 5. Capitolul 5. e. dar mai ieftine. c. pierderi sau costuri mai mari pentru ca sunt inlocuite utilajele mai vechi. (2007). d. Constantin (coord. Bucuresti. Răspuns: Enache. I. Editura FundaŃiei România de Mâine. Constantin (coord. Constantin (coord. Capitolul 5. cheltuielile de productie. Vol. I. b. Combinarea factorilor de producŃie. uzura fizica. Editura Fundatiei România de Mâine. reducerea somajului. pp. d. sporirea timpului liber. Constantin. 100 – 130. b. C+E. A+D. Amortizarea capitalului fix – definire.

). utilizarii necorespunzatoare. Economie politică. I. tot cu o unitate. c. Vol. daca toti factorii de productie raman neschimbati. ANS: C 72. Economie politică. (2007). actiunii factorilor naturali. Capitolul 5. (2007). a. Editura Fundatiei România de Mâine. b. Editura Fundatiei România de Mâine. Factorii de dependentă ai nivelului si evolutiei productivitătii. Comportamentul producătorului. Bucuresti. c. iar productia nu se modifica.). productivitatea medie si productia scad. e. Combinarea factorilor de productie. cercetarii stiintifice. a. Combinarea factorilor de producŃie. e. d. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. Constantin (coord. Relatia productivitate medie – productivitate marginală – producŃie. ANS: B 71. A. b. productivitatea medie scade si productia creste. Răspuns: Enache. e. concurentei. Bucuresti. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. productivitatea medie scade. B. a. A+C. Constantin. B+D. 100 – 130. Ce reprezintă productivitatea marginală a unui factor de productie? Răspuns: Enache. productivitatea medie si productia cresc. d. ANS: B 70. Mecu. ceilalti fiind neschimbati. Constantin. I. A+B. a altui factor. C. Constantin (coord. Mecu. pp. ANS: D 69. e. Comportamentul producătorului. Constantin (coord. Bucuresti. Mecu. A+E. b.c. c.). d. pp. pp. sporul de productie obtinut prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv. Editura Fundatiei România de Mâine. 100 – 130. Capitolul 5. . E. Comportamentul producătorului. Vol. B+C. Capitolul 5. mecanici. ceilalti reducandu-si consumul cu o unitate. I. D. Constantin. Economie politică. Combinarea factorilor de producŃie. Vol. A+D+E. sporul productiei. Care sunt cauzele care conduc la producerea uzurii fizice a capitalului fix? Răspuns: Enache. B+D. (2007). productivitatea medie scade si productia creste. progresului tehnic. 100 – 130. C+D. d. sporul de productie obtinut prin reducerea cu o unitate a unui factor si cresterea.

Editura Fundatiei România de Mâine. Editura FundaŃiei România de Mâine. Bucuresti. Productivitatea muncii exprimă eficienta cu care este consumată munca. I. B. Raportul dintre productie (Q) si factorul muncă (L) sau dintre muncă si productie măsoară productivitatea medie a muncii (WL). Comportamentul producătorului. nivelul pretului bunurilor fabricate. un anumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii.). a. pp. respectiv. C+D+E. ca productivitate marginală. Capitolul 5.Răspuns: Enache. B+C+D+E. Constantin (coord. De obicei. Productivitatea muncii se poate determina ca o mărime medie si. Determinarea productivitătii marginale a muncii. calitatea factorilor de productie utilizati. 100 – 130. e. A. 75. Vol. RAS. 100 – 130. Determinarea indicelui productivitătii medii a muncii. Mecu. C. A+B+C. Economie politică. ANS: C 73. Combinarea factorilor de producŃie. calitatea produselor pe piata. 100 – 130. (2007). Mecu. Combinarea factorilor de producŃie.). Productivitatea marginală a muncii (WmL) reprezintă suplimentul de producŃie (YQ) obtinut ca urmare a utilizării unei cantităti suplimentare de muncă (YL). Economie politică. b. Bucuresti. cantitatea factorilor de productie utilizati. Constantin. Vol. Determinarea productivitătii medii a muncii. Constantin (coord. conditiile naturale. Economie politică. RAS. Capitolul 5. Răspuns: Enache. pp. Constantin (coord. RAS. eficienta muncii este identificată cu productivitatea muncii. (2007). E. Comportamentul producătorului. d. A+C+D. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin. in conditiile in care ceilalti factori sunt presupusi constanti. Constantin. I. intr-o perioadă de timp. Comportamentul producătorului. Bucuresti. Determinarea amortizării. B+C+D. Combinarea factorilor de producŃie. 100 – 130. pp. ? 76. Constantin. D. Combinarea factorilor de producŃie. adică sub forma capacitătii (posibilitătii) fortei de muncă de a crea. Vol.). Economie politică. Ea se exprimă prin relatia: WmL = YQ/YL sau ca derivata partială a funcŃiei de productie in raport cu factorul muncă: WmL = dQ/dL. pp. I. Comportamentul producătorului. c. Mecu. WL = Q/L. Bucuresti. I. Capitolul 5. WL = L/Q 74. Editura FundaŃiei România de Mâine.). (2007). Mecu. . Capitolul 5. Ea poate fi inteleasă si ca fortă productivă a muncii. Constantin (coord. Vol. Răspuns: Enache. (2007). Răspuns: Enache.

