culegeti toamna tarziu semintele de salcam - sunt mici, cam 2-3 mm diametru, in pastai de 5-6 cm lungime.

Le pastrati peste iarna intr-un loc uscat, neincalzit, afara, sa le geruiasca. Primavara in luna aprilie le puneti intrun vas si le acoperiti cu apa fierbinte (60-70 grd C). Le lasati 10 zile, schimband apa zilnic, cu alta proaspata la temperatura camerei. Pregatiti terenul pe care veti face pepiniera - ca la legume - sapat, maruntit, ingrasat etc. Semanati semintele astfel pregatite la 1m intre randuri si 20 cm pe rand, in cuiburi, cate 4-5 seminte la cuib, la 1-2 cm adancime. Acoperiti semanatura cu folie pentru pastrarea caldurii si a umezelii, pana la germinare. Udati cand e nevoie - sa fie solul umed permanent - si in 3-4 saptamani veti avea o pepiniera de salcam anul 1. Cand salcamii au 3-4 frunze, completati golurile cu puiet luat din celelalte cuiburi in care aveti mai multi, apoi dupa prinderea rasadului (cateva zile) rariti cultura, lasand 1 singur salcam la cuib. Rasadurile scoase pot fi transplantate in continuarea celor existente, in aceeasi schema (1m x 20 cm). Ingrijiti cultura ca pe oricare alta - udat, prasit, eventual tratamente preventive impotriva daunatorilor. Dupa 2 ani, preferabil in toamna, transferati puietii in pepiniera mare, cu o schema de plantare de 2x1 m, sau la locul definitiv de plantare a lor. 2. puteti incerca si inmultirea cu marcote de radacina, dar nu da rezultate intotdeauna - sapati primavara in jurul unui salcam tanar - max 10 cm diametrul trunchiului - 3 santuri concentrice de 30-40 cm adancime, primul la 0,81m de pom, al doilea la 1,5-2m si al treilea la 2,5 m. Taiati toate radacinile intalnite. Astupati santurile, pastrand in ele toate resturile de radacini taiate. Udati abundent toata vara. In toamna ar trebui sa aveti o multime de puieti iesiti din radacinile taiate, pe care ii puteti transplanta in anul urmator. referitor la impadurirea hectarului in Dobrogea cu Salcam.In mod

Realist: produceti-va puietii singur . Semanatul se practica primavara tarziu la adancimea de 5-6 cm. Rasarirea are loc dupa 10 zile.Exista si solutia finantarii prin FEADR (pentru asta trebuie sa va interesati la APIA) dar e nerealist pentru o suprafata asa mica(puteti primi si bani pentru intretinere si compansatii pe 15 ani in cazul in care este teren agricol productiv)dar cum v-am zis pentru asta va trebui sa fiti mai multi interesati in zona de lucrul asta.5 cm in pamant( nu foarte adanc ca nu mai ies .Gasiti un salcam care fructifica in zona si strangeti cateva teci le goliti de seminte . Tipografia PEGASUS. nu stiu daca se mai gaseste. tORENTULUI NR. Intr-un kg sunt 4900054000 seminte. Ciclul de productie este de 1 an.Cele care se ridica la suprafata se arunca pentru ca sunt seci.Se da in clocot in jur de 2-3kg de apa se pun semintele in apa si se lasa pana apa se raceste.5x1 m respectiv 6700 de puieti la hectar in gropi de 30x30x30 cm. Ing.Undeva in jurul casei puteti ara o mica suprafata o grapati ca pamantul sa fie foarte fin si trasati cu un batz cateva linii in pamant. Si .normal ati putea sa cumparati puietii de la DS Tulcea.In anul urmator in mai aveti puieti buni de plantat. Sestor 2 Bc.important este nisipul)la sfarsitul lunii aprilie inceputul lui mai( dupa ce trec ingheturile salcamul este foarte sensibil la ger. Cartea am luat-o acum 7-8 ani. tel/fax 250 72 74.puietii de salcam(robinia pseudoaccacia) se produc in mai prin insamantare in ogor pregatit.Acum 10 ani cand lucram in zona aveau doua pepiniere in care puteti gasi salcam una la Ocolul Silvic Niculitel si una la Ocolul Silvic Cerna. dar in mod normal ele se forteaza prin fierbere in apa.Pretul mediu este de 120 lei /1000 puieti. sau se scarifica. STR. Ioan Iancu. Pentru semanare.Semintele de salcam au tegumentul exterior impermeabil si trebuies startificate . acestea se zvanta si apoi se depoziteaza in saci. 2-4.Le umpleti cu un strat fin de nisip (0. Dupa extragerea semintelor din pastai (in noiembrieianuarie).5 cm) in care puneti semintele si se acoperiti la 0.Pentru un hectar schema de impadurire este de 1.(eventual pueti da si la altii) salcamul (robinia pseudacacia) se cultiva in zonele de deal si campie. Facultatea germinativa este de 70-90% . Sursa:INDRUMARUL PADURARULUI de Dr. in procent de 28-30% . cu diametrul minim la baza de 6mm. semintele se oparesc cu apa clocotita si se mentin in apa fierbinte (50-60 grage C) inca 1012 ore.

