culegeti toamna tarziu semintele de salcam - sunt mici, cam 2-3 mm diametru, in pastai de 5-6 cm lungime.

Le pastrati peste iarna intr-un loc uscat, neincalzit, afara, sa le geruiasca. Primavara in luna aprilie le puneti intrun vas si le acoperiti cu apa fierbinte (60-70 grd C). Le lasati 10 zile, schimband apa zilnic, cu alta proaspata la temperatura camerei. Pregatiti terenul pe care veti face pepiniera - ca la legume - sapat, maruntit, ingrasat etc. Semanati semintele astfel pregatite la 1m intre randuri si 20 cm pe rand, in cuiburi, cate 4-5 seminte la cuib, la 1-2 cm adancime. Acoperiti semanatura cu folie pentru pastrarea caldurii si a umezelii, pana la germinare. Udati cand e nevoie - sa fie solul umed permanent - si in 3-4 saptamani veti avea o pepiniera de salcam anul 1. Cand salcamii au 3-4 frunze, completati golurile cu puiet luat din celelalte cuiburi in care aveti mai multi, apoi dupa prinderea rasadului (cateva zile) rariti cultura, lasand 1 singur salcam la cuib. Rasadurile scoase pot fi transplantate in continuarea celor existente, in aceeasi schema (1m x 20 cm). Ingrijiti cultura ca pe oricare alta - udat, prasit, eventual tratamente preventive impotriva daunatorilor. Dupa 2 ani, preferabil in toamna, transferati puietii in pepiniera mare, cu o schema de plantare de 2x1 m, sau la locul definitiv de plantare a lor. 2. puteti incerca si inmultirea cu marcote de radacina, dar nu da rezultate intotdeauna - sapati primavara in jurul unui salcam tanar - max 10 cm diametrul trunchiului - 3 santuri concentrice de 30-40 cm adancime, primul la 0,81m de pom, al doilea la 1,5-2m si al treilea la 2,5 m. Taiati toate radacinile intalnite. Astupati santurile, pastrand in ele toate resturile de radacini taiate. Udati abundent toata vara. In toamna ar trebui sa aveti o multime de puieti iesiti din radacinile taiate, pe care ii puteti transplanta in anul urmator. referitor la impadurirea hectarului in Dobrogea cu Salcam.In mod

tORENTULUI NR.Se da in clocot in jur de 2-3kg de apa se pun semintele in apa si se lasa pana apa se raceste. Dupa extragerea semintelor din pastai (in noiembrieianuarie).Pretul mediu este de 120 lei /1000 puieti.Semintele de salcam au tegumentul exterior impermeabil si trebuies startificate . tel/fax 250 72 74. in procent de 28-30% .important este nisipul)la sfarsitul lunii aprilie inceputul lui mai( dupa ce trec ingheturile salcamul este foarte sensibil la ger.Gasiti un salcam care fructifica in zona si strangeti cateva teci le goliti de seminte . Cartea am luat-o acum 7-8 ani. STR. Semanatul se practica primavara tarziu la adancimea de 5-6 cm.5 cm in pamant( nu foarte adanc ca nu mai ies . Sursa:INDRUMARUL PADURARULUI de Dr.In anul urmator in mai aveti puieti buni de plantat. nu stiu daca se mai gaseste.Exista si solutia finantarii prin FEADR (pentru asta trebuie sa va interesati la APIA) dar e nerealist pentru o suprafata asa mica(puteti primi si bani pentru intretinere si compansatii pe 15 ani in cazul in care este teren agricol productiv)dar cum v-am zis pentru asta va trebui sa fiti mai multi interesati in zona de lucrul asta. Rasarirea are loc dupa 10 zile.puietii de salcam(robinia pseudoaccacia) se produc in mai prin insamantare in ogor pregatit. semintele se oparesc cu apa clocotita si se mentin in apa fierbinte (50-60 grage C) inca 1012 ore. cu diametrul minim la baza de 6mm. Intr-un kg sunt 4900054000 seminte. Facultatea germinativa este de 70-90% . Si . 2-4.5 cm) in care puneti semintele si se acoperiti la 0. Pentru semanare.Acum 10 ani cand lucram in zona aveau doua pepiniere in care puteti gasi salcam una la Ocolul Silvic Niculitel si una la Ocolul Silvic Cerna.Le umpleti cu un strat fin de nisip (0. Ing. Realist: produceti-va puietii singur .Cele care se ridica la suprafata se arunca pentru ca sunt seci.Pentru un hectar schema de impadurire este de 1. Ciclul de productie este de 1 an. Ioan Iancu. sau se scarifica. Sestor 2 Bc.normal ati putea sa cumparati puietii de la DS Tulcea. dar in mod normal ele se forteaza prin fierbere in apa. Tipografia PEGASUS.Undeva in jurul casei puteti ara o mica suprafata o grapati ca pamantul sa fie foarte fin si trasati cu un batz cateva linii in pamant.5x1 m respectiv 6700 de puieti la hectar in gropi de 30x30x30 cm. acestea se zvanta si apoi se depoziteaza in saci.(eventual pueti da si la altii) salcamul (robinia pseudacacia) se cultiva in zonele de deal si campie.

