P. 1
cursuri anatomie

cursuri anatomie

|Views: 8,584|Likes:
Published by Corici Alex

More info:

Published by: Corici Alex on Jun 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/07/2013

pdf

text

original

Sections

  • Cuprins cursuri anatomie semestrul II
  • Cuprins microcursuri anatomie semestrul II
  • Regiunile capului
  • Regiunile fetei
  • Definitie!
  • Stratigrafie:
  • Vase si nervi:
  • Anatomie pe viu:
  • Anatomie pe viu:
  • Planul osteoperiostic:
  • Planul musculo-aponevrotic:
  • Morfologia nasului extern:
  • Stratigrafie: Pielea:
  • Vase si nervi: Arterele provin din:
  • Nervii:
  • Tegumentul vestibului nazal:
  • Stratul muscular:
  • Stratigrafie: Pielea: -mobila
  • Plan muscular profund:
  • Strat muscular superficial:
  • Planul vasculo-nervos superficial:
  • Formatiuni vasculare si vasculo-nervoase:
  • Forma:
  • Delimitari:
  • Caracteristicile toracelui:
  • Delimitari si comunicari: Invecinari:
  • Comunicari:
  • Impartirea mediastinului:
  • Conceptia clasica franceza:
  • Impartirea si compartimentarea mediastinului dupa scoala
  • MEDIASTINUL ANTERIOR:
  • MEDIASTINUL POSTERIOR:
  • Comparimentul retro-traheo-bronho-pericardic (esofagian)
  • Localizare:
  • Fata sternocostala:
  • Marginea dreapta:
  • Marginea stanga:
  • Configuratia interna:
  • Atriile: 1. Atriul drept:
  • Auriculul drept:
  • 2. Atriul stang:
  • Auriculul stang:
  • Ventriculele:
  • 1. Ventriculul drept:
  • 2. Ventriculul stang:
  • Scheletul fibros si aparatul valvular al inimii:
  • Valvele atrio-ventriculare:
  • Miocardul:
  • Miocardul propriuzis:
  • Miocardul atrial:
  • Miocardul ventricular:
  • Ligamentul pulmonar
  • Fata viscerala a pleurei (pleura pulmonara):
  • Foita parietala a pleurei (pleura parietala):
  • Portiunea mediastinala a pleurei parietale:
  • Partea dreapta:
  • Cupola pleurala (domul pleural):
  • Recesuri costomediastinale
  • Recesul costomediastinal posterior
  • Loja hepatica
  • Ligamentul coronar:
  • Ligamentul falciform:
  • Loja gastrica
  • Omentul mare
  • Loja splenica
  • Vestibulul bursei omentale
  • Peretii vestibulului bursei omentale
  • Bursa omentala propriu-zisa
  • Prelungirea dreapta (neomologata NA)
  • Cai de acces in bursa omentala
  • *A. pancreaticoduodenala superioara posterioara
  • Raporturi:
  • Vena cava inferioara:
  • Raporturile posterioare:
  • Raporturi anterioare:
  • Raporturi mediale (stangi):
  • Raporturi laterale (drepte):
  • Raporturi posterioare:
  • Raporturi mediale:
  • Raporturi laterale:
  • Afluentii VCI:
  • I. portiunea de convergenta – afluentii de origine
  • Vena mezenterica superioara:
  • Vena mezenterica inferioara:
  • Vena splenica:
  • II. trunchiul venei porte hepatice
  • III. segmentul de divergenta
  • Afluentii venei porte hepatice

Cuprins cursuri anatomie semestrul II 1. Anatomia topografica a capului si gatului Regiunile capului: 2. Regiunea frontala 3. Regiunea parietala 4.

Regiunea occipitala 5. Privire de ansamblu asupra regiunii fronto-parieto-occipitala Regiunile fetei: 6. Regiunea nazala 7. Regiunea orala 8. Regiunea mentala 9. Regiunea infraorbitala 10. Regiunea bucala 11. Regiunea zigomatica 12. Regiunea parotidomaseterica 13. Regiunea maseterica 14. Regiunea sternocleidomastoidiana 15. Anatomia topografica a cavitatii toracice 16. Mediastinul Cuprins microcursuri anatomie semestrul II 1. Inima 2. Pericardul 3. Regiunile pleuropulmonare 4. Anatomia topografica a cavitatii abdominale. Notiuni generale de anatomie a trunchiului. 5. Etajul supramezocolic 6. Bursa omentala 7. Spatiile periperitoneale 8. Etajul inframezocolic 9. Splina 10. Vasele si nervii abdomenului -Sistemul limfatic abdominal