Pe termen lung. cresterile costului total si ale costului variabil. de la zero dacă productia este zero. nivelul preturilor de procurare a factorilor de productie. care nu este afectat de productia zero. Constantin. 100 – 130. cheltuielile de intretinere. RAS. Astfel. RelaŃia cost marginal – cost variabil mediu – productie.cresterea. Comportamentul producătorului. ? 80. Biblioteca virtuală.ro. Capitolul 6. Costul de producŃie. pe termen scurt. RAS. RAS. descresterea sau chiar nivelul zero. 78. iluminat. insă.ro. Sinteze curs. ? . Costul de productie. Bucuresti. Costul fix (CF) reflectă acele cheltuieli ale intreprinderii care.spiruharet. Costul de productie. volumul productiei. Costul de productie. Sinteze curs. Costul total mediu si factorii săi de influentă. Capitolul 6. chirii. Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei . Cand volumul productiei se schimbă. Editura Fundatiei România de Mâine. Economie politică. la un moment dat. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. el fiind o functie crescătoare a capacitătii de productie. Constantin (coord.spiruharet.ro. Costul total (CT) reprezintă suma costurilor fix si variabil. care se poate modifica datorită investitiilor.spiruharet. Sinteze curs. Costul fix – componentă.ro. Mărimea costului total. 79. Capitolul 5. Biblioteca virtuală. Capitolul 6.Răspuns: Enache. . CT = CF + CV . Biblioteca virtuală. Vol. Costul marginal. costul fix devine variabil. costul fix. Relatiile de dependentă dintre costul variabil si productie. ? 81. pe termen scurt. Deosebirea dintre ele constă in aceea că in timp ce costul variabil porneste. Capitolul 6. Răspuns: www. incălzit. Costul total mai poate fi determinat: ca produs intre costul total mediu (CTM) si producŃie (Q): CT CTM ⋅Q sau ca produs intre productie (Q) si costul marginal (Cmg) cand acesta din urmă este egal cu costul total mediu: CT Q⋅Cmg cand Cmg CTM .spiruharet. Mecu. Sinteze curs. intreprinderea le suportă independent de evolutia productiei. nu afectează variatia costului global total si nici costul marginal. Răspuns: www. sunt independente de volumul productiei obtinute: amortizarea capitalului fix. Răspuns: www. RAS. Sinteze curs. Capitolul 6.). (2007). Costul de producŃie. este determinată de: consumul tehnologic de factori de productie. dobanzi etc.ro. pe termen scurt. costul total creste in aceeasi măsură in care sporeste costul variabil. Biblioteca virtuală. RAS. ? 77. salariile personalului administrativ. variatia costului total este determinată numai de evoluŃia costului variabil. I.spiruharet. Răspuns: www. RAS. pp. Combinarea factorilor de producŃie. costul total porneste de la nivelul costului fix. in mod necesar. cand volumul productiei sporeste. sunt egale. Pe termen scurt.

Capitolul 7. (2007). ? 83. Constantin (coord. Biblioteca virtuală. e. antrenate de investitiile consistente facute de agricultori. un neajuns al preturilor garantate este. Editura Fundatiei România de Mâine. c. Concurenta si formarea preturilor. in ceea ce priveste veniturile agricultorilor. b.ro. Concurenta si formarea preturilor. Economie politică. 167 – a. Capitolul 6. Remunerarea factorilor de productie a. 167 – a. Vol. acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. Capitolul 7. Răspuns: www. RAS. Mecu. trustul si holdingul. aparitia de suprastocuri. societatea de holding si societatea de participare. Factori de dependentă ai dinamicii costului total mediu pe termen scurt. care vor fi mai mari decat pretul de piata datorat excesului de oferta. Mecu.spiruharet. .ro. d. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal.spiruharet. statul va trebui sa acopere pierderile inregistrate de producatorii agricoli prin garantarea pretului. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. Sinteze curs. RAS.82. un neajuns al pretului garantat de stat este acela ca in situatiile inregistrarii unor supraproductii. Sinteze curs. d.). Capitolul 8.). ? 85. Bucuresti. Capitolul 7. Editura Fundatiei România de Mâine.spiruharet. Oligopolurile concertate. Mecu. I. Definirea duopolului bilateral. Concurenta si formarea preturilor. 167 – RAS. Răspuns: Enache. Constantin. (2007). ? 84. (2007). Constantin (coord. Care este consecinta nedorită a pretului garantat de stat? Răspuns: Enache. Productivitatea capitalului – factori de dependentă Răspuns: www.). Vol. e. Economie politică. pp. trustul si cartelul. Constantin (coord. ANS: D 87. c. Costul de productie. exprese. Vol. Bucuresti. Bucuresti. pp. in detrimentul altora. in ceea ce priveste productia agricola. un neajuns al preturilor garantate este acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. I. I. Salariul real. Costul de productie. b. ANS: C 86. Răspuns: Enache. favorizarea anumitor producatori dintr-o ramura. pp. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin. Biblioteca virtuală. intelegeri secrete si trusturi. Capitolul 6. Sinteze curs. Constantin. Economie politică.ro. explicite. in vederea sporirii productiei si a veniturilor viitoare.

E 89.spiruharet. b. elevii. Răspuns: www. Factorii de care depinde masa profitului. care influenteaza volumul rezultatelor. e.ro. ANS: B 91. ANS: B 88. care se afla in raport invers proportional cu pretul pamantului. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. Capitolul 8. tinerii care satisfac stagiul militar. excluzand elevii. Răspuns: www.ro. depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice. randamentul factorilor. Răspuns: www. ANS: B 90. Capitolul 8. este o marime dinamica. marimea si evolutia rentei se afla intr-un raport invers proportional cu pretul pamantului. structura si calitatea produselor concurente. e. c. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. Factorii cu influentă directă si indirectă asupra mărimii pretului pământului.ro. populatia ocupata in diferite activitati profesionale.b. Remunerarea factorilor de productie . rata dobanzii bancare. Biblioteca virtuală. acea parte a populatiei apte de munca si care desfasoara activitati profesionale. persoanele care cauta un loc de munca. nu doresc angajarea pe un loc de munca.spiruharet.D. care influenteaza volumul rezultatelor. Remunerarea factorilor de productie a. Sinteze curs. c. ANS: A. d. pretul de vanzare si costul.ro. tinerii. Remunerarea factorilor de producŃie a. c. Factori care influentează salariul privit ca venit. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. Sinteze curs. cererea si oferta de capital. Populatia activă. Remunerarea factorilor de productie a. d. Biblioteca virtuală. c. viteza de rotatie a capitalului. studentii. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si este direct proportional cu dinamica preturilor. nivelul productivitatii muncii. persoanele care din diferite motive.B. Biblioteca virtuală. d. e. e. Biblioteca virtuală. variind in functie de pretul factorului munca. volumul. d. Sinteze curs. Capitolul 8. marimea si evolutia rentei. scaderea preturilor terenurilor ca urmare a amplificarii fenomenului inflationist din ultimele decenii. b. Capitolul 8.spiruharet. precum si varsta legala pentru angajare.spiruharet. Răspuns: www. care satisfac stagiul militar. persoanele ce au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica. studentii. Sinteze curs. b.