salcamul se inmulteste f bine prin samanta si nu ia scapi de el. nisipul din ghiveci se mentine in permanenta reavam. Pentru a asigura umiditatea necesara. insa nu se poate aplica la toate soiurile.acum din experienta mea . In toamna viitoare. care se confectioneaza toamna. Se pot inmulti prin butasi mai ales trandafirii poliantha. operatie care se numeste butasire in verde. care se taie sau se ciupesc la jumatate. dupa caderea frunzelor. Inmultirea trandafirilor prin altoire Toate soiurile de trandafiri se pot inmulti prin altoire. Pentru inradacinare. cu 1-2 cm deasupra ultimului ochi. lungi de 15-25 cm. butasul se poate infige in ghivece sau ladite cu nisip. dupa inradacinare. butasii sunt portiuni de ramuri anuale. iar la varf. nmultirea prin butasi este destul de usoara. La butasirea trandafirului in uscat. In primele zile. Unii il folosesc pt gard viu la terenuri agricole. la varf se lasa numai 2 frunze. precum si unii trandafiri urcatori. asezate in buchet. Lastarii se taie la baza imediat sub un ochi. gradini presarand dor intr-un canal mic facut in pamant samanta. pana la circa 3-4 cm adancime. Acestia trebuie sa fie lungi de 10-45 cm. butasii se pulverizeaza zilnic cu apa. pe puieti de maces.butasire in uscat. Plantarea se poate face in aceleasi conditii chiar si direct in gradina. care au flori mici si numeroase. intr-un strat de flori din gradina sau in ghivece cu pamant nisipos. Butasii se fac vara. butasii verzi se confectioneaza din lastarii care au inflorit. Acestia se pastreaza peste iarna in nisip.. sau toamna tarziu . butasii se pot planta la locul definitiv. deoarece numai lastarii si ramurile trandafirilor cu lemn moale au insusirea de a se inradacina atunci cand sunt puse in nisip sau pamant. iar butasul se acopera cu un borcan de sticla. si se planteaza primavara. In timpul verii. . Pentru taieri se foloseste un briceag bine ascutit. in pivnita.

in santulete adanci de 3-4 cm si distantate la 20-30 cm. Urmeaza taietura in forma de "T" sub zona coletului (o taietura transversala de circa 1 cm si o alta taietura longitudinala de circa 2. se zdrobesc si apoi se insamanteaza imediat (cu pulpa zdrobita). iata cateva detalii in legatura cu modul in care trebuie efectuata aceasta operatie. li se scurteaza radacinile . Cea mai des folosita este altoirea in ochi dormind. . Pasii altoirii: 1. deoarece in acest caz. Coletul este portiunea care face trecerea intre radacina si tulpina. Pentru gradinarii care doresc sa altoiasca singuri trandafirii. iar cele secundare la circa 1 cm . puietii portaltoi de maces se scot si se planteaza (cu un plantator) intr-o parcela de teren anume pregatita. puietii se fasoneaza. Se vor folosi in acest scop numai puieti care au o grosime la colet de 4-5 mm. nu trebuie facuta greseala de a se recolta fructele mai tarziu. peste stratul semanat se aseaza mranita sau frunze uscate. Toamna.in luna august. precum si pentru a impiedica aparitia de lastari salbatici din portaltoi.si tulpina se lasa o singura tulpina. la distante mai mari . cu spatula briceagului se dezlipesc putin marginile taieturii longitudinale. Pentru altoire. unde se va introduce ochiul. Inainte de plantare. In timpul anului viitor se plivesc de buruieni si se uda la nevoie. mai exact cand fructele de maces au culoarea verde-galbuie.septembrie). Cand se urmareste obtinerea trandafirilor sub forma de tufa.radacina principala la 20 cm. Altoirea acestor puieti se face in ochi crescand (mai . care se scurteaza la 18-20 cm. Imediat.60 cm intre randuri si 20 cm pe rand -. Deci. semintele vor rasari mai greu (peste 2 ani). dupa caderea frunzelor.5 cm). in vederea altoirii. altoirea se face imediat sub colet (pe radacina). se dezveleste puietul portaltoi de maces la colet si se sterge baza lui cu o carpa. Toamna.iulie) sau in chi dormind (august . cand au culoarea rosie.Puietii de maces se obtin astfel : vara . Restul puietilor se vor replanta pentru fortificare. pentru a feri lastarul altoi de uscaciune si ger. se recolteaza.

