SIM

Nume:_ Prenume:_

LUCRAREA NR. 3 Titlul lucrrii: Determinarea caracteristicilor mecanice de rezisten (metode de determinare a duritii). Rezilienta Scopul lucrrii: Pentru a studia comportamentul dinamic al materialelor metalice 1. Teoria lucrarii 1.1. Principii, definitii si formule de calcul;
Metoda Rockwell de determinare a duritii se aplic pentru urmtoarele materiale: oeluri n stare clit, metale dure, oeluri de scule, bronzuri, alame speciale etc. Nu se recomand aplicarea acestei metode la determinarea duritii aliajelor cu structur neomogen sau a materialelor fragile. ncercarea de duritate Rockwell se execut n condiiile atmosferei ambiante, iar valoarea acesteia se exprim prin adncimea de ptrundere a unui penetrator conic de diamant sau a unui penetrator sferic de oel (de forme i dimensiuni standardizate) n piesa de ncercat. Notarea duritii Rockwell se face astfel: 1 HRC cnd penetratorul este con de diamant (fig. 2.1, a); HRB cnd penetratorul este bil de oel (fig. 2.1, b);

Fig. 2.1. Schema ncercrii de duritate Rockwell a penetrator con de diamant; b penetrator bil de oel clit. ncercarea de duritate Rockwell const n apsarea unui penetrator (con de diamant sau bil de oel) sub o sarcin iniial F0 i apoi sub o suprasarcin F1 i msurarea adncimii de ptrundere e,

Lucrarea nr. 3 SIM

SIM
dup ndeprtarea suprasarcinii, meninndu-se sarcina aplicat iniial. Duritatea Rockwell se calculeaz pe baza adncimii de ptrundere e. Cu ct un corp este mai dur, cu att deformaiile plastice sunt mai mici n raport cu cele elastice, deci adncimea remanent de ptrundere e a penetratorului este o mrime invers proporional cu duritatea materialului ncercat. Duritatea Rockwell reprezint diferena dintre o adncime convenional E i adncimea ptrunderii remanente e a penetratorului sub o suprasarcin F1. Adncimea se msoar fa de poziia penetratorului sub sarcina iniial F0. HR = E - e; (2.1) unde: E este o constant (o mrime convenional); e adncimea remanent de ptrundere. ncercarea se execut prin apsarea penetratorului n material n trei faze (fig. 2.1). - n prima faz piesa de ncercat se aduce n contact cu penetratorul, apsndu-se asupra piesei cu o sarcin iniial F0 (poz. 1). - asupra penetratorului se aplic suprasarcina F1, penetratorul ptrunznd adnc n pies, deformnd plastic i elastic materialul (poz. 2). - se ndeprteaz suprasarcina F1 i penetratorul se ridic pn ntr-o poziie corespunztoare deformaiilor plastice din material (poz. 3). Diferena dintre adncimea de ptrundere este chiar adncimea de ptrundere remanent e. Aparatur, epruvete Aparatul folosit pentru ncercarea de duritate Rockwell este de tip "Balana" Sibiu i schema de funcionare a acestuia este prezentat n figura 2.2 Ciclul de ncrcare a aparatului este automatizat i sarcinile de ncercare sunt de 100 i de 130 daN, corespunztor ncercrii Rockwell B sau C. Timpul de meninere a sarcinii se regleaz automat. Simbolizarea se face cu iniialele HR, adugndu-se iniialele penetratorului utilizat pentru ncercare (HRC - ncercare Rockwell C - con de diamant); (HRB - ncercare Rockwell B - bil de oel clit).

Aparatul de duritate Rockwell, tip "Balana" Sibiu

Lucrarea nr. 3 SIM

SIM
Epruvetele, sau piesele de ncercat trebuie s aib o suprafa neted, lipsit de rizuri, defecte sau poriuni axiale. Suprafaa trebuie s fie plan, corespunztoare unui diametru de cel puin 6 mm. Se consider ca fiind plane i suprafeele cu o raz de curbur mai mare de 25 mm. Grosimea piesei de ncercat trebuie s fie de cel puin 8e. Dup ncercare nu se admite ca suprafaa piesei opus suprafeei de ncercat s prezinte deformaii datorit ncercrii. La prelucrarea suprafeei de ncercat trebuie s se evite ecruisarea sau nclzirea pn la o temperatur ce ar putea provoca transformri structurale.

Rezilienta
Incercarile la incovoiere prin soc a materialelor se aplica pentru determinarea tenacitatii materialului, notata prescurtat KV (in cazul folosirii epruvetelor cu crestatura in V) sau a rezilientei, notata prescurtata KCU (in cazul folosirii epruvetelor cu crestatura in U). De asemenea, in afara de aceste doua proprietati, dupa ruperea materialului se determina contractia transversala specifica (ce reflecta plasticitatea materialului) si caracterul ruperii (care poate fi ductil sau fragil). Incercarea consta in ruperea unei epruvete prismatice, prevazuta cu o crestatura in zona de mijloc, prin lovirea ei cu un ciocan (ciocan Charpy) in partea opusa crestaturii. Schema de principiu a incercarii este prezentata in figura numarul 1.

Epruvete folosite
Pentru realizarea incercarilor la incovoiere prin soc sunt folosite epruvete standardizate: - epruvete cu crestatura in "U" (vezi figura nr. 2-a) - epruvete cu crestatura in "V" (vezi figura nr. 2-b)

Lucrarea nr. 3 SIM

SIM

Figura nr. 2 - a) Epruveta crestata in "U" b) Epruveta cu crestatura in "V"

Echipamente folosite
Pentru realizarea practica a incercarilor de incovoiere prin soc se folosesc utilaje dotate cu ciocan-pendul, denumite pe scurt ciocane. In cadrul simularii incercarii este reprezentat un ciocanpendul Charpy alcatuit dintr-o placa de baza, un suport pe care este fixat ciocanul-pedul, un cadran, un ac indicator si un suport pentru asezarea epruvetei.

Marimile cautate se calculeza conform relatiilor urmatoare:

S0 = b * ac = b(1-h) [cm2] We = energia electrica consumata la ruperea probei Mod de lucru.

Tipul epruvetei folosite se alege in functie de proprietate principala ce se vrea determinata astfel: Proprietatea principala Tenacitatea KV [J] Rezilienta KCU [J/cm2] Tipul de epruveta folosit cu crestatura in "V" cu crestatura in "U"

Echipamentul de masurare se etaloneaza folosind etaloane speciale. Valoarea citita nu trebuie sa se abata mai mult de 2% fata de valoarea marcata pe etalon. Practic incercarea se desfasoara astfel: - se aseaza epruveta pe reazemele aparatului, astfel incat sa fie lovita cat mai exact in sptele crestaturii;

Lucrarea nr. 3 SIM

SIM
- se ridica ciocanul eliberandu-se spatiul de actiune al acestuia; - se pozitioneaza acul indicator la valoarea maxima de pe cadra; - se declanseaza caderea; - dupa ruperea epruvetei ciocanul se opreste cu ajutorul franei; - se analizeaza epruvetele; Marimile cautate se calculeza conform relatiilor urmatoare:

S0 = b * ac = b(1-h) [cm2] Caracterul ruperii epruvetei poate fi ductil sau fragil, aprecierea caracterului ruperii facandu-se dupa aspectul macroscopic al acesteia: sectiunea de rupere fragila are aspect cristalin, grauntos si lucios, sectiunea de rupere ductila (tenace) avand aspect fibros, mat.

2. Date experimentale si prelucrarea datelor .

Lucrarea nr. 3 SIM