Acestia se pastreaza peste iarna in nisip. intr-un strat de flori din gradina sau in ghivece cu pamant nisipos. Se pot inmulti prin butasi mai ales trandafirii poliantha. nisipul din ghiveci se mentine in permanenta reavam. salcamul se inmulteste f bine prin samanta si nu ia scapi de el. Pentru taieri se foloseste un briceag bine ascutit. dupa caderea frunzelor. lungi de 15-25 cm. Inmultirea trandafirilor prin altoire Toate soiurile de trandafiri se pot inmulti prin altoire. Pentru inradacinare. butasii sunt portiuni de ramuri anuale. precum si unii trandafiri urcatori.. . pana la circa 3-4 cm adancime. butasii se pulverizeaza zilnic cu apa. Plantarea se poate face in aceleasi conditii chiar si direct in gradina. iar la varf. care se taie sau se ciupesc la jumatate. care se confectioneaza toamna. In primele zile. la varf se lasa numai 2 frunze.butasire in uscat. insa nu se poate aplica la toate soiurile. In toamna viitoare. asezate in buchet. si se planteaza primavara. in pivnita. Butasii se fac vara.acum din experienta mea . butasii verzi se confectioneaza din lastarii care au inflorit. La butasirea trandafirului in uscat. Acestia trebuie sa fie lungi de 10-45 cm. gradini presarand dor intr-un canal mic facut in pamant samanta. deoarece numai lastarii si ramurile trandafirilor cu lemn moale au insusirea de a se inradacina atunci cand sunt puse in nisip sau pamant. operatie care se numeste butasire in verde. cu 1-2 cm deasupra ultimului ochi. Lastarii se taie la baza imediat sub un ochi. iar butasul se acopera cu un borcan de sticla. Pentru a asigura umiditatea necesara. In timpul verii. nmultirea prin butasi este destul de usoara. pe puieti de maces. butasii se pot planta la locul definitiv. dupa inradacinare. butasul se poate infige in ghivece sau ladite cu nisip. sau toamna tarziu . Unii il folosesc pt gard viu la terenuri agricole. care au flori mici si numeroase.

Coletul este portiunea care face trecerea intre radacina si tulpina. li se scurteaza radacinile . mai exact cand fructele de maces au culoarea verde-galbuie. unde se va introduce ochiul. Pasii altoirii: 1. Imediat. Pentru altoire. Toamna. iar cele secundare la circa 1 cm .septembrie). Restul puietilor se vor replanta pentru fortificare. se recolteaza. Cea mai des folosita este altoirea in ochi dormind. cand au culoarea rosie. Deci. Urmeaza taietura in forma de "T" sub zona coletului (o taietura transversala de circa 1 cm si o alta taietura longitudinala de circa 2.Puietii de maces se obtin astfel : vara . care se scurteaza la 18-20 cm.radacina principala la 20 cm. in santulete adanci de 3-4 cm si distantate la 20-30 cm. cu spatula briceagului se dezlipesc putin marginile taieturii longitudinale. Inainte de plantare. altoirea se face imediat sub colet (pe radacina). Se vor folosi in acest scop numai puieti care au o grosime la colet de 4-5 mm.iulie) sau in chi dormind (august . peste stratul semanat se aseaza mranita sau frunze uscate. nu trebuie facuta greseala de a se recolta fructele mai tarziu. .5 cm). Cand se urmareste obtinerea trandafirilor sub forma de tufa. dupa caderea frunzelor. se dezveleste puietul portaltoi de maces la colet si se sterge baza lui cu o carpa. semintele vor rasari mai greu (peste 2 ani). Pentru gradinarii care doresc sa altoiasca singuri trandafirii. iata cateva detalii in legatura cu modul in care trebuie efectuata aceasta operatie. puietii se fasoneaza. Altoirea acestor puieti se face in ochi crescand (mai . Toamna. puietii portaltoi de maces se scot si se planteaza (cu un plantator) intr-o parcela de teren anume pregatita.in luna august. in vederea altoirii.60 cm intre randuri si 20 cm pe rand -. deoarece in acest caz.si tulpina se lasa o singura tulpina. la distante mai mari . pentru a feri lastarul altoi de uscaciune si ger. precum si pentru a impiedica aparitia de lastari salbatici din portaltoi. se zdrobesc si apoi se insamanteaza imediat (cu pulpa zdrobita). In timpul anului viitor se plivesc de buruieni si se uda la nevoie.