care are rolul de a conduce procesul de formare profesionala. este in relatie direct proportionala cu marimea salariului nominal si este invers proportional cu dinamica preturilor. e.spiruharet. reducerea timpului liber si cresterea. c.spiruharet. PiaŃa muncii A. gradul de organizare a sindicatelor. corespunzatoare. variind in functie de factorii ce au fost evidentiati. Capitolul 8. e. b. În ce constă efectul de substitutie? Răspuns: www. ANS: D 93. incat sa-l stimuleze pe salariat in munca. Remunerarea factorilor de productie a. Răspuns: www. Sinteze curs. satisfacerea nevoilor. reprezinta salariul nominal in care este inclus impozitul.ro. pentru fondul de somaj). care-i asigura un standard de viata relativ ridicat. Biblioteca virtuală. c. ANS: E 95.ro. Sinteze curs. Sinteze curs. Remunerarea factorilor de productie a. b. este o marime dinamica. cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata. e. Capitolul 9.a. raportul dintre cererea si oferta fortei de munca. substituirea unei parti a timpului de munca prin timp liber. Remunerarea factorilor de producŃie a. c. Biblioteca virtuală. d. a timpului destinat muncii. b. raportul dintre productivitatea muncii si salariul real. Sinteze curs.ro. cresterea timpului liber in defavoarea timpului destinat muncii.spiruharet. la un nivel dat al preturilor. este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au dedus impozitul si alte retineri prevazute de lege (de exemplu. Salariul nominal brut. exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal. Răspuns: www. b. . aspiratiilor fiecarui salariat. Capitolul 8. c. Salariul real. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si direct proportional cu dinamica preturilor. d. statul. ANS: D 92. d. intr-o anumita perioada. Capitolul 8. Care sunt componentele pietei muncii? Răspuns: www. depinde de marimea productiei.spiruharet. variind in functie de pretul factorului munca.ro. reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau presteaza munca. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. e. ANS: D 94. care-i asigura lucratorului venituri mai mari. este o marime dinamica. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor. d. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare.

B. a. cresterea productivitatii muncii. conditiile de salarizare si de trai diferite. Sinteze curs. a. A+B+C. Biblioteca virtuală. E. D. Capitolul 9. D. A+B+C. A+D. sectorul local.ro. D. B+D+E. ANS: C 98. E. . sistemul de invatamant. B. B+E. sectorul international. Sinteze curs. migratia internationala a fortei de munca. A+B. B+C+D. B. A+B.spiruharet. restructurarea fiecarei ramuri a economiei nationale. C+D. cumparatorii (societatile comerciale si unitatile social culturale si administrative). A+B+C. C+D+E. E. C+D. sectorul primar. b. Răspuns: www. C+D+E. e. C. Capitolul 9. c. sistemul legislativ cu rolul de a reglementa relatiile de munca. C. Răspuns: www. D. Factorii care îsi pun amprenta asupra evolutiei si dezvoltării pietei interne a muncii. Teoria segmentării pietei muncii. sectorul zonal. c. gradul de dezvoltare a statelor lumii. A+C+D ANS: A 97. Sinteze curs. C. D+E. b. e. gradul de dezvoltare economica a statelor. C. Capitolul 9. A+E. Biblioteca virtuală. a. PiaŃa muncii A. cresterea productivitatii muncii. b. D+E ANS: E 96. B. E.spiruharet. A+C+D.spiruharet. PiaŃa muncii A. care are rolul de a pregati forta de munca. c. cresterea produsului intern brut. Răspuns: www. sectorul secundar. PiaŃa muncii A. migratia internationala a capitalului. d. d. d. a.ro. c. D+E. e.ro. d. ofertantii sau vanzatorii. b. cresterea produsului intern brut. Factorii care influentează evolutia si dezvoltarea pietei internationale a muncii. Biblioteca virtuală.

ro. Sinteze curs. piata muncii eate strict reglementata in toate structurile sale. Capitolul 9. D+E. interconditionandu-se cu ocuparea fortei de munca. a. ANS: B 99. b. E. De ce este considerată oportună interventia statului pe piata muncii? Răspuns: www. b. resursele de munca au cunoscut evolutii divergente. Sinteze curs. Sinteze curs. specializare. depinde de varsta. PiaŃa muncii A. e. piata muncii are o sfera de cuprindere limitata.ro. Capitolul 9. D. Biblioteca virtuală. D. oferta pe piata muncii este mai mica in raport cu cererea. starea de sanatate. Piata muncii A. A+C+D. D+E. depinde de timpul in care se realizeaza. criza locurilor de munca pe fondul crizei economice. d. A+B+C. c. B+C. statul nu intervine si nu poate interveni pe piata muncii. ANS: D 100. A+E. E.spiruharet. c. B+C. C+D+E. a. B+C+D. PiaŃa muncii A. ANS: B 101. Biblioteca virtuală. Sinteze curs.spiruharet. A+C+D. B+C. nivel de pregatire profesionala. C. ANS: A 102. B. are rol de legislator.e. Care sunt disfunctionalitătile pietei muncii din România? Răspuns: www. depinde de conditiile si mediul in care se desfasoara activitatea. e. Biblioteca virtuală. a. reglementeaza relatiile sociale de productie dintre salariati. C. sex. Biblioteca virtuală. e.ro. Capitolul 9. stabileste conditiile de deplasare pe plan international a fortei de munca. Care sunt particularitătile prin care se caracterizează oferta de fortă de muncă? Răspuns: www. C. d. are o sfera de cuprindere egala cu cererea de forta de munca. B.spiruharet. d. c. Care sunt trăsăturile care caracterizează starea pietei muncii din România? Răspuns: www. B. PiaŃa muncii A. D+E. restructurarea ocuparii este specifica austeritatii si nevoii de contracarare a recesiunii si inflatiei. D. stabileste marimea salariilor din fiecare societate comerciala. b. A+B+C. C+D+E. . C+D+E. A+B.spiruharet. B. E. are o sfera de cuprindere mai mica decat cererea. Capitolul 9.ro. initiaza dialogul tripartit guvern-patronat-sindicate.

