MICROECONOMIE 2010/2011 SEM 1 – REZOLVARI 1. Reprezentanti de seamă ai scolii clasice britanice. Răspuns: www.spiruharet.

ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. Adam Smith si David Ricardo 2. Care a fost economistul care a formulat legea debuseelor si teoria trinitară a factorilor de productie? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. David Ricardo; c. Thomas Robert Malthus; d. Jean Baptiste Say; e. John Maynard Keynes. ANS: D 3. Care sunt reprezentantii Scolii clasice? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. J. B. Say, reprezentant al scolii clasice 4. Care economist a fundamentat teoria rentei deiferentiale? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. Thomas Robert Malthus; c. David Ricardo; d. Karl Marx; e. Fr. Quesnay. ANS: C 5. Cărui curent de gândire economică i-au apartinut Léon Walras, Vilfredo Pareto si Alfred Marshall? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. fiziocrat; b. marginalist; c. neoclasic; d. clasic; e. cunoscut sub numele de Scoala austriaca. ANS: C 6. Caracteristicile nevoilor umane. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. nevoile au caracter dinamic si complementar;

B. nevoile se caracterizeaza prin faptul ca sunt limitate; C. nevoile sunt neregenerabile; D. nevoile sunt concurente; E. nevoile sunt reproductibile. a. A+B; b. C+D+E; c. A+C+D+E; d. A+D+E; e. B+D+E ANS: D 7. Resursele derivate definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. mijloacele de productie; B. factorul de productie capital; C. bogatiile subsolului; D. instalatii, materii prime, materiale; E. fondul forestier si cinegetic. a. A+C+E; b. C+D+E; c. A+B; d. A+B+E; e. A+B+D. ANS: E 8. Definirea costului de oportunitate. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 9. Clasificarea legilor economice – legea diviziunii muncii. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si

stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: C 10. Clasificarea legilor economice – legea profitului. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: A 11. Clasificarea legilor economice – legea acumulării. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: B 12. Caracteristicile nevoilor umane – caracterul complementar al nevoilor Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 13. Componentele resurselor economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 14. Resursele materiale – definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 15. Structura pe sectoare a activitătii economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 –

35. RAS. ? 16. Costul de oportunitate – definire. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 17. Costul de oportunitate – exemplificări. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 18. Economia de piată directionată de consum. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. AgenŃii economici, pp. 36 – 60. a. un rol minim interventiei statului in viata agentilor economici si fortelor pietei; b. la baza cresterii economice stau promovarea spiritului intreprinzator si o mare mobilitate a preturilor de productie; c. un rol foarte mare statului si un rol minim fortelor pietei; d. un rol principal, virtutilor eficientei pietei, indeosebi pe termen lung, dupa schemele “imbogatirii rapide”, acordandu-se o atentie speciala echitatii si problemelor sociale; e. asigurarea securitatii si protectiei salariatilor, pe plan social, iar statul isi foloseste autoritatea asupra sectorului privat prin sprijinirea producatorilor si mai putin a consumatorilor. ANS: B 19. Economia de schimb – caracteristici generale. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. Agentii economici, pp. 36 – 60. a. concurenta neloiala; b. productia de marfuri si mijlocirea schimbului direct de marfuri;

pp. Bucuresti. Care sunt conditiile cumulative ale functionării economiei de piată contemporane? Răspuns: Enache. d. Bucuresti. b. Răspuns: Enache. b. Constantin (coord. Capitolul 2. d. Economia de piată: caracterizare generală. Bucuresti. in general. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate. pp. libertatea economica. proprietatea privata si pluralismul formelor de proprietate. a. Mecu. c. America de Nord. b. conform prevederilor legale. a agentilor economici. dreptul de posesiune. Agentii economici. ANS: A 23. in raport cu cei mai multi producatori. in raport cu oricare alt producator. (2007). Economia de piaŃă: caracterizare generală. Economie politică. d. Capitolul 2. intr-o activitate. 36 – 60. d. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei Occidentale. (2007). Constantin (coord. Vol. a.C. AgenŃii economici. concurenta si fomarea preturilor pe baza mecanismelor de interventie. ANS: A. Constantin.B. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate. Economie politică. e. Economia de piată: caracterizare generală. Vol. B. e. Vol. Vol. specializarea consumatorilor. E. e. in raport cu ceilalti. c. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. Constantin. Economie politică. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. Capitolul 2. I. Economia de piată: caracterizare generală. Agentii economici. 36 – 60. ANS: E 20. Uniunea Europeana si Japonia. Capitolul 2. schimbul de bunuri si servicii.). AgenŃii economici. Constantin (coord. Mecu. 36 – 60. Editura Fundatiei România de Mâine. c. instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului. realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate. moneda si inflatia. utilizarea bunurilor de care beneficiaza.). ANS: D 21. in raport cu ceilalti. I. realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate. Constantin. Constantin. a. specializarea producatorilor. pp. A. D.c. Editura Fundatiei România de Mâine. Economia socială de piată. (2007). Bucuresti.). Răspuns: Enache. autonomizarea agentilor economici. I. I. 36 – 60. (2007).E ?? 22.). pp. . Răspuns: Enache. Editura Fundatiei România de Mâine. Avantajul absolut. Mecu. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri. C. Editura FundaŃiei România de Mâine. Atributele proprietătii. Japonia. Mecu. e. Economie politică. SUA. Constantin (coord. intr-o activitate.

Constantin. Agentii economici. pp. Economia de piată: caracterizare generală. boala. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. Constantin. A+B+C+D. si are tendinte de reducere. invatamant elitist. invatamant elitist. E. fiscalitatea directa este ridicata. Editura Fundatiei România de Mâine. e. b. A+B+C. C. ANS: A 26. Capitolul 2. A+D+E.). Bucuresti. Economie politică. Capitolul 2. cat si capitalurile. Mecu. B+C+D. saracie). 36 – 60. Vol. I. Bucuresti. d. Agentii economici. ANS: B 24. Economie politică. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul renan al economiei de piată? Răspuns: Enache. Constantin (coord. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. (2007). Economia de piaŃă: caracterizare generală. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. C+D+E. c. d. B. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. Editura FundaŃiei România de Mâine. C+D+E. B+C+D. B. I. Vol.). protectia fiind o problema individuala. (2007). c. (2007). A+D+E. boala. e. cat si capitalurile. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. D. ANS: B 25. Constantin. fiind impozitate atat veniturile. C. protectia fiind o problema individuala. A+B+C. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. pp. B+C+E. B+C. Modelul neoamerican al economiei de piată. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. b. Editura . B+D+E. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul neoamerican al economiei de piată? Răspuns: Enache. A+D. e. 36 – 60. Constantin (coord. I. Mecu. C+D+E. a. fiscalitatea directa este ridicata. c. fiind impozitate atat veniturile. A. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. Constantin (coord. b. Economie politică. Vol. d. Mecu. Răspuns: Enache.).a. a. E. A+B+C. D. A. saracie). si are tendinte de reducere.

d. SUA. A+B. ANS: B 28. deci cu anumite trasaturi). pp. D. 36 – 60. Austria si Japonia. D. B+C+E. Austria si Japonia. Economie politică. somajului. Marea Britanie. Constantin. A. pp. B+C. Australia. AgenŃii economici. d. A+B. B. Care este noua viziune a modelului keynesian. c. D. Danemarca. 36 – 60. I. Elvetia. Mecu. b. inflatiei. e. ipotezelor privind inclinatia marginala spre consum si spre investitii (sau economii). Economie politică. Australia. A+C. ANS: D 29. Finlanda. care pune bazele studierii echilibrului macroeconomic (echilibrului general)? Răspuns: Enache. a. d. Diferentieri între modelul neoclasic si modelul keynesian al economiei de piaŃă. Modelul renan al economiei de piată. Constantin (coord. e. Norvegia. tarile industrializate din Asia. D+E. A+B+C. Capitolul 2. Economia de piaŃă: caracterizare generală. B. C. tarile industrializate din Asia. a. ratei profitului intr-o economie concurentiala. a. . Suedia. E. Bucuresti. D+E. c. C. ANS: A 27. B+D+E. Constantin. A+D. Economia de piaŃă: caracterizare generală.Fundatiei România de Mâine. A+B+C. c. A+B+C. Noua Zeelanda. Finlanda. D+E. AgenŃii economici. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Vol. I. e. Editura Fundatiei România de Mâine. E. Bucuresti. Bucuresti. SUA. AgenŃii economici. A. monedei (considerata o marfa ca oricare alta.).). Norvegia. Răspuns: Enache. E. C. Mecu. Capitolul 2. (2007). Olanda. 36 – 60. Constantin (coord. B+D+E. Vol. Elvetia. b. B. Marea Britanie. Capitolul 2. (2007). A+C. Olanda. A. Suedia. pp. Editura FundaŃiei România de Mâine. b. Noua Zeelanda. Danemarca.