cu cateva frunze. daca pojghita de lemn este prea groasa. sau se face nod. Ochiul altoi se scoate de pe lastar impreuna cu o portiune de coaja si cu foarte putin lemn. Dupa introducerea ochiului se apasa cu degetele aratatoare pe marginile taieturii verticale. Legatul se face astfel: firul de rafie se aseaza peste taietura transversala in asa fel ca intr-o parte sa ramana un capat mai scurt. capatul scurt lasanduse pe sub legatura. Apoi cu capatul lung din mana dreapta se incepe infasurarea de sus in jos. care inainteaza concomitent in jos si in sus si de la stanga la dreapta. in dreptul ochiului care trebuie scos. cu degetul aratator sub lastar. . se indeparteaza spinii si frunzele (trebuie sa ramana din frunze numai o portiune de codita lunga de 1-1.2. impingandu-l cu spatula. procedandu-se astfel: . capatul rafiei se trece de doua. Lastarul altoi se taie de la trandafirul pe care dorim sa il inmultim si trebuie sa fie gros de 5-8 mm. iar floarea din varf sa fi fost trecuta. .5 cm sub ochi. de circa 10-15 cm.la urma se executa legatura cu rafie. spre a inlatura golurile de aer dintre scut si portaltoi. Locul altoit nu se unge cu mastic (ceara de altoit). Ea se executa printr-o miscare de alunecare a taisului lamei. bumbac sau fasii de material plastic. lastarii altoi se pastreaza la rece. Ochii de la subsuoara frunzelor trebuie sa fie bine dezvoltati. strangandu-se bine. acesta se ocoleste putin. insa nu porniti in crestere. incepand se jos in sus. . Daca el este mai lung decat taietura in forma de T de pe portaltoi si nu intra in intregime sub coaja. trei ori pe sub ultimul inel al spiralei. infasurati in carpe umezite sau in muschi. Imediat dupa recoltarea lastarului.ochiul detasat se prinde cu mana de petiol si se introduce sub coaja. In cazul in care altoirea nu se face imediat.taietura se incepe cu baza lamei briceagului la circa 1. La punctul de . apoi se continua infasurarea pana se acopera toata taietura verticala. . Cand se ajunge in dreptul ochiului.5 cm).5 cm deasupra ochiului si se continua pana la 1.ochiul este scos impreuna cu coaja si o pojghita de lemn foarte subtire (ca o foita de tigara). tei topit. partea care ramane in afara se taie pe linia orizontala a Tului. Urmeaza scosul ochiului de pe lastarul altoi. La sfarsit. altoiul nu se prinde.lastarul altoi se tine in mana stanga.