trei ori pe sub ultimul inel al spiralei. . In cazul in care altoirea nu se face imediat. acesta se ocoleste putin. tei topit. capatul scurt lasanduse pe sub legatura.2. altoiul nu se prinde. Daca el este mai lung decat taietura in forma de T de pe portaltoi si nu intra in intregime sub coaja. Lastarul altoi se taie de la trandafirul pe care dorim sa il inmultim si trebuie sa fie gros de 5-8 mm. sau se face nod. apoi se continua infasurarea pana se acopera toata taietura verticala. procedandu-se astfel: . . partea care ramane in afara se taie pe linia orizontala a Tului. Urmeaza scosul ochiului de pe lastarul altoi.5 cm). bumbac sau fasii de material plastic. daca pojghita de lemn este prea groasa. capatul rafiei se trece de doua. Dupa introducerea ochiului se apasa cu degetele aratatoare pe marginile taieturii verticale. Imediat dupa recoltarea lastarului. iar floarea din varf sa fi fost trecuta. Apoi cu capatul lung din mana dreapta se incepe infasurarea de sus in jos. .5 cm sub ochi. Locul altoit nu se unge cu mastic (ceara de altoit).ochiul este scos impreuna cu coaja si o pojghita de lemn foarte subtire (ca o foita de tigara). La sfarsit. La punctul de .taietura se incepe cu baza lamei briceagului la circa 1. cu degetul aratator sub lastar. impingandu-l cu spatula. Cand se ajunge in dreptul ochiului. cu cateva frunze. infasurati in carpe umezite sau in muschi. in dreptul ochiului care trebuie scos. Legatul se face astfel: firul de rafie se aseaza peste taietura transversala in asa fel ca intr-o parte sa ramana un capat mai scurt. strangandu-se bine. lastarii altoi se pastreaza la rece. Ochiul altoi se scoate de pe lastar impreuna cu o portiune de coaja si cu foarte putin lemn.lastarul altoi se tine in mana stanga. . insa nu porniti in crestere. se indeparteaza spinii si frunzele (trebuie sa ramana din frunze numai o portiune de codita lunga de 1-1.5 cm deasupra ochiului si se continua pana la 1. spre a inlatura golurile de aer dintre scut si portaltoi. Ochii de la subsuoara frunzelor trebuie sa fie bine dezvoltati. care inainteaza concomitent in jos si in sus si de la stanga la dreapta. incepand se jos in sus. de circa 10-15 cm.ochiul detasat se prinde cu mana de petiol si se introduce sub coaja. Ea se executa printr-o miscare de alunecare a taisului lamei.la urma se executa legatura cu rafie.

70 m. Daca demusuroirea intarzie. pentru a proteja ochiul altoi de gerurile iernii. Inainte de plantare se face fasonarea radacinilor. la puietii prinsi se face scurtarea tulpinii portaltoiului la circa 1 cm deasupra punctului de altoire. Daca petiolul cade. este posibil ca ochiul sa se asfixieze. scurtandu-se cele lungi si groase la 15-20 cm. In acest caz. inseamna ca ochiul altoi nu s-a prins. altoirea se face la inaltimea de 1. Verificarea prinderii la altoire se face dupa circa 10 zile.1. Acum se face mai mare (12-15 cm). Radacinile fasonate se introduc intr-o mocirla (o pasta formata din pamant. puietul portaltoi trebuie sa aiba o tulpina de 1-2 ani.altoire se face un mic musuroi de 5-8 cm. Totodata se retin numai 2-4 ramuri care se scurteaza la 4-5 muguri. inalta de circa 1. balegar si apa). Groapa de plantare trebuie sa fie mare.20 .1. Musuroiul se la baza se va reface dupa caderea brumelor si a frunzelor. musuroiul se desface cu atentie pentru ca sa nu se vatame ochiul altoi. din pamant marunt si reavan. Pentru formarea trandafirilor cu trunchi inalt.noiembrie) sau primavara (martie . imediat ce pericolul gerurilor a trecut. Plantarea trandafirilor Trandafirii se planteaza toamna (octombrie . In groapa se face un musuroi de pamant pe care se aseaza radacinile in asa fel incat planta sa fie introdusa pana la . Pentru aceasta se pot folosi drajoni (puieti potniti din radacini) de la tufe de maces care cresc spontan la marginea padurilor.aprilie).50 . de 40-50 cm latime si 4050 cm adancime. Odata cu controlul prinderii se slabese si legatura. In primavara. cand se desface musuroiul si se atinge petiolul (codita) cu degetul. Ingrijirea lastarilor porniti din altoi se face astfel: primavara. iar celelalte subtiri la cativa cm.50 m. pentru a se ramifica. Lastarul care se dezvolta din ochiul altoi se ciupeste la 4-5 frunze.

in functie de varsta plantei. in functie de vigoarea soiului. La trandafirii pitici. acestia sa se poata ingropa in pamant fara a se rupe la aplecare. etc. astfel ca sa imbrace bine obiectul decorat (perete. astfel: la 2-4 ochi in cazul trandafirilor cu crestere pitica si cu ramuri slabe. numarul de ramuri care trebuie sa ramana la o tufa de trandafiri este de 3 pana la 5. In cazul trandafirilor cu trunchi inalt este indicat ca plantarea sa se faca inclinat. Prin taiere se indeparteaza o parte din ramurile tufei si se scurteaza cele ramase. La sfarsitul plantarii se uda si se ridica un musuroi la baza planei. Ingrasarea . La trandafirii urcatori se lasa ramuri anuale lungi de 50-150 cm. uscat. Pamantul folosit pentru acoperirea radacinilor se amesteca cu putina mranita (circa 2 kg la groapa). daca protejarea peste iarna nu s-a facut prin ingropare.). Taierea este una din cele mai importante lucrari ce se executa primavara devreme. pe directia randului (40-50 grade). pentru ca sa se ingroape mai usor la iarna. se indeparteaza materialele de protectie (paie. in diferite puncte slabe ale lemnului vechi. in primavara. ramurile de un an retinute trebuie sa se afle cat mai aproape de baza tufei. Ramurile oprite se scurteaza. pentru ca toamna. la 5-6 ochi la cei cu crestere viguroasa si la 8-10 ochi la trandafirii si la ramurile cu crestere foarte viguroasa. etc. pergola. Distantele de plantare sunt de 50-70 cm intre plante pentru trandafirii pitici si 2-3 m pentru trandafirii urcatori si cei cu trunchi inalt.colet sau cu 2-3 cm mai adanc. este dezmusuroirea trandafirilor pitici. Ingrijirea trandafirilor Dezmusuroirea trandafirilor Prima lucrare. hartie. batran.). se indeparteaza cu fierastraul lemnul vechi.75 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand. La soiurile care cresc foarte viguros se pot lasa 6-7 ramuri. In cazul trandafirilor cu trunchi inalt. Orientativ. Cu ocazia taierilor. Trandafirii cultivati pentru petale se planteaza la 1.

aceasta lucrare . ca la alte plante din gradina. se face protejarea trandafirilor impotriva gerului din iarna. Toti lastarii porniti din portaltoi trebuie indepartati imediat pentru a nu inabusi altoiul. la 2-3 ani o data.toamna: superfosfat (25-30 g/m2) si sare potasica (10-15 g/m2). Nu uitati ca atunci cand aplicati astfel de substante trebuie sa respectati instructiunile de pe ambalaj.primavara: azotat de amoniu (15-20 g/m2). Aceste ingrasaminte se aplica toamna (odata cu sapatul in jurul tufei). trebuie indepartate prin taiere. Inlaturarea florilor trecute. Totusi. Udarea trandafirilor Se face atunci cand solul este uscat. pamantul se praseste des pentru a fi mentinut reavan si lipsit de buruieni. In timpul vegetatiei se poate folosi ca ingrasamant suplimentat. Altfel fructul ce se va forma va consuma inutil o parte din substantele nutritive ale plantei necesare pentru o noua inflorire. Exista si ingrasaminte mixte pentru trandafiri. care se pot cumpara din magazine. Pe masura ce florile se scutura. Se pot folosi si ingrasaminte chimice: . Protejarea trandafirilor Toamna. gunoiul de pasari sub forma de solutie (500 g gunoi de pasari la 1 galeata de 10 l de apa). pamantul din jurul tufelor se sapa mai adanc. Toamna sau primavara viitoare. in dauna infloririi. dupa caderea frunzelor. nu este necesar ca udatul sa se faca zilnic. deoarece trebuie retinut ca excesul de apa provoaca o crestere vegetativa abundenta. . pana la adancimea care sa evite vatamarea radacinilor. La trandafirii pitici.La ingrasarea unei tufe de trandafiri se poate folosi balegar bine fermentat (2-3 kg) sau gunoi de pasari (100-200 g). Indepartarea lastarilor salbatici. Lucrarea pamantului In timpul verii. La o tufa se administreaza circa 5 l din aceasta solutie hranitoare.

Alte articole Sucul de lamaie. la baza tufei. fie ca se inveleste coroana cu paie sau hartie de sac. Cand si cum folosim ingrasamintele ? Daca gradinaritul este trecut pe lista hobby-urilor dumneavoastra cu siguranta v-ati gandit cand si cum trebuie sa folositi ingrasamintele. cetina de brad. datorita mediului poluat. Desi pentru multi este o adevarata provocare. sa plantezi si sa cresti trandafiri nu este dificil. ne ofera beneficii supreme si vizibile in stralucirea si sanatatea pielii. speciile de frezie au fost tot mai mult apreciate pentru parfumul si aspectul lor delicat. printre ramurile coroanei se pun manunchiuri de paie. utilizat in ingrijirea pielii Tratamentul si ingrijirea cosmetica au devenit o necesitate. trebuie sa aveti in vedere doi pasi simpli: inlaturarea gazonului si plantarea florilor si plantelor pe care le vreti in gradina. legume sau diverse alte plante. sau prea putine. Astfel. pielea noastra are nevoie de o mai mare atentie si protectie din partea noastra. pentru a usura operatia de invelire. dupa care se leaga cu sfoara sau sarma. In acest din urma caz. Cum sa inlocuiti buruienile din gradina cu flori Daca v-ati saturat de culoarea verde a gazonului din fata casei si vreti sa plantati flori frumos colorate care sa va lumineze chipul in zilele insorite. compost . Plantarea si ingrijirea florilor de Frezie De cand au aparut in Europa la sfarsitul sec al XIX-lea . In consecinta. preparate acasa cu fructe. protejarea se poate face in 2 feluri: fie ca se apleaca tulpina la nivelul solului si apoi se musuroieste numai coroana. tratamentele cu cosmetice naturale.consta in efectuarea unui musuroi de 25-30 cm. De asemenea s-ar putea sa fi gresit deseori din cauza ca ati adaugat prea multe substante nutritive plantelor. Cresterea si ingrijirea trandafirilor Romantismul intr-o gradina nu poate fi creat fara trandafiri. La trandafirii cu trunchi inalt. talas sau stiuleti de porumb.

Balegarul este cea mai buna sursa de nitrogen pe care il puteti folosi si un amestec de 5 parti frunze la 1 parte balegar va face ca acestea sa se descompuna mai repede. Este o idee buna sa asezati materialul in straturi: .5 din greutatea lor. gros de 15 cm. Acest lucru se explica prin faptul ca majoritatea copacilor au radacini adanci.incepeti cu un strat de frunze rupte sau sfasiate. iar asta le permite sa absoarba minerale mai usor. Adaugati nitrogen peste frunze. cum ar fi balegarul. Nitrogenul este elementul care face sa cresasca temperatura in interiorul gramezii de frunze. acest lucru va garanta succesul. Gramada de frunze pe care vreti sa o transformati in compost poate avea orice forma si dimensiune. absorb apa de ploaie controleaza evaporarea. De exemplu. o mare parte din acele minerale se duce in frunze. Aceasta este una din plangerile des auzite. Taiati sau rupeti frunzele.adaugati apoi un strat de 5 cm de material organic cu . nitrogen. Sunt doua lucruri de care trebuie sa va ocupati pentru ca sa transformati cu succes frunzele in compost: 1. Facem o gramada din frunzele din gradina. 2. Unii oameni se plang ca nu stiu cum sa obtina compost din frunze. previn uscarea rapida a solurilor nisipoase. in timp ce acele de pin contin calciu.Frunzele care cad toamna din copaci sunt foarte valoroase pentru gradina dumneavoastra deoarece ele contin de doua ori mai multe minerale decat alte ingrasaminte. o frunza de artar are mai mult de 5 procente minerale. De fapt. pentru ca sunt mai usor de manevrat. dar majoritatea oamenilor prefera forme dreptunghiulare. aceste daruri multicolore care cad din copaci sunt foarte valoroase pentru cantitatile mari de materie organica pe care le contin si care pot imbunatati structura pamantului. spun ei. magneziu. Ele ajuta la aerisirea solurilor argiloase. fosfor si alte elemente intr-un procent de 2. Daca nu aveti balegar utilizati alte surse de nitrogen. . dar fara nici un rezultat.

Nu este dificil. Chiar daca multi dintre proprietarii de case pe pamint sint doar gradinari de weekend.tine de cald si impiedica uscarea sau udarea excesiva.nivel de nitrogen mai mare decat cel al frunzelor. paie. daca vreti. martie este cea mai solicitanta pentru gradinarit. dar nu sa musteasca de apa. preturile sint diferite. in piete au aparut la comercializare stolonii de capsuni sau puietii de pomi fructiferi. Puteti obtine compost si in 14 zile. Gramada trebuie sa fie umeda. Mai puteti adauga si materiale cu nivel scazut de nitrogen. cum ar fi: rumegus. . Intoarceti gramada la 3 zile. Statiunea de la Baneasa are la vinzare saptamina aceasta puieti de mar. deci compostul este usor. Daca amestecati straturile de frunze si materiale organice de 3-4 ori pana primavara tarziu. veti avea o cantitate buna de compost potrivita pentru plantarile de sezon. Nu uitati sa intoarceti cu o furca frunzele cam la 3 saptamani sau mai devreme. este bine de stiut ca martie este si cea mai potrivita luna a anului pentru plantarea pomilor fructiferi. de inaltime sau in functie de piata in care se vind. 3.000 de lei. stiuleti de porumb sau iarba uscata. Si inca un sfat: puteti acoperi gramada de compost cu o folie de plastic . la pretul de 120. in functie de soi. cais si prun. a multor arbusti. pomi ornamentali. Puteti alege ceva din lista urmatoare: balegar. pentru ca frunzele sunt rupte. Deja. Rupeti sau sfasiati frunzele. Amestecati 4 parti frunze cu 1 parte balegar sau alte materiale cu supliment de nitrogen. iarba verde sau corzi de vita de vie din gradina. daca respectati pasii urmatori: 1. De modul in care se lucreaza gradina luna aceasta depind roadele culese in toamna. gunoi. 2. Pomii fructiferi se planteaza in martie Considerata prima luna de primavara.

Apoi adaugati la aceasta gramada materiale compostabile.000 de lei bucata sau un piersic. . al carui pret este de 180. Pentru igienizarea livezii. paie. Butasii inradacinati de coacaz negru si rosu sau murul fara spini se gasesc la pretul de 40. construiti un o gramada de circa 30 -60 cm de ramuri si crengute. luna aceasta trebuie sa le acordati o atentie speciala. necesita doar o operatiune de intretinere a coroanei.Stolonii de capsun se vind la preturi cuprinse intre 4. prunul si caisul daca ramurile anuale au trecut de 40 de cm.000 de lei. pentru indepartarea daunatorilor. Pomii ornamentali incep sa rodeasca la 2-3 ani de la plantare.000 de lei bucata. ca iarba cosita. caisul sau prunul.000 de lei stolonul. adunati frunzele uscate. avertizeaza specialistii. pentru a o tasa putin. fructele sau ramurile cazute si razuiti trunchiurile copacilor cu o perie aspra. La mar si par. Ca sa creati un strat tip hugelkultur. Calcati in picioare gramada. lunga de 1-2 metri.000 si 6. Unii. nu se recomanda taierea ramurilor anual. Ciresul si visinul nu au nevoie de taiere de normare. Amatorii de pomi ornamentali cu fructe comestibile pot opta intre un nectarin care costa aproximativ 350. In padurile bine ingrijite din centrul Europei. deoarece in virful acestora se afla mugurii de rod. nici o farama de lemn nu este irosita. brazde cu iarba. Ramurile si crengutele indepartate odata cu curatarea pomilor sunt folosite in tehnica de gradinarit numita hugelkultur sau cultura-pedamburi. Livada trebuie igienizata si varuita In cazul in care aveti deja plantati in gradina pomi fructiferi sau ornamentali. Piersicul are nevoie de taiere daca ramurile anuale au depasit 50-60 de cm. O alta lucrare importanta in gradina este igienizarea livezii si varuirea trunchiurilor de pomi din livada. Varul dat apoi pe trunchiul copacilor distruge ouale insectelor si daunatorilor care au hibernat la adapostul crestaturilor din scoarta si impiedica dezvoltarea muschilor si lichenilor pe trunchiuri. in timp ce drajonii de zmeura costa 40.000 de lei. cum ar fi de exemplu piersicul. necesita scurtarea ramurilor anuale care au depasit anumite lungimi.

cum ar fi ciupercile sau animalele ce traiesc in sol. Actionand ca un burete. Capacitatea lemnului putrezit de a pastra apa este un alt truc folosit de natura care poate fi aplicat in gradina. trunchiurile de copac cazute servesc ca o rezerva esentiala de umiditate pentru speciile care au nevoie de multa apa. Apoi plantati stratul-hugelkultur cu seminte sau cu rasaduri. Un alt avantaj: pe masura ce materialul lemnos putrezeste. in care ingroapa trunchiuri sau lemne putrezite apoi acopera aceste santuri cu sol. Cartofii iubesc de-a dreptul acest tip de cultivare – am putut sa insamantez cartofi in aceste damburi cu o luna mai devreme decat in straturile din gradina.” Lemnul absoarbe si .Imprastiati putin compost deasupra si acoperiti cu cca 3 cm de sol. Tom mi-a spus: imit modul in care. Nu veti fi nevoiti sa fertilizati sau sa irigati prea des un strathugelkultur. Deasupra acestora. acesta planteaza afini. La sfarsitul unei veri secetoase am bagat mana pana la cot intr-un trunchi de copac putrezit si am scos afara un pumn de miez umed.Materia organica care se descompune in aceste straturi-hugelkultur creste temperatura suficient de mult ca sa stimuleze dezvoltarea plantelor. afinii incoltesc adesea pe busteni plutitori. Permaculturistul Tom Ward sapa santuri de aproximativ 50 cm adancime. Dovleceii. pe o raza de zeci de centimetri distanta. In gradina mea. acesta elibereaza nutrienti lent. in mlastini si lacuri. Swalele cu lemn putrezit Poate ca ati observat deja ca lemnul putrezit poate sa inmagazineze o cantitate mare de umezeala. Unii naturalisti speculeaza ca miceliile ciupercilor pot trasfera apa de la aceste rezervoare lemnoase de umiditate catre plante si ciuperci. in sol si inmagazineaza deasemenea suficienta umiditate. Putem rasturna ideea de hugelkultur si ingropa pamantul dedesubtul plantelor noastre. pepenii si alte plante cu vrejuri se dezvolta deasemenea bine aici. tot acest lemn actioneaza ca un urias burete ingropat in gradina.

. de aceea ei adauga o sursa de azot in aceste swale (materiale compostabile bogate in azot sau chiar compusi ai azotului cu eliberare lenta) dar eu sunt de parere ca lemnul se descompune atat de incet. Aproape orice planta – nu doar afinii – va creste bine pe astfel de swale din lemn putrezit ingropat. iar radacinile infiltreaza acest izvor de umiditate si se adapa din el de-a lungul perioadelor secetoase. incat foarte putin din azot este legat in acest proces de microbii care intervin in descompunerea lui.inmagazineaza umiditatea. Unii oameni sunt ingrijorati de faptul ca lemnul va fixa azotul.