ro. C+D+E.C.B. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a.C. B+E. cresterea. an de an. durata creditului. D.ro. Răspuns: www. E. d. Capitolul 10. ANS: E 105. c. D+E. Care sunt motivatiile cererii agregate de monedă? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. rata dobanzii. d. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare ale societatilor comerciale. ANS: E 106.ro. PiaŃa monetară si echilibrul monetar . ANS: A. Sinteze curs. cererea si oferta de capital de imprumut. c. Capitolul 10.ro. Sinteze curs.spiruharet.spiruharet. C+D+E. D+E. Factorii care actionează asupra nivelului dobânzii si a ratei dobânzii.spiruharet. motivul precautiei. d. D. B. conducerea operatiunilor de casa ale agentilor economici care solicita acest lucru. Sinteze curs. b.D 104. initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni. A+E. c. Biblioteca virtuală. Care sunt operatiunile active efectuate de bănci? Răspuns: www. marimea si dinamica profitului. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. b. C. riscul pentru cei ce acorda capitalul de imprumut. E. Care sunt operatiunile pasive efectuate de bănci? Răspuns: www. A+B+C. A+C+D. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. inflatia. a gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de scolarizare. A+B+C. a. B+D. cererea pe piata muncii este egala cu oferta de forta de munca. e. motivul prudentei. persoanelor fizice si juridice. rata profitului. cererea pe piata muncii este mai mare decat oferta de forta de munca. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Capitolul 10. b. Biblioteca virtuală. ANS: B 103.spiruharet. Sinteze curs. d. Biblioteca virtuală. a. c. b. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. e. Capitolul 10. motivul speculatiei. e.

D+E. Sinteze curs. Capitolul 10. b. Biblioteca virtuală. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. ANS: D 108. Casei de Economii si Consemnatiuni. Casa de Economii si Consemnatiuni. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. trezoreriei statului.ro. Care bănci au în obiectul lor de activitate si emiterea de actiuni si obligatiuni? Răspuns: www. Sinteze curs. bancile de depozit propriu-zise. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare. e. bancile de depozit propriu-zise. bancile de afaceri. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. d. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. B. Al cui este atributul emisiunii de monedă si al punerii ei în circulatie sub forma biletelor de bancă si monedei metalice? Răspuns: www. plata despagubirilor in cazul producerii unui eveniment nedorit. C+D+E. D.ro. C. . b. Bancii Nationale. Care este obiectul de activitate al băncilor comerciale? Răspuns: www. Capitolul 10.spiruharet. societatilor de asigurari. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. colectarea primelor de asigurare. b. d. d. A+E. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a.A. ANS: B 109.spiruharet.ro. e. b. ANS: B 110. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. c. Banc Post. b. bancile ipotecare. ANS: D 107.spiruharet. a. A+B+C. c. E.ro. bancile de afaceri. Care dintre bănci dispun de capitaluri proprii importante în raport cu sumele atrase de la deponenti? Răspuns: www. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie. Sinteze curs.spiruharet. atragerea si formarea de depozite banesti de la persoanele fizice si juridice. operatiuni cu aur. d. B+C. c. crearea de putere de cumparare aditionala. restrictionarea creditului. c. bancilor comerciale. bancile ipotecare. e. e.

Sinteze curs. serveste la plata salariilor. Răspuns: www. c. E. A+E.d. C+D. plata despagubirilor. Functiile băncilor si institutiilor financiare. acordarea de credite pe termen lung solicitantilor. C+D+E. Capitolul 10. B. C+D. C. E. detine o comandă generală asupra resurselor comunitătii . asigura un excedent al balantei de plati externe. E. C+D+E. ANS: D 114. Capitolul 10. c.spiruharet. A+D+E. Sinteze curs. creeaza putere de cumparare aditionala pe care o imprumuta agentilor economici. D. proportional cu cantitatea de monedă pe care o are. a. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. durabilitatea. ANS: B 111. Casa de Economii si Consemnatiuni. b. ANS: E 112. D+E. e. b. operatiuni cu aur si valuta. Capitolul 10. b. C.spiruharet. A+B+C. c. asigurarea echilibrului dintre incasarile si platile fiecarui agent economic. regleaza cantitatea de moneda din economie (regleaza masa monetara). Banc Post. emisiunea de moneda sub forma de bancnote si moneda metalica. Piata monetară si echilibrul monetar A. a. B. Care sunt operatiunile specifice unor societăti de asigurare? Răspuns: www. Care sunt atributele monedei? Răspuns: www. A+B+C. B. colectarea primelor de asigurare. B+D. Ce fel de putere se exercită atunci când posesorul de bani. e. Biblioteca virtuală.spiruharet. D. d. Sinteze curs. D. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. a. instrument de apreciere a fortei economice a unei tari. A+D+E. d. impozitelor etc. d. Biblioteca virtuală. A+B+C. C+D+E. ANS: D 113. A+B. e.ro. masura a activitatii economice. C. C+D. Biblioteca virtuală. asigura un buget al tarii echilibrat. stabilitatea.ro.ro.

e. B. pot fi folositi la plata salariilor. Sub ce formă se regăseste în economie moneda manuală sau în numerar? Răspuns: www. B. Biblioteca virtuală. b. Capitolul 10. d. ANS: E 118. se pot depozita foarte usor. b. C.spiruharet. Capitolul 10. Răspuns: www. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. b. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. . actiuni.ro. De ce spunem că banii constituie o putere de cumpărare usor transferabilă? Răspuns: www. conturi deschise la banca. bilete de banca. c. A+D. Sinteze curs. A+B+D.monetare? Răspuns: www. putere economica. putere militara. B+C. d. b. Capitolul 10. a. se gasesc permanent asupra oamenilor. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. putere sociala. actiuni. e. obligatiuni.spiruharet. obligatiuni. Capitolul 10. D+E.ro. Sinteze curs.ro.ro. se pot schimba oricand in alte monede. putere juridica.spiruharet. e. bilete de banca. d. c. D. economii pe librete bancare. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. cecuri la purtator. ANS: E 115. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. obligatiuni. Disponibilitătile semimonetare – instrumente. E. se pot transforma oricand in alte bunuri. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Biblioteca virtuală. A+D+E. c. De cine sunt reprezentate disponibilitătile monetare propriu-zise într-o economie? Răspuns: www.spiruharet. actiuni. Biblioteca virtuală.ro. Capitolul 10. putere fizica. cecuri la purtator. ANS: E 116. Sinteze curs. d. c. ANS: D 117. Biblioteca virtuală. Sinteze curs.spiruharet. efectele de comert negociabile. C.

ro. a primului agregat monetar. A+C.ro. a. Biblioteca virtuală. A+B+C. b. C+D. C+D. C+D+E. C. E. prin vanzarea de valuta aflata in depozitele proprii. b. d. Capitolul 10. A+B+C. la nivel national.spiruharet. Capitolul 10.ro. e. Cum îsi poate obtine resursele bănesti necesare o bancă comercială oarecare. B+D. Biblioteca virtuală. b. a celui de-al treilea agregat monetar. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. in cadrul sucursalelor Bancii Nationale. conturi deschise la banca. e. in cadrul Caselor de Economii si Consemnatiuni. la nivelul fiecarui judet. Capitolul 10. in cadrul sucursalelor tuturor bancilor din tara. a celui de-al doilea agregat monetar. bilete de banca. doar in cadrul Bancii Nationale.spiruharet. c. Sinteze curs. prin obtinerea de credite pe termen scurt de la o alta societate bancara sau institutie de credit. la nivelul fiecarui judet. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. în situaŃia înregistrării unei pozitii net debitoare? Răspuns: www. c. c. D. E. in cadrul tuturor bancilor. b. d. D+E. Titlurile de valoare emise de agentii economici nonbancari (actiuni. la nivel national. prin obtinerea unui imprumut de la Banca Nationala pe un termen foarte scurt. . a. A+B. ANS: D 119.D. prin cumpararea de valuta de pe piata. B. obligatiuni) sunt o componentă a cărui agregat monetar? Răspuns: www. E. D.spiruharet. Cum este organizată în România Casa de compensatii interbancare? Răspuns: www. e. a celui de-al patrulea agregat monetar. A+D. C+D. a. B. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. ANS: D 120. prin intermedierea vanzarii de actiuni si obligatiuni. A+B+C+D. d. C+D+E. ANS: B 121. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. nu fac parte din nici un agregat monetar. C. Sinteze curs. E. la nivelul fiecarui judet. d.

venitul. Sinteze curs. costul bunurilor ce se pot cumpara cu bani lichizi. inflatia.ro. rata dobanzii. Factorii fundamentali care influentează cererea de monedă.spiruharet. ANS: C 122. termenele de acordare a creditelor interbancare sunt lungi. Capitolul 10.ro. Răspuns: www. Biblioteca virtuală. nu exista cerere de bani pentru nevoi speculative. B. între costul detinerii de bani lichizi si cererea de bani pentru nevoi speculative. e. D. Corelatiile reale care apar pe piata monetară.spiruharet. Piata monetară si echilibrul monetar A. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. mare. mare. ANS: C 125. cererea de bani pentru nevoi speculative este mica. Sinteze curs. d. Ce reprezintă costul detinerii de bani lichizi? Răspuns: www. mic. costul. A+C+E. c. cererea de bani pentru nevoi speculative se va micsora. E. dobanda utilizata este fixa. Biblioteca virtuală. A+D+E. dobanda care se pierde ca urmare a nedepunerii banilor la banca. A+B. D. b. cererea de de bani pentru nevoi speculative este mare. Sinteze curs. bunuri ce se pot cumpara cu bani lichizi.ro. cu exceptia sarbatorilor legale. Răspuns: www. D+E.spiruharet. d. cererea de bani pentru nevoi speculative se va mari. A+B+C. Piata monetară si echilibrul monetar A. Capitolul 10. e. B+C+D. creditele se acorda pe baza de garantii materiale. ANS: B 124. C. d. e. B. C+D. B+E. participantii la aceasta piata sunt bancile. c. E. ANS: C 123. C.e. b. mic. . Sinteze curs. Capitolul 10. b. D+E. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. c. mare.spiruharet. D. Capitolul 10. a. a. C. C+D+E. B. dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca. banii la care se renunta (printr-o eventuala cumparare) prin depunerea banilor la banca. E. operatiunile de negociere se desfasoara zilnic. Care sunt trăsăturile pietei monetare? Răspuns: www. Biblioteca virtuală.ro. Biblioteca virtuală.

c. B+C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Biblioteca virtuală. Rata dobânzii. Capitolul 10.ro. c.E. depuneri. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Sinteze curs. daca rata dobanzi creste. Capitolul 10. pretul platit de creditor debitorului pentru renuntarea la suma lichida economica. D+E. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. comportamentul Bancii de emisiune. a. c. E. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati valutare. ANS: B 129. volumul total al salariilor. d. b.spiruharet. ANS: D 128. Biblioteca virtuală. B. D. daca rata dobanzii scade. daca rata dobanzii creste sau scade. ANS: E 126.ro. plati. Răspuns: www. d. .spiruharet.ro. viteza de rotatie a banilor. e. Sinteze curs. e. Biblioteca virtuală. comertul exterior al tarii. daca rata dobanzii creste. C+D. B.ro. D.spiruharet. d. scade si cererea de bani lichizi. volumul total al schimburilor. b. Factorii care conditionează oferta de monedă. C+D. creste si cererea de bani lichizi. d. retrageri de sume banesti). e. dobanda primita pentru o suma de bani depusa la banca. Răspuns: www. creste cererea de bani lichizi. A+B. A+C. a. A+B+C+D. daca rata dobanzii scade. cantitatea de valuta existenta in economie. dorinta oamenilor de a economisi bani prin sistemul bancar. Capitolul 10. c. E. Care sunt corelatiile corecte dintre evolutia ratei dobânzii si a cererii de monedă (bani lichizi)? Răspuns: www. b. Sinteze curs. comportamentul populatiei (incasari. A+D+E. comportamentul micilor intreprinderi. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a.spiruharet. D. se micsoreaza si cererea de bani lichizi. Capitolul 10. C. pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la suma lichida economica. ANS: A 127. Piata monetară si echilibrul monetar A. nu se produc modificari in cererea de bani lichizi. Factori cu care cererea de monedă se află în raport direct proportional. e. C. b. Răspuns: www. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati dintr-un anumit bun. somajul.

d. Capitolul 10. A+C+D. vanzarea devizelor straine persoanelor fizice rezidente. D+E.spiruharet. Capitolul 10. marimea masei monetare ramane constanta. d. a. d. Sinteze curs. b. E. b. E. b. A+C+E. Capitolul 10. A+B. acoperirea unei parti a deficitului bugetar. D. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma de numerar. Sinteze curs. c. Piata monetară si echilibrul monetar A. e. ANS: C 130. b. o mentinere a marimii masei monetare sub forma scripturala.ro. În ce se materializează rezerva de bani a băncilor? . Cu ce echivalează rambursarea datoriilor de către bănci? Răspuns: www.ro. o crestere a masei monetare sub forma scripturala. Atunci când Banca Natională a României vinde devize străine agentilor economici si populatiei care este influenta acestui fapt asupra masei monetare? Răspuns: www. o mentinere a marimii masei monetare in numerar. cumpararea devizelor straine obtinute de agentii economici in urma exporturilor de marfuri. a.spiruharet. A+C. necesarul de moneda al intreprinderii. c. c. se reduce oferta de moneda nationala. o parte a masei monetare iese din circulatie.E. ANS: D 131. C. A+B. Care sunt căile de realizare a ofertei de monedă în numerar a Băncii de emisiune? Răspuns: www. C+D+E. D+E. D. B+C. vanzarea devizelor straine persoanelor nerezidente. E. Biblioteca virtuală. A+C. o scadere a masei monetare. A+C. e. B. e.spiruharet. Sinteze curs. e. o sporire a masei monetare in numerar. A+D. B. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. d. ANS: B 132. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma scripturala. ANS: E 133. Biblioteca virtuală. vanzarea devizelor straine agentilor economici care fac importuri. a. A+B+C. B+D+E.ro. c. Piata monetară si echilibrulnmonetar a. Biblioteca virtuală. C.

B. 0 < M3 < 1. contracta noi credite. Comportamentul Băncii Nationale (M3) ca factor important al ofertei de monedă. ANS: A . c. d. D.spiruharet. numerarul aflat in casele de bani ale bancilor. Răspuns: www. b. face fata platilor in numerar catre clienti. Piata monetară si echilibrul monetar A. E. Sinteze curs. A+D. b. reduce masa creditului bancar. ANS: C 134. A+C. sporeste masa monetara din economie.spiruharet. e. c. Capitolul 10. ANS: C 135. a. d. Implicatiile reducerii cotelor obligatorii de rezervă. c. Piata monetară si echilibrul monetar a. B+C+D. Capitolul 10.spiruharet. Sinteze curs. C+D. cumpara valuta. Biblioteca virtuală. A+E. vinde valuta. creditele acordate agentilor economici. B+C. Biblioteca virtuală. B+D. b. B.Răspuns: www. depunerile facute de banci in conturile lor deschise la Banca de emisiune. d. C. Determinarea mărimii sale. datoriile pe care le au bancile la Banca Nationala. E. D. b. e. Capitolul 10. comercializa titluri de valoare. B+E. mentine constanta masa monetara din economie. Piata monetară si echilibrul monetar A. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. d. sporeste masa creditului bancar. A+B+C+E. Capitolul 10.ro. ANS: C 136. Răspuns: www. a. reduce masa monetara din economie. Sinteze curs. Sinteze curs. Pentru ce este necesară existenta rezervelor de numerar la bănci? Răspuns: www.spiruharet. M3 > 0.ro. 0 < M3 < 2. e. E. stocul de aur aflat in depozitele bancilor comerciale. C. M3 = 1.ro. Piata monetară si echilibrul monetar a.ro. M3 = 0. e. c.

d. . Sinteze curs.ro. d. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Răspuns: www. creditul pe termen lung acordat de Banca Nationala celorlalte banci. c. creditul pe termen scurt acordat de Banca Nationala celorlalte banci. E. D+E. Piata monetară si echilibrul monetar A. C. e. D. a. politica cotelor obligatorii de rezerva. B. D+E. E. c. Instrumentele utilizate de Banca Natională pentru refinantarea băncilor comerciale. ANS: A 140. b. Capitolul 10. C. b. D. Capitolul 10. procesul de reducere a masei monetare sub forma numerarului. scontul.spiruharet. e.ro. mentinerea unui anumit nivel al ratei dobanzii. a. Răspuns: www.spiruharet. b. Obiectivele politicii monetare. asigurarea echilibrului balantei de plati externe. Ce reprezintă procesul de refinantare a societătilor bancare? Răspuns: www. B+C. A+B+C. A+E. C+D. manevrarea taxei reescontului. b. B. a.spiruharet. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. creditul pe termen mediu acordat de Banca Nationala celorlalte banci. sporirea rezervelor in aur ale Bancii Nationale. B+C. E. B.spiruharet. Biblioteca virtuală. creditul public. Sinteze curs. D. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. B+D+E. d. C. Sinteze curs. ANS: C 139. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. linia de credit. procesul de crestere a masei monetare sub forma numerarului.137. reescontul. politica preturilor administrative. urmarirea si asigurarea echilibrului bugetului de stat. sporirea vanzarilor de titluri de valoare pe piata financiara primara. Biblioteca virtuală. politica cheltuielior publice. Principalele instrumente (pârghii) utilizate în politica monetară. ANS: D 138.ro. C+D+E. A+B. manevrarea taxei scontului. creditul de licitatie. A+B+D. e.ro. Capitolul 10. A+C. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. Răspuns: www.

Capitolul 10. d. b. Determinarea vitezei de rotatie a monedei. d. C+E. Determinarea multiplicatorului monetar (Mm) si al volumul noilor depozite la vedere (D). d. Biblioteca virtuală. Piata monetară si echilibrul monetar A.? 146. A+E. Biblioteca virtuală. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre Banca Nationala de la bancile comerciale.ro. Sinteze curs. B+D. Sinteze curs. scade dobanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora.ro. ANS: E 141. Capitolul 10. Piata monetară si echilibrul monetar . C. Răspuns: www. Piata monetară si echilibrul monetar a. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. Răspuns: www.spiruharet. e. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. Capitolul 10. b. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre bancile comerciale de la Banca Nationala.ro. operatiunea de cumpararea de devize de catre bancile comerciale. Biblioteca virtuală. ANS: D 142. operatiunea de vanzare a portofoliilor de efecte de comert detinute de bancile comerciale Bancii Nationale. B. ? 145. Determinarea mărimii cererii de monedă în economie.spiruharet. Răspuns: www.c. A+D+E. Care sunt efectele cresterii taxei de reescont? Răspuns: www. Sinteze curs.spiruharet. Determinarea volumului total al schimburilor ce se pot derula cu masa monetară existentă. Biblioteca virtuală. D.spiruharet.ro. Răspuns: www.spiruharet. c. A+D. creste dobanda perceputa de bancile cornerciale debitorilor acestora.ro. ANS: A 143. Capitolul 10. Sinteze curs. se mentine constant volumul creditului din economia nationala. Capitolul 10. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. se mentine constanta dabanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. operatiunea de vanzare de devize de catre Banca Nationala. Sinteze curs. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. sporeste volumul creditului din economia nationala. C+D+E. Biblioteca virtuală. A+D. e. B+C.spiruharet. a.? 144. e.ro. E. Sinteze curs. c. Ce reprezintă reescontul? Răspuns: www.

c. e. Sinteze curs.000.. Piata capitalului a. sfera pietei valutare. Răspuns: www. PiaŃa capitalului a.spiruharet. 80. 60.. 10.m.spiruharet.000 u. Biblioteca virtuală.000 u. d. sfera pietei de capital.spiruharet. privilegiate. sfera pietei de munca.000. e. majorarea capitalului social printr-o emisiune de acitiuni. Biblioteca virtuală. b. materializate. b.spiruharet. ANS: C 149. d. e. economii la salarii prin disponibilizarea unei parti a fortei de munca. b. În care sferă a activitătii economice intră societătile comerciale emitente atunci când se apelează la emisiunea de actiuni sau obligatiuni pentru acoperirea nevoilor de finantare? Răspuns: www.spiruharet. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. cu dobanda. . Piata capitalului a. Piata capitalului a.m.m. Clasificarea actiunilor după mărimea si modul de stabilire a dividendului. b. Piata capitalului a. ANS: D 150. Capitolul 11.000 u. cu dividend fix.000 u. 20. ordinare si dematerializate. d. Sinteze curs. Capitolul 11. b.ro.m. ANS: C 151. Răspuns: www. Care sunt căile de acoperire a nevoii de capital suplimentar la o societate comercială. Sinteze curs. e.a. d.000.000 u. c. sfera circulatiei.. c. Sinteze curs. c. materializate. Clasificarea obligatiunilor după forma de emisiune. Capitolul 11. Capitolul 11. ANS: C ? 147..m.ro. la purtator. vanzarea unor elemente ale capitalului tehnic.000.ro. ANS: D 148. la purtator. diminuarea capitalului social pe baza hotararii Adunarii Generale a salairiatilor.ro. privilegiate si ordinare.000. nominative. Răspuns: www. cumpararea de valuta. sfera productiei. c. d. Biblioteca virtuală. 40. Capitolul 11. Cum pot fi clasificate actiunile după modul de identificare a proprietarului? Răspuns: www. dematerializate. e.ro. Biblioteca virtuală..

curtieri. d. B.ro. Care sunt drepturile actionarilor?Răspuns: www. dreptul de a primi dividende. e. c. la purtator. A+D. ordinare. C+E.ro. ANS: B 155. persoanelor autorizate: jobberi.spiruharet. b. Bancii Nationale. Capitolul 11. la valoarea nominala a titlului care este un pret ferm. Piata capitalului a. A+C. a. e. B. Sinteze curs. Sinteze curs.b. D. e.ro. PiaŃa capitalului A. Capitolul 11. privilegiate. dematerializate. dreptul de a primi salariu pentru munca depusa. Sinteze curs. . Cursul titlurilor de valoare pe piata financiară secundară. b. E. este dat de valoarea nominalai a titlului. d.spiruharet. Biblioteca virtuală.spiruharet. PiaŃa capitalului a. B+D. brokeri. b. bursei de valori. ANS: C 154. dreptul la anumite sporuri la salariu.. C+D. in functie de cursul de schimb valutar pe piata valutara. pentru anumite imprumuturi. bursei de marfuri. ANS: E 152. sub valoarea nominala. peste valoarea nominala in anumite situatii. Capitolul 11. c. B+E. Capitolul 11. C. C. Prin intermediul cui se efectuează în principal. dreptul de a se angaja intr-o societate comerciala. Răspuns: www. d. ANS: E 153. c. Biblioteca virtuală. Piata capitalului A. d. La ce valoare este stabilit de către emitent cursul titlurilor de valoare pe piata financiară primară? Răspuns: www. A+B. Sinteze curs. A+E. bancilor comerciale. D. c. C+D+E. A +C+D+E. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. a. dreptul de decizie. e.ro.spiruharet. E. in functie de rata dobanzii practicate pe piata monetara. operatiunile pe piata financiară primară? Răspuns: www.