Anatomia topografica a capului si gatului

La nivelul capului si gatului Terminologia Anatomica recunoaste doua grupe distincte de regiuni topografice: *Regiunile capului si fetei *Regiunile capului *Regiunile fetei *Regiunile gatului Regiunile capului La nivelul capului Terminologia Anatomica recunoaste patru regiuni topografice: *Regiunea frontala *Regiunea parietala *Regiunea occipitala *Regiunea temporala Regiunile fetei La nivelul fetei sunt descrise 8 regiuni topografice: Regiunile fetei (faciale):*regiunea orbitala *regiunea nazala *regiunea orala *regiunea mentala *regiunea infraorbitala *regiunea bucala *regiunea zigomatica *regiunea parotidomaseterica

Regiunea frontala

Definitie! Regiunea frontala reprezinta regiunea topografica nepereche a capului situata in portiunea anterioara a calvariei. Invecinari, limite, anatomie pe viu: Invecinari:*regiunile parietale - posterior *regiunea nazala - anterior dinspre medial spre lateral de o parte si de alta a liniei mediale. *regiunile orbitale - anterior dinspre medial spre lateral de o parte si de alta a liniei mediale. *regiunile zigomatice - anterior dinspre medial spre lateral de o parte si de alta a liniei mediale. *regiunile temporale – lateral (dr. si stg.) Limite: *inferior – linia ce uneste de fiecare parte a planului mediosagital, linia temporala a scuamei osului frontal cu radacina nasului (punctul craniometric Glabella), trecand prin sutura zigomatico-frontala si marginea supraorbitala *superior – corespunde suturii coronale *lateral – liniile temporale Anatomie pe viu: *1/2 inferioara a regiunii frontale – fruntea, realizeaza 1/3 superioara a fetei (etajul frontal), participand in mod esential la realizarea fizionomiei fetei si la realizarea expresiei mimice. *la limita inferioara a regiunii frontale se afla arcurile sprancenoase, intre care se afla punctul craniometric Glabella. *superior de arcurile sprancenoase se gasesc cate doua proeminente de fiecare parte: arcurile supraciliare si bosele (eminentele) frontale. *la nivelul fruntii se gasesc cute tegumentare transversale ce se accentueaza prin contractia pantecului frontal al muschiului occipitofrontal. *1/2 superioara a regiunii frontale este acoperita cu fire de par. Aceasta portiune este supusa prima procesului de calvitie (chelire), inaintea regiunii parietale si portiunii superioare a regiunii occipitale. Stratigrafie: Regiunea frontala cuprinde: *un plan osos - realizat de scuama osului frontal *acoperit spre suprafata de parti moi si tapetat in interior (spre cavitatea craniana) de meningele craniene, prin intermediul carora corespunde fetelor laterale ale polilor lobilor frontali ai encefalului. Partile moi sunt reprezentate de: *piele *TCS *plan musculo-aponevrotic *plan subaponevrotic Pielea: -este groasa, neteda la tineri si prezinta riduri la batrani.

facial *Limfaticele dreneaza spre: *nodurile limfatice parotidiene superficiale *nodurile limfatice submandibulare Stratul musculo-aponevrotic: In portiunea inferioara. temporale superficiale *vene ce dreneaza spre vena temporala superficiala *ramuri temporale ale n.-lipsita de foliculi pilosi in cea mai mare parte a sa (fruntea) -prezinta foliculi pilosi la nivelul arcurilor sprancenoase scurte ce formeaza sprancenele -in partea posterioara a regiunii firele de par devin lungi – regiunea paroasa a capului. se gasesc spre comisura palepbrala mediala si se varsa-n vena unghiulara. coborator al sprancenei. occipitofrontal si periostul ce acopera scuama osului frontal se interpune un strat subtire de tesut celular lax ce permite alunecarea in bloc a partilor moi pe planul periostic. *Venele – omonime arterelor. *PVN vasculo-nervos temporal – alcatuit din: *ramura frontala a a. la nivelul arcurilor supraciliare *partea orbitala a m. Vase si nervi: Vasele si nervii se gasesc in stratul profund al TCS si alcatuiesc 3 PVN (pachete vasculo-nervoase): *PVN supratrohlear *PVN supraorbital *PVN temporal *Artera si nervul supratrohlear – patrund in regiune prin incizura supratrohleara plasate la 2-3 cm medial de elementele supraorbitale. TCS: -cu panicul adipos redus -foarte bogat in tracturi conjunctive groase si rezistente intinse intre derm si planul musculo-aponevrotic de care il solidarizeaza puternic. sprancenos *m. orbicular al ochiului. ce acopera: *m. iar in dreptul glabelei *m. Planul osos: . aceste elemente vasculo-nervoase sunt situate profund (acoperite de muschi) pentru a deveni ulterior superficiale. *In prima lor portiune. *Artera si nervul supraorbital – parasesc orbita prin incizura supraorbitala. occipito-frontal acoperit de o lama subtire desprinsa din aponevroza epicraniana (Galea aponevrotica) si de prelungirea anterioara a acestei aponevroze. procerus In portiunea superioara: *pantecul frontal al m. Intre planul muscular reprezentat de portiunea frontala a m.