50 m. Musuroiul se la baza se va reface dupa caderea brumelor si a frunzelor. Inainte de plantare se face fasonarea radacinilor.50 . Ingrijirea lastarilor porniti din altoi se face astfel: primavara. In groapa se face un musuroi de pamant pe care se aseaza radacinile in asa fel incat planta sa fie introdusa pana la .1. la puietii prinsi se face scurtarea tulpinii portaltoiului la circa 1 cm deasupra punctului de altoire. din pamant marunt si reavan. Daca petiolul cade. de 40-50 cm latime si 4050 cm adancime.70 m. scurtandu-se cele lungi si groase la 15-20 cm. Groapa de plantare trebuie sa fie mare. inseamna ca ochiul altoi nu s-a prins. puietul portaltoi trebuie sa aiba o tulpina de 1-2 ani. este posibil ca ochiul sa se asfixieze. Plantarea trandafirilor Trandafirii se planteaza toamna (octombrie . Verificarea prinderii la altoire se face dupa circa 10 zile.noiembrie) sau primavara (martie . musuroiul se desface cu atentie pentru ca sa nu se vatame ochiul altoi. In acest caz. imediat ce pericolul gerurilor a trecut.1. Lastarul care se dezvolta din ochiul altoi se ciupeste la 4-5 frunze. Radacinile fasonate se introduc intr-o mocirla (o pasta formata din pamant. altoirea se face la inaltimea de 1. Pentru formarea trandafirilor cu trunchi inalt. pentru a se ramifica. pentru a proteja ochiul altoi de gerurile iernii. balegar si apa). inalta de circa 1. Pentru aceasta se pot folosi drajoni (puieti potniti din radacini) de la tufe de maces care cresc spontan la marginea padurilor. Daca demusuroirea intarzie.aprilie).20 . Totodata se retin numai 2-4 ramuri care se scurteaza la 4-5 muguri. Odata cu controlul prinderii se slabese si legatura. In primavara. iar celelalte subtiri la cativa cm. Acum se face mai mare (12-15 cm).altoire se face un mic musuroi de 5-8 cm. cand se desface musuroiul si se atinge petiolul (codita) cu degetul.

75 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand. Prin taiere se indeparteaza o parte din ramurile tufei si se scurteaza cele ramase. pe directia randului (40-50 grade).colet sau cu 2-3 cm mai adanc. este dezmusuroirea trandafirilor pitici. pentru ca toamna. Pamantul folosit pentru acoperirea radacinilor se amesteca cu putina mranita (circa 2 kg la groapa). etc. Distantele de plantare sunt de 50-70 cm intre plante pentru trandafirii pitici si 2-3 m pentru trandafirii urcatori si cei cu trunchi inalt. daca protejarea peste iarna nu s-a facut prin ingropare. batran. La trandafirii urcatori se lasa ramuri anuale lungi de 50-150 cm. ramurile de un an retinute trebuie sa se afle cat mai aproape de baza tufei. hartie. in functie de vigoarea soiului.). la 5-6 ochi la cei cu crestere viguroasa si la 8-10 ochi la trandafirii si la ramurile cu crestere foarte viguroasa.). Cu ocazia taierilor. La sfarsitul plantarii se uda si se ridica un musuroi la baza planei. La trandafirii pitici. Ingrasarea . in diferite puncte slabe ale lemnului vechi. In cazul trandafirilor cu trunchi inalt este indicat ca plantarea sa se faca inclinat. in functie de varsta plantei. se indeparteaza cu fierastraul lemnul vechi. uscat. pergola. etc. astfel: la 2-4 ochi in cazul trandafirilor cu crestere pitica si cu ramuri slabe. In cazul trandafirilor cu trunchi inalt. in primavara. numarul de ramuri care trebuie sa ramana la o tufa de trandafiri este de 3 pana la 5. se indeparteaza materialele de protectie (paie. acestia sa se poata ingropa in pamant fara a se rupe la aplecare. pentru ca sa se ingroape mai usor la iarna. La soiurile care cresc foarte viguros se pot lasa 6-7 ramuri. Ingrijirea trandafirilor Dezmusuroirea trandafirilor Prima lucrare. astfel ca sa imbrace bine obiectul decorat (perete. Taierea este una din cele mai importante lucrari ce se executa primavara devreme. Ramurile oprite se scurteaza. Trandafirii cultivati pentru petale se planteaza la 1. Orientativ.