pp. Sinteze curs. b. SUA. B+C+E. de calcul in expresie monetara. E.ro. Economie politică. SUA. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. Biblioteca virtuală. a. a. Vol. E. arata ca este gresit sa se extrapoleze functionarea nivelului microeconomiei la nivel macroeconomic. b. Răspuns: www. Constantin.ro. d.spiruharet. AgenŃii economici. Vol. c. B+C. subordonata prioritar cumparatorului. C. Economia de piată: caracterizare generală. (2007). ANS: A 32. priveste echilibrul pe termen scurt. Bucuresti. Japoniei. Constantin (coord. Economia de piată directionată de consum. b. B. Răspuns: Enache. D. B. arata ca pe termen scurt. ANS: A 30. D. presupune ca sistemul economic poate fi in echilibru la ocupare deplina. e. priveste echilibrul pe termen lung. Biblioteca virtuală. Australiei si Noii Zeelande. Capitolul 2. Constantin. Agentii economici. c. 36 – 60. Editura FundaŃiei România de Mâine. Răspuns: Enache. e.spiruharet.). B+C+D. c. Capitolul 2. tarilor UE. C+D+E. (2007). A+C+D. d. Sinteze curs. flexibilitatea preturilor si salariilor nu se verifica. Australiei si Noii Zeelande. Caracterizarea economiei de piaŃă A. Economia de piaŃă: caracterizare generală. e. d. Mecu. c. descentralizata. Editura Fundatiei România de Mâine. Trăsăturile economiei de piaŃă. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. Bucuresti. Japoniei. tarilor UE. ANS: D 31. Caracterizarea economiei de piaŃă A. si trebuie ca acesta din urma sa fie modelat conform propriilor legitati. Capitolul 2. D+E. B+D+E. C. A+B+C. Constantin (coord. Economia de piată ghidată administrativ. centralizata.Răspuns: www. I. pp. I. b. a. bipolara.). Capitolul 2. Mecu. Economie politică. a. . 36 – 60.

pp. ANS: B 33. I. 36 – 60. Bucuresti. I. Economie politică. Economie politică.). Sinteze curs. Bucuresti. Economia de piată: caracterizare generală. Economia de piaŃă: caracterizare generală. c. d. valoarea adaugata. valoarea adaugata. Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. Răspuns: Enache. 36 – 60. contributiile pentru asigurari sociale. Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. cumpararea de valuta. Agentii economici. c. C. venitul national. A+C+D. Capitolul 2. venitul national. Economie politică. produsul intern brut (PIB).). Caracteristicile sistemului de piete. b. . Constantin (coord. Oferta perfect elastică. ANS: E 35.spiruharet. pp. Vol. valoarea de piata a bunurilor produse. Vol. Constantin. A+B+C.). ? 37. AgenŃii economici. D. Mecu.d. a. Răspuns: www. D+E. e.). Capitolul 2. d. Capitolul 3. Vol. E. c. b. Mecu. (2007). Economie politică. (2007). a. Vol. Indicatori de măsurare a rezultatelor finale ale activitătii economice. Mecu. (2007). Răspuns: Enache. Capitolul 2. Bucuresti. Economia de piaŃă: caracterizare generală. e. valoarea de piata a bunurilor produse. Răspuns: Enache. A. Cererea si oferta RAS. Constantin (coord. AgenŃii economici. e. d. A+B+C+D. 36 – 60. B.ro. B+E. e. Răspuns: Enache. produsul intern brut (PIB). cifra de afaceri. a. Mecu. I. PiaŃa. b. Editura Fundatiei România de Mâine. A+B+D. actele de vanzare – cumparare. D+E. cifra de afaceri. Constantin. Indicatori de măsurare a rezultatelor globale ale activitătii economice. I. ANS: E 36. pp. ANS: B 34. donatiile. Componenta tranzactiilor unilaterale. (2007). Constantin (coord. Biblioteca virtuală. Constantin (coord. subventiile de exploatare.

Cerea si oferta. c. ec/v = 1. Piata. Constantin. I. d. cantitatea oferita sa creasca continuu. Capitolul 3. are un loc atunci cand variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Economie politică. Constantin. Vol. Răspuns: Enache. presupunand ca. Răspuns: Enache. Constantin. ec/v < 1. tinzand spre infinit. se caracterizeaza prin aceea ca modificarea ofertei este mai mica decat variatia pretului. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. ANS: C 40. e. Piata. ec/v < 0. d. Capitolul 3. Coeficientul de elasticitate directă a cererii diferitelor bunuri normale în raport cu preŃul. Capitolul 3. c. ANS: B 38. (2007). Ce reprezintă elasticitatea cererii fată de venit? Răspuns: Enache. e. ec/v > 1. oferta nu se modifica. b. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun. Editura Fundatiei România de Mâine. PiaŃa. (2007). pp. Economie politică. d. pp. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia cantitatii oferite dintr-un bun. I. Mecu. Editura Fundatiei România de Mâine.).Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 3. Cerea si oferta. reflecta situatia in care. Constantin (coord. in cadrul careia. Constantin (coord. a. Ecp > 0. 61 – 83. PiaŃa. ANS: D 39. ec/v = 0. (2007). Cerea si oferta. Ecp < 0.). Piata. . Constantin (coord. a. Bucuresti. (2007). Cerea si oferta. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport de pret . Ecp =1. b. Editura Fundatiei România de Mâine. se manifesta atunci cand variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. 61 – 83. la un nivel dat al pretului. Bucuresti. Capitolul 3. relatia dintre cerere si pret. b. I. in cadrul careia. Bucuresti. Bucuresti. a. cererea evolueaza in sens invers fata de pret. pp.). 61 – 83. relatia dintre cerere si pret. Ecp = 0. Bucuresti. pp. a. e. Vol. Vol. c. Economie politică. Coeficientul de elasticitate a cererii fată de venit. oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul. e. d. b. Economie politică. Constantin. raportul dintre variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun si variatia relativa a venitului. la orice variatie a pretului. Mecu. Constantin (coord. Mecu. c.). 61 – 83. Răspuns: Enache. 61 – 83. Cerea si oferta. apare numai teoretic. intentia pretului este zero. Mecu. pp. I. ANS: D ?? 41. in acest caz. Ecp <1.

Vol. scaderea preturilor bunurilor inferioare. e. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. Constantin (coord. b. e. I.). Constantin (coord.). PiaŃa. -1 < ec/p < 0. modificarea ofertei este egala cu modificarea pretului. scaderea preturilor bunurilor normale. si. Bucuresti. Efectul Giffen. Economie politică. a. d. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. ? 44. Răspuns: Enache. Răspuns: Enache. . Oferta perfect elastică. PiaŃa. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. I. deci. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. Constantin. Vol. Constantin. ANS: C 45.a. (2007). cresterea preturilor bunurilor inferioare. Cerea si oferta. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. Cerea si oferta. ec/p > -y. d. pp. ec/p =1. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului. e. variatia cererii este mai mare decat variatia pretului. deci. Bucuresti. Editura FundaŃiei România de Mâine. 61 – 83. Mecu. b. ec/p = 0. Editura Fundatiei România de Mâine. Când se manifestă oferta elastică? Răspuns: Enache. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. ANS: E 43. c. b. a. (2007). Capitolul 3. 61 – 83. Mecu. PiaŃa. deci. 61 – 83. si. (2007). Piata. Mecu. Mecu. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. pp. deci. Capitolul 3. modificarea cererii este mai mica decat modificarea pretului. pp. Constantin (coord. c. Bucuresti. -1 < ec/p <-y. si. Cerea si oferta. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. pp.). si. Capitolul 3. b. RAS. 61 – 83. ANS: A 46. d. deci. Constantin (coord. Răspuns: Enache. c. a. Editura FundaŃiei România de Mâine. modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului. Economie politică. scaderea preturilor bunurilor superioare. Cerea si oferta. Capitolul 3. Oferta inelastică – caracteristici. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. modificarea cererii este mai mare decat modificarea pretului.). c. ANS: C 42. Economie politică. modificarea ofertei este mai mare decat modificarea pretului. e. Oferta perfect inelastică. d. Vol. Constantin. Economie politică. cresterea preturilor bunurilor superioare. I. I. Constantin. si. (2007). Bucuresti.

d. Economie politică. Constantin. tinzand spre infinit. ANS: B 47. 84 – 99. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. Constantin (coord. PiaŃa. a. Bucuresti. ANS: B 50. Constantin. 61 – 83. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. d. c. dupa care utilitatea marginala devine nula. Constantin (coord. b.Răspuns: Enache. presupune stabilirea unei relatii intre caracteristicile bunului si cel putin o nevoie a consumatorului. pp. e. Capitolul 3. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. cantitatea oferita ramane constanta. Comportamentul consumatorului. Editura Fundatiei România de Mâine. c. Capitolul 4. 61 – 83. Economie politică. e. Editura FundaŃiei România de Mâine. pp. . variatia pretului fiind zero. e. tinzand spre infinit. cantitatea ceruta sa creasca continuu. (2007). Mecu. Constantin (coord. Editura Fundatiei România de Mâine. Răspuns: Enache.). iar variatia pretului sa fie zero. Răspuns: Enache. Vol. cantitatea oferita sa creasca continuu. Constantin (coord. I. b. cantitatea oferita ramane constanta. Bucuresti. Constantin (coord. rezulta din reactia obiectiva a indivizilor in raport cu bunurile. Economie politică. Constantin. este data de pretul la care poate fi cumparat bunul respectiv. Conceptul de utilitate economică în gândirea economică neoclasică (marginalistă). I. Vol. (2007).). este data de cantitatea in care este oferit bunul respectiv. variatia cererii este egala cu variatia pretului. Mecu. Punctul de saturaŃie. d. cantitatea ceruta sa scada continuu. Comportamentul consumatorului. Capitolul 4. cantitatea oferita sa scada continuu. Bucuresti. (2007). Utilitatea economică – definire. Comportamentul consumatorului. c. iar variatia pretului sa fie zero. Vol. Cerea si oferta. pp. Editura Fundatiei România de Mâine. cand utilitatea marginala devine negativa. e. I. I. I.). Vol. a. a. Vol. a. PiaŃa. (2007). Răspuns: Enache. (2007).). Bucuresti. variatia pretului fiind zero. Când se manifestă oferta cu elasticitate unitară? Răspuns: Enache. Bucuresti. Economie politică. cand utilitatea marginala este mai mare decat zero. Constantin. la cel mai inalt consum dintr-un produs. Mecu. b. Cerea si oferta. Editura FundaŃiei România de Mâine. 84 – 99. Mecu. d. Constantin. pp. Economie politică. Mecu.). c. Capitolul 4. ANS: D 48. este aceeasi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei multimi omogene. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. cand utilitatea marginala devine nula. Capitolul 3. ANS: A 49. b.