limite si anatomie pe viu: Invecinari:*regiunea frontala – anterior *regiunea temporala – inferior *regiunea occipitala – posterior *regiunea parietala – de partea cealalta Limite: *anterior – linie corespunzatoare suturii coronale *posterior – linia corespunzatoare suturii lambdoide *superior – despartite pe linia mediana de sutura sagitala *inferior – liniile temporale superioare Anatomie pe viu: Regiunea parietala are aspect convex atat pe sectiune frontala cat si pe sectiune orizontala. Pielea: acoperita in intregime cu fire de par cu exceptia persoanelor cu calvitie. la nivelul Glabellei si a extremitatii mediale a arcurilor sprancenoase se gasesc sinusurile frontale separate printr-un sept median. occipito-frontal. Regiunea parietala este acoperita cu fire de par. Anterior apar fibre musculare ale pantecului frontal al m. Invecinari.La nivelul regiunii scheletul este reprezentat de scuama osului frontal. Stratul musculo-aponevrotic: reprezentat aproape in exclusivitate de aponevroza epicraniana (galea aponevrotica). Stratigrafie: Stratigrafia regiunii parietale este aceeasi cu cea din regiunea frontala. Fiecare sinus frontal se deschide in cavitatea nazala printr-un orificiu sau canal la nivelul infundibilului etmoidal al meatului nazal mijlociu. acoperit de periost. foarte bogat in tracturi conjunctive groase si rezistente intinse intre derm si planul musculo-aponevrotic de care il solidarizeaza puternic. La nivelul fiecarei regiuni parietale se evidentiaza cate o proeminenta reprezentat de bosa parietala. Fata endocraniana a scuamei osului frontal este captusita de dura mater encefalica. TCS: cu panicul adipos redus. Regiunea parietala Definitie! Regiune topografica pereche a capului situata pe partile superioare si laterale ale calvariei. Ea este supusa procesului de calvitie dupa regiunea frontala. In grosimea scuamei osului frontal intre corticala interna si cea externa. ce adera slab de os si prin decolare duce la aparitia hematoamelor subperiostice (Cefalohematomul la nou nascut). Prezinta numeroase glande sebacee. Vase si nervi: .

Limfaticele dreneaza spre: -n. supratrohleara -a. Invecinari. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunile parietale – superior -regiunile temporale si -regiunile sternocleidomastoidiene – lateral -regiunea cervicala posterioara (nucala) – inferior Limite: -superior – linia corespunzatoare suturii lambdoide -inferior – protuberanta occipitala externa (punctul craniometric Inion) si liniile nucale superioare -lateral (dr. temporala superficiala: -ramura parietala -ramura frontala Venele sunt tributare: -venei faciale prin vena unghiulara -venei temporale superficiale -venei retromandibulare -venei jugulare extene Aceste vene realizeaza anastomoze cu sistemul venos intracranian prin vene emisare parietale care se varsa in sinusul sagital superior.Vasle sanguine situate in TCS: -sunt sinuoase -au directia radiara (spre vertex) -formeazaa o bogata retea anastomotica Arterele provin din: -a. auriculotemporali Planul osteoperiostic: este un segment al osului parietal cuprins intre: -sutura coronala – anterior -sutura lambdoida – posterior -sutura sagitala – mediala -linia temporala superioara a osului parietal – lateral La nou nascut in regiunea parietala se situeaza pe linia mediana: Anterior – fontanela sagitala anterioara (Brogmatica) Posterior – fontanela posterioara (Lambdatica) Regiunea occipitala Definitie! Este o regiune topografica nepereche a capului si ocupa portiunea posterioara a calvariei. supraorbitali -n.) – pana la insertia m. limfatice retroauriculare Nervii sunt ramuri ale: -n. Anatomie pe viu: -aspect convex atat pe sectiune sagitala cat si orizontala . supraorbitara -a. limfatice parotidiene superficiale si -n. supratrohleari -n. sternocleidomastoidian pe procesele mastoidiene. si stg.

-pe linia mediana, in portiunea inferioara a regiunii se poate palpa o proeminenta osoasa, reprezentata de protuberanta occipitala externa (punctul craniometric Inion) -regiunea occipitala este acoperita cu fire de par. Numai portiunea superioara a regiunii este supusa procesului de calvitie (si numai dupa ce procesul de calvitie a afectat regiuniile frontala si parietale). Stratigrafie: Stratigrafia regiunii occipitale este aceeasi ca si cea a regiunii frontale si a regiunilor parietale. Pielea: acoperita in intregime de fire de par chiar si la persoanele cu calvitie, contine numeroase glande sebacee. TCS: cu panicul adipos redus si foarte bogat in tracturi conjunctive groase si rezistente intinse intre derm si planul musculo-aponevrotic de care il solidarizeaza puternic. Planul musculo-aponevrotic reprezentat de: -aponevroza epicraniana – superior -pantecul occipital al m. occipito-frontal – inferior Vase si nervi: Arterele: reprezentat de ramuri occipitale ale: -a. auriculare posterioare si -a. occipitale Venele: formeaza o bogata retea ce dreneaza initial in v. occipitale si v. auriculare posterioare si prin intermediul lor in vena jugulara externa. Prin venele emisare occipitale se anastomozeaza cu sistemul venos intracranian. Limfaticele: dreneaza spre nodurile limfatice occipitale Nervii sunt ramuri ale: -n. occipital mic -n. occipital mare (nervul lui Arnold) -n. spinal C3 *Ramurile posterioare ale primilor 3 nervi spinali cervicali pot forma uneori prin anastomozare un veritabil plex nervos descris ca plexul cervical posterior de catre CRUVEILHIER. *Ramura posterioara a celui de-al doilea nerv cervical – marele nerv occipital al lui Arnold – poate fi abordat la 1-1.5 cm inferior si lateral de protuberanta occipitala externa (punctul craniometric Inion). Planul osteoperiostic: -format de scuama osului occipital situata superior de: *protuberanta occipitala externa *linia nucala superioara Pe fata endocraniana este tapetat de dura mater encefalica, la nivelul careia se situeaza: *sinusul sagital superior *sinusurile transverse *sinusul occipital, care conflueaza la nivelul portuberantei occipitale externe => confluenta sinusurilor – teascul lui HEROPHILLE.

Privire de ansamblu asupra regiunii fronto-parieto-occipitale

Prin aspectul anatomic asemanar, prin stratigrafia asemanatoare, precum si prin patologia clinica unitara, regiunile frontala, parietala si occipitala consituie o unitate anatomo-clinica. Limite: -anterior: marginea supraorbitara – Glabella – marginea supraorbitara -posterior: linia nucala superioara – protuberanta occipitala externa (Inion) – linia nucala superioara -lateral (dr. si stg.) – linia temporala superioara Stratigrafie: Planurile stratigrafice ale regiunii fronto-parieto-occipitale cuprind: -Piele -TCS -Plan musculo-aponevrotic -Plan subaponevrotic -Plan osteo-periostic -Meninge craniene Pielea: anterior – glabra – riduri transversale la batrani. Posterior – cu par sau calvitie. TCS: contine travee conjunctive ce solidarizeaza dermul cu planul musculoaponevrotic. Pielea + TCS + Plan musculoaponevrotic = bloc unitar ce poarta numele de scalp. Datorita prezentei traveelor conjunctive in TCS: -procesele patologice: colectiile se localizeaza, nu difuzeaza -vasele sanguine sectionate sangereaza continuu Planul musculo-aponevrotic: *aponevroza epicraniana – superior in portiunea mijlocie *pantecul frontal si *pantecul occipital – inferior (anterior si posterior) Vase si nervi: Pedicolii vasculo-nervosi pot fi grupati in 3 grupe: I. Grupul anterior: -Pedicol frontal medial: -ramura mediala a n. frontal (din oftalmic din trigemen) -a. supratrohleara – din a. oftalmica din a. carotida interna -Pedicol frontal lateral: -ramura laterala a n. frontal -a. supraorbitala II. Grupul mijlociu: -Pedicolul preauricular: -n. auriculotemporal (din mandibular din trigemen) -vasele temporale superficiale -Pedicolul retroauricular: -ram. mastoidiana din plexul cervical -ram. auriculara din plexul cervical -a. auriculare posterioare (din carotida externa) III. Grupul posterior:

-Pedicolul occipital: cervicali 1, 2, 3

-ramuri posterioare ale n. spinali -vasele occipitale

*lateral – -santul nazopalpebral -santul nazogenian (neomologat NA) -in ansamblu cele doua santuri formeaza clasicul sant nazo-labio-genian (neomologat NA) *inferior – santul nazolabial Morfologia nasului extern: Din punct de vedere morfologic. nasul extern prezinta: .) *regiunea orala – inferior Limite: *superior – cuta transversala a pielii situata in dreptul suturii fronto-nazale (separa radacina nasului de regiunea frontala). Invecinari. limite si anatomie pe viu: Invecinari:*regiunea frontala – superior *regiunea orbitala si *regiunea infraorbitala – lateral (dr.Regiunile fetei La nivelul fetei sunt descrise opt regiuni topografice: *Regiunea orbitala *Regiunea nazala *Regiunea orala *Regiunea mentala *Regiunea infraorbitala *Regiunea bucala *Regiunea zigomatica *Regiunea parotidomaseterica Dintre acestea: -trei sunt regiuni mediane si impare: *regiunea nazala *regiunea orala *regiunea mentala -cinci sunt regiuni laterale si pereche: *regiunea orbitala *regiunea infraorbitala *regiunea bucala *regiunea zigomatica *regiunea parotidomaseterica Regiunea nazala Definitie! Regiunea nazala este o regiune mediana si nepereche a etajului mijlociu al fetei ce corespunde: -in profunzime: cavitatii nazale si -la suprafata nasului – nasului extern. si stg.

faciala (ramura a a. Stratigrafie: Pielea: Pe dosul nasului – piele subtire. Stratul fibros (periost + pericondru) reprezentat de o membrana fibroasa continua ce solidarizeaza cartilajele nazale intre ele si de apertura piriforma (nazala anterioara). dorsala a nasului (A. carotida interna pentru portiunea superioara a regiunii *A. Pe varful nasului si pe aripile nasului – piele groasa aderenta. Este reprezentat de muschii mimicii: -m. oftalmica din a. unghiulara Intre ramurile arteriale provenite din a. procerus -m. Stratul muscular: Nu acopera toata piramida nazala osteo-cartilaginoasa. Anatomie pe viu: Exista mai multe tipuri morfologice de nas extern: *nas grec (drept) *nas acvilin (coroiat) *nas “in sa” (concav) La nou nascut si la copil nasul este intotdeauna usor concav. deasupra periostului datorita unei lame subtiri de tesut conjunctiv lax. carotide externe) da nastere la: -ramura septului nazal din a. nazal: cu trei componente: -m. labiala superioara -ramura laterala a nasului -a. nazala externa) din a. dorsala a nasului si a. dilatator al narilor (portiunea alara) -m.*Radacina nasului – situata intre cele doua arcuri supraciliare *Dosul nasului – reprezentat de cele doua versante laterale *Varful nasului (apexul) *Aripile nasului – situate posterior de varful nasului – au contur rotunjit. TCS: slab reprezentat. compresor al narilor (portiunea transvera) -m. faciala se realizeaza o bogata retea anastomotica Venele: sunt tributare: *venei faciale *venei unghiulare *venei oftalmice Limfaticele dreneaza catre: . ridicator al buzei superioare si al aripii nasului Acesti muschi sunt inervati de ramuri ale nervului facial. *Baza nasului – (neomologata NA) la nivelul careia se gasesc doua orificii reprezentate de narine. depresor al septului (mirtiform) -m. prezentand un numar mare de glande sebacee. Vase si nervi: Arterele provin din: *A.

Anatomie pe viu: Buzele (superioara si inferioara) sunt formatiuni carnoase. -ram. zigomatice bucale nazale externe nazale interne Planul osteocartilaginos realizat de: *oasele nazale si procesele frontale ale maxilelor *cartilajele nazale -cartilajul septului nazal -cartilajele nazale laterale -cartilajele alare mari cu: -stalpul lateral -stalpul medial -cartilajele alare mici -cartilajele nazale accesorii Tegumentul vestibului nazal: -are in structura sa: *glande sebacee *glande sudoripare *peri grosi – vibrize -limita dintre vestibulul nazal si cavitatea nazala este reprezentata de pragul nazal. facial: Senzitivi: din n. -ram. . trecand la 1 cm lateral de unghiul gurii.*nodurile limfatice submandibulare *nodurile limfatice parotidiene (din portiunea superioara a nasului) Nervii: Motori: ramuri din n. Regiunea orala Definitie! Regiunea orala sau regiunea labiala este o regiune topografica mediana si nepereche a regiunilor fetei (faciale) ce cuprinde toate tesuturile ce intra-n alcatuirea buzelor. Invecinari. la extremitati unite prin unghiurile gurii. mandibular: -ram. situat intre baza inferioara si protuberanta mentala -lateral (dreapta si stanga) – linie curba ce uneste extremitatea posterioare a narii cu santul mento-labial. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea nazala – superior -regiunea mentala – inferior -regiunile bucale – lateral (dreapta si stanga) Limite: -superior – plan tangent la partea mobila a septului nazal (subcloazonul nazal) -inferior – sant mento-labial. moi. -ram. mobile.

sectiunii lui Klein si Krause. mai evident la periferia regiunii -strabatut de vase si nervi superficiali si de muschii mimicii ce se insera pe fata profunda a tegumentului.Tesuturile moi ce participa la delimitarea fiecarui unghi al gurii formeaza comisura gurii. Poirier a impartit muschii buzelor in doua sisteme: *sistemul central – circular – cu rol constrictor *sistemul periferic – radiar – cu rol dilatator Sistemul central – reprezentat de m. Buza superioara prezinta pe linia mediana un tubercul (tuberculul labial) caruia ii corespunde pe buza inferioara o depresiune. orbicular al buzelor cu: -portiunea labiala – fibre circulare -portiunea marginala – fibre radiare ce apartin sistemului periferic Muschiul orbicular al buzelor prin contractie: -inchide orificiul bucal -subtiaza marginea libera a buzelor -apropie buzele de arcurile alveolare Printre fibrele orbicularului se gasesc rar fibre musculare cu directie antero-posterioara ce alcatuiesc in ansamblu m. De la nivelul tuberculului labial urca spre portiunea mobila a septului nazal un sant tegumentar delimitat de doua margini proeminente ce formeaza filtrul. reprezinta stratul principal al buzelor. TCS: -slab reprezentat. Marginea buzelor – rosul buzelor – are o coloratie speciala datorita: -bogatiei capilalelor -transluciditatii epiteliului Rosul buzelor are caracter rasial si se modifica in diverse afectiuni: -albicios – anemii -cianotic (vanat) – afectiuni cardiace Stratigrafie: Pielea: -mai groasa la barbat -aderenta de planul subiacent -la barbat. . pielea se continua cu mucoasa. Fiecare buza are o: -fata: -anterioara – cutanata -posterioara – mucoasa -margine: -aderenta -libera La nivelul marginii libere. Stratul muscular: Planul muscular. prin grosimea sa. bogata-n foliculi pilosi -contine numeroase glande sudoripare si sebacee -la limita dintre tegument si mucoasa se interpune “zona rosului buzelor” in care stratul cornos este subtire si pigmentul melanic lipseste.

Sistemul periferic – radial – are rol in deschiderea orificiului bucal. -pe linia mediana nucoasa formeaza: -fraul buzei superioare -fraul buzei inferioare Vase si nervi: Arterele reprezentate de: -a. coborator al buzei inferioare (m. aderenta pe planul osos. infraorbitala -a. Se grupeaza in: -muschi superficiali: -m. patrat al buzelor) -muschi profunzi: -m. limfatice submandibulare -buzei inferioare – se realizeaza spre: n. risorius -m. faciala. zigomatic mic -m. -plasate intre planul muscular si planul mucos in vecinatatea marginii libere. Planul glandular format de glandele salivare labiale. -provin din a. labiala inferioara. se reflecta pe procesul alveolar al mandibulei si al maxilei. zigomatic mare -m. labiala superioara -a. ridicator al unghiului gurii (m. Planul mucos format de mucoasa labiala ce: -reprezinta ultimul plan al regiunii -are culoare roza -dupa ce strabate santul gingivo-labial superior si santul gingivo-labial inferior. limfatice submentale si submandibulare. Drenajul limfatic al: -buzei superioare – se realizeaza spre: n. bucala -a. depresor al unghiului gurii (m. ridicator al buzei superioare -m. -in vecinatatea comisurilor labiale se anastomozeaza intre ele pe linia mediana formand un adevarat “cerc arterial peribucal”. transformandu-se in gingii. ridicator al aripii nasului si al buzei superioare -m. transversa a fetei Venele situate superficial se varsa-n venele faciale direct sau prin intermediul venelor submentale. -cercul arterial peribucal se anastomozeaza cu ramuri arteriale din: -a. triunghiular al buzelor) Toti acesti muschi ai mimicii sunt inervati de nervul facial. Nervii: *inervatia senzitiva: . buccinator -m. vena fiind mai aproape de aceasta margine. canin) -m. mental -m.

maxilar. facial -buza superioara: ramuri zigomatice si ramuri bucale -buza inferioara: ramuri bucale si ramura marginala a mandibulei Regiunea mentala Definitie! Regiunea mentala este o regiune mediana si nepereche a regiunilor fetei. dentarp-alveolar inferior. Invecinari. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea orala – superior -trigonul submental (partea suprahioidiana a regiunii anterioare a gatului) – inferior -regiunile bucale – lateral (dreapta si stanga) Limite: -superior – santul mento-labial -inferior – linia conventionala ce trece prin marginea inferioara a corpului mandibulei -lateral (dreapta si stanga) – doua linii verticale ce trec la 1 cm lateral de unghiul gurii prelungite inferior pana la marginea inferioara a mandibulei. mimicii – n. din n. depresor al unghiului gurii – lateral – fibre oblice Planul osteoperiostic reprezentat de: -fata anterioara a corpului mandibulei cu: -protuberanta mentala -tuberculii mentali . din trigemen) -a buzei inferioare: din n. infraorbital (din n. depresor al buzei inferioare – fibre oblice -m. mandibular din trigemen) *inervatia motorie: -a m. mental – medial – fibre verticale -m. Stratul muscular – solidarizat de tegument si este reprezentat de: -m. mental (din n. Anatomie pe viu: Relief – proeminenta a fetei anterioare a corpului mandibulei realizeaza trei reliefuri: -unul median – mijlociu – protuberanta mentala -tubercul mental (pereche) – in vecinatatea marginii inferioare Stratigrafie: Pielea: -groasa. situata inferior de regiunea orala. platisma (pielosul gatului) precum si ale m. cu foliculi pilosi la barbat -aderenta de straturile subiacente -in unele cazuri depresiune intre protuberanta mentala si tuberculii mentali – “gropita barbiei” -datorita aderentei pielii la periost prin tracturi conjunctive TCS: -slab dezvoltat -contine fibrele anterioare ale m. transvers mental.-a buzei superioare: din n.

submentala -a. Anatomie pe viu: Aspect depresionat ce continua depresiunea portiunii inferioare a regiunii orbitale. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea nazala – medial -regiunea orbitala – superior -regiunea zigomatica – lateral -regiunea bucala – inferior Limite: -superior – marginea infraorbitala a maxilei -medial – santul nazopalpebral si nazogenian -inferior – linie orizontala ce continua marginea inferioara a arcului zigomatic pana la extremitatea posterioara a narii. Invecinari. TCS: slab reprezentat. fara foliculi pilosi. ridicator al unghiului gurii (se insera la nivelul fosei canine) . -lateral – aproape verticala. Este situata intre reliefurile proeminente ale regiunii nazale si regiunii zigomatice. limfatice submandibulare Nervii: inervatie senzitiva – n. mobila. Stratul muscular reprezentat in: -plan superficial de: -m. labiala inferioara Venele sunt tributare venei faciale. Stratigrafie: Pielea: fina. ridicator al buzei superioare -portiunea orbitala a m. mental Inervatie motorie – n. corespunde suturii dintre maxila si zigomatic. unind marginea infraorbitala cu limita inferioara. orbicular al ochiului -plan profund: -m. mentala -a. facial prin ramura marginala a mandibulei Regiunea infraorbitala Definitie! Regiunea infraorbitala este o regiune topografica laterala si pereche a regiunilor faciale situata inferior de regiune orbitala.-gaurile mentale -marginea inferioara a corpului mandibulei Vase si nervi: Arterele sunt ramuri din: -a. ridicator al buzei superioare si a aripii nasului -m. Limfaticele dreneaza spre: -n. limfatice submentale -n.

-inferior – marginea inferioara a corpului mandibulei Anatomie pe viu: Regiunea bucala are aspect diferit in functie de: . limfatice parotidiene superficiale -n.Planul osteoperiostic realizat de fata anterioara a corpului maxilei cu ascpect concav. infraorbitala -a. trigemen Regiunea bucala Definitie! Regiunea bucala este o regiune topografica pereche a fetei ce alcatuieste portiunea centrala a obrajilor participand la formarea peretilor laterali ai vestibulului bucal. Venele dreneaza spre: -vena unghiulara -vena faciala -vena transversa a fetei Vena faciala se anastomozeaza cu vena unghiulara din vena oftalmica favorizand propagarea infectiilor faciale spre sinusurile venoase ale durei mater (tromboflebita sinusului cavernos). Limfaticele dreneaza spre: -n. Ea prezinta: -fosa canina -gaura infraorbitala – la 5 mm inferior de marginea infraorbitala pe verticala ce trece printre premolarii superiori. Invecinari. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea orala si -regiunea mentala – anterior -regiunea parotidomaseterica – posterior -regiunea infraorbitala – superior -trigonul submental (regiune anterioara a gatului) – inferior Limite: -anterior – linie curba ce coboara la extremitatea posterioara a narii spre unghiul gurii fata de care trece la 1 cm lateral prelungindu-se apoi spre marginea inferioara a corpului mandibulei. limfatice submandibulare -n. limfatice bucale Nervii: *motori: ramuri bucale si ramuri zigomatice ale n. faciala situata la limita anerioara a regiunii in santul nazopalpebral si nazogenian. Vase si nervi: Arterele reprezentate de: -a. maseter -superior – linia orizontala dusa in prelungirea arcului zigomatic pana la extremitatea posterioara a narii. infraorbital din maxilar din n. facial *senzitivi: n. -posterior – marginea anterioara a m.

maseter Stratigrafie: Pielea: -mobila -subtire la femei si copii -groasa la barbati. Plan muscular superficial: contine muschi cu directie radiala si converg spre comisura buzelor: -m. zigomatic mic -m. prezentand foliculi pilosi -culoare roz trandafirie datorita vascularizatiei bogate -contine numeroase glande sudoripare si sebacee TCS: contine o retea de lame conjunctive intre care se gaseste o cantitate variabila de tesut adipos. La batrani si persoane slabe este escavata avand aspect de depresiune situata intre: -os zigomatic -corpul mandibulei -marginea anterioara a m. ridicator al buzei superioare si al aripii nasului -m. buccinator -superior – spre regiunea zigomatica si regiunea infratemporala . maseter si m. platisma -m.-varsta -starea de nutritie -unele acte fiziologice La copii si obezi. depresor al unghiului gurii Plan muscular profund: -m. ridicator al unghiului gurii Planul intermuscular contine: -corpul adipos al obrazului (bula lui Bichat) -ductul parotidian (canalul lui Stenon) -vase si nervi Corpul adipos al obrazului: -masa de grasime cuprinsa intr-un invelis fascial dependent de fasciile: maseterica si bucofaringiana. -se prelungeste: -posterior – intre m. buccinator: -acoperit de fascia bucofaringiana: -mai puternica spre posterior unde se continua cu fascia m. constrictor superior al faringelui. rizorius -fibrele posterioare ale m. regiunea bucala are aspect rotunjit datorita dezvoltarii accentuate a corpului adipos al obrazului (Bula grasoasa a lui Bichat). ridicator al buzei superioare -m. zigomatic mare -m. -m. -anterior se subtiaza si dispare in apropierea unghiului gurii.