deoarece trebuie retinut ca excesul de apa provoaca o crestere vegetativa abundenta. La o tufa se administreaza circa 5 l din aceasta solutie hranitoare. Altfel fructul ce se va forma va consuma inutil o parte din substantele nutritive ale plantei necesare pentru o noua inflorire. trebuie indepartate prin taiere. pamantul din jurul tufelor se sapa mai adanc. care se pot cumpara din magazine. Protejarea trandafirilor Toamna. in dauna infloririi. ca la alte plante din gradina. Se pot folosi si ingrasaminte chimice: . pamantul se praseste des pentru a fi mentinut reavan si lipsit de buruieni. aceasta lucrare . la 2-3 ani o data. In timpul vegetatiei se poate folosi ca ingrasamant suplimentat. Pe masura ce florile se scutura. gunoiul de pasari sub forma de solutie (500 g gunoi de pasari la 1 galeata de 10 l de apa). Inlaturarea florilor trecute. Lucrarea pamantului In timpul verii. Toti lastarii porniti din portaltoi trebuie indepartati imediat pentru a nu inabusi altoiul. se face protejarea trandafirilor impotriva gerului din iarna. Aceste ingrasaminte se aplica toamna (odata cu sapatul in jurul tufei). . dupa caderea frunzelor.primavara: azotat de amoniu (15-20 g/m2). La trandafirii pitici. Toamna sau primavara viitoare. Indepartarea lastarilor salbatici. Udarea trandafirilor Se face atunci cand solul este uscat. Exista si ingrasaminte mixte pentru trandafiri. nu este necesar ca udatul sa se faca zilnic.La ingrasarea unei tufe de trandafiri se poate folosi balegar bine fermentat (2-3 kg) sau gunoi de pasari (100-200 g). pana la adancimea care sa evite vatamarea radacinilor.toamna: superfosfat (25-30 g/m2) si sare potasica (10-15 g/m2). Nu uitati ca atunci cand aplicati astfel de substante trebuie sa respectati instructiunile de pe ambalaj. Totusi.

Desi pentru multi este o adevarata provocare. protejarea se poate face in 2 feluri: fie ca se apleaca tulpina la nivelul solului si apoi se musuroieste numai coroana. Cand si cum folosim ingrasamintele ? Daca gradinaritul este trecut pe lista hobby-urilor dumneavoastra cu siguranta v-ati gandit cand si cum trebuie sa folositi ingrasamintele. fie ca se inveleste coroana cu paie sau hartie de sac. preparate acasa cu fructe. sa plantezi si sa cresti trandafiri nu este dificil. Cresterea si ingrijirea trandafirilor Romantismul intr-o gradina nu poate fi creat fara trandafiri. Astfel. speciile de frezie au fost tot mai mult apreciate pentru parfumul si aspectul lor delicat. talas sau stiuleti de porumb. Plantarea si ingrijirea florilor de Frezie De cand au aparut in Europa la sfarsitul sec al XIX-lea . utilizat in ingrijirea pielii Tratamentul si ingrijirea cosmetica au devenit o necesitate. Alte articole Sucul de lamaie. In consecinta. datorita mediului poluat. trebuie sa aveti in vedere doi pasi simpli: inlaturarea gazonului si plantarea florilor si plantelor pe care le vreti in gradina. printre ramurile coroanei se pun manunchiuri de paie. Cum sa inlocuiti buruienile din gradina cu flori Daca v-ati saturat de culoarea verde a gazonului din fata casei si vreti sa plantati flori frumos colorate care sa va lumineze chipul in zilele insorite. In acest din urma caz. dupa care se leaga cu sfoara sau sarma. pielea noastra are nevoie de o mai mare atentie si protectie din partea noastra. cetina de brad.consta in efectuarea unui musuroi de 25-30 cm. pentru a usura operatia de invelire. De asemenea s-ar putea sa fi gresit deseori din cauza ca ati adaugat prea multe substante nutritive plantelor. la baza tufei. compost . sau prea putine. ne ofera beneficii supreme si vizibile in stralucirea si sanatatea pielii. legume sau diverse alte plante. tratamentele cu cosmetice naturale. La trandafirii cu trunchi inalt.

gros de 15 cm. cum ar fi balegarul. iar asta le permite sa absoarba minerale mai usor. De exemplu. De fapt. Ele ajuta la aerisirea solurilor argiloase. in timp ce acele de pin contin calciu. fosfor si alte elemente intr-un procent de 2. Taiati sau rupeti frunzele.incepeti cu un strat de frunze rupte sau sfasiate. Gramada de frunze pe care vreti sa o transformati in compost poate avea orice forma si dimensiune.5 din greutatea lor. 2. o mare parte din acele minerale se duce in frunze. previn uscarea rapida a solurilor nisipoase. Nitrogenul este elementul care face sa cresasca temperatura in interiorul gramezii de frunze.Frunzele care cad toamna din copaci sunt foarte valoroase pentru gradina dumneavoastra deoarece ele contin de doua ori mai multe minerale decat alte ingrasaminte. Adaugati nitrogen peste frunze. nitrogen. Aceasta este una din plangerile des auzite. dar majoritatea oamenilor prefera forme dreptunghiulare. magneziu. Acest lucru se explica prin faptul ca majoritatea copacilor au radacini adanci. dar fara nici un rezultat. pentru ca sunt mai usor de manevrat. Daca nu aveti balegar utilizati alte surse de nitrogen. Facem o gramada din frunzele din gradina.adaugati apoi un strat de 5 cm de material organic cu . Este o idee buna sa asezati materialul in straturi: . Unii oameni se plang ca nu stiu cum sa obtina compost din frunze. Balegarul este cea mai buna sursa de nitrogen pe care il puteti folosi si un amestec de 5 parti frunze la 1 parte balegar va face ca acestea sa se descompuna mai repede. o frunza de artar are mai mult de 5 procente minerale. Sunt doua lucruri de care trebuie sa va ocupati pentru ca sa transformati cu succes frunzele in compost: 1. acest lucru va garanta succesul. spun ei. absorb apa de ploaie controleaza evaporarea. aceste daruri multicolore care cad din copaci sunt foarte valoroase pentru cantitatile mari de materie organica pe care le contin si care pot imbunatati structura pamantului. .

Rupeti sau sfasiati frunzele. veti avea o cantitate buna de compost potrivita pentru plantarile de sezon. daca respectati pasii urmatori: 1. a multor arbusti. pentru ca frunzele sunt rupte. daca vreti. in piete au aparut la comercializare stolonii de capsuni sau puietii de pomi fructiferi. Daca amestecati straturile de frunze si materiale organice de 3-4 ori pana primavara tarziu. Statiunea de la Baneasa are la vinzare saptamina aceasta puieti de mar. Si inca un sfat: puteti acoperi gramada de compost cu o folie de plastic .tine de cald si impiedica uscarea sau udarea excesiva. Deja. Intoarceti gramada la 3 zile. de inaltime sau in functie de piata in care se vind. la pretul de 120. Gramada trebuie sa fie umeda.000 de lei. Nu este dificil. cais si prun. Nu uitati sa intoarceti cu o furca frunzele cam la 3 saptamani sau mai devreme. 3. 2. stiuleti de porumb sau iarba uscata. De modul in care se lucreaza gradina luna aceasta depind roadele culese in toamna. Puteti obtine compost si in 14 zile. dar nu sa musteasca de apa. Chiar daca multi dintre proprietarii de case pe pamint sint doar gradinari de weekend. deci compostul este usor. martie este cea mai solicitanta pentru gradinarit. . in functie de soi. Pomii fructiferi se planteaza in martie Considerata prima luna de primavara. Mai puteti adauga si materiale cu nivel scazut de nitrogen. Amestecati 4 parti frunze cu 1 parte balegar sau alte materiale cu supliment de nitrogen. paie. cum ar fi: rumegus. preturile sint diferite.nivel de nitrogen mai mare decat cel al frunzelor. gunoi. pomi ornamentali. este bine de stiut ca martie este si cea mai potrivita luna a anului pentru plantarea pomilor fructiferi. Puteti alege ceva din lista urmatoare: balegar. iarba verde sau corzi de vita de vie din gradina.

000 de lei stolonul. fructele sau ramurile cazute si razuiti trunchiurile copacilor cu o perie aspra. Pentru igienizarea livezii. avertizeaza specialistii. Pomii ornamentali incep sa rodeasca la 2-3 ani de la plantare. construiti un o gramada de circa 30 -60 cm de ramuri si crengute. . Piersicul are nevoie de taiere daca ramurile anuale au depasit 50-60 de cm.Stolonii de capsun se vind la preturi cuprinse intre 4.000 si 6. adunati frunzele uscate. deoarece in virful acestora se afla mugurii de rod. Unii. nici o farama de lemn nu este irosita. Livada trebuie igienizata si varuita In cazul in care aveti deja plantati in gradina pomi fructiferi sau ornamentali. luna aceasta trebuie sa le acordati o atentie speciala. In padurile bine ingrijite din centrul Europei. brazde cu iarba. lunga de 1-2 metri. Ramurile si crengutele indepartate odata cu curatarea pomilor sunt folosite in tehnica de gradinarit numita hugelkultur sau cultura-pedamburi. pentru indepartarea daunatorilor. necesita scurtarea ramurilor anuale care au depasit anumite lungimi. in timp ce drajonii de zmeura costa 40.000 de lei. ca iarba cosita. prunul si caisul daca ramurile anuale au trecut de 40 de cm. cum ar fi de exemplu piersicul. pentru a o tasa putin.000 de lei bucata sau un piersic. Ciresul si visinul nu au nevoie de taiere de normare.000 de lei bucata. La mar si par. Amatorii de pomi ornamentali cu fructe comestibile pot opta intre un nectarin care costa aproximativ 350. paie. nu se recomanda taierea ramurilor anual. caisul sau prunul. O alta lucrare importanta in gradina este igienizarea livezii si varuirea trunchiurilor de pomi din livada. necesita doar o operatiune de intretinere a coroanei. Apoi adaugati la aceasta gramada materiale compostabile. Varul dat apoi pe trunchiul copacilor distruge ouale insectelor si daunatorilor care au hibernat la adapostul crestaturilor din scoarta si impiedica dezvoltarea muschilor si lichenilor pe trunchiuri. al carui pret este de 180. Butasii inradacinati de coacaz negru si rosu sau murul fara spini se gasesc la pretul de 40. Calcati in picioare gramada. Ca sa creati un strat tip hugelkultur.000 de lei.

Unii naturalisti speculeaza ca miceliile ciupercilor pot trasfera apa de la aceste rezervoare lemnoase de umiditate catre plante si ciuperci. Nu veti fi nevoiti sa fertilizati sau sa irigati prea des un strathugelkultur. Tom mi-a spus: imit modul in care. tot acest lemn actioneaza ca un urias burete ingropat in gradina. trunchiurile de copac cazute servesc ca o rezerva esentiala de umiditate pentru speciile care au nevoie de multa apa. Apoi plantati stratul-hugelkultur cu seminte sau cu rasaduri. Swalele cu lemn putrezit Poate ca ati observat deja ca lemnul putrezit poate sa inmagazineze o cantitate mare de umezeala. in mlastini si lacuri. acesta planteaza afini. Deasupra acestora. afinii incoltesc adesea pe busteni plutitori. In gradina mea. Cartofii iubesc de-a dreptul acest tip de cultivare – am putut sa insamantez cartofi in aceste damburi cu o luna mai devreme decat in straturile din gradina. in care ingroapa trunchiuri sau lemne putrezite apoi acopera aceste santuri cu sol. Capacitatea lemnului putrezit de a pastra apa este un alt truc folosit de natura care poate fi aplicat in gradina.Imprastiati putin compost deasupra si acoperiti cu cca 3 cm de sol. Un alt avantaj: pe masura ce materialul lemnos putrezeste.Materia organica care se descompune in aceste straturi-hugelkultur creste temperatura suficient de mult ca sa stimuleze dezvoltarea plantelor. Actionand ca un burete. acesta elibereaza nutrienti lent. Dovleceii. Putem rasturna ideea de hugelkultur si ingropa pamantul dedesubtul plantelor noastre. pe o raza de zeci de centimetri distanta.” Lemnul absoarbe si . La sfarsitul unei veri secetoase am bagat mana pana la cot intr-un trunchi de copac putrezit si am scos afara un pumn de miez umed. cum ar fi ciupercile sau animalele ce traiesc in sol. in sol si inmagazineaza deasemenea suficienta umiditate. Permaculturistul Tom Ward sapa santuri de aproximativ 50 cm adancime. pepenii si alte plante cu vrejuri se dezvolta deasemenea bine aici.

inmagazineaza umiditatea. Aproape orice planta – nu doar afinii – va creste bine pe astfel de swale din lemn putrezit ingropat. incat foarte putin din azot este legat in acest proces de microbii care intervin in descompunerea lui. iar radacinile infiltreaza acest izvor de umiditate si se adapa din el de-a lungul perioadelor secetoase. . Unii oameni sunt ingrijorati de faptul ca lemnul va fixa azotul. de aceea ei adauga o sursa de azot in aceste swale (materiale compostabile bogate in azot sau chiar compusi ai azotului cu eliberare lenta) dar eu sunt de parere ca lemnul se descompune atat de incet.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful