P. 1
Microeconomie

Microeconomie

|Views: 263|Likes:
Published by Bordusanu Gabriel

More info:

Published by: Bordusanu Gabriel on Jun 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/28/2012

pdf

text

original

MICROECONOMIE 2010/2011 SEM 1 – REZOLVARI 1. Reprezentanti de seamă ai scolii clasice britanice. Răspuns: www.spiruharet.

ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. Adam Smith si David Ricardo 2. Care a fost economistul care a formulat legea debuseelor si teoria trinitară a factorilor de productie? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. David Ricardo; c. Thomas Robert Malthus; d. Jean Baptiste Say; e. John Maynard Keynes. ANS: D 3. Care sunt reprezentantii Scolii clasice? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice RAS. J. B. Say, reprezentant al scolii clasice 4. Care economist a fundamentat teoria rentei deiferentiale? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. Adam Smith; b. Thomas Robert Malthus; c. David Ricardo; d. Karl Marx; e. Fr. Quesnay. ANS: C 5. Cărui curent de gândire economică i-au apartinut Léon Walras, Vilfredo Pareto si Alfred Marshall? Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Introducere. Scurtă incursiune în istoria gândirii economice a. fiziocrat; b. marginalist; c. neoclasic; d. clasic; e. cunoscut sub numele de Scoala austriaca. ANS: C 6. Caracteristicile nevoilor umane. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. nevoile au caracter dinamic si complementar;

B. nevoile se caracterizeaza prin faptul ca sunt limitate; C. nevoile sunt neregenerabile; D. nevoile sunt concurente; E. nevoile sunt reproductibile. a. A+B; b. C+D+E; c. A+C+D+E; d. A+D+E; e. B+D+E ANS: D 7. Resursele derivate definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. mijloacele de productie; B. factorul de productie capital; C. bogatiile subsolului; D. instalatii, materii prime, materiale; E. fondul forestier si cinegetic. a. A+C+E; b. C+D+E; c. A+B; d. A+B+E; e. A+B+D. ANS: E 8. Definirea costului de oportunitate. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 9. Clasificarea legilor economice – legea diviziunii muncii. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si

stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: C 10. Clasificarea legilor economice – legea profitului. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: A 11. Clasificarea legilor economice – legea acumulării. Răspuns: www.spiruharet.ro, Biblioteca virtuală, Sinteze curs, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică a. functionala; b. de dezvoltare; c. structurala; d. fundamentala; e. obiectiva. ANS: B 12. Caracteristicile nevoilor umane – caracterul complementar al nevoilor Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 13. Componentele resurselor economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 14. Resursele materiale – definire si componentă. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 15. Structura pe sectoare a activitătii economice. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinta economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinŃa economică, pp. 13 –

35. RAS. ? 16. Costul de oportunitate – definire. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. RAS. ? 17. Costul de oportunitate – exemplificări. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 1. Economia si stiinŃa economică. Obiectul de studiu al Economieii Politice. Metodă în stiinta economică, pp. 13 – 35. A. castigul obtinut de proprietarul unei firme daca ar fi lucrat pentru altcineva; B. pretul biletului la teatru in cazul unui student care renunta sa invete pentru testul la Economie in favoarea unei piese de teatru; C. totalitatea cheltuielilor (taxe scolarizare, cazare, cantina, manuale etc.), in cazul absolvirii unei facultati; D. dobanda pe care ar fi castigat-o detinatorul unei sume de 30.000 RON, daca ar fi depus banii intr-un depozit la o banca, in loc sa fi cumparat cu ei actiuni; E. dobanda pe care o primeste de la banca detinatorul unui depozit de 30.000 RON. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. B+C+E; e. A+D. ANS: E 18. Economia de piată directionată de consum. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. AgenŃii economici, pp. 36 – 60. a. un rol minim interventiei statului in viata agentilor economici si fortelor pietei; b. la baza cresterii economice stau promovarea spiritului intreprinzator si o mare mobilitate a preturilor de productie; c. un rol foarte mare statului si un rol minim fortelor pietei; d. un rol principal, virtutilor eficientei pietei, indeosebi pe termen lung, dupa schemele “imbogatirii rapide”, acordandu-se o atentie speciala echitatii si problemelor sociale; e. asigurarea securitatii si protectiei salariatilor, pe plan social, iar statul isi foloseste autoritatea asupra sectorului privat prin sprijinirea producatorilor si mai putin a consumatorilor. ANS: B 19. Economia de schimb – caracteristici generale. Răspuns: Enache, Constantin; Mecu, Constantin (coord.), (2007), Economie politică, Vol. I, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, Capitolul 2. Economia de piată: caracterizare generală. Agentii economici, pp. 36 – 60. a. concurenta neloiala; b. productia de marfuri si mijlocirea schimbului direct de marfuri;

in raport cu cei mai multi producatori. e. b. Capitolul 2. ANS: D 21. Capitolul 2. ANS: A. Economia de piată: caracterizare generală. in raport cu ceilalti. ANS: E 20. conform prevederilor legale. proprietatea privata si pluralismul formelor de proprietate. b. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri. Constantin. Editura Fundatiei România de Mâine. Vol. ANS: A 23. utilizarea bunurilor de care beneficiaza. pp. in raport cu ceilalti. (2007).). Constantin (coord. AgenŃii economici. Constantin. intr-o activitate. SUA.). I.E ?? 22.c. Economia de piată: caracterizare generală. (2007). Capitolul 2.). Răspuns: Enache. in general. d. a agentilor economici. pp. b. Mecu. specializarea consumatorilor. dreptul de posesiune. concurenta si fomarea preturilor pe baza mecanismelor de interventie. Economia socială de piată. Bucuresti. Atributele proprietătii. a. 36 – 60.). c.C. in raport cu oricare alt producator. c. realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate. c. Capitolul 2. pp. instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului. 36 – 60. a. Bucuresti. a. Bucuresti. . (2007). Mecu. Mecu. Japonia. Editura FundaŃiei România de Mâine. Avantajul absolut. autonomizarea agentilor economici. I. Vol. Constantin (coord. moneda si inflatia. E. I. Răspuns: Enache. Constantin. Răspuns: Enache. realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate. 36 – 60. AgenŃii economici. C. D. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse. Uniunea Europeana si Japonia. specializarea producatorilor. Bucuresti. Constantin. Economia de piată: caracterizare generală. I. Economie politică. America de Nord. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate. Constantin (coord. intr-o activitate. d. Mecu. Economie politică. (2007). libertatea economica. A. Economie politică. e. B. Constantin (coord. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate. Vol.B. Agentii economici. Editura Fundatiei România de Mâine. Economie politică. e. Care sunt conditiile cumulative ale functionării economiei de piată contemporane? Răspuns: Enache. Editura Fundatiei România de Mâine. Economia de piaŃă: caracterizare generală. pp. Vol. Agentii economici. 36 – 60. d. schimbul de bunuri si servicii. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei Occidentale. d. e.

D. Vol. E. b. boala. si are tendinte de reducere. B+C. si are tendinte de reducere. Răspuns: Enache. ANS: B 24.a. D. pp. C. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. boala. Vol. e. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. I. (2007). Mecu. Mecu. A+D+E. B+C+D. cat si capitalurile. Economie politică. I. fiind impozitate atat veniturile. Editura . invatamant elitist. c. (2007). saracie). Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul renan al economiei de piată? Răspuns: Enache. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. A+B+C. Constantin. gradul redus de recuritate economica fata de riscuri (somaj. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. fiscalitatea directa este ridicata. c. invatamant elitist. Mecu. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Constantin (coord.). a. B+D+E. C+D+E. protectia fiind o problema individuala. c. d. A+B+C+D. Constantin. ANS: B 25.). Editura Fundatiei România de Mâine. Modelul neoamerican al economiei de piată. Care sunt principiile pe care se întemeiază tipul neoamerican al economiei de piată? Răspuns: Enache. sectorul public producator de bunuri noncomerciale este neglijabil. b. Vol. Constantin (coord. ANS: A 26. fiscalitatea directa este ridicata. pp. I. Editura FundaŃiei România de Mâine. Economia de piată: caracterizare generală. 36 – 60. C+D+E. cat si capitalurile. A.). C. e. Agentii economici. Capitolul 2. B. B. B+C+E. C+D+E. d. (2007). Constantin. A+B+C. protectia fiind o problema individuala. insa consumul unei parti importante nu se realizeaza dupa regulile pietei. Constantin (coord. Bucuresti. 36 – 60. A+D. A+B+C. Bucuresti. Agentii economici. care cauta sa se adapteze la regulile pietei. b. Economie politică. a. A. A+D+E. saracie). d. Economie politică. B+C+D. e. E. cea mai mare parte din bunurile economice imbraca forma de marfa. Capitolul 2. fiind impozitate atat veniturile.

36 – 60. Constantin.Fundatiei România de Mâine. A+B+C. D. ANS: A 27. B+D+E. Norvegia. Danemarca. C. somajului. Bucuresti. a. Economie politică. Finlanda. e. 36 – 60. a. Bucuresti. care pune bazele studierii echilibrului macroeconomic (echilibrului general)? Răspuns: Enache. c. AgenŃii economici. D+E. ANS: D 29. Editura Fundatiei România de Mâine. I. inflatiei. tarile industrializate din Asia. A. Marea Britanie. SUA. Olanda. Capitolul 2. e. A+B. A+C. Constantin (coord. C. D. Marea Britanie. A+B+C. Bucuresti. b. A+B+C. C. pp. Elvetia. d. B. Finlanda. AgenŃii economici. Constantin (coord. ipotezelor privind inclinatia marginala spre consum si spre investitii (sau economii). B. Austria si Japonia. Capitolul 2. Australia. a. Olanda.). Vol. Mecu. Economie politică. B+C+E. Vol.). Norvegia. SUA. d. E. B. B+D+E. A. D+E. D+E. Elvetia. A+B. b. Australia. c. Austria si Japonia. B+C. Suedia. ANS: B 28. . Noua Zeelanda. E. AgenŃii economici. d. Diferentieri între modelul neoclasic si modelul keynesian al economiei de piaŃă. Modelul renan al economiei de piată. A+D. (2007). tarile industrializate din Asia. b. A. monedei (considerata o marfa ca oricare alta. Capitolul 2. Noua Zeelanda. Răspuns: Enache. deci cu anumite trasaturi). Economia de piaŃă: caracterizare generală. Suedia. Constantin. 36 – 60. Mecu. Economia de piaŃă: caracterizare generală. Danemarca. I. Care este noua viziune a modelului keynesian. A+C. e. Editura FundaŃiei România de Mâine. E. ratei profitului intr-o economie concurentiala. Economia de piaŃă: caracterizare generală. pp. c. D. pp. (2007).

I. tarilor UE. Sinteze curs. Economia de piată ghidată administrativ. subordonata prioritar cumparatorului. Economia de piaŃă: caracterizare generală. arata ca pe termen scurt. priveste echilibrul pe termen lung. ANS: D 31. b. C. descentralizata. Caracterizarea economiei de piaŃă A. Constantin. Biblioteca virtuală. Capitolul 2. pp. SUA. Vol. Bucuresti. B. Caracterizarea economiei de piaŃă A. Australiei si Noii Zeelande. bipolara. Răspuns: www. I. Biblioteca virtuală. e. e. Economia de piată directionată de consum. 36 – 60. e. Japoniei. de calcul in expresie monetara.). 36 – 60. C. Economie politică. D. ANS: A 32. A+C+D. Mecu. Trăsăturile economiei de piaŃă.ro. b. Bucuresti. Capitolul 2. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. E. c. Editura FundaŃiei România de Mâine. Constantin (coord. B+C+E. (2007). B+D+E. c.spiruharet. Capitolul 2. Japoniei. E. tarilor UE. Economia de piată: caracterizare generală. c. Răspuns: Enache. Răspuns: Enache. Sinteze curs. SUA. a. Constantin. d.ro. . Constantin (coord. b. c. priveste echilibrul pe termen scurt. B+C. Editura Fundatiei România de Mâine. C+D+E. Germaniei si tarilor Europei Occidentale. A+B+C. a. presupune ca sistemul economic poate fi in echilibru la ocupare deplina. a. D. si trebuie ca acesta din urma sa fie modelat conform propriilor legitati. Agentii economici. Vol. Mecu. AgenŃii economici. d.). arata ca este gresit sa se extrapoleze functionarea nivelului microeconomiei la nivel macroeconomic. Capitolul 2. Economie politică. (2007). B+C+D. Australiei si Noii Zeelande. b.Răspuns: www. centralizata. d. pp. B.spiruharet. a. flexibilitatea preturilor si salariilor nu se verifica. D+E. ANS: A 30.

venitul national. ANS: E 35. Constantin (coord. Răspuns: Enache. d. Indicatori de măsurare a rezultatelor finale ale activitătii economice. Economie politică. Răspuns: www. contributiile pentru asigurari sociale. Vol. venitul national. pp. valoarea adaugata. Mecu. valoarea de piata a bunurilor produse. ? 37. A. I. A+C+D. Sinteze curs. a. Capitolul 3. Bucuresti. (2007). A+B+C. Constantin. I. subventiile de exploatare. E. c. I. Editura Fundatiei România de Mâine. Vol. AgenŃii economici. cumpararea de valuta. C. Constantin (coord. Mecu. Biblioteca virtuală.spiruharet. Editura Fundatiei România de Mâine. a. PiaŃa. a. ANS: E 36. pp.). Mecu. e. (2007). Oferta perfect elastică. Vol. Caracteristicile sistemului de piete. cifra de afaceri. produsul intern brut (PIB). Economia de piaŃă: caracterizare generală. produsul intern brut (PIB). D+E. Constantin. ANS: B 34. b. Economie politică. Agentii economici. A+B+C+D. e. Mecu. Răspuns: Enache. AgenŃii economici.). actele de vanzare – cumparare. c.ro. valoarea de piata a bunurilor produse. D+E. Constantin. Răspuns: Enache. donatiile. Economie politică. I. Capitolul 2. D. (2007). b. c. A+B+D. Capitolul 2. e. Economie politică. b.). valoarea adaugata. Editura Fundatiei România de Mâine. .). Capitolul 2. d. 36 – 60. Indicatori de măsurare a rezultatelor globale ale activitătii economice. Economia de piată: caracterizare generală. Constantin (coord. Constantin. Constantin (coord. Componenta tranzactiilor unilaterale.d. Bucuresti. pp. e. 36 – 60. B. Cererea si oferta RAS. ANS: B 33. cifra de afaceri. (2007). Vol. Bucuresti. Răspuns: Enache. 36 – 60. Economia de piaŃă: caracterizare generală. d. B+E.

presupunand ca. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia cantitatii oferite dintr-un bun. I. ANS: B 38. b. a. se manifesta atunci cand variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. Bucuresti. Ecp > 0. c. Bucuresti. e. PiaŃa. Coeficientul de elasticitate a cererii fată de venit. Vol. ec/v < 1. relatia dintre cerere si pret. Vol. ec/v > 1. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun. Capitolul 3. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport de pret . Cerea si oferta. ec/v = 0. Ce reprezintă elasticitatea cererii fată de venit? Răspuns: Enache. Mecu. .Editura Fundatiei România de Mâine. Editura Fundatiei România de Mâine. 61 – 83. Coeficientul de elasticitate directă a cererii diferitelor bunuri normale în raport cu preŃul. Mecu. 61 – 83. tinzand spre infinit. Capitolul 3. b. Constantin (coord. ec/v = 1. Capitolul 3. Economie politică. Capitolul 3. ANS: C 40. Constantin. Economie politică. Ecp <1. Cerea si oferta. reflecta situatia in care. 61 – 83. Cerea si oferta. pp. (2007). b. Piata. Bucuresti.).). Constantin (coord. ANS: D 39. c. Economie politică.). e. Editura Fundatiei România de Mâine. Editura Fundatiei România de Mâine. pp. raportul dintre variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun si variatia relativa a venitului. Constantin. Ecp < 0. cererea evolueaza in sens invers fata de pret. apare numai teoretic. la un nivel dat al pretului. Cerea si oferta. Economie politică. Editura Fundatiei România de Mâine. c. d. pp. intentia pretului este zero. Mecu.). (2007). oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul. ec/v < 0. Constantin (coord. ANS: D ?? 41. Piata. 61 – 83. Vol. Bucuresti. relatia dintre cerere si pret. c. Constantin. d. (2007). b. Cerea si oferta. a. in cadrul careia. Răspuns: Enache. d. a. Constantin (coord. (2007). Capitolul 3. are un loc atunci cand variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Ecp = 0. e. PiaŃa. d. I. cantitatea oferita sa creasca continuu. pp. in acest caz. Răspuns: Enache. Ecp =1. se caracterizeaza prin aceea ca modificarea ofertei este mai mica decat variatia pretului. Răspuns: Enache. 61 – 83. a. e. Mecu. in cadrul careia. Bucuresti. I. Piata. I. pp. oferta nu se modifica. Constantin. Vol. la orice variatie a pretului.

Mecu. modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului. Mecu. deci. Constantin. Capitolul 3. Cerea si oferta. Bucuresti. c. Constantin (coord. -1 < ec/p < 0. PiaŃa. Cerea si oferta.a. 61 – 83. e. (2007). variatia cererii este mai mare decat variatia pretului. Oferta inelastică – caracteristici. Constantin. Cerea si oferta. Constantin.). d. I. Economie politică. ec/p = 0. cresterea preturilor bunurilor inferioare. Vol. scaderea preturilor bunurilor normale. Economie politică. c. si. Vol. Vol.). b. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. b. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului. Piata. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. scaderea preturilor bunurilor superioare. ANS: A 46. Economie politică. PiaŃa. Oferta perfect inelastică.). Constantin (coord. si. (2007). Bucuresti. Capitolul 3. PiaŃa. cresterea preturilor bunurilor superioare. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. a. pp. I. Răspuns: Enache. si. . 61 – 83. Editura Fundatiei România de Mâine. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. (2007). si. si. modificarea cererii este mai mica decat modificarea pretului. c. a. b. pp. ec/p > -y.). cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. Editura FundaŃiei România de Mâine. scaderea preturilor bunurilor inferioare. 61 – 83. deci. ANS: C 42. Efectul Giffen. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. d. modificarea ofertei este mai mare decat modificarea pretului. RAS. Răspuns: Enache. Oferta perfect elastică. a. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. modificarea cererii este mai mare decat modificarea pretului. pp. Bucuresti. b. Constantin (coord. deci. Capitolul 3. ? 44. Capitolul 3. deci. -1 < ec/p <-y. modificarea ofertei este egala cu modificarea pretului. e. cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate. ANS: E 43. e. e. I. Constantin. Mecu. pp. Bucuresti. Economie politică. I. Cerea si oferta. ec/p =1. c. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). Răspuns: Enache. d. 61 – 83. Constantin (coord. deci. Vol. Editura FundaŃiei România de Mâine. ANS: C 45. Mecu. d. Când se manifestă oferta elastică? Răspuns: Enache.

e. Bucuresti. (2007). Când se manifestă oferta cu elasticitate unitară? Răspuns: Enache. I. b. Mecu. Vol. Capitolul 3. (2007). variatia pretului fiind zero. Bucuresti. Vol. Constantin. Economie politică. Economie politică. cantitatea oferita ramane constanta. 61 – 83. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. I. Constantin. b. este data de cantitatea in care este oferit bunul respectiv. (2007). pp. Mecu.). ANS: A 49. Constantin (coord. ANS: D 48. Vol. Răspuns: Enache. e. . ANS: B 47. Comportamentul consumatorului. ANS: B 50. Bucuresti. Constantin (coord. Utilitatea economică – definire. variatia cererii este egala cu variatia pretului. a. tinzand spre infinit. I. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului. la cel mai inalt consum dintr-un produs. cand utilitatea marginala devine negativa. Constantin (coord. Comportamentul consumatorului. Vol. Punctul de saturaŃie. Constantin (coord. Mecu. 84 – 99. a. 84 – 99. Vol. Capitolul 4. Capitolul 4. Economie politică. Constantin (coord. pp. cand utilitatea marginala este mai mare decat zero. b. Economie politică. Mecu. cantitatea ceruta sa scada continuu. cantitatea oferita sa scada continuu. Conceptul de utilitate economică în gândirea economică neoclasică (marginalistă). Cerea si oferta. Răspuns: Enache. iar variatia pretului sa fie zero. Mecu. 61 – 83. Capitolul 3.). cantitatea oferita sa creasca continuu. c. e. Economie politică. Editura Fundatiei România de Mâine. Cerea si oferta.). I.Răspuns: Enache. iar variatia pretului sa fie zero. Capitolul 4. variatia pretului fiind zero. Constantin.). d. Bucuresti. tinzand spre infinit. d. PiaŃa. variatia ofertei este egala cu variatia pretului. Editura Fundatiei România de Mâine. este aceeasi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei multimi omogene. rezulta din reactia obiectiva a indivizilor in raport cu bunurile. pp. PiaŃa. cantitatea oferita ramane constanta. cand utilitatea marginala devine nula. c. d. Comportamentul consumatorului. a. presupune stabilirea unei relatii intre caracteristicile bunului si cel putin o nevoie a consumatorului. Editura FundaŃiei România de Mâine. Răspuns: Enache. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului. Constantin. cantitatea ceruta sa creasca continuu. b. a. pp. Editura Fundatiei România de Mâine. este data de pretul la care poate fi cumparat bunul respectiv. c. Editura FundaŃiei România de Mâine. Constantin. e. d. (2007). dupa care utilitatea marginala devine nula. (2007).). I. Bucuresti. c.

I. produsul dintre utilitatea unei unitati dintr-un bun omogen (ui) si numarul de produse de acelasi fel ce alcatuiesc multimea respectiva (xi). Determinarea utilitătii economice totale (U) a unei multimi omogene de bunuri. ANS: A 53. ANS: A 51. aprecierea subiectiva pe care un consumator o acorda unui anumit bun. sau mai precis. munca incorporata in bunul respectiv. b. d. e. Bucuresti. c. Constantin. . c. A+C. Economie politică. (2007). I. c. Editura Fundatiei România de Mâine. masura sau gradul in care produsul. Editura Fundatiei România de Mâine. B. pe care nu le detine si pe care trebuie sa le cumpere. Calitatea bunurilor economice. provine din gradul in care se asigura oferta pe piata unui bun. utilitatea unui bun economic. Conceptul de uilitate în gândirea economică clasică. a. utilitate economica au bunurile de care cineva are nevoie. cat si raportarea lor la o trebuinta a neposesorului (neproducatorului) marfii. E. b. Comportamentul consumatorului. Constantin (coord. insumarea utilitatii marginale cu utilitatile individuale. d.). d. B+C. Constantin (coord. este data de munca ce a fost cheltuita pentru obtinerea bunului respectiv. Capitolul 4. (2007). pp. numai bunurile libere au utilitate economica. Comportamentul consumatorului. d. 84 – 99. produsul dintre utilitatile individuale. Mecu. Constantin. Mecu. ANS: C 52. Capitolul 4. e. (2007). b. a. 84 – 99. Vol. c. I. e. Bucuresti. C. insumarea utilitatii individuale a tuturor unitatilor din bunul respectiv.). utilitatea lui satisface o trebuinta sociala. Vol. provine din aprecierea subiectiva pe care consumatorul o acorda bunului respectiv. Răspuns: Enache.pp. Constantin. Vol. provine exclusiv din existenta materiala a marfii. utilitatea economica cuprinde (exprima) atat proprietatile corporale ale bunului. pp. Răspuns: Enache. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. provine din munca cheltuita pentru producerea marfii respective. Economie politică. B+D. 84 – 99. Mecu. doar activitatea depusa in procesul circulatiei si consumului. Economie politică. A. a. a. Constantin (coord. Bucuresti. utilitate economica au toate bunurile indiferent daca le-a produs sau nu consumatorul. Editura Fundatiei România de Mâine. Răspuns: Enache. Comportamentul consumatorului. D. B+E. produsul dintre utilitatea marginala si utilitatile individuale.). Capitolul 4. b. pp. 84 – 99.

Economie politică. C. a. Vol. ANS: E 55. o cheltuiala minima. A+B. Limite ale teoria utilitătii cardinale. Editura Fundatiei România de Mâine. c. este foarte greu de presupus ca un consumator poate cunoaste si masura toate caracteristicile utile ale bunurilor consumate.ro. Constantin. d. care au doze si utilitati diferite. Economie politică. Bucuresti. c. nu se mai foloseste ipoteza potrivit careia consumatorul este capabil sa masoare utilitatea tuturor unitatilor de bunuri consumate. Mecu. pp. Constantin (coord. mercantilista. Comportamentul consumatorului. a. la diverse cantitati dintr-un bun. I. Constantin. a. Vol. minimum de satisfactie (utilitate). Capitolul 4. marginalista. ANS: B ?? 56. Comportamentul consumatorului. ANS: A 54. fiziocrata.). D+E. d. maximum de satisfactie (utilitate). Constantin (coord. b. A+B+C. (2007). Răspuns: Enache. d. e. mentinerea constanta a utilitatii (satisfactiei). Când se realizează optimul consumatorului? Răspuns: Enache. Rata marginală de substitutie. Capitolul 4. Care scoală de gândire economică a fost preocupată de măsurarea utilitătii? Răspuns: Enache. Comportamentul consumatorului A. Comportamentul consumatorului. mentinerea obiceiurilor de consum anterioare. e. Răspuns: www. face abstractie de interdependenta dintre utilitatea diferitelor bunuri consumate. E. denumit indicator de satisfacere sau de utilitate. clasica. Mecu. Bucuresti. (2007). B. Mecu. I.). Constantin. I. c.). Capitolul 4. Editura FundaŃiei România de Mâine. C+D+E. Biblioteca virtuală. C+D.spiruharet. e. Editura FundaŃiei România de Mâine. pp. Capitolul 4. b. consumatorul utilizeaza simultan mai multe categorii (genuri) de bunuri economice. Bucuresti. Sinteze curs. Constantin (coord.e. D. Economie politică. ANS: B 57. A+D. . functia de utilitate asociaza un numar. b. contemporana. (2007). 84 – 99. 84 – 99. Vol.

pretul unui bun trebuie diminuat pentru a permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. E. b. A+E. utilitatea totala este maxima. 84 – 99. a. Constantin. A+D. Ce exprimă curba de indiferentă? Răspuns: Enache. Constantin. ramana acelasi. I. A. Comportamentul consumatorului. d. Editura Fundatiei România de Mâine. utilitatea marginala este nula. utilitatea marginala este minima. Constantin (coord. Vol. . c. e. Cum sunt utilitatea marginală si utilitatea totală în punctul de saturatie al consumului? Răspuns: Enache. Bucuresti. B. utilitatea totala sa fie constanta.pp. D. c. e. Bucuresti. unitatile suplimentare consumate dintr-un bun vor oferi din ce in ce mai putina satisfactie consumatorului. C+D. utilitatea marginala este maxima. Comportamentul consumatorului. Constantin (coord. Bucuresti. B+C. fie minim. utilitatea totala sa fie minima. ANS: C 60. fie maxim. b. e. a. a.). utilitatea totala sa fie nula. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). ANS: B 58. c. (2007). 84 – 99. Mecu. Ce precizează legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. Economie politică. utilitatea totala sa fie maxima. Capitolul 4. pretul unui bun trebuie sa cresca pentru a nu permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare din acesta. I.). Vol. Capitolul 4.). fie egal cu utilitatea totala. d. d. pp. Vol. utilitatea totala este descrescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintrun bun. Economie politică. c. b. b. I. utilitatea totala sa fie egala cu utilitatea marginala. pp. Editura Fundatiei România de Mâine. fie nul. 84 – 99. d. Mecu. Constantin. a. 84 – 99. utilitatea totala este nula. Constantin (coord. Comportamentul consumatorului. Economie politică. ANS: A 59. C. Mecu. pp. Capitolul 4. (2007). B.

Economie politică. ANS: A 63. Capitolul 4. e. a. Ce exprimă raportul dintre uzura capitalului fix si capitalul fix? Răspuns: Enache. Bucuresti. ANS: A 62. I. a. este inversul coeficientului marginal al capitalului. Vol. când utilitatea marginală a unui bun este pozitivă.). Comportamentul consumatorului. c. se exprima ca raport intre capitalul utilizat si productia obtinuta.e. Becker. pp. Combinarea factorilor de producŃie. (2007). Bucuresti.). Comportamentul producătorului. exprima raportul dintre sporul de productie si cresterea capitalului. Cine a formulat pentru prima dată legea utilitătii marginale descrescânde? Răspuns: Enache. Constantin. este constanta.). Cum este utilitatea totală resimtită de către un consumator prin mărirea cantitătii consumate din bunul . Răspuns: Enache. Comportamentul producătorului. c. Constantin (coord. I. M. a. G. c. Gossen. (2007). K. dar descrescătoare? Răspuns: Enache. pp. Bucuresti. b. Constantin. pp. Mecu. 100 – 130. reprezinta suplimentul productiei antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului. A. c. Constantin. Mecu. P. I. Constantin (coord. J. Samuelson. Vol. Engel. Mecu. coeficientul starii fizice sau al starii de utilitate a capitalului fix. ANS: D 64. 100 – 130. creste. b. (2007). 84 – 99. Keynes. d. Vol. Economie politică. e. coeficientul capitalului fix. este maxima. reprezinta inversul coeficientului mediu al capitalului. Economie politică. Productivitatea medie a capitalului. este egala cu zero. a. (2007). d. Capitolul 4. 84 – 99. d. pp. Comportamentul consumatorului. Capitolul 5. Editura Fundatiei România de Mâine. scade. d. utilitatea totala este crescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun. coeficientul uzurii capitalului. Constantin. b. Capitolul 5. H. e. Mecu. Editura Fundatiei România de Mâine. Bucuresti. Editura FundaŃiei România de Mâine. ANS: B 61. Constantin (coord. Combinarea factorilor de producŃie. Vol. . Editura Fundatiei România de Mâine.). coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalul fix. b. I. Constantin (coord. Economie politică.

recuperarea treptata a capitalului fix. d. (2007). b. Comportamentul producătorului. Bucuresti. Vol. Economie politică. Combinarea factorilor de producŃie.). uzura fizica. De cine depinde cota de amortizare? Răspuns: Enache. scaderea timpului liber. Economie politică. Capitolul 5. un consum de capital fix. Constantin. e. Bucuresti. Combinarea factorilor de producŃie. A+D. 100 – 130. ANS: B 65. a. d. Combinarea factorilor de producŃie. datorita amortizarii accelerate. deoarece se vor folosi utilaje mai performante. coeficientul uzurii capitalului. c. Constantin (coord. (2007). Constantin (coord. Răspuns: Enache. profituri mai mari. scaderea costului datorita aparitiei unor utilaje similare. 100 – 130. B. Mecu. C+E. Bucuresti. coeficientul capitalului tehnic. sporirea timpului liber. b. Comportamentul producătorului. Amortizarea capitalului fix – definire.). Mecu. (2007). Ce implică pentru proprietar uzura morală a capitalului fix? Răspuns: Enache. I. Comportamentul producătorului. Combinarea factorilor de producŃie. dar mai ieftine. o cheltuiala de productie. . e. Editura Fundatiei România de Mâine. D. ANS: B . Constantin. Editura FundaŃiei România de Mâine.). a. Economie politică. d. Editura Fundatiei România de Mâine. durata de functionare. e. E. Mecu. un venit de productie. veniturile realizate de firma. I. Mecu. Constantin. a.e. I. cresterea populatiei ocupate. Care este efectul sporirii productivitătii medii a muncii? Răspuns: Enache. 100 – 130. cresterea vanzarilor. (2007).68. b. cresterea duratei muncii. cheltuielile de productie.). a. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. I. Bucuresti. pp. b. A. C. ANS: C 67. deprecierea capitalului fix. Constantin. pp. pierderi sau costuri mai mari pentru ca sunt inlocuite utilajele mai vechi. Capitolul 5. Capitolul 5. 100 – 130. Economie politică. Vol. Vol. reducerea somajului. Constantin (coord. c. c. pp. ANS: D 66. costuri mai mici. pp. Comportamentul producătorului. Constantin (coord. Capitolul 5.

Mecu. ANS: B 70. c. Mecu. Capitolul 5. a altui factor. Constantin (coord. Comportamentul producătorului. productivitatea medie scade. Economie politică. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007).c. b. Bucuresti. ANS: B 71. c. Bucuresti. productivitatea medie si productia cresc. sporul de productie obtinut prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv. ANS: C 72. ceilalti fiind neschimbati. B+C. Combinarea factorilor de producŃie. Care sunt cauzele care conduc la producerea uzurii fizice a capitalului fix? Răspuns: Enache. sporul de productie obtinut prin reducerea cu o unitate a unui factor si cresterea. B. Vol. I. sporul productiei. d. Răspuns: Enache. e. Ce reprezintă productivitatea marginală a unui factor de productie? Răspuns: Enache. Constantin (coord. a. C. pp. d. I. mecanici. B+D. Economie politică. A+E. a. Comportamentul producătorului. Relatia productivitate medie – productivitate marginală – producŃie. productivitatea medie scade si productia creste. (2007). productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. 100 – 130. Vol.). d. Capitolul 5. ceilalti reducandu-si consumul cu o unitate. Capitolul 5. concurentei. A. A+C. (2007). e. d. Editura Fundatiei România de Mâine. Combinarea factorilor de productie. ANS: D 69. e. productivitatea medie scade si productia creste. 100 – 130. Bucuresti. iar productia nu se modifica. pp. A+D+E. tot cu o unitate. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de productie. b. utilizarii necorespunzatoare. E. progresului tehnic. Mecu. c. Constantin. C+D. a. Combinarea factorilor de producŃie. e. 100 – 130. B+D.). . Constantin (coord. Vol. daca toti factorii de productie raman neschimbati. b. Comportamentul producătorului. Editura Fundatiei România de Mâine. productivitatea medie si productia scad. Constantin. Economie politică. pp. I.). Factorii de dependentă ai nivelului si evolutiei productivitătii. actiunii factorilor naturali. Constantin. cercetarii stiintifice. A+B. D.

a. RAS. Productivitatea marginală a muncii (WmL) reprezintă suplimentul de producŃie (YQ) obtinut ca urmare a utilizării unei cantităti suplimentare de muncă (YL). Constantin (coord. Economie politică. I. Combinarea factorilor de producŃie. Bucuresti. respectiv. Bucuresti. . conditiile naturale. (2007). RAS. 100 – 130. Economie politică. 75. Editura FundaŃiei România de Mâine. calitatea factorilor de productie utilizati.). B+C+D. eficienta muncii este identificată cu productivitatea muncii. Productivitatea muncii se poate determina ca o mărime medie si. Mecu. 100 – 130.Răspuns: Enache. Bucuresti. pp. Constantin. Constantin. (2007). pp. Vol. Determinarea productivitătii medii a muncii. E. d. b. Mecu. WL = L/Q 74. Vol. intr-o perioadă de timp. A+B+C. Economie politică. ? 76. e. Capitolul 5. Mecu. pp. Constantin. Economie politică. D. I. 100 – 130. WL = Q/L. Comportamentul producătorului. C. Determinarea amortizării. I. Capitolul 5. Constantin. (2007). A. Răspuns: Enache. Editura FundaŃiei România de Mâine.). Mecu. pp. Comportamentul producătorului. Combinarea factorilor de producŃie. Combinarea factorilor de producŃie. Comportamentul producătorului. Ea se exprimă prin relatia: WmL = YQ/YL sau ca derivata partială a funcŃiei de productie in raport cu factorul muncă: WmL = dQ/dL. calitatea produselor pe piata. Productivitatea muncii exprimă eficienta cu care este consumată munca. ca productivitate marginală. c. Ea poate fi inteleasă si ca fortă productivă a muncii. Capitolul 5. RAS. B+C+D+E. Capitolul 5. nivelul pretului bunurilor fabricate. A+C+D. B. adică sub forma capacitătii (posibilitătii) fortei de muncă de a crea. Constantin (coord. (2007). Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. Determinarea productivitătii marginale a muncii. cantitatea factorilor de productie utilizati.). Comportamentul producătorului. Constantin (coord. Constantin (coord. Bucuresti. Determinarea indicelui productivitătii medii a muncii.). Răspuns: Enache. De obicei. Combinarea factorilor de producŃie. 100 – 130. un anumit volum de bunuri si de a presta anumite servicii. ANS: C 73. I. Editura Fundatiei România de Mâine. C+D+E. Raportul dintre productie (Q) si factorul muncă (L) sau dintre muncă si productie măsoară productivitatea medie a muncii (WL). in conditiile in care ceilalti factori sunt presupusi constanti. Vol. Răspuns: Enache.

cheltuielile de intretinere. costul total creste in aceeasi măsură in care sporeste costul variabil. sunt independente de volumul productiei obtinute: amortizarea capitalului fix.spiruharet. intreprinderea le suportă independent de evolutia productiei. Constantin. Capitolul 6. Costul de producŃie. ? . Sinteze curs. Răspuns: www. costul fix. Răspuns: www. Costul de productie. Capitolul 6. ? 80. nu afectează variatia costului global total si nici costul marginal. Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei . Costul de productie. RAS. Capitolul 6.ro. Biblioteca virtuală. Deosebirea dintre ele constă in aceea că in timp ce costul variabil porneste. Economie politică. Costul total (CT) reprezintă suma costurilor fix si variabil. Vol. Sinteze curs. Costul fix (CF) reflectă acele cheltuieli ale intreprinderii care. cand volumul productiei sporeste. 79.Răspuns: Enache. pe termen scurt. Răspuns: www. incălzit. Biblioteca virtuală.ro. cresterile costului total si ale costului variabil. Sinteze curs.ro. Constantin (coord. Costul total mediu si factorii săi de influentă. Biblioteca virtuală. Mărimea costului total. Astfel. Combinarea factorilor de producŃie. nivelul preturilor de procurare a factorilor de productie. Capitolul 6.ro. Costul de productie. Bucuresti. Costul fix – componentă. ? 81.spiruharet. este determinată de: consumul tehnologic de factori de productie. salariile personalului administrativ. RelaŃia cost marginal – cost variabil mediu – productie. Relatiile de dependentă dintre costul variabil si productie. costul total porneste de la nivelul costului fix. RAS. CT = CF + CV .spiruharet. RAS. Mecu. RAS. volumul productiei. la un moment dat. Biblioteca virtuală. pe termen scurt.cresterea. care nu este afectat de productia zero. Cand volumul productiei se schimbă. pp. ? 77. Sinteze curs. insă. in mod necesar. RAS. . 100 – 130. el fiind o functie crescătoare a capacitătii de productie. descresterea sau chiar nivelul zero. dobanzi etc. Capitolul 5.spiruharet. variatia costului total este determinată numai de evoluŃia costului variabil. Editura Fundatiei România de Mâine.spiruharet. costul fix devine variabil. (2007). chirii. Răspuns: www. Sinteze curs. Costul de producŃie. Comportamentul producătorului. de la zero dacă productia este zero. Capitolul 6. sunt egale. RAS. Costul marginal. Pe termen lung. Costul total mai poate fi determinat: ca produs intre costul total mediu (CTM) si producŃie (Q): CT CTM ⋅Q sau ca produs intre productie (Q) si costul marginal (Cmg) cand acesta din urmă este egal cu costul total mediu: CT Q⋅Cmg cand Cmg CTM . Răspuns: www.ro. pe termen scurt.). 78. iluminat. I. Pe termen scurt. care se poate modifica datorită investitiilor. Biblioteca virtuală.

Economie politică. acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. Sinteze curs. Capitolul 8. e. Constantin. Bucuresti. (2007). e. in ceea ce priveste productia agricola. 167 – a. Salariul real.spiruharet. I.spiruharet. Bucuresti. pp. 167 – a. Economie politică. I. Mecu. statul va trebui sa acopere pierderile inregistrate de producatorii agricoli prin garantarea pretului. Concurenta si formarea preturilor. Biblioteca virtuală.spiruharet. Costul de productie. Constantin.). Răspuns: Enache. ? 83. societatea de holding si societatea de participare. Constantin (coord. Vol. c. Definirea duopolului bilateral. b. RAS. aparitia de suprastocuri. Răspuns: Enache. un neajuns al pretului garantat de stat este acela ca in situatiile inregistrarii unor supraproductii. Factori de dependentă ai dinamicii costului total mediu pe termen scurt. Concurenta si formarea preturilor. Editura Fundatiei România de Mâine. Răspuns: www. Capitolul 6. Bucuresti. ? 84. Costul de productie. 167 – RAS. Concurenta si formarea preturilor. Capitolul 7. un neajuns al preturilor garantate este. Biblioteca virtuală. ANS: C 86. trustul si holdingul. Capitolul 7. Productivitatea capitalului – factori de dependentă Răspuns: www. in detrimentul altora. favorizarea anumitor producatori dintr-o ramura.82.ro. (2007). RAS. I.). explicite.ro. d. Răspuns: www.). in ceea ce priveste veniturile agricultorilor. (2007). Mecu. Sinteze curs. Editura Fundatiei România de Mâine. Economie politică. Constantin. intelegeri secrete si trusturi. Biblioteca virtuală. . pp. pp. Mecu. antrenate de investitiile consistente facute de agricultori.ro. ANS: D 87. c. care vor fi mai mari decat pretul de piata datorat excesului de oferta. Care este consecinta nedorită a pretului garantat de stat? Răspuns: Enache. Vol. in vederea sporirii productiei si a veniturilor viitoare. un neajuns al preturilor garantate este acela ca nu se pot aplica decat in agricultura. Vol. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal. Oligopolurile concertate. Capitolul 6. trustul si cartelul. Sinteze curs. Constantin (coord. ? 85. Capitolul 7. Editura Fundatiei România de Mâine. Remunerarea factorilor de productie a. Constantin (coord. b. exprese. d.

b. cererea si oferta de capital.spiruharet. depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice. Biblioteca virtuală. Capitolul 8.spiruharet. excluzand elevii. c. viteza de rotatie a capitalului. Sinteze curs.E 89. b. ANS: B 90. persoanele ce au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica. d. Remunerarea factorilor de productie a. acea parte a populatiei apte de munca si care desfasoara activitati profesionale. precum si varsta legala pentru angajare. marimea si evolutia rentei se afla intr-un raport invers proportional cu pretul pamantului. este o marime dinamica.B. tinerii. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca. e. tinerii care satisfac stagiul militar. Biblioteca virtuală.spiruharet. pretul de vanzare si costul. ANS: A. d. Factorii cu influentă directă si indirectă asupra mărimii pretului pământului. c. Răspuns: www. elevii. rata dobanzii bancare. d.ro. e.ro. Răspuns: www. studentii. Remunerarea factorilor de producŃie a. Răspuns: www. b. Capitolul 8. Remunerarea factorilor de productie . nu doresc angajarea pe un loc de munca. volumul. Sinteze curs. persoanele care cauta un loc de munca.ro. Biblioteca virtuală. c. c. structura si calitatea produselor concurente. Capitolul 8. Biblioteca virtuală. randamentul factorilor. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut. scaderea preturilor terenurilor ca urmare a amplificarii fenomenului inflationist din ultimele decenii. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si este direct proportional cu dinamica preturilor. d. e.b. Sinteze curs. nivelul productivitatii muncii. Factori care influentează salariul privit ca venit. care influenteaza volumul rezultatelor. variind in functie de pretul factorului munca. ANS: B 91. populatia ocupata in diferite activitati profesionale. Capitolul 8. Răspuns: www. marimea si evolutia rentei. persoanele care din diferite motive.ro. Sinteze curs. studentii. e.D. care satisfac stagiul militar. ANS: B 88. Populatia activă. Remunerarea factorilor de productie a.spiruharet. care influenteaza volumul rezultatelor. care se afla in raport invers proportional cu pretul pamantului. Factorii de care depinde masa profitului. precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca.

depinde de marimea productiei. reducerea timpului liber si cresterea. Capitolul 8. Capitolul 9.ro.a. variind in functie de factorii ce au fost evidentiati. la un nivel dat al preturilor.spiruharet. Care sunt componentele pietei muncii? Răspuns: www. b. b. ANS: D 93. gradul de organizare a sindicatelor. este in relatie direct proportionala cu marimea salariului nominal si este invers proportional cu dinamica preturilor. cresterea timpului liber in defavoarea timpului destinat muncii. variind in functie de pretul factorului munca. Biblioteca virtuală. c. Biblioteca virtuală. este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au dedus impozitul si alte retineri prevazute de lege (de exemplu. Sinteze curs. ANS: D 92.ro. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare. substituirea unei parti a timpului de munca prin timp liber. d. e. Răspuns: www. b. exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal. Capitolul 8. Remunerarea factorilor de productie a. . incat sa-l stimuleze pe salariat in munca. În ce constă efectul de substitutie? Răspuns: www. aspiratiilor fiecarui salariat.ro. care-i asigura un standard de viata relativ ridicat. PiaŃa muncii A. raportul dintre productivitatea muncii si salariul real. pentru fondul de somaj). Răspuns: www. a timpului destinat muncii. Remunerarea factorilor de productie a. Biblioteca virtuală. e. c. Salariul real. care-i asigura lucratorului venituri mai mari. e. c. Sinteze curs. cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor.spiruharet. c.ro. statul. d. e. Capitolul 8. Remunerarea factorilor de producŃie a. este o marime dinamica. Sinteze curs. Salariul nominal brut. b. intr-o anumita perioada. d.spiruharet. Sinteze curs. ANS: D 94. reprezinta salariul nominal in care este inclus impozitul. raportul dintre cererea si oferta fortei de munca.spiruharet. corespunzatoare. cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata. Biblioteca virtuală. satisfacerea nevoilor. reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau presteaza munca. ANS: E 95. d. care are rolul de a conduce procesul de formare profesionala. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si direct proportional cu dinamica preturilor. este o marime dinamica. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut.

e. D+E ANS: E 96. D+E. A+D. C. D. sectorul zonal.ro. Răspuns: www. Factorii care influentează evolutia si dezvoltarea pietei internationale a muncii. sectorul local. d. a. B. A+C+D ANS: A 97. B. c. e. D+E. E. d. E. . c. A+E. e. restructurarea fiecarei ramuri a economiei nationale. A+B. ANS: C 98. cresterea produsului intern brut.B. a. C+D. Răspuns: www. gradul de dezvoltare economica a statelor. Capitolul 9. Factorii care îsi pun amprenta asupra evolutiei si dezvoltării pietei interne a muncii. a. c. conditiile de salarizare si de trai diferite. b. C. cresterea produsului intern brut. C+D+E. a. cresterea productivitatii muncii. Sinteze curs.spiruharet. C. C.ro. sectorul primar. gradul de dezvoltare a statelor lumii. sistemul de invatamant. D. ofertantii sau vanzatorii. B+D+E. d.ro. B+E. Biblioteca virtuală. Capitolul 9. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. sistemul legislativ cu rolul de a reglementa relatiile de munca. PiaŃa muncii A. b. migratia internationala a fortei de munca. A+B+C. cumparatorii (societatile comerciale si unitatile social culturale si administrative). sectorul secundar.spiruharet.spiruharet. b. c. B. C+D. PiaŃa muncii A. Răspuns: www. Capitolul 9. E. A+C+D. A+B+C. cresterea productivitatii muncii. d. C+D+E. care are rolul de a pregati forta de munca. sectorul international. Sinteze curs. Teoria segmentării pietei muncii. D. B+C+D. D. b. migratia internationala a capitalului. A+B+C. PiaŃa muncii A. E. A+B. Biblioteca virtuală.

E. Sinteze curs. d. c. E. B.spiruharet. piata muncii are o sfera de cuprindere limitata. Capitolul 9. specializare.ro. c. interconditionandu-se cu ocuparea fortei de munca. Biblioteca virtuală. Capitolul 9. b. E. criza locurilor de munca pe fondul crizei economice. e. B. are o sfera de cuprindere egala cu cererea de forta de munca. Biblioteca virtuală. D+E. B+C. Care sunt particularitătile prin care se caracterizează oferta de fortă de muncă? Răspuns: www. Sinteze curs. reglementeaza relatiile sociale de productie dintre salariati. B. e. nivel de pregatire profesionala. PiaŃa muncii A. C+D+E. C+D+E. are o sfera de cuprindere mai mica decat cererea.ro. restructurarea ocuparii este specifica austeritatii si nevoii de contracarare a recesiunii si inflatiei. ANS: B 99. a. ANS: B 101. Capitolul 9. A+B. stabileste conditiile de deplasare pe plan international a fortei de munca. depinde de timpul in care se realizeaza. a. C. Biblioteca virtuală. Capitolul 9. C. depinde de conditiile si mediul in care se desfasoara activitatea. are rol de legislator. sex. d. Care sunt disfunctionalitătile pietei muncii din România? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. PiaŃa muncii A. C+D+E. D.e.spiruharet. e. A+C+D. ANS: D 100. Piata muncii A. piata muncii eate strict reglementata in toate structurile sale. D.spiruharet. De ce este considerată oportună interventia statului pe piata muncii? Răspuns: www. oferta pe piata muncii este mai mica in raport cu cererea. starea de sanatate. B+C. Sinteze curs. Care sunt trăsăturile care caracterizează starea pietei muncii din România? Răspuns: www. A+C+D. c. D+E. A+B+C. PiaŃa muncii A. initiaza dialogul tripartit guvern-patronat-sindicate. a. B+C+D.ro. C.spiruharet. A+B+C. ANS: A 102. statul nu intervine si nu poate interveni pe piata muncii.ro. A+E. . b. b. Sinteze curs. B+C. d. depinde de varsta. stabileste marimea salariilor din fiecare societate comerciala. D+E. D. B. resursele de munca au cunoscut evolutii divergente.

e. Răspuns: www. marimea si dinamica profitului. ANS: E 105. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. d. Biblioteca virtuală. riscul pentru cei ce acorda capitalul de imprumut. ANS: E 106. cererea pe piata muncii este mai mare decat oferta de forta de munca. a. B. a gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de scolarizare. cererea si oferta de capital de imprumut. ANS: B 103. b. PiaŃa monetară si echilibrul monetar . efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare ale societatilor comerciale. A+B+C. e. Sinteze curs. inflatia. c. D+E. D. b. A+E. Capitolul 10. Care sunt operatiunile pasive efectuate de bănci? Răspuns: www.spiruharet. Biblioteca virtuală. initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni. B+E. Capitolul 10. Factorii care actionează asupra nivelului dobânzii si a ratei dobânzii. Biblioteca virtuală.B. rata profitului. Capitolul 10. c.spiruharet. E. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. ANS: A. Biblioteca virtuală. b. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. b. D+E. cresterea.C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. e. C+D+E. D. d. A+B+C. motivul prudentei. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a.spiruharet.ro. c. C+D+E. E. Care sunt operatiunile active efectuate de bănci? Răspuns: www. Sinteze curs. c. d. Sinteze curs. Care sunt motivatiile cererii agregate de monedă? Răspuns: www. an de an. motivul precautiei. durata creditului.D 104.ro. conducerea operatiunilor de casa ale agentilor economici care solicita acest lucru. C. Sinteze curs. motivul speculatiei. rata dobanzii. Capitolul 10. B+D. A+C+D. cererea pe piata muncii este egala cu oferta de forta de munca. a.spiruharet.ro. d. e.ro. persoanelor fizice si juridice.C.

Biblioteca virtuală.ro. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. bancile de afaceri. colectarea primelor de asigurare. bancile de afaceri.ro. ANS: B 109. Al cui este atributul emisiunii de monedă si al punerii ei în circulatie sub forma biletelor de bancă si monedei metalice? Răspuns: www. crearea de putere de cumparare aditionala. e. Sinteze curs. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. E. atragerea si formarea de depozite banesti de la persoanele fizice si juridice. Casa de Economii si Consemnatiuni. Capitolul 10. bancilor comerciale. societatilor de asigurari. c. bancile ipotecare. bancile ipotecare. c. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Biblioteca virtuală. operatiuni cu aur. d. b. d. c. Sinteze curs. e.ro. . b. ANS: B 110. d. a. ANS: D 107. B. efectuarea de operatiuni cu titluri de valoare. Biblioteca virtuală. plata despagubirilor in cazul producerii unui eveniment nedorit. c.A. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Capitolul 10. e. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie. Sinteze curs.spiruharet. bancile de depozit propriu-zise.spiruharet. trezoreriei statului. D+E. Banc Post. primirea spre pastrare a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici nonfinanciari. efectuarea de plati la ordinul deponentilor. C. ANS: D 108.spiruharet. b. Care bănci au în obiectul lor de activitate si emiterea de actiuni si obligatiuni? Răspuns: www. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a.spiruharet. Bancii Nationale. b. d. A+E. Capitolul 10.ro. Capitolul 10. C+D+E. restrictionarea creditului. c. bancile de depozit propriu-zise. Care este obiectul de activitate al băncilor comerciale? Răspuns: www. Care dintre bănci dispun de capitaluri proprii importante în raport cu sumele atrase de la deponenti? Răspuns: www. D. A+B+C. B+C. Casei de Economii si Consemnatiuni. b.

spiruharet.ro. operatiuni cu aur si valuta. ANS: B 111. c. D+E. Capitolul 10. detine o comandă generală asupra resurselor comunitătii . asigura un excedent al balantei de plati externe. e. C. b. d. emisiunea de moneda sub forma de bancnote si moneda metalica. A+B+C. Functiile băncilor si institutiilor financiare. serveste la plata salariilor. durabilitatea. B. a. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. b.ro. Casa de Economii si Consemnatiuni. Care sunt atributele monedei? Răspuns: www. Ce fel de putere se exercită atunci când posesorul de bani. c. Care sunt operatiunile specifice unor societăti de asigurare? Răspuns: www. Banc Post. ANS: E 112. d. C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. acordarea de credite pe termen lung solicitantilor. instrument de apreciere a fortei economice a unei tari. A+D+E. C+D+E. asigurarea echilibrului dintre incasarile si platile fiecarui agent economic. proportional cu cantitatea de monedă pe care o are. D. Sinteze curs. creeaza putere de cumparare aditionala pe care o imprumuta agentilor economici. B. Capitolul 10. E. asigura un buget al tarii echilibrat.ro. Biblioteca virtuală. D.d. stabilitatea. D. Biblioteca virtuală. B. b. d. c. Răspuns: www. A+D+E. C+D. E. A+E. ANS: D 114. masura a activitatii economice. C+D+E.spiruharet. Piata monetară si echilibrul monetar A. a. plata despagubirilor. e.spiruharet. Biblioteca virtuală. C+D. C+D+E. Sinteze curs. a. ANS: D 113. e. e. C+D. impozitelor etc. E. colectarea primelor de asigurare. A+B+C. Sinteze curs. A+B+C. Capitolul 10. B+D. regleaza cantitatea de moneda din economie (regleaza masa monetara). C. A+B.

C. Capitolul 10.ro. economii pe librete bancare.ro. actiuni. se pot schimba oricand in alte monede. a. d. Sinteze curs. actiuni.ro. Sinteze curs. se pot depozita foarte usor. obligatiuni. Capitolul 10. D. se gasesc permanent asupra oamenilor. c.spiruharet. ANS: E 118. conturi deschise la banca. Răspuns: www. c. Sinteze curs. De cine sunt reprezentate disponibilitătile monetare propriu-zise într-o economie? Răspuns: www. obligatiuni. C. B. putere fizica. e. b. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. b. d. A+D. pot fi folositi la plata salariilor. e.spiruharet.monetare? Răspuns: www. Sinteze curs. ANS: E 115. Sinteze curs. putere economica. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. d. A+B+D. Capitolul 10. b.ro. Capitolul 10. putere militara. A+D+E. Biblioteca virtuală. B+C. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. d.spiruharet. bilete de banca. Biblioteca virtuală. putere juridica. bilete de banca. e. cecuri la purtator. c. Sub ce formă se regăseste în economie moneda manuală sau în numerar? Răspuns: www. ANS: E 116. De ce spunem că banii constituie o putere de cumpărare usor transferabilă? Răspuns: www. b.spiruharet. ANS: D 117. B. putere sociala.ro. E. D+E.spiruharet. se pot transforma oricand in alte bunuri. . PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. actiuni. e. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Capitolul 10. obligatiuni. efectele de comert negociabile. Disponibilitătile semimonetare – instrumente. c. cecuri la purtator. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Biblioteca virtuală.

PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. A+C. B+D. Biblioteca virtuală. b. la nivelul fiecarui judet. Capitolul 10. nu fac parte din nici un agregat monetar. Sinteze curs. B. c. A+B+C+D. E. doar in cadrul Bancii Nationale. b. bilete de banca. c. C.spiruharet. E. Sinteze curs. A+B+C. la nivel national. d.ro. Capitolul 10. B. A+B+C. ANS: D 119. A+D. C+D+E. a celui de-al doilea agregat monetar. D. D+E. conturi deschise la banca. C+D+E. d. prin vanzarea de valuta aflata in depozitele proprii. in cadrul Caselor de Economii si Consemnatiuni.ro. a celui de-al treilea agregat monetar. e.spiruharet. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. D. obligatiuni) sunt o componentă a cărui agregat monetar? Răspuns: www. la nivelul fiecarui judet. c. in cadrul tuturor bancilor. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. Titlurile de valoare emise de agentii economici nonbancari (actiuni. C+D. e. in cadrul sucursalelor Bancii Nationale. Cum îsi poate obtine resursele bănesti necesare o bancă comercială oarecare. a.D. b. la nivel national. prin intermedierea vanzarii de actiuni si obligatiuni. Biblioteca virtuală. d. prin cumpararea de valuta de pe piata. b. E. ANS: D 120. d. A+B. prin obtinerea de credite pe termen scurt de la o alta societate bancara sau institutie de credit. . ANS: B 121.spiruharet. c. C+D.ro. prin obtinerea unui imprumut de la Banca Nationala pe un termen foarte scurt. în situaŃia înregistrării unei pozitii net debitoare? Răspuns: www. a. Sinteze curs. C+D. e. Cum este organizată în România Casa de compensatii interbancare? Răspuns: www. Capitolul 10. C. a celui de-al patrulea agregat monetar. E. in cadrul sucursalelor tuturor bancilor din tara. Biblioteca virtuală. a. a primului agregat monetar. la nivelul fiecarui judet.

PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Răspuns: www. Capitolul 10. c. Piata monetară si echilibrul monetar A. E. ANS: B 124. Sinteze curs. ANS: C 125. a. dobanda care se pierde ca urmare a nedepunerii banilor la banca. Capitolul 10. cu exceptia sarbatorilor legale. b. C+D. C. Biblioteca virtuală.e. B.ro. b. mare. cererea de de bani pentru nevoi speculative este mare. ANS: C 122. d. Corelatiile reale care apar pe piata monetară.spiruharet. termenele de acordare a creditelor interbancare sunt lungi. mic. D. nu exista cerere de bani pentru nevoi speculative. bunuri ce se pot cumpara cu bani lichizi. dobanda utilizata este fixa. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A.ro. B+E.spiruharet. B.ro. D+E. mare. venitul. B. mare. d. operatiunile de negociere se desfasoara zilnic. Capitolul 10. Capitolul 10. creditele se acorda pe baza de garantii materiale. d. A+B+C. Sinteze curs. e. . Răspuns: www. E. Ce reprezintă costul detinerii de bani lichizi? Răspuns: www. costul bunurilor ce se pot cumpara cu bani lichizi. A+C+E. e. E. D+E. e.spiruharet. D. Factorii fundamentali care influentează cererea de monedă. Biblioteca virtuală. B+C+D. A+B. între costul detinerii de bani lichizi si cererea de bani pentru nevoi speculative. ANS: C 123. A+D+E. Piata monetară si echilibrul monetar A. cererea de bani pentru nevoi speculative este mica. inflatia. c. Sinteze curs.ro. a. C+D+E. Biblioteca virtuală. participantii la aceasta piata sunt bancile. c. cererea de bani pentru nevoi speculative se va micsora. dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca. banii la care se renunta (printr-o eventuala cumparare) prin depunerea banilor la banca. mic. Care sunt trăsăturile pietei monetare? Răspuns: www. cererea de bani pentru nevoi speculative se va mari. C. D. rata dobanzii.spiruharet. b. C. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. costul.

daca rata dobanzii creste. c. a.ro. se micsoreaza si cererea de bani lichizi. D+E.spiruharet.ro. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. retrageri de sume banesti). A+B. B. a. A+C. daca rata dobanzi creste. plati. Biblioteca virtuală. pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la suma lichida economica. d. pretul platit de creditor debitorului pentru renuntarea la suma lichida economica. E. creste si cererea de bani lichizi.E. b. Sinteze curs. b. comportamentul micilor intreprinderi. Răspuns: www. creste cererea de bani lichizi. B. somajul. d. C. ANS: E 126.ro. e. scade si cererea de bani lichizi. Sinteze curs. c.spiruharet. cantitatea de valuta existenta in economie. nu se produc modificari in cererea de bani lichizi. Sinteze curs. comportamentul Bancii de emisiune. d. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. daca rata dobanzii creste sau scade. d. B+C. Piata monetară si echilibrul monetar A. Capitolul 10. C+D. comertul exterior al tarii. Biblioteca virtuală. b. depuneri.spiruharet. e. Biblioteca virtuală. C. C+D. Răspuns: www. Biblioteca virtuală. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Capitolul 10. ANS: A 127.spiruharet. E. daca rata dobanzii scade. D. daca rata dobanzii scade. Factori cu care cererea de monedă se află în raport direct proportional. Sinteze curs. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati valutare. Rata dobânzii. c. dorinta oamenilor de a economisi bani prin sistemul bancar. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati dintr-un anumit bun. comportamentul populatiei (incasari. D. Capitolul 10. e. ANS: B 129. b. . A+B+C+D. dobanda primita pentru o suma de bani depusa la banca. viteza de rotatie a banilor.ro. Capitolul 10. Care sunt corelatiile corecte dintre evolutia ratei dobânzii si a cererii de monedă (bani lichizi)? Răspuns: www. c. ANS: D 128. e. volumul total al salariilor. Răspuns: www. volumul total al schimburilor. D. A+D+E. Factorii care conditionează oferta de monedă.

ro. Piata monetară si echilibrulnmonetar a. marimea masei monetare ramane constanta. A+C. A+D. Biblioteca virtuală. cumpararea devizelor straine obtinute de agentii economici in urma exporturilor de marfuri. E.spiruharet. ANS: B 132. B+D+E. C. Sinteze curs. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma scripturala. b. Sinteze curs. d. b. vanzarea devizelor straine persoanelor fizice rezidente. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. a. c. Cu ce echivalează rambursarea datoriilor de către bănci? Răspuns: www. C. Biblioteca virtuală.spiruharet. b. ANS: D 131. Piata monetară si echilibrul monetar A. a. B. În ce se materializează rezerva de bani a băncilor? . B+C. A+B. necesarul de moneda al intreprinderii. d. e. A+C. a. D. o crestere a masei monetare sub forma scripturala. o mentinere a marimii masei monetare in numerar. Capitolul 10. d. creste masa monetara aflata in circulatie sub forma de numerar. e. o mentinere a marimii masei monetare sub forma scripturala. d. se reduce oferta de moneda nationala. C+D+E.spiruharet.ro. Care sunt căile de realizare a ofertei de monedă în numerar a Băncii de emisiune? Răspuns: www. Capitolul 10. E. c. A+B+C. Capitolul 10. Atunci când Banca Natională a României vinde devize străine agentilor economici si populatiei care este influenta acestui fapt asupra masei monetare? Răspuns: www. e. Sinteze curs. ANS: E 133. A+C. vanzarea devizelor straine agentilor economici care fac importuri. b. vanzarea devizelor straine persoanelor nerezidente. o sporire a masei monetare in numerar. D+E. acoperirea unei parti a deficitului bugetar. ANS: C 130. B.E. c. A+C+E. D+E.ro. o scadere a masei monetare. E. D. c. A+B. e. A+C+D. o parte a masei monetare iese din circulatie. Biblioteca virtuală.

numerarul aflat in casele de bani ale bancilor. Capitolul 10. Capitolul 10. d.ro. a. ANS: C 134.spiruharet. ANS: A . mentine constanta masa monetara din economie. reduce masa creditului bancar. contracta noi credite. d. b. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. stocul de aur aflat in depozitele bancilor comerciale.ro. Implicatiile reducerii cotelor obligatorii de rezervă. E. A+B+C+E. Sinteze curs. c. Biblioteca virtuală. creditele acordate agentilor economici. e. 0 < M3 < 1.Răspuns: www. Răspuns: www. d. C. Comportamentul Băncii Nationale (M3) ca factor important al ofertei de monedă. M3 = 1. comercializa titluri de valoare.ro.spiruharet. Determinarea mărimii sale. D. C. Biblioteca virtuală. e. B+C. b. face fata platilor in numerar catre clienti. vinde valuta. A+D. Răspuns: www. 0 < M3 < 2. ANS: C 135. d. D. datoriile pe care le au bancile la Banca Nationala.spiruharet. sporeste masa creditului bancar. Piata monetară si echilibrul monetar a. Pentru ce este necesară existenta rezervelor de numerar la bănci? Răspuns: www. Capitolul 10. reduce masa monetara din economie. b.ro.spiruharet. b. M3 > 0. e. C+D. sporeste masa monetara din economie. M3 = 0. depunerile facute de banci in conturile lor deschise la Banca de emisiune. Sinteze curs. A+C. ANS: C 136. Capitolul 10. E. E. c. B. Piata monetară si echilibrul monetar A. B+D. A+E. Sinteze curs. c. e. Piata monetară si echilibrul monetar a. a. B+C+D. cumpara valuta. B. B+E. c. Biblioteca virtuală. Piata monetară si echilibrul monetar A.

Răspuns: www. reescontul. procesul de reducere a masei monetare sub forma numerarului. a. D+E. Sinteze curs. B. E. B+D+E. asigurarea echilibrului balantei de plati externe. B+C. procesul de crestere a masei monetare sub forma numerarului. d. B+C. Răspuns: www. c. scontul. Instrumentele utilizate de Banca Natională pentru refinantarea băncilor comerciale. Capitolul 10. urmarirea si asigurarea echilibrului bugetului de stat. mentinerea unui anumit nivel al ratei dobanzii. D+E. c. ANS: A 140. manevrarea taxei reescontului. sporirea vanzarilor de titluri de valoare pe piata financiara primara. linia de credit. C.spiruharet. D. Răspuns: www. creditul pe termen mediu acordat de Banca Nationala celorlalte banci.137. b. Sinteze curs. Piata monetară si echilibrul monetar A. e. e. d. B. b. Capitolul 10. b.ro. e. C. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. politica preturilor administrative. E. ANS: D 138. E. ANS: C 139. C.ro. Capitolul 10. politica cheltuielior publice. .spiruharet. C+D+E. sporirea rezervelor in aur ale Bancii Nationale. Obiectivele politicii monetare. d. a. B. A+B+D. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. PiaŃa monetară si echilibrul monetar a. Sinteze curs. manevrarea taxei scontului. a. A+C. Capitolul 10. D. b.ro. Principalele instrumente (pârghii) utilizate în politica monetară. politica cotelor obligatorii de rezerva. A+E. A+B.spiruharet.spiruharet. Biblioteca virtuală. Biblioteca virtuală. C+D. creditul pe termen scurt acordat de Banca Nationala celorlalte banci. A+B+C. D. Ce reprezintă procesul de refinantare a societătilor bancare? Răspuns: www. PiaŃa monetară si echilibrul monetar A. creditul public. creditul de licitatie. creditul pe termen lung acordat de Banca Nationala celorlalte banci.ro. c. Biblioteca virtuală.

Capitolul 10.spiruharet. A+D.ro. sporeste volumul creditului din economia nationala. Sinteze curs. C+D+E. operatiunea de cumpararea de devize de catre bancile comerciale. A+D+E. Biblioteca virtuală. e. Determinarea mărimii cererii de monedă în economie. Sinteze curs. Biblioteca virtuală. Piata monetară si echilibrul monetar . C+E. C. Sinteze curs. d. Răspuns: www. ? 145. Sinteze curs. scade dobanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. Capitolul 10. e. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre Banca Nationala de la bancile comerciale. Răspuns: www. E. Determinarea multiplicatorului monetar (Mm) si al volumul noilor depozite la vedere (D). ANS: E 141.ro.spiruharet. A+D.ro.spiruharet.spiruharet. Determinarea volumului total al schimburilor ce se pot derula cu masa monetară existentă. Capitolul 10. Biblioteca virtuală. Piata monetară si echilibrul monetar RAS. Care sunt efectele cresterii taxei de reescont? Răspuns: www. Răspuns: www.ro. Piata monetară si echilibrul monetar A. Biblioteca virtuală. Răspuns: www.ro.? 146. c. ANS: D 142. B+C. creste dobanda perceputa de bancile cornerciale debitorilor acestora. A+E. a. Capitolul 10. b. Ce reprezintă reescontul? Răspuns: www. se mentine constanta dabanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora. B+D.c. se mentine constant volumul creditului din economia nationala. Capitolul 10. Sinteze curs. Piata monetară si echilibrul monetar a. e.ro. Sinteze curs. c. Biblioteca virtuală. operatiunea de vanzare a portofoliilor de efecte de comert detinute de bancile comerciale Bancii Nationale. Determinarea vitezei de rotatie a monedei. d. operatiunea de vanzare de devize de catre Banca Nationala. Biblioteca virtuală. Capitolul 10. D.spiruharet. B. Piata monetară si echilibrul monetar RAS.spiruharet. b. d. de cumparare a portofoliilor de efecte de comert de catre bancile comerciale de la Banca Nationala. ANS: A 143. Piata monetară si echilibrul monetar RAS.? 144.

d. c. Răspuns: www.000 u.. Sinteze curs.ro. Capitolul 11.m. e.m.spiruharet. b.spiruharet. ANS: C 149.ro. ordinare si dematerializate. sfera pietei de munca. c. Biblioteca virtuală.m. Biblioteca virtuală.000. sfera productiei..ro. b. Care sunt căile de acoperire a nevoii de capital suplimentar la o societate comercială. economii la salarii prin disponibilizarea unei parti a fortei de munca. Clasificarea obligatiunilor după forma de emisiune. la purtator. Cum pot fi clasificate actiunile după modul de identificare a proprietarului? Răspuns: www. Sinteze curs. c. Biblioteca virtuală. privilegiate si ordinare. Capitolul 11. sfera pietei valutare.000. 20. b. cumpararea de valuta. Piata capitalului a. Sinteze curs. Capitolul 11. b. vanzarea unor elemente ale capitalului tehnic. Răspuns: www. nominative.ro.000 u. cu dividend fix.000 u. PiaŃa capitalului a.spiruharet. e. sfera pietei de capital.. dematerializate. c... 60.spiruharet. e. e. cu dobanda. Biblioteca virtuală. privilegiate. d. ANS: C 151.000 u. ANS: D 150. materializate.spiruharet. e. 40. majorarea capitalului social printr-o emisiune de acitiuni. Clasificarea actiunilor după mărimea si modul de stabilire a dividendului. Piata capitalului a. Sinteze curs. Piata capitalului a. ANS: D 148. diminuarea capitalului social pe baza hotararii Adunarii Generale a salairiatilor. În care sferă a activitătii economice intră societătile comerciale emitente atunci când se apelează la emisiunea de actiuni sau obligatiuni pentru acoperirea nevoilor de finantare? Răspuns: www. b.000. Sinteze curs. 80. ANS: C ? 147. la purtator.a. Piata capitalului a. materializate. d. Capitolul 11.000. sfera circulatiei. Răspuns: www.000 u. 10.000. d.m. c. Biblioteca virtuală. . Capitolul 11.ro.m. d.

ro. a. Biblioteca virtuală. b. Bancii Nationale. D. c. brokeri. dreptul la anumite sporuri la salariu. d.spiruharet. e. B+D. d. la valoarea nominala a titlului care este un pret ferm.b.ro.spiruharet. dreptul de a se angaja intr-o societate comerciala. Piata capitalului A. . Care sunt drepturile actionarilor?Răspuns: www. PiaŃa capitalului a. e. C+D. C. Piata capitalului a. c. Capitolul 11. dreptul de a primi dividende. curtieri. persoanelor autorizate: jobberi. Sinteze curs. B+E. operatiunile pe piata financiară primară? Răspuns: www. in functie de cursul de schimb valutar pe piata valutara. ordinare. E. Biblioteca virtuală. a. Biblioteca virtuală. in functie de rata dobanzii practicate pe piata monetara. Cursul titlurilor de valoare pe piata financiară secundară. pentru anumite imprumuturi.ro. este dat de valoarea nominalai a titlului. privilegiate. C+D+E. E. PiaŃa capitalului A. c. Sinteze curs. bursei de valori. Răspuns: www.. peste valoarea nominala in anumite situatii. Biblioteca virtuală. e. Sinteze curs. A +C+D+E. d.spiruharet. bancilor comerciale. A+D. ANS: C 154. C. dreptul de decizie. b. ANS: E 153. A+E. C+E. B. ANS: B 155. A+B. d. dematerializate. b. Prin intermediul cui se efectuează în principal. D. B. e. Capitolul 11. dreptul de a primi salariu pentru munca depusa.ro. sub valoarea nominala. La ce valoare este stabilit de către emitent cursul titlurilor de valoare pe piata financiară primară? Răspuns: www. ANS: E 152. A+C. Capitolul 11. bursei de marfuri. Capitolul 11. la purtator. c. Sinteze curs.spiruharet.

Sinteze curs. E. Care sunt factorii care influentează decisiv cursul titlurilor de valoare? Răspuns: www. Când se efectueză pe piata financiară secundară operatiunile la termen? Răspuns: www. usureaza procesul de transferare a unor capitaluri individuale de la un posesor la altul. la data scadentei. b. este substantial diferit de valoarea nominala. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa creasca. Biblioteca virtuală.? 160. a. determina cursul de schimb al titlurilor nou emise. este dat de cursul de schimb valutar.ro. in momentul incheierii tranzactiei. soldul balantei de plati externe. Piata capitalului RAS. C. d. Sinteze curs.ro. raportul dintre cererea si oferta de titluri. Piata valutară a.spiruharet. e. c. Biblioteca virtuală. Determinarea cursului obligatiunilor. Sinteze curs. . deprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. C+D. ANS: C 157. Capitolul 11. scaderea cursului monedei din tara A si cresterea cursului monedei din tara B.ro. d. c. A+B+E. c.spiruharet. b.ro. Capitolul 12.spiruharet. b. ANS: A 158. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa scada.ro. Capitolul 11. c. determina nivelul dobanzii practicate pe piata monetara. cresterea cursului monedei din tara A si caderea cursului monedei din tara B. e. ulterior incheierii tranzactiei. B. Care sunt functiile specifice bursei de valori? Răspuns: www. B+C+E. Biblioteca virtuală. este dat de dobanda perceputa de bancile comerciale. b. constituie un barometru extrem de sensibil al starii economice dintr-o tara. d. d. e.spiruharet. c. d.b. Răspuns: www. ANS: C 159. D+E. determinarea nivelului cursului de schimb pe piata valutara. ritmul inflatiei nu influenteaza cursurile celor doua monede. Piata capitalului A.spiruharet. e. ANS: B 156. este dat de dobanda perceputa de Banca Nationala la creditele de refinantare. Biblioteca virtuală. Sinteze curs. PiaŃa capitalului a. deficitul bugetar. Care este consecinta unui ritm mai ridicat al inflatiei într-o tară fată de alta? Răspuns: www. Capitolul 11. eficienta comertului exterior. anterior incheierii tranzactiei. A+C+D+E. Piata capitalului a. D. Capitolul 11. volumul exporturilor.

d. Piata valutară A. sunt folosite partial ca mijloace de plata internationale. ANS: A 164. franarea exporturilor. E. B. D+E. d. Capitolul 12. A+B+E.spiruharet. A+D. Capitolul 12. A+E. c. defavorizeaza exportul.ro. D. e. Capitolul 12.ro. A+B. b. B. d. favorizeaza exportul.spiruharet. A+E. D. E. a. scumpeste importul si exportul. C+B. ANS: C 162. b.ro. fara restrictii vizand sumele solicitate. C+D. D. franarea importurilor. de regula. A+B+C.spiruharet. favorizeaza importul. A+B. Capitolul 12. Sinteze curs. PiaŃa valutară A. Sinteze curs. C+E. functioneaza ca mijloace de plata internationale pe plan regional sau in intreaga lume. Efectele aprecierii cursului monedei nationale. Biblioteca virtuală. scopul pentru care sunt solicitate si persoanele care doresc sa efectueze schimbul. e. Piata valutară A. E. sunt in prezent valutele ce se pot schimba liber cu alte valute. E. stimularea exporturilor. Sinteze curs. Sinteze curs. c.ro. Care sunt efectele deprecierii cursului monedei nationale? Răspuns: www. Biblioteca virtuală. de regula sunt folosite numai in interiorul tarii emitente de catre turistii straini si personalul ambasadelor. B+C. Biblioteca virtuală. Răspuns: www. stimularea importurilor. ANS: B 161. c. Biblioteca virtuală. se folosesc. Valutele convertibile. Care este consecinta deprecierii cursului valutar într-o tară? Răspuns: www. C. defavorizeaza importul. B+E. A+D. aprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B. nu influenteaza exportul si importul. e.e. ANS: A 163. C. b. a. cu ocazia deplasarilor in strainatate in interes de serviciu sau in scopuri turistice.spiruharet. a. C. B. Piata valutară . Răspuns: www.

beneficiile private sunt egale cu beneficiul social. Mecu. Vol. E. Capitolul 13. Constantin (coord. Editura . b.). Constantin. Economie politică. Constantin (coord. Care sunt caracteristicile proprii bunurilor publice? Răspuns: Enache. D. a. Externalităti si bunuri publice. favorizeaza exportul sau de turism. ANS: C 167. Externalităti si bunuri publice. e. Constantin. Bucuresti. Constantin (coord. Capitolul 13. Economie politică. Mecu. B+D. pp. Vol. Editura Fundatiei România de Mâine. c. b. Constantin (coord. Constantin. (2007). Care sunt cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor? Răspuns: Enache. ANS: B 165. I. favorizeaza importul sau de turism. Constantin. Capitolul 13. d.). I. I. A+D. externalitatile. (2007). e. defavorizeaza importul sau de turism. beneficiile private sunt mai mici decat cu beneficiul social. Vol. beneficiile private sunt mai mari decat cu beneficiul social. Editura Fundatiei România de Mâine. e. b. non-excluziunea. bunurile de folosinta indelungata. Mecu. c. favorizeaza importul si exportul sau de turism. C. a. c. Externalitătile pozitive. 313 – 327. pp. d. incluziunea. B+E. Vol. Bucuresti. 313 – 327. A+C. ANS: A 168. d.A. beneficiile private exclud beneficiul social. defavorizeaza exportul sau de turism. c. Economie politică.). rivalitatea. nu exista beneficii sociale. non-incluziunea. 313 – 327. ANS: C 166. B. Care sunt factorii care conduc la situatiile de esec al pietelor? Răspuns: Enache. (2007). crizele economice. a.). e. b. d. Editura Fundatiei România de Mâine. (2007). I. Economie politică. a. Externalităti si bunuri publice. Răspuns: Enache. pp. non-atractivitatea. Mecu. inflatia. somajul. Bucuresti. E.

b. ANS: D 169. costurile tranzactionale. Capitolul 13. costurile actiunilor de prevenire a unor fenomene sociale mai putin dorite. inflatia etc. Externalităti si bunuri publice. Capitolul 13. costurile actiunilor de prevenire.. a. Constantin. Care categorii sunt considerate a fi costuri de excluziune? Răspuns: Enache. ANS: D .Fundatiei România de Mâine. Mecu. factorii naturali. Externalităti si bunuri publice. pp. 313 – 327. identificare si pedepsire a utilizarii ilegale a unui bun. Editura Fundatiei România de Mâine. cum ar fi somajul. I. Bucuresti. a. d. e. Vol. 313 – 327. (2007). d. Bucuresti. e. Economie politică. Constantin (coord. b. pp. costurile actiunilor de identificare si pedepsire a celor ce comit fapte cu caracter infractional. factorii ce tin de participarea la schimburile economice mondiale. costurile pentru protectia mediului. costurile sociale. c. c. factorii ce tin de creserea cererii agregate. factorii interni.).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->