utilitatea economica cuprinde (exprima) atat proprietatile corporale ale bunului. ANS: C 52. utilitatea lui satisface o trebuinta sociala. Capitolul 4. Mecu. b. Bucuresti. utilitatea unui bun economic. b. B+C. Economie politică. provine din aprecierea subiectiva pe care consumatorul o acorda bunului respectiv. produsul dintre utilitatea unei unitati dintr-un bun omogen (ui) si numarul de produse de acelasi fel ce alcatuiesc multimea respectiva (xi). D. Constantin (coord. (2007). A. a. Răspuns: Enache. pp. d. 84 – 99. Editura Fundatiei România de Mâine. utilitate economica au toate bunurile indiferent daca le-a produs sau nu consumatorul. Comportamentul consumatorului. A+C. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. sau mai precis. masura sau gradul in care produsul. pp. Constantin. Bucuresti.). c. B+D. este data de munca ce a fost cheltuita pentru obtinerea bunului respectiv. (2007). Determinarea utilitătii economice totale (U) a unei multimi omogene de bunuri. b. aprecierea subiectiva pe care un consumator o acorda unui anumit bun. Vol. Capitolul 4. (2007). c. Conceptul de uilitate în gândirea economică clasică. provine din gradul in care se asigura oferta pe piata unui bun. d. Editura Fundatiei România de Mâine. produsul dintre utilitatile individuale.). pp. I. doar activitatea depusa in procesul circulatiei si consumului. ANS: A 53. Economie politică. d. e. provine din munca cheltuita pentru producerea marfii respective. . B. Constantin (coord. Constantin. utilitate economica au bunurile de care cineva are nevoie. Calitatea bunurilor economice. Economie politică. 84 – 99. B+E. 84 – 99. Constantin (coord. c. produsul dintre utilitatea marginala si utilitatile individuale. numai bunurile libere au utilitate economica. E. Vol. c. a.pp. cat si raportarea lor la o trebuinta a neposesorului (neproducatorului) marfii. I. e. a.). Mecu. Răspuns: Enache. ANS: A 51. Constantin. Comportamentul consumatorului. Capitolul 4. Bucuresti. a. Răspuns: Enache. I. insumarea utilitatii individuale a tuturor unitatilor din bunul respectiv. 84 – 99. Mecu. Comportamentul consumatorului. d. C. munca incorporata in bunul respectiv. e. Vol. provine exclusiv din existenta materiala a marfii. Editura Fundatiei România de Mâine. b. pe care nu le detine si pe care trebuie sa le cumpere. insumarea utilitatii marginale cu utilitatile individuale.

ANS: E 55. e. Bucuresti. Capitolul 4. (2007). D. pp. Rata marginală de substitutie. A+D. Economie politică. Editura FundaŃiei România de Mâine. Când se realizează optimul consumatorului? Răspuns: Enache. Constantin (coord.e. ANS: B 57. nu se mai foloseste ipoteza potrivit careia consumatorul este capabil sa masoare utilitatea tuturor unitatilor de bunuri consumate. Mecu. A+B.). Răspuns: www. e. ANS: B ?? 56. Capitolul 4.ro. Mecu. b. care au doze si utilitati diferite. este foarte greu de presupus ca un consumator poate cunoaste si masura toate caracteristicile utile ale bunurilor consumate. b. a. minimum de satisfactie (utilitate). c. Mecu. Limite ale teoria utilitătii cardinale. I. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. D+E. maximum de satisfactie (utilitate). I. d. Care scoală de gândire economică a fost preocupată de măsurarea utilitătii? Răspuns: Enache. Comportamentul consumatorului. consumatorul utilizeaza simultan mai multe categorii (genuri) de bunuri economice. B. Constantin. ANS: A 54.). c. . a. Comportamentul consumatorului A. C+D+E. Vol. contemporana. Constantin (coord. Biblioteca virtuală. mentinerea constanta a utilitatii (satisfactiei). Economie politică. Comportamentul consumatorului. Răspuns: Enache.). marginalista. pp. d. C. 84 – 99. fiziocrata. a. c. Comportamentul consumatorului. C+D. Constantin. functia de utilitate asociaza un numar. la diverse cantitati dintr-un bun. Sinteze curs. clasica. e. denumit indicator de satisfacere sau de utilitate. Bucuresti. face abstractie de interdependenta dintre utilitatea diferitelor bunuri consumate. Capitolul 4. Constantin (coord. A+B+C. Capitolul 4. b. I. mercantilista.spiruharet. Constantin. d. Editura FundaŃiei România de Mâine. mentinerea obiceiurilor de consum anterioare. E. Economie politică. Vol. o cheltuiala minima. Vol. 84 – 99. (2007). Bucuresti.

). Constantin (coord.). e. C. utilitatea marginala este maxima. Capitolul 4. a. b. E. utilitatea totala sa fie egala cu utilitatea marginala. a. B. (2007). Constantin (coord. Comportamentul consumatorului. utilitatea totala sa fie constanta. A+D. b. Constantin. pretul unui bun trebuie sa cresca pentru a nu permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. utilitatea totala sa fie maxima. e. ANS: A 59. c. utilitatea totala este maxima. d. Editura Fundatiei România de Mâine.). Constantin. 84 – 99. (2007). Economie politică. fie minim. Bucuresti. 84 – 99. fie nul. Comportamentul consumatorului. Editura Fundatiei România de Mâine. a. b. Cum sunt utilitatea marginală si utilitatea totală în punctul de saturatie al consumului? Răspuns: Enache. Ce precizează legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. Economie politică. D. pp. I. ramana acelasi. Mecu. Constantin (coord. B+C. 84 – 99. Editura Fundatiei România de Mâine. Mecu. A. Capitolul 4. c. ANS: B 58. I. d. pp. Comportamentul consumatorului. Vol. unitatile suplimentare consumate dintr-un bun vor oferi din ce in ce mai putina satisfactie consumatorului. c. utilitatea totala este nula. c. C+D. utilitatea totala sa fie minima. e. Economie politică. utilitatea totala este descrescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintrun bun. utilitatea totala sa fie nula. a. I. Constantin. utilitatea marginala este minima. Vol.pp. ANS: C 60. fie egal cu utilitatea totala. d. d. Bucuresti. utilitatea marginala este nula. Bucuresti. Ce exprimă curba de indiferentă? Răspuns: Enache. b. A+E. Mecu. pretul unui bun trebuie diminuat pentru a permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. . fie maxim. B. Vol. 84 – 99. pp. Capitolul 4. (2007).

Bucuresti. ANS: D 64. . coeficientul capitalului fix. pp. H. a. Răspuns: Enache. Constantin (coord. a. este egala cu zero. Mecu. e. b. Comportamentul producătorului. Vol. Comportamentul consumatorului.). e. este maxima. Constantin (coord. ANS: B 61. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). P. Capitolul 4. Constantin. (2007). b. 100 – 130. M. Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 4. I. Ce exprimă raportul dintre uzura capitalului fix si capitalul fix? Răspuns: Enache. J. pp. Economie politică.). Constantin (coord. când utilitatea marginală a unui bun este pozitivă. ANS: A 63. a. d. Vol. 100 – 130. Vol.e.). I. c. Bucuresti. I. Editura Fundatiei România de Mâine. coeficientul starii fizice sau al starii de utilitate a capitalului fix. Bucuresti. Constantin. (2007). 84 – 99. b. creste. Productivitatea medie a capitalului. d. I. reprezinta inversul coeficientului mediu al capitalului. Vol. A. este constanta. este inversul coeficientului marginal al capitalului. Bucuresti. K. pp. 84 – 99. d. Comportamentul consumatorului. Becker. Gossen. scade. Samuelson. Combinarea factorilor de producŃie. Keynes. reprezinta suplimentul productiei antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului. exprima raportul dintre sporul de productie si cresterea capitalului. Engel.). (2007). c. Constantin. Mecu. b. Editura FundaŃiei România de Mâine. Mecu. c. a. coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalul fix. Cine a formulat pentru prima dată legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. Economie politică. Capitolul 5. Comportamentul producătorului. Constantin (coord. ANS: A 62. pp. G. Combinarea factorilor de producŃie. Mecu. Economie politică. e. dar descrescătoare? Răspuns: Enache. coeficientul uzurii capitalului. d. Economie politică. Constantin. Cum este utilitatea totală resimtită de către un consumator prin mărirea cantitătii consumate din bunul . utilitatea totala este crescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun. Capitolul 5. se exprima ca raport intre capitalul utilizat si productia obtinuta. c.

Economie politică. Constantin. profituri mai mari. coeficientul capitalului tehnic. Combinarea factorilor de producŃie. un consum de capital fix. Constantin. Bucuresti. ANS: B 65. reducerea somajului. A+D. durata de functionare. cresterea populatiei ocupate. Constantin (coord. Comportamentul producătorului.). Editura Fundatiei România de Mâine. un venit de productie. cheltuielile de productie. o cheltuiala de productie. scaderea costului datorita aparitiei unor utilaje similare. 100 – 130. sporirea timpului liber. coeficientul uzurii capitalului. Vol. e. cresterea vanzarilor. (2007). Constantin (coord. Care este efectul sporirii productivitătii medii a muncii? Răspuns: Enache. 100 – 130. D. Constantin.). De cine depinde cota de amortizare? Răspuns: Enache. E. Economie politică. costuri mai mici. (2007).). c. b. pp. a.e. Comportamentul producătorului. Constantin (coord. Vol. Combinarea factorilor de producŃie. 100 – 130. 100 – 130. Editura FundaŃiei România de Mâine. ANS: D 66. e. Comportamentul producătorului. scaderea timpului liber. Mecu. Constantin (coord. Capitolul 5. . Mecu. a. Economie politică. (2007). Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. Mecu. c. Combinarea factorilor de producŃie. Mecu. I. b. veniturile realizate de firma. B. a. C. I. e. cresterea duratei muncii. Ce implică pentru proprietar uzura morală a capitalului fix? Răspuns: Enache. Amortizarea capitalului fix – definire. datorita amortizarii accelerate. d. Capitolul 5. deoarece se vor folosi utilaje mai performante. a. Editura Fundatiei România de Mâine.). Economie politică. Comportamentul producătorului. C+E. pp. dar mai ieftine. d.68. deprecierea capitalului fix. b. Constantin. Combinarea factorilor de producŃie. Editura Fundatiei România de Mâine. Capitolul 5. I. Răspuns: Enache. c. uzura fizica. recuperarea treptata a capitalului fix. ANS: C 67. pp. pierderi sau costuri mai mari pentru ca sunt inlocuite utilajele mai vechi. A. d. (2007). pp. Vol. I. Vol. b. Capitolul 5. ANS: B .

ANS: D 69. 100 – 130. progresului tehnic. productivitatea medie si productia cresc. a altui factor. b. B. Economie politică. Comportamentul producătorului. e.c. C+D. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. Mecu. productivitatea medie scade. 100 – 130. E. Bucuresti. e. b. ANS: C 72. A. a. productivitatea medie si productia scad. d. c. B+C. cercetarii stiintifice. Care sunt cauzele care conduc la producerea uzurii fizice a capitalului fix? Răspuns: Enache. Comportamentul producătorului. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. I. d. Mecu. c. Editura Fundatiei România de Mâine. Constantin. pp. . pp. Constantin. productivitatea medie scade si productia creste. Combinarea factorilor de producŃie.). a. d. Factorii de dependentă ai nivelului si evolutiei productivitătii. (2007). actiunii factorilor naturali. b. concurentei. Constantin. I. sporul productiei. Editura Fundatiei România de Mâine.). Economie politică. productivitatea medie scade si productia creste. pp. Răspuns: Enache. I. A+D+E. Comportamentul producătorului. Vol. utilizarii necorespunzatoare. Vol. A+B. (2007). (2007). ceilalti reducandu-si consumul cu o unitate. sporul de productie obtinut prin reducerea cu o unitate a unui factor si cresterea. Combinarea factorilor de productie. Constantin (coord. d. Bucuresti. Capitolul 5. B+D. ANS: B 71.). Capitolul 5. Economie politică. Constantin (coord. mecanici. Capitolul 5. e. A+C. 100 – 130. ceilalti fiind neschimbati. ANS: B 70. e. sporul de productie obtinut prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv. a. B+D. Combinarea factorilor de producŃie. Constantin (coord. c. Editura Fundatiei România de Mâine. Relatia productivitate medie – productivitate marginală – producŃie. Bucuresti. Ce reprezintă productivitatea marginală a unui factor de productie? Răspuns: Enache. A+E. daca toti factorii de productie raman neschimbati. Vol. iar productia nu se modifica. D. tot cu o unitate. C. Mecu.

Vol. conditiile naturale. Mecu. Bucuresti. Răspuns: Enache. Combinarea factorilor de producŃie. 100 – 130. Comportamentul producătorului. Mecu. I. Determinarea productivitătii medii a muncii. Comportamentul producătorului. Comportamentul producătorului. Capitolul 5.). . Constantin. Economie politică. RAS. Constantin. Mecu. intr-o perioadă de timp. Răspuns: Enache. Răspuns: Enache. Vol. B+C+D+E. Vol. pp. C. Constantin (coord. cantitatea factorilor de productie utilizati. Mecu. RAS. WL = L/Q 74. Constantin. Productivitatea muncii exprimă eficienta cu care este consumată munca. Bucuresti. calitatea factorilor de productie utilizati. b. d. calitatea produselor pe piata. I. Editura Fundatiei România de Mâine. A. Editura FundaŃiei România de Mâine. De obicei. Comportamentul producătorului. Ea se exprimă prin relatia: WmL = YQ/YL sau ca derivata partială a funcŃiei de productie in raport cu factorul muncă: WmL = dQ/dL. B. Combinarea factorilor de producŃie. 75. c.). Combinarea factorilor de producŃie. Constantin (coord. Editura Fundatiei România de Mâine. WL = Q/L. A+C+D. D. C+D+E. Ea poate fi inteleasă si ca fortă productivă a muncii. (2007). Constantin (coord. Bucuresti.). nivelul pretului bunurilor fabricate. Determinarea productivitătii marginale a muncii. I. Determinarea indicelui productivitătii medii a muncii. RAS. pp. I. ANS: C 73.Răspuns: Enache. (2007). (2007).). Constantin (coord. ca productivitate marginală. Vol. eficienta muncii este identificată cu productivitatea muncii. Editura FundaŃiei România de Mâine. ? 76. Combinarea factorilor de producŃie. E. in conditiile in care ceilalti factori sunt presupusi constanti. (2007). 100 – 130. Bucuresti. Capitolul 5. e. 100 – 130. adică sub forma capacitătii (posibilitătii) fortei de muncă de a crea. Capitolul 5. Raportul dintre productie (Q) si factorul muncă (L) sau dintre muncă si productie măsoară productivitatea medie a muncii (WL). A+B+C. Capitolul 5. Productivitatea muncii se poate determina ca o mărime medie si. 100 – 130. B+C+D. Productivitatea marginală a muncii (WmL) reprezintă suplimentul de producŃie (YQ) obtinut ca urmare a utilizării unei cantităti suplimentare de muncă (YL). pp. un anumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii. respectiv. a. Economie politică. pp. Economie politică. Economie politică. Constantin. Determinarea amortizării.

Sinteze curs. Costul marginal. Editura Fundatiei România de Mâine. pp. Cand volumul productiei se schimbă. Costul de productie. el fiind o functie crescătoare a capacitătii de productie.). Relatiile de dependentă dintre costul variabil si productie. Costul fix – componentă. in mod necesar.ro.spiruharet. Comportamentul producătorului. Constantin. Costul total mediu si factorii săi de influentă. RAS. costul total creste in aceeasi măsură in care sporeste costul variabil. ? 81. sunt independente de volumul productiei obtinute: amortizarea capitalului fix. Costul fix (CF) reflectă acele cheltuieli ale intreprinderii care. descresterea sau chiar nivelul zero. Bucuresti. 100 – 130.ro. Biblioteca virtuală. Sinteze curs.ro. pe termen scurt. Răspuns: www. Capitolul 6. Sinteze curs. ? 80. (2007). iluminat. nivelul preturilor de procurare a factorilor de productie. ? 77. RAS. Pe termen lung. Constantin (coord.spiruharet. chirii. RAS. dobanzi etc. costul total porneste de la nivelul costului fix. nu afectează variatia costului global total si nici costul marginal. RAS. Sinteze curs. incălzit. RAS. costul fix devine variabil. Deosebirea dintre ele constă in aceea că in timp ce costul variabil porneste. insă. Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei . intreprinderea le suportă independent de evolutia productiei. .ro. Sinteze curs. Costul de producŃie. 78. Costul de producŃie. Capitolul 6.spiruharet. Răspuns: www. Pe termen scurt.ro. I. Capitolul 6. Costul total mai poate fi determinat: ca produs intre costul total mediu (CTM) si producŃie (Q): CT CTM ⋅Q sau ca produs intre productie (Q) si costul marginal (Cmg) cand acesta din urmă este egal cu costul total mediu: CT Q⋅Cmg cand Cmg CTM . pe termen scurt. Biblioteca virtuală. care se poate modifica datorită investitiilor. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. Capitolul 6. Combinarea factorilor de producŃie.spiruharet. sunt egale. Răspuns: www. care nu este afectat de productia zero.cresterea. Costul total (CT) reprezintă suma costurilor fix si variabil. volumul productiei. Astfel. Capitolul 6. Răspuns: www. CT = CF + CV . 79. cresterile costului total si ale costului variabil. Mărimea costului total. Capitolul 5. Biblioteca virtuală.spiruharet. la un moment dat. Costul de productie. salariile personalului administrativ. RAS. Costul de productie. Mecu. cheltuielile de intretinere. variatia costului total este determinată numai de evoluŃia costului variabil. este determinată de: consumul tehnologic de factori de productie. pe termen scurt. RelaŃia cost marginal – cost variabil mediu – productie.Răspuns: Enache. ? . costul fix. Biblioteca virtuală. de la zero dacă productia este zero. Vol. Economie politică. cand volumul productiei sporeste.