maseter -inconjoara corpul adipos al obrazului -penetreaza m. buccinator -se plaseaza-ntre fata profunda a m. unghiulara. faciala iau nastere: -a. limfatice submandibulare Nervii: *inervatia senzitiva a regiunii bucale este asigurata de nervul trigemen prin doua dintre cele 3 ramuri ale sale: -n. din a. Limfaticele: -pe traiectul vaselor faciale se localizeaza mici noduri limfatice (ganglionii “genieni”) -limfa tegumentului dreneaza de-a lungul venei transverse a fetei spre: -n. transversa a fetei -a. alveolara superioara posterioara -a. in dreptul celui de-al doilea molar superior. faciala -n. Ductul parotidian: -traiect orizontal -depaseste marginea anterioara a m. limfatice bucale si -n. bucala -a. maxilar -n. facial Artera si vena faciala strabat regiunea in diagonala dinspre: -posterior si inferior spre -anterior si superior A. nivel la care se continua cu a. Paaseste regiunea lateral de aripa nasului.-superficial tegument constitutie – printre muschii planului superficial spre -este considerat ca grasime de -ultimul panicul adipos ce dispare in caz de casexie. limfatice parotidiene superficiale -limfa partilor moi (cu exceptia tegumentului) dreneaza spre: -n. infraorbitala -a. faciala -v. mandibular . In regiunea bucala. Formeaza coarda arcului descris de artera. buccinator si mucoasa vestibulara -se deschide-n vestibulul bucal. maseter. labiala inferioara si -a. Vase si nervi: Principalele elemente vasculo-nervoase sunt reprezentate de: -a. faciala patrunde in regiune la nivelul marginii inferioare a corpului mandibulei in dreptul marginii anterioare a m. Ambele vase faciale (artera si vena) au un traiect sinuos. destinate regiunii orale In afara de a. nivel la cae se poate lua pulsul. in regiunea bucala mai patrund mici ramuri arteriale din: -a. faciala. labiala superioara. mentala Vena faciala se gaseste posterior si lateral de artera.

zigomatic mare -m. Invecinari. fiind mai putin precise: -superior – marginea infraorbitala si sutura zigomatica -inferior – marginea inferioara a osului zigomatic -anterior – sutura zigomatico-maxilara -posterior – prelungirea liniei temporale a frontalului coborata de-a lungul procesului frontal al osului zigomatic pana la arcul zigomatic. TCS: slab dezvoltat. Nervii: motori: -ramuri zigomatice . Ea este supusa frecvent traumatismelor directe. Stratul muscular: -m. in dreptul molarului al doilea superior – orificiul de deschidere al ductului parotidian (mica proeminenta – papila parotidiana) Regiunea zigomatica Definitie! Regiunea zigomatica este o regiune topografica pereche a fetei ce corespunde zigomaticului. Fara repere evidente la suprafata ei. facial: -ramuri zigomatice -ramuri bucale -ramura marginala a mandibulei Stratul glandular: reprezentat de: -glandele salivare bucale si -glandele salivare molare Stratul mucos reprezentat de mucoasa vestibulara ce adera strans de fata profunda a m. orbicular al ochiului (portiunea orbitala) Planul osteoperiostic: reprezentat de fata anterioara a osului zigomatic cu orificiul zigomatico-facial. buccinator. transversa a fetei. Stratigrafie: Pielea: subtire. zigomatic mic -m. Venele dreneaza in vena transversa a fetei.*inervatia motorie destinata m. Vase si nervi: Arterele sunt ramuri din a. fara foliculi pilosi. mobila. mimicii (pielosi ai regiunii) este asigurata de ramurile terminale ale n. Anatomie pe viu: Regiunea zigomatica = regiune proeminenta a fetei alaturi de priamida nazala si de menton. Acesta impreuna cu partile moi ce-l acopera formeaza pometii obrajilor. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea temporala – superior -regiunea orbitala – antero-superior -regiunea infraorbitala – anterior -regiunea bucala – inferior Limite: sunt mai mult conventionale.

digastric -muschii stilieni si fasciile lor: -m. Portiunea profunda: -sau spatiul glandular al regiunii parotidomaseterice (clasic loja parotidiana sau fosa retromandibulara). Invecinari. stilohioidian -m. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea temporala si -regiunea zigomatica – superior -regiunea bucala – anterior -regiunea sternocleidomastoidiana – posterior -trigonul submandibular al regiunii anterioare a gatului – inferior Limite: -anterior – marginea anterioara a m. Anatomie pe viu: Prezenta glandei paroide la acest nivel. maxilar din n. contine: -pantecul posterior al m. stiloglos . Portