1.

Notiunea de comportament uman

Notiunea de comportament a fost elaborata si implementata in cercetarea stiitifica de scoala behaviorista. Ea era definita ca multime a reactiilor de raspuns ale organismului uman la stimulii externi. Toate segmentele corpului apar in acest caz ca verigi de executie, care realizeaza miscari sau secretii pe baza comenzilor receptionate de la creier, respective, de la centrii nervosi motori sau secretori. Mecanismul reactiilor comportamentale este reflex, deci o interactiune intre centrii nervosi . Sistemul comportamental al omului reprezinta un ansamblu coerent de valori, stari, actiuni sau transformari prin care subiectul intra intr-o relatie cu mediul ambient, cu altii si cu sinele. Comportamentul poate fi inconstient, cand el reprezinta materializarea unui algoritm innascut si poate fi constient cand el este urmarea unei decizii, cand este voluntar. Decizia are la baza o motivatie sau o configuratie motivationala, care in fundal are o stare atitudinala. Comportamentul uman trebuie considerat o activitate dirijata si nu o reactie oarecare, scopul fiind cel, care in mare parte regleaza aceasta dirijare.

2. Clasificarea comportamentelor umane

Comportamentele umane pot fi : bazate preponderent pe elemente innascute; bazate preponderent pe elemente dobandite.

2.1 Comportamentele bazate preponderent pe elemente innascute Comportamentele din acest grup sunt centrate , in principal pe trebuintele biofiziologice, de a caror satisfacere depinde existenta individului si chiar a speciei (hrana, aparare, inmultire, etc.). acestea sunt fixate in programe ereditare relative constante, ce se transmit descendentilor si actioneaza puternic din interior catre exterior, determinand reactii comportamentale de o mare intensitate si stabilitate in timp si spatiu. 2.2 Comportamente bazate preponderent pe elemente dobandite Comportamentele incadrate in acest grup, specifice indeosebi oamenilor, sunt centrate mai ales pe trebuintele spirituale, pe norme si valori. Spre deosebire de primele, care sunt puternic fixate in biostereotipii actionale, comportamentele dobandite sunt fixate in convingeri, deprinderi, devin constientizate. Trebuintele spirituale exprimate in valori si norme actioneaza mai intii din

exterior catre interiorul indivizilor si colectivitatilor, iar mai tirziu, dupa interiorizare ca impulsuri interioare. 2.3 Deosebirile dintre aceste 2 tipuri de comportamente Comportamentele din aceste doua grupuri se deosebesc intre ele cel putin dupa urmatoarele caracteristici: 1. functionalitatea comportamentelor dobandite depinde de completitudinea si corectitudinea interiorizarii si valorilor morale. Aceasta discontinuitate in transmiterea valorilor reprezinta cheia progresului uman, facandu-se astfel deschideri spre noi achizitii cultural-valorice si normative; 2. comportamentele dobandite manifesta tendinta de diminuare a functionalitatii si chiar stingerii ei in timp. Deci comportamentele dobandite sunt usor reversibile, iar cele innascute sunt greu reversibile. 3. comportamentele preponderant innascute, fiind centrate pe reactii stabile si relative simple (de hrana, adapost, perpetuarea speciei etc.), sunt fixate in algoritmi actionali ce se declanseaza cu rapiditate in conditii date. Spre deosebire de acestea, comportamentele centrate pe achizitii moral-valorice functioneaza in conditii deosebit de complexe, in care, uneori, e foarte greu sa deosebesti binele de rau, adevarul de neadevar; 4. comportamentele innascute, trebuintele biofiziologice genereaza o motivatie foarte puternica, propulsand permanent organismul spre satisfacerea trebuintei. Reactiile comportamentale in acest caz au o intensitate foarte mare. La comportamentele centrate pe trebuintele spirituale valori, norme, principii, idealuri etc. mai ales daca acestea nu sunt bine stabilizate in convingeri si deprinderi, intensitatea acestor reactii poate fi mai mica; 5. normele si valorile vin, in prima instanta, din exteriorul individului, sub forma obligatiilor, interdictiilor, permisiunilor si achizitiilor culturale, lezand uneori trebuintele inferioare, in favoarea unor conduite superioare

3. Explicarea comportamentului uman pe baza necesitatilor

Aproape ca nu este nevoie sa demonstram o afirmatie de genul: oamenii actioneaza intr-un fel sau altul din necesitate. De cate ori nu am auzit un coleg, un prieten sau pe un membru al familiei afirmand ca face ceea ce trebuie facut? Dar ne-am gandit vreodata ca trebuie poate fi legat de potentialul individului, de tendinta lui de dezvoltare si mai putin de circumstantele vizibile ale actiunii sale?

Daca ne reamintim teoriile lui McGregor putem spune ca este aproape sigur ca mare majoritate a oamenilor se afla undeva intre cele doua extreme, corespunzatoare teoriei X, respectiv teoriei Y. Contributia esentiala a lui McGregor consta insa in afirmatia ca oamenii sunt tentati sa se indrepte catre una dintre extreme, in functie de felul in care sunt tratati. 3.1 Piramida lui Maslow Maslow (1970) considera ca oamenii manifesta cinci trepte de necesitati, ierarhizate, pentru satisfacerea carora actionam etapizat, de la cele de nivel inferior spre varful piramidei. Pe scurt, cele cinci niveluri ale ierarhiei se refera la:

Autorealizarea / Autoactualizarea Maslow considera ca Un muzician trebuie sa compuna muzica, un pictor trebuie sa picteze, un poet trebuie sa scrie, pentru a fi pana la urma fericit. Un om trebuie sa fie ceea ce el poate sa fie. Aceasta necesitate o putem numi auto-actualizare Ea se refera la dorinta de auto realizare a individului, adica la tendinta de a se dezvolta conform potentialului sau dorinta sa de a deveni din ce in ce mai mult ceea ce este, de a deveni tot ceea ce este capabil sa devina.

3.2 Clasificarea necesitatilor dupa Alderfer Alderfer considera ca, de fapt, necesitati diferite pot opera simultan, fara sa se constituie intr-o ierarhie. El imparte necesitatile in trei categorii, aproape similare celor descrise de Maslow : - Necesitati de existenta - Necesitati legate de relatiile cu ceilalti - Necesitati de dezvoltare. Aceste teorii nu fac decat sa simplifice realitatea, care presupune infinite manifestari complexe, greu de incadrat intr-un singur tipar. Alte teorii ofera unghiuri diferite sau complementare de vedere, astfel incat comportamentul uman devine din ce in ce mai usor de explicat, oferindu-ne, astfel, si instrumente prin intermediul carora sa putem interveni pentru imbunatatirea propriei satisfactii in munca.

4. Impactul alimentatiei asupra comportamentului uman

Oamenii de stiinta au cazut de acord: "alimentatia afecteaza comportamentul uman". In urma cercetarilor intreprinse de Richard Wurtman de la Institutul de Tehnologie Massachusetts a ajuns la concluzia ca modificarile in compozitia dietei determina schimbari ale concentratiilor de neurotransmitatori sintetizati in creier si astfel influenteaza comportamentul uman. Neurotransmitatorii sunt substante chimice care mediaza transmiterea influxului nervos de-a lungul retelelor neuronale (ex: serotonina, dopamina, noradrenalina, acetilcolina). Viteza cu care creierul sintetizeaza acesti transmitatori depinde de ritmul cu care i se furnizeaza "materia prima", reprezentata in majoritatea cazurilor de aminoacizi. Spre exemplu, serotonina este produsa direct din triptofan, iar singura sursa pentru acest aminoacid este reprezentata de proteinele alimentare. Deficitul de triptofan se asociaza cu tulburari ale somnului si sensbilitatii dureroase, in timp ce un aport crescut de triptofan amelioreaza insomniile si scade perceptia durerii. Dr. Bonnie Spring de la Universitatea Harvard a observat ca dupa o masa formata din glucide, indivizii testati devin mai calmi dar atentia selectiva le diminueaza. Ea a declarat: "Faptul ca putem detecta un efect dupa o singura masa este cu totul extraordinar!". Intr-un alt studiu, dr. Alan Gelemberg de la Facultatea de Medicina din Harvard a constatat ca tirozina din alimentatie usureaza depresia cel putin la o parte din pacientii testati. Rezultatele

tuturor acestor studii converg catre ceea ce afirma de mii de ani filosofia Upanishadelor (scrieri sacre hinduse): mintea este alcatuita din particule foarte fine ce provin din hrana noastra zilnica. "Mancarea pe care o servim se transforma pe cai diferite: cea mai grosiera parte a ei devine reziduu, partea de densitate medie se transforma in constituent corporal, iar partea cea mai fina alimenteaza mintea" (Chandogya Upanishad, VI, 5, 1). Este remarcabil faptul ca revelatiile inteleptilor hindusi cuprind adevaruri "moleculare" verificate astazi, dupa atatea milenii, in laboratoarele de biochimie!