Vol. Costul de productie. Vol. statul va trebui sa acopere pierderile inregistrate de producatorii agricoli prin garantarea pretului. Remunerarea factorilor de productie a. exprese. in vederea sporirii productiei si a veniturilor viitoare. Economie politică. I. Sinteze curs.). pp. Constantin (coord. Capitolul 8. Bucuresti. Editura Fundatiei România de Mâine. in detrimentul altora. ANS: D 87. Constantin (coord.ro. un neajuns al pretului garantat de stat este acela ca in situatiile inregistrarii unor supraproductii. Concurenta si formarea preturilor. Oligopolurile concertate. Constantin. Capitolul 7. antrenate de investitiile consistente facute de agricultori. Constantin. c.spiruharet. b. in ceea ce priveste veniturile agricultorilor. Vol. acela ca nu se pot aplica decat in agricultura.). b. pp. un neajuns al preturilor garantate este. Costul de productie. intelegeri secrete si trusturi. (2007). care vor fi mai mari decat pretul de piata datorat excesului de oferta. d. Capitolul 7. Editura Fundatiei România de Mâine. Economie politică. societatea de holding si societatea de participare. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal.82. trustul si holdingul. e.ro. I. in ceea ce priveste productia agricola. e. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. RAS. Sinteze curs. Capitolul 6. Constantin (coord. d. Bucuresti. Mecu.ro. Mecu. ? 83. 167 – a. Care este consecinta nedorită a pretului garantat de stat? Răspuns: Enache. Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. Răspuns: Enache. un neajuns al preturilor garantate este acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. Capitolul 6. (2007). Productivitatea capitalului – factori de dependentă Răspuns: www. Capitolul 7. Mecu. Răspuns: Enache. c. . Definirea duopolului bilateral. ? 84. Răspuns: www. RAS. trustul si cartelul. Concurenta si formarea preturilor. Răspuns: www. Concurenta si formarea preturilor. 167 – RAS. Biblioteca virtuală. favorizarea anumitor producatori dintr-o ramura. Factori de dependentă ai dinamicii costului total mediu pe termen scurt. (2007). aparitia de suprastocuri. Salariul real.spiruharet. explicite. 167 – a. I. Sinteze curs.). ANS: C 86. pp.spiruharet. Bucuresti. ? 85. Economie politică.

d. ANS: B 91. Remunerarea factorilor de productie . este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si este direct proportional cu dinamica preturilor. Populatia activă. precum si varsta legala pentru angajare. d. Biblioteca virtuală.spiruharet. tinerii. c. e. c. Capitolul 8. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. care influenteaza volumul rezultatelor. variind in functie de pretul factorului munca. c. Remunerarea factorilor de producŃie a. nivelul productivitatii muncii. structura si calitatea produselor concurente. Biblioteca virtuală. cererea si oferta de capital. excluzand elevii. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. nu doresc angajarea pe un loc de munca.ro. b. marimea si evolutia rentei se afla intr-un raport invers proportional cu pretul pamantului.spiruharet. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca.b. Capitolul 8. studentii. populatia ocupata in diferite activitati profesionale. elevii. ANS: B 88. b. ANS: A. Factori care influentează salariul privit ca venit. acea parte a populatiei apte de munca si care desfasoara activitati profesionale. Factorii de care depinde masa profitului. Sinteze curs. persoanele care cauta un loc de munca. Sinteze curs. Răspuns: www. care se afla in raport invers proportional cu pretul pamantului. scaderea preturilor terenurilor ca urmare a amplificarii fenomenului inflationist din ultimele decenii. e.E 89.D. Factorii cu influentă directă si indirectă asupra mărimii pretului pământului. Remunerarea factorilor de productie a. c. pretul de vanzare si costul. este o marime dinamica. viteza de rotatie a capitalului. b. Capitolul 8. care satisfac stagiul militar.B. tinerii care satisfac stagiul militar. randamentul factorilor.ro. depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice. studentii. Remunerarea factorilor de productie a. Sinteze curs. Răspuns: www. Biblioteca virtuală.spiruharet. e. persoanele care din diferite motive. Capitolul 8. Răspuns: www. Biblioteca virtuală. marimea si evolutia rentei.spiruharet. Sinteze curs. ANS: B 90. Răspuns: www. e. d.ro. d. rata dobanzii bancare. care influenteaza volumul rezultatelor.ro. persoanele ce au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica. volumul.

este o marime dinamica. care-i asigura lucratorului venituri mai mari. cresterea timpului liber in defavoarea timpului destinat muncii. reducerea timpului liber si cresterea. pentru fondul de somaj). raportul dintre cererea si oferta fortei de munca. Sinteze curs. este o marime dinamica. Remunerarea factorilor de productie a. Sinteze curs. b. e.a. b. reprezinta salariul nominal in care este inclus impozitul.ro. ANS: D 92. a timpului destinat muncii. Răspuns: www. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut.ro. e. d. aspiratiilor fiecarui salariat. corespunzatoare. care are rolul de a conduce procesul de formare profesionala. c. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si direct proportional cu dinamica preturilor. Remunerarea factorilor de producŃie a. Salariul nominal brut.spiruharet. satisfacerea nevoilor. Biblioteca virtuală. Capitolul 8. Răspuns: www. Capitolul 8. ANS: E 95. Sinteze curs.spiruharet. Biblioteca virtuală. cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata. Remunerarea factorilor de productie a.spiruharet. la un nivel dat al preturilor. incat sa-l stimuleze pe salariat in munca. e. este in relatie direct proportionala cu marimea salariului nominal si este invers proportional cu dinamica preturilor. c. d. raportul dintre productivitatea muncii si salariul real. Salariul real. depinde de marimea productiei. Biblioteca virtuală. d. Care sunt componentele pietei muncii? Răspuns: www. e. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare. PiaŃa muncii A. gradul de organizare a sindicatelor. Capitolul 9. Capitolul 8. b. variind in functie de pretul factorului munca. d. Biblioteca virtuală.ro. ANS: D 93. variind in functie de factorii ce au fost evidentiati. care-i asigura un standard de viata relativ ridicat. c. Sinteze curs.ro. ANS: D 94. cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor. substituirea unei parti a timpului de munca prin timp liber. În ce constă efectul de substitutie? Răspuns: www. . b. reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau presteaza munca.spiruharet. c. statul. este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au dedus impozitul si alte retineri prevazute de lege (de exemplu. intr-o anumita perioada. exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal.

B+C+D. cresterea productivitatii muncii. D. Sinteze curs. B. C+D. Răspuns: www. b. b. PiaŃa muncii A. cresterea productivitatii muncii. sectorul zonal. E. b. . restructurarea fiecarei ramuri a economiei nationale. sectorul primar. gradul de dezvoltare economica a statelor. C+D. A+D. C. Răspuns: www.spiruharet.ro. A+B+C. E.spiruharet. Teoria segmentării pietei muncii. A+C+D ANS: A 97. gradul de dezvoltare a statelor lumii. a. Factorii care influentează evolutia si dezvoltarea pietei internationale a muncii. sistemul legislativ cu rolul de a reglementa relatiile de munca. Factorii care îsi pun amprenta asupra evolutiei si dezvoltării pietei interne a muncii. C. Biblioteca virtuală. D. migratia internationala a capitalului. care are rolul de a pregati forta de munca. migratia internationala a fortei de munca. sistemul de invatamant. cresterea produsului intern brut.ro. a. d. a. A+B+C. A+B+C. E. ANS: C 98. B. PiaŃa muncii A. Capitolul 9. c. e. D. D. A+C+D. sectorul local. Biblioteca virtuală. ofertantii sau vanzatorii. Capitolul 9. Răspuns: www. e. A+E. conditiile de salarizare si de trai diferite. Sinteze curs. C+D+E. D+E. c.B. d. c. Sinteze curs. E. e. A+B. C. sectorul secundar.spiruharet. B. b. D+E ANS: E 96. PiaŃa muncii A. sectorul international. a. cresterea produsului intern brut. cumparatorii (societatile comerciale si unitatile social culturale si administrative). C. d. C+D+E. d. D+E.ro. A+B. Biblioteca virtuală. Capitolul 9. B+E. B+D+E. c.

ANS: D 100. e. D+E. initiaza dialogul tripartit guvern-patronat-sindicate. E.spiruharet. b. Biblioteca virtuală. ANS: B 101. oferta pe piata muncii este mai mica in raport cu cererea. statul nu intervine si nu poate interveni pe piata muncii. C+D+E. stabileste marimea salariilor din fiecare societate comerciala. are rol de legislator. B. are o sfera de cuprindere egala cu cererea de forta de munca. c. E. C. Sinteze curs. piata muncii eate strict reglementata in toate structurile sale.ro. specializare. A+E.spiruharet. depinde de conditiile si mediul in care se desfasoara activitatea. B+C. c. d. B+C+D. ANS: A 102. Capitolul 9. A+C+D. D.e. A+B+C. a. A+B+C. E. c. nivel de pregatire profesionala. d. Piata muncii A. stabileste conditiile de deplasare pe plan international a fortei de munca. Capitolul 9. A+C+D. resursele de munca au cunoscut evolutii divergente. C. B. C+D+E. Biblioteca virtuală.spiruharet. B+C. sex. Capitolul 9. Biblioteca virtuală. criza locurilor de munca pe fondul crizei economice. are o sfera de cuprindere mai mica decat cererea. D. b. Sinteze curs. Capitolul 9.spiruharet. D+E. C. e. D. interconditionandu-se cu ocuparea fortei de munca. depinde de varsta. a. . B. piata muncii are o sfera de cuprindere limitata. ANS: B 99. d. B. D+E.ro. b. depinde de timpul in care se realizeaza. B+C. PiaŃa muncii A. Care sunt particularitătile prin care se caracterizează oferta de fortă de muncă? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. starea de sanatate.ro. De ce este considerată oportună interventia statului pe piata muncii? Răspuns: www. Care sunt disfunctionalitătile pietei muncii din România? Răspuns: www. PiaŃa muncii A. a. e.ro. reglementeaza relatiile sociale de productie dintre salariati. A+B. restructurarea ocuparii este specifica austeritatii si nevoii de contracarare a recesiunii si inflatiei. C+D+E. PiaŃa muncii A. Sinteze curs. Care sunt trăsăturile care caracterizează starea pietei muncii din România? Răspuns: www. Sinteze curs.