d. Sinteze curs. d. Sinteze curs. d. D. C. Biblioteca virtuală. determina cursul de schimb al titlurilor nou emise. e. Care sunt factorii care influentează decisiv cursul titlurilor de valoare? Răspuns: www. e. este substantial diferit de valoarea nominala. a. deprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. la data scadentei.spiruharet. Piata valutară a. Biblioteca virtuală. Care este consecinta unui ritm mai ridicat al inflatiei într-o tară fată de alta? Răspuns: www. Sinteze curs. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa scada. b.spiruharet. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa creasca. cresterea cursului monedei din tara A si caderea cursului monedei din tara B.ro. C+D. este dat de cursul de schimb valutar. anterior incheierii tranzactiei. ritmul inflatiei nu influenteaza cursurile celor doua monede.ro. ANS: C 157. soldul balantei de plati externe. Piata capitalului a.b. e. ANS: C 159.spiruharet. Sinteze curs. in momentul incheierii tranzactiei. Răspuns: www. d. determina nivelul dobanzii practicate pe piata monetara. c. b. Capitolul 12. B. este dat de dobanda perceputa de Banca Nationala la creditele de refinantare. Determinarea cursului obligatiunilor. Piata capitalului A. Capitolul 11. deficitul bugetar. Biblioteca virtuală. ANS: A 158. raportul dintre cererea si oferta de titluri. PiaŃa capitalului a. c. Sinteze curs. ulterior incheierii tranzactiei. b. c. ANS: B 156. este dat de dobanda perceputa de bancile comerciale. e. scaderea cursului monedei din tara A si cresterea cursului monedei din tara B. c.ro. . d. usureaza procesul de transferare a unor capitaluri individuale de la un posesor la altul. Care sunt functiile specifice bursei de valori? Răspuns: www.spiruharet. Capitolul 11.ro. Capitolul 11. eficienta comertului exterior. E.ro. Biblioteca virtuală. D+E. constituie un barometru extrem de sensibil al starii economice dintr-o tara. Biblioteca virtuală. c. Capitolul 11. Piata capitalului RAS. b. A+B+E. Când se efectueză pe piata financiară secundară operatiunile la termen? Răspuns: www. volumul exporturilor. B+C+E.spiruharet. determinarea nivelului cursului de schimb pe piata valutara.? 160. A+C+D+E.

Valutele convertibile. stimularea exporturilor. b. nu influenteaza exportul si importul.spiruharet. D+E. cu ocazia deplasarilor in strainatate in interes de serviciu sau in scopuri turistice. scumpeste importul si exportul. C. ANS: A 164. Capitolul 12. D. C+D. Care sunt efectele deprecierii cursului monedei nationale? Răspuns: www. Capitolul 12. e. sunt in prezent valutele ce se pot schimba liber cu alte valute. de regula.ro. d. a.e. se folosesc. Piata valutară A. Răspuns: www. Sinteze curs. ANS: C 162. Capitolul 12. aprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. E. C+E. E. E. franarea importurilor.spiruharet. B. functioneaza ca mijloace de plata internationale pe plan regional sau in intreaga lume. ANS: B 161. Care este consecinta deprecierii cursului valutar într-o tară? Răspuns: www. Efectele aprecierii cursului monedei nationale.ro. A+B+C. A+D. A+B+E. Biblioteca virtuală. C. A+E. Biblioteca virtuală. sunt folosite partial ca mijloace de plata internationale. c. d. b. B. Sinteze curs. A+D. favorizeaza importul. D. stimularea importurilor. Piata valutară A. favorizeaza exportul. Biblioteca virtuală. a. franarea exporturilor.ro. e.spiruharet. Răspuns: www. Biblioteca virtuală. Capitolul 12. E. a. b. B+E. A+B. Sinteze curs. D. ANS: A 163. defavorizeaza exportul. A+E. Piata valutară . C. d. c. B. scopul pentru care sunt solicitate si persoanele care doresc sa efectueze schimbul. A+B. fara restrictii vizand sumele solicitate. e.ro. defavorizeaza importul. de regula sunt folosite numai in interiorul tarii emitente de catre turistii straini si personalul ambasadelor. B+C.spiruharet. Sinteze curs. c. PiaŃa valutară A. C+B.

Externalităti si bunuri publice. ANS: A 168. Care sunt cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor? Răspuns: Enache.). Constantin (coord. Capitolul 13. Mecu. pp. rivalitatea. C. Constantin (coord. Economie politică. Bucuresti. favorizeaza exportul sau de turism. Vol. B. c. nu exista beneficii sociale. beneficiile private sunt mai mici decat cu beneficiul social. Bucuresti. c. Economie politică. B+D. Constantin. non-atractivitatea. Externalitătile pozitive. Constantin. non-excluziunea. beneficiile private sunt mai mari decat cu beneficiul social. B+E. (2007). 313 – 327. somajul. Răspuns: Enache.). Vol. Editura . c. Externalităti si bunuri publice. 313 – 327.). b. bunurile de folosinta indelungata. inflatia. Constantin. b. Constantin (coord. incluziunea. beneficiile private sunt egale cu beneficiul social. Capitolul 13. I. b. d. crizele economice. I. Mecu. c. pp. I. Capitolul 13. E. pp.). Economie politică. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: B 165. a. e. d. D. Care sunt caracteristicile proprii bunurilor publice? Răspuns: Enache. externalitatile. Vol. Externalităti si bunuri publice. Mecu. e. Economie politică. ANS: C 166. favorizeaza importul sau de turism. e. a. E. ANS: C 167. defavorizeaza exportul sau de turism. Care sunt factorii care conduc la situatiile de esec al pietelor? Răspuns: Enache. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin. A+D. Vol. b. I. e. a. d. favorizeaza importul si exportul sau de turism. d. defavorizeaza importul sau de turism. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin (coord. beneficiile private exclud beneficiul social. (2007). Mecu. Bucuresti. a.A. (2007). A+C. 313 – 327. non-incluziunea.

costurile actiunilor de prevenire. Vol. costurile actiunilor de identificare si pedepsire a celor ce comit fapte cu caracter infractional. d. Constantin (coord. Bucuresti. factorii ce tin de participarea la schimburile economice mondiale. e. Externalităti si bunuri publice. (2007). pp. Care categorii sunt considerate a fi costuri de excluziune? Răspuns: Enache. costurile actiunilor de prevenire a unor fenomene sociale mai putin dorite.). Externalităti si bunuri publice. e. costurile tranzactionale. ANS: D . 313 – 327. inflatia etc. Bucuresti.. costurile sociale. Capitolul 13. Editura Fundatiei România de Mâine. c. ANS: D 169. factorii naturali. a. 313 – 327. b. Capitolul 13. d. factorii interni. Constantin. b. identificare si pedepsire a utilizarii ilegale a unui bun. factorii ce tin de creserea cererii agregate. I. c. cum ar fi somajul. Economie politică.Fundatiei România de Mâine. costurile pentru protectia mediului. Mecu. pp. a.