Sinteze curs. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare ale societatilor comerciale.spiruharet. B+D. d. D+E. Sinteze curs. persoanelor fizice si juridice. e. motivul speculatiei. motivul prudentei. cresterea. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. motivul precautiei. D. D. e. rata dobanzii. Capitolul 10.spiruharet.ro. an de an. e. d. riscul pentru cei ce acorda capitalul de imprumut.ro.spiruharet. ANS: E 106. b.C. Capitolul 10. Care sunt operatiunile pasive efectuate de bănci? Răspuns: www. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. Sinteze curs. c. Care sunt motivatiile cererii agregate de monedă? Răspuns: www. Capitolul 10.B. ANS: B 103. b. E. B+E.ro. D+E. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. b. rata profitului. d. cererea si oferta de capital de imprumut. ANS: E 105. marimea si dinamica profitului. c. e. cererea pe piata muncii este egala cu oferta de forta de munca. A+E. Factorii care actionează asupra nivelului dobânzii si a ratei dobânzii. A+B+C. c. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar . C+D+E. C+D+E. Capitolul 10. cererea pe piata muncii este mai mare decat oferta de forta de munca. initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni. A+C+D. E. A+B+C.D 104. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. a. a gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de scolarizare. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. C. Biblioteca virtuală. d. Sinteze curs. conducerea operatiunilor de casa ale agentilor economici care solicita acest lucru.C. a. B. inflatia. Răspuns: www. ANS: A.ro. Care sunt operatiunile active efectuate de bănci? Răspuns: www.spiruharet. durata creditului. b. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Biblioteca virtuală.

Sinteze curs. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Bancii Nationale. Care dintre bănci dispun de capitaluri proprii importante în raport cu sumele atrase de la deponenti? Răspuns: www. Casei de Economii si Consemnatiuni. c. b.ro. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare. atragerea si formarea de depozite banesti de la persoanele fizice si juridice. A+E. Capitolul 10. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie. Sinteze curs. Banc Post. b. e. operatiuni cu aur.A. Sinteze curs. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. a. Care bănci au în obiectul lor de activitate si emiterea de actiuni si obligatiuni? Răspuns: www.ro.spiruharet. Casa de Economii si Consemnatiuni. ANS: D 107. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. D+E. A+B+C. Capitolul 10. ANS: B 110.spiruharet. d. b. c. colectarea primelor de asigurare. . restrictionarea creditului. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari.ro. e. d. Al cui este atributul emisiunii de monedă si al punerii ei în circulatie sub forma biletelor de bancă si monedei metalice? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. ANS: B 109.ro. bancile ipotecare. b. plata despagubirilor in cazul producerii unui eveniment nedorit. d. C. bancile de afaceri. Capitolul 10. bancilor comerciale. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Sinteze curs. e. b. societatilor de asigurari. bancile de depozit propriu-zise. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. bancile ipotecare. D. c. d. e. c. bancile de depozit propriu-zise. c. trezoreriei statului. crearea de putere de cumparare aditionala. ANS: D 108. Biblioteca virtuală.spiruharet. E.spiruharet. Care este obiectul de activitate al băncilor comerciale? Răspuns: www. B. bancile de afaceri. Capitolul 10. C+D+E. B+C. Biblioteca virtuală.

Răspuns: www. b. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A.spiruharet. c. Ce fel de putere se exercită atunci când posesorul de bani. e. C. A+B+C. Biblioteca virtuală.spiruharet.spiruharet. Sinteze curs. emisiunea de moneda sub forma de bancnote si moneda metalica. ANS: D 114. B+D. A+E. Care sunt operatiunile specifice unor societăti de asigurare? Răspuns: www. B. b. b. C+D+E. a. Functiile băncilor si institutiilor financiare.d. Capitolul 10. Piata monetară si echilibrul monetar A. Care sunt atributele monedei? Răspuns: www. asigura un buget al tarii echilibrat. ANS: B 111. Sinteze curs. Banc Post. e.ro. d. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. acordarea de credite pe termen lung solicitantilor. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. Capitolul 10. regleaza cantitatea de moneda din economie (regleaza masa monetara).ro. asigurarea echilibrului dintre incasarile si platile fiecarui agent economic. e. instrument de apreciere a fortei economice a unei tari. c. asigura un excedent al balantei de plati externe. a. ANS: E 112. c. C+D. D. plata despagubirilor. A+B+C. C+D+E.ro. C+D+E. e. D+E. E. B. d. C+D. Casa de Economii si Consemnatiuni. impozitelor etc. C. C. serveste la plata salariilor. B. colectarea primelor de asigurare. A+D+E. d. E. D. C+D. A+D+E. Capitolul 10. D. stabilitatea. proportional cu cantitatea de monedă pe care o are. creeaza putere de cumparare aditionala pe care o imprumuta agentilor economici. E. ANS: D 113. A+B+C. detine o comandă generală asupra resurselor comunitătii . Biblioteca virtuală. a. durabilitatea. A+B. masura a activitatii economice. operatiuni cu aur si valuta.

ANS: E 115. A+B+D.spiruharet. Sinteze curs. C.ro. economii pe librete bancare. A+D+E. D. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. obligatiuni. cecuri la purtator. d.spiruharet. conturi deschise la banca. Răspuns: www. e. B+C. Biblioteca virtuală.spiruharet. d. B.ro. a. efectele de comert negociabile. se pot depozita foarte usor. Biblioteca virtuală. D+E. Sinteze curs. obligatiuni. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. cecuri la purtator. putere economica. c. se gasesc permanent asupra oamenilor. bilete de banca. Sub ce formă se regăseste în economie moneda manuală sau în numerar? Răspuns: www.ro. . Sinteze curs. Capitolul 10.spiruharet. se pot transforma oricand in alte bunuri. De cine sunt reprezentate disponibilitătile monetare propriu-zise într-o economie? Răspuns: www. Capitolul 10. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. c. Sinteze curs. d. obligatiuni. bilete de banca. Sinteze curs. ANS: E 118. ANS: D 117. se pot schimba oricand in alte monede. ANS: E 116. C. actiuni. pot fi folositi la plata salariilor. putere militara. De ce spunem că banii constituie o putere de cumpărare usor transferabilă? Răspuns: www. c. Capitolul 10. E. putere sociala. b.monetare? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. b. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. actiuni. Disponibilitătile semimonetare – instrumente. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. putere juridica. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Capitolul 10. Capitolul 10. d. B. actiuni.ro. e. b. b. e.ro.spiruharet. putere fizica. A+D.

C+D+E. E. prin cumpararea de valuta de pe piata.D. la nivelul fiecarui judet. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. in cadrul Caselor de Economii si Consemnatiuni. ANS: D 119. nu fac parte din nici un agregat monetar.ro. Cum este organizată în România Casa de compensatii interbancare? Răspuns: www. b. e. in cadrul sucursalelor tuturor bancilor din tara. b. A+D. la nivel national. b. b. Capitolul 10. c. a celui de-al treilea agregat monetar. conturi deschise la banca. C. bilete de banca. E. a. Capitolul 10. e.spiruharet. C+D. ANS: B 121. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. prin obtinerea unui imprumut de la Banca Nationala pe un termen foarte scurt. Sinteze curs. d. C+D+E. C. Biblioteca virtuală. in cadrul tuturor bancilor. A+B+C+D. Titlurile de valoare emise de agentii economici nonbancari (actiuni. a primului agregat monetar. a celui de-al doilea agregat monetar. la nivelul fiecarui judet. Cum îsi poate obtine resursele bănesti necesare o bancă comercială oarecare. doar in cadrul Bancii Nationale. D+E.ro. c. E.spiruharet. A+B. a celui de-al patrulea agregat monetar. B+D. e. A+B+C. la nivelul fiecarui judet. d. .spiruharet. obligatiuni) sunt o componentă a cărui agregat monetar? Răspuns: www. Sinteze curs. B. c. D.ro. d. in cadrul sucursalelor Bancii Nationale. prin intermedierea vanzarii de actiuni si obligatiuni. prin vanzarea de valuta aflata in depozitele proprii. în situaŃia înregistrării unei pozitii net debitoare? Răspuns: www. A+C. la nivel national. C+D. E. ANS: D 120. C+D. a. d. a. B. Capitolul 10. prin obtinerea de credite pe termen scurt de la o alta societate bancara sau institutie de credit. D. A+B+C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Biblioteca virtuală.

ro. E. A+C+E. C.spiruharet. ANS: C 123. nu exista cerere de bani pentru nevoi speculative.ro. D.spiruharet. dobanda care se pierde ca urmare a nedepunerii banilor la banca. d. c. cererea de bani pentru nevoi speculative se va micsora. B. cu exceptia sarbatorilor legale. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Biblioteca virtuală. cererea de bani pentru nevoi speculative se va mari. Biblioteca virtuală. .spiruharet. D. rata dobanzii. bunuri ce se pot cumpara cu bani lichizi. mare. mare. mic. Piata monetară si echilibrul monetar A. Capitolul 10. E. e. Sinteze curs. B. operatiunile de negociere se desfasoara zilnic. banii la care se renunta (printr-o eventuala cumparare) prin depunerea banilor la banca. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. e. Ce reprezintă costul detinerii de bani lichizi? Răspuns: www. b. A+D+E. D. Care sunt trăsăturile pietei monetare? Răspuns: www. participantii la aceasta piata sunt bancile. D+E. costul bunurilor ce se pot cumpara cu bani lichizi. ANS: C 125. mare. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. A+B+C. termenele de acordare a creditelor interbancare sunt lungi. cererea de de bani pentru nevoi speculative este mare. cererea de bani pentru nevoi speculative este mica. C. Corelatiile reale care apar pe piata monetară. Sinteze curs. Piata monetară si echilibrul monetar A. c. b. a. C+D+E. Răspuns: www. dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca. D+E. B.ro. mic. E. inflatia. e. dobanda utilizata este fixa. a. d. C+D. c. creditele se acorda pe baza de garantii materiale. ANS: B 124.ro. A+B. C. Răspuns: www. Capitolul 10. d. Sinteze curs.e. între costul detinerii de bani lichizi si cererea de bani pentru nevoi speculative. costul. ANS: C 122. b. venitul. Capitolul 10. B+E. Capitolul 10. Factorii fundamentali care influentează cererea de monedă.spiruharet. B+C+D.

Capitolul 10. daca rata dobanzii scade. Sinteze curs. b. c. plati. E. C+D. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. b. Capitolul 10. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati dintr-un anumit bun. b. d. cantitatea de valuta existenta in economie. C. D+E.spiruharet. somajul. creste si cererea de bani lichizi. daca rata dobanzi creste. e. pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la suma lichida economica. Piata monetară si echilibrul monetar A. E. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati valutare. ANS: D 128. Sinteze curs. retrageri de sume banesti). Biblioteca virtuală. ANS: B 129. comertul exterior al tarii. comportamentul micilor intreprinderi. c. e. dorinta oamenilor de a economisi bani prin sistemul bancar. Care sunt corelatiile corecte dintre evolutia ratei dobânzii si a cererii de monedă (bani lichizi)? Răspuns: www. A+D+E. Răspuns: www. B+C. comportamentul populatiei (incasari. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. d. dobanda primita pentru o suma de bani depusa la banca. Biblioteca virtuală. d. A+B. daca rata dobanzii scade. nu se produc modificari in cererea de bani lichizi. volumul total al salariilor. Rata dobânzii. Sinteze curs. pretul platit de creditor debitorului pentru renuntarea la suma lichida economica. e. scade si cererea de bani lichizi. viteza de rotatie a banilor. Factorii care conditionează oferta de monedă.ro. Factori cu care cererea de monedă se află în raport direct proportional. a.ro. B. Răspuns: www. creste cererea de bani lichizi. A+B+C+D. C. Răspuns: www. Biblioteca virtuală. . B. C+D. c. comportamentul Bancii de emisiune. d.E. ANS: E 126. depuneri. D. Capitolul 10. se micsoreaza si cererea de bani lichizi. c. Biblioteca virtuală. ANS: A 127. b. daca rata dobanzii creste sau scade.spiruharet.ro. D.ro. D. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Sinteze curs. e. volumul total al schimburilor. a.spiruharet. Capitolul 10. daca rata dobanzii creste. A+C.spiruharet.

b. Cu ce echivalează rambursarea datoriilor de către bănci? Răspuns: www. se reduce oferta de moneda nationala. b. A+C+E. acoperirea unei parti a deficitului bugetar. d.spiruharet. marimea masei monetare ramane constanta. d. A+B. Care sunt căile de realizare a ofertei de monedă în numerar a Băncii de emisiune? Răspuns: www.E. c. E. necesarul de moneda al intreprinderii. o mentinere a marimii masei monetare sub forma scripturala. vanzarea devizelor straine persoanelor nerezidente.spiruharet.ro. Piata monetară si echilibrul monetar A. Biblioteca virtuală. a. A+C. d. ANS: B 132. ANS: C 130. D+E.ro. Biblioteca virtuală.ro. o crestere a masei monetare sub forma scripturala. Sinteze curs. În ce se materializează rezerva de bani a băncilor? . Sinteze curs. B+C. a. C+D+E. E. Sinteze curs. A+C+D. D. ANS: E 133. A+D. o mentinere a marimii masei monetare in numerar. vanzarea devizelor straine persoanelor fizice rezidente. o sporire a masei monetare in numerar. o parte a masei monetare iese din circulatie. o scadere a masei monetare. d. A+B+C. Atunci când Banca Natională a României vinde devize străine agentilor economici si populatiei care este influenta acestui fapt asupra masei monetare? Răspuns: www. B. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma scripturala. e. cumpararea devizelor straine obtinute de agentii economici in urma exporturilor de marfuri. A+B. A+C. b. Biblioteca virtuală. b. C. E. A+C. c. ANS: D 131. B.spiruharet. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma de numerar. Capitolul 10. Capitolul 10. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. c. a. D. e. vanzarea devizelor straine agentilor economici care fac importuri. e. Capitolul 10. D+E. C. B+D+E. e. c. Piata monetară si echilibrulnmonetar a.

Sinteze curs. sporeste masa creditului bancar. b. contracta noi credite. Capitolul 10. d. Biblioteca virtuală. ANS: C 136. reduce masa creditului bancar. 0 < M3 < 1. D. datoriile pe care le au bancile la Banca Nationala.Răspuns: www. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. depunerile facute de banci in conturile lor deschise la Banca de emisiune. Piata monetară si echilibrul monetar a. Capitolul 10. comercializa titluri de valoare. stocul de aur aflat in depozitele bancilor comerciale. Răspuns: www. E. b. e. b.spiruharet. B+C. Determinarea mărimii sale. M3 = 0. M3 = 1. vinde valuta. Sinteze curs.spiruharet. d. Piata monetară si echilibrul monetar A. A+E.ro. mentine constanta masa monetara din economie. M3 > 0. e. c. ANS: A . Comportamentul Băncii Nationale (M3) ca factor important al ofertei de monedă. d. sporeste masa monetara din economie. d. c. c. C+D. E. e. E. A+D.spiruharet. e. C. Piata monetară si echilibrul monetar a. Implicatiile reducerii cotelor obligatorii de rezervă. Răspuns: www. Piata monetară si echilibrul monetar A. face fata platilor in numerar catre clienti. Capitolul 10.ro. B. B+E. C. ANS: C 135. D. ANS: C 134. B+D. a. 0 < M3 < 2.ro. b. numerarul aflat in casele de bani ale bancilor. cumpara valuta.ro. A+B+C+E. creditele acordate agentilor economici. Pentru ce este necesară existenta rezervelor de numerar la bănci? Răspuns: www. a. B. B+C+D. reduce masa monetara din economie.spiruharet. Sinteze curs. A+C. Biblioteca virtuală. c. Sinteze curs.

Capitolul 10. Obiectivele politicii monetare. e.ro. D+E. C.spiruharet. A+B+D. C. creditul pe termen mediu acordat de Banca Nationala celorlalte banci. sporirea rezervelor in aur ale Bancii Nationale. creditul public.ro. D. e. d. Capitolul 10. Biblioteca virtuală. D+E. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Piata monetară si echilibrul monetar A. linia de credit. b. ANS: A 140. c. Sinteze curs. b. E. C+D+E.ro. Sinteze curs.spiruharet. creditul pe termen scurt acordat de Banca Nationala celorlalte banci. creditul de licitatie. politica cheltuielior publice. asigurarea echilibrului balantei de plati externe. a. c. Răspuns: www. C+D. B. sporirea vanzarilor de titluri de valoare pe piata financiara primara. D. politica cotelor obligatorii de rezerva. ANS: D 138. B. D. urmarirea si asigurarea echilibrului bugetului de stat. procesul de crestere a masei monetare sub forma numerarului. B+D+E. manevrarea taxei scontului. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. d. scontul. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. E.spiruharet. C.ro. procesul de reducere a masei monetare sub forma numerarului. Ce reprezintă procesul de refinantare a societătilor bancare? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. e. b. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. A+B. creditul pe termen lung acordat de Banca Nationala celorlalte banci. ANS: C 139. mentinerea unui anumit nivel al ratei dobanzii. B+C. A+C. B. d. politica preturilor administrative. reescontul. . E. b. manevrarea taxei reescontului. Principalele instrumente (pârghii) utilizate în politica monetară. a. Răspuns: www. a.spiruharet. A+E. Sinteze curs. Instrumentele utilizate de Banca Natională pentru refinantarea băncilor comerciale.137. c. A+B+C. B+C. Capitolul 10.

Determinarea volumului total al schimburilor ce se pot derula cu masa monetară existentă. B+C. Determinarea vitezei de rotatie a monedei.ro. Sinteze curs. ANS: E 141. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. C+E. Biblioteca virtuală. Capitolul 10.spiruharet. e. scade dobanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. Sinteze curs. Sinteze curs. E.spiruharet. c. Piata monetară si echilibrul monetar a.spiruharet. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. creste dobanda perceputa de bancile cornerciale debitorilor acestora.spiruharet. Biblioteca virtuală. D. Determinarea mărimii cererii de monedă în economie. b. Capitolul 10.spiruharet. Capitolul 10. Capitolul 10. d. Răspuns: www. Ce reprezintă reescontul? Răspuns: www. d. e. operatiunea de vanzare a portofoliilor de efecte de comert detinute de bancile comerciale Bancii Nationale. se mentine constanta dabanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. Piata monetară si echilibrul monetar . Biblioteca virtuală.? 144. A+D. Capitolul 10. A+D+E. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre Banca Nationala de la bancile comerciale. Determinarea multiplicatorului monetar (Mm) si al volumul noilor depozite la vedere (D). A+E.ro.c. Răspuns: www. B+D. Piata monetară si echilibrul monetar A. operatiunea de cumpararea de devize de catre bancile comerciale. C+D+E. Care sunt efectele cresterii taxei de reescont? Răspuns: www. se mentine constant volumul creditului din economia nationala. B.ro. Sinteze curs.? 146. A+D. a. d. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre bancile comerciale de la Banca Nationala. ANS: A 143.ro. e. sporeste volumul creditului din economia nationala. operatiunea de vanzare de devize de catre Banca Nationala.spiruharet. c. Răspuns: www. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. b.ro. C. ? 145. ANS: D 142.ro. Biblioteca virtuală.

Sinteze curs. 80.ro. diminuarea capitalului social pe baza hotararii Adunarii Generale a salairiatilor. nominative. sfera pietei de capital. c.m. Piata capitalului a.m. b.000.000. 40. Sinteze curs. d. privilegiate si ordinare.m. Capitolul 11. ANS: C 151. b. c.ro. 10. Răspuns: www. sfera pietei valutare.000.. e. d. c. Sinteze curs. Care sunt căile de acoperire a nevoii de capital suplimentar la o societate comercială. 20. e. Piata capitalului a. c.ro.spiruharet. materializate. d. Biblioteca virtuală. Răspuns: www.000 u. economii la salarii prin disponibilizarea unei parti a fortei de munca. . privilegiate. vanzarea unor elemente ale capitalului tehnic. Capitolul 11. la purtator. dematerializate. cu dividend fix. În care sferă a activitătii economice intră societătile comerciale emitente atunci când se apelează la emisiunea de actiuni sau obligatiuni pentru acoperirea nevoilor de finantare? Răspuns: www. e.spiruharet. ANS: D 150. Biblioteca virtuală. 60. sfera productiei. sfera circulatiei. Biblioteca virtuală. d. ANS: C ? 147. Piata capitalului a.000.a. Răspuns: www. e.spiruharet. Cum pot fi clasificate actiunile după modul de identificare a proprietarului? Răspuns: www. Clasificarea actiunilor după mărimea si modul de stabilire a dividendului.000 u.000 u. sfera pietei de munca. b. e. Sinteze curs.. ANS: D 148.ro. la purtator. c. Capitolul 11.000. d. Biblioteca virtuală. ordinare si dematerializate. Capitolul 11.ro. ANS: C 149.. Piata capitalului a. Clasificarea obligatiunilor după forma de emisiune. b. PiaŃa capitalului a.000 u.m.spiruharet.. Capitolul 11. cumpararea de valuta. cu dobanda. Sinteze curs. materializate. majorarea capitalului social printr-o emisiune de acitiuni..m. b. Biblioteca virtuală.000 u.spiruharet.

E. dreptul de a se angaja intr-o societate comerciala. curtieri. bursei de valori. la valoarea nominala a titlului care este un pret ferm. bursei de marfuri. e. dreptul la anumite sporuri la salariu. dreptul de a primi salariu pentru munca depusa. C+D+E. a. Sinteze curs. operatiunile pe piata financiară primară? Răspuns: www. e. A+E. Cursul titlurilor de valoare pe piata financiară secundară. PiaŃa capitalului a. c. peste valoarea nominala in anumite situatii. Capitolul 11. Prin intermediul cui se efectuează în principal. d. pentru anumite imprumuturi.spiruharet. ANS: E 153. C. bancilor comerciale. A+C. dreptul de decizie.. ANS: C 154. Bancii Nationale. Capitolul 11.ro. d. d. privilegiate.spiruharet. c.ro. Sinteze curs. la purtator. D. ANS: E 152. dreptul de a primi dividende.spiruharet. Capitolul 11. dematerializate. Care sunt drepturile actionarilor?Răspuns: www. c. D. Piata capitalului A. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. ANS: B 155. b. . C.b. ordinare. Biblioteca virtuală. B+D. Capitolul 11. e. A +C+D+E. B+E.ro. A+D. sub valoarea nominala. Sinteze curs. E. c. Piata capitalului a.spiruharet. b. Biblioteca virtuală. B. in functie de cursul de schimb valutar pe piata valutara. b.ro. A+B. Sinteze curs. a. C+E. PiaŃa capitalului A. in functie de rata dobanzii practicate pe piata monetara. La ce valoare este stabilit de către emitent cursul titlurilor de valoare pe piata financiară primară? Răspuns: www. este dat de valoarea nominalai a titlului. C+D. e. B. brokeri. persoanelor autorizate: jobberi. Răspuns: www. d.

. ulterior incheierii tranzactiei. deprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. Când se efectueză pe piata financiară secundară operatiunile la termen? Răspuns: www. ANS: C 157. Piata capitalului a. scaderea cursului monedei din tara A si cresterea cursului monedei din tara B. b. c. b. B+C+E.ro.b. e. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa creasca. Piata valutară a. c. b. d. a. deficitul bugetar. ANS: B 156. ANS: A 158. determina cursul de schimb al titlurilor nou emise.spiruharet. d. c. raportul dintre cererea si oferta de titluri.spiruharet. A+C+D+E. Sinteze curs. la data scadentei. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa scada. cresterea cursului monedei din tara A si caderea cursului monedei din tara B. D. e. Sinteze curs. Capitolul 11. Biblioteca virtuală. PiaŃa capitalului a. b. C+D.spiruharet. d. Care sunt functiile specifice bursei de valori? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. D+E. determina nivelul dobanzii practicate pe piata monetara. Biblioteca virtuală. ritmul inflatiei nu influenteaza cursurile celor doua monede. soldul balantei de plati externe. determinarea nivelului cursului de schimb pe piata valutara. c. Capitolul 11. ANS: C 159.ro. c. C. d. Capitolul 12. anterior incheierii tranzactiei. Care sunt factorii care influentează decisiv cursul titlurilor de valoare? Răspuns: www. eficienta comertului exterior. in momentul incheierii tranzactiei. e. B. este dat de cursul de schimb valutar. Care este consecinta unui ritm mai ridicat al inflatiei într-o tară fată de alta? Răspuns: www. Răspuns: www. A+B+E.ro.spiruharet. Capitolul 11. Piata capitalului A. volumul exporturilor. E. este substantial diferit de valoarea nominala.spiruharet. Sinteze curs. este dat de dobanda perceputa de Banca Nationala la creditele de refinantare.ro.ro. usureaza procesul de transferare a unor capitaluri individuale de la un posesor la altul. constituie un barometru extrem de sensibil al starii economice dintr-o tara. Piata capitalului RAS. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. Determinarea cursului obligatiunilor. Sinteze curs. e.? 160. este dat de dobanda perceputa de bancile comerciale. d. Capitolul 11.

spiruharet.spiruharet. scumpeste importul si exportul.ro. b. functioneaza ca mijloace de plata internationale pe plan regional sau in intreaga lume. Biblioteca virtuală. Piata valutară A. defavorizeaza exportul. d. d. E.ro. sunt folosite partial ca mijloace de plata internationale. C. c. Care este consecinta deprecierii cursului valutar într-o tară? Răspuns: www. A+D. ANS: C 162. e. D. A+B. favorizeaza importul. Sinteze curs. A+D. se folosesc. e. a.ro. aprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. favorizeaza exportul. A+B+C. stimularea importurilor. Capitolul 12. A+B+E. B. fara restrictii vizand sumele solicitate. e. Efectele aprecierii cursului monedei nationale. nu influenteaza exportul si importul. a. stimularea exporturilor. Capitolul 12. cu ocazia deplasarilor in strainatate in interes de serviciu sau in scopuri turistice. D. A+B. C+B. C+E. de regula. scopul pentru care sunt solicitate si persoanele care doresc sa efectueze schimbul.ro. B+E. B. D+E. Răspuns: www. Care sunt efectele deprecierii cursului monedei nationale? Răspuns: www. C. ANS: A 164. ANS: B 161.e. b.spiruharet. d. b. Capitolul 12. Sinteze curs. E. Biblioteca virtuală. defavorizeaza importul. franarea exporturilor. C. ANS: A 163. B.spiruharet. Capitolul 12. c. D. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. E. E. PiaŃa valutară A. Răspuns: www. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. A+E. C+D. B+C. franarea importurilor. de regula sunt folosite numai in interiorul tarii emitente de catre turistii straini si personalul ambasadelor. Piata valutară A. A+E. Valutele convertibile. c. sunt in prezent valutele ce se pot schimba liber cu alte valute. Piata valutară . a.

ANS: A 168. ANS: B 165. non-incluziunea. 313 – 327. d. I. non-excluziunea.A. Economie politică. beneficiile private exclud beneficiul social. B+E. bunurile de folosinta indelungata. I. crizele economice. E. e. b.). Externalităti si bunuri publice. d. pp. Bucuresti. c. Constantin (coord. defavorizeaza importul sau de turism. Economie politică. ANS: C 166. c. D. Care sunt cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor? Răspuns: Enache.). Care sunt factorii care conduc la situatiile de esec al pietelor? Răspuns: Enache. a. ANS: C 167. Constantin. somajul. a. Constantin. (2007). b. Capitolul 13. Externalitătile pozitive. Constantin (coord. Externalităti si bunuri publice. non-atractivitatea. favorizeaza importul sau de turism. nu exista beneficii sociale. Bucuresti. Mecu. I. defavorizeaza exportul sau de turism. d. Vol. 313 – 327. Mecu. pp. Constantin (coord.). 313 – 327. Editura . externalitatile. Mecu. pp. e. b. a. e. Editura Fundatiei România de Mâine. E. Capitolul 13. Vol. Constantin. c. B+D. Constantin (coord. incluziunea. (2007). Constantin. favorizeaza exportul sau de turism. rivalitatea. Externalităti si bunuri publice. e. Economie politică. a. Capitolul 13. C. favorizeaza importul si exportul sau de turism. b. Mecu. Vol. beneficiile private sunt mai mari decat cu beneficiul social.). inflatia. c. Vol. Bucuresti. B. beneficiile private sunt egale cu beneficiul social. Economie politică. Editura Fundatiei România de Mâine. beneficiile private sunt mai mici decat cu beneficiul social. (2007). Editura Fundatiei România de Mâine. d. (2007). A+C. Răspuns: Enache. A+D. I. Care sunt caracteristicile proprii bunurilor publice? Răspuns: Enache.

).Fundatiei România de Mâine. Vol. c. costurile sociale. d. Editura Fundatiei România de Mâine. d. Bucuresti. costurile actiunilor de prevenire a unor fenomene sociale mai putin dorite. Bucuresti. Mecu. c. Externalităti si bunuri publice. identificare si pedepsire a utilizarii ilegale a unui bun. factorii ce tin de creserea cererii agregate. Care categorii sunt considerate a fi costuri de excluziune? Răspuns: Enache. factorii naturali. e. pp. Capitolul 13. Capitolul 13. costurile actiunilor de identificare si pedepsire a celor ce comit fapte cu caracter infractional. I. 313 – 327. Externalităti si bunuri publice. b. costurile pentru protectia mediului. inflatia etc. cum ar fi somajul. Economie politică. ANS: D 169.. pp. costurile tranzactionale. a. Constantin. a. Constantin (coord. e. b. (2007). 313 – 327. costurile actiunilor de prevenire. factorii ce tin de participarea la schimburile economice mondiale. factorii interni. ANS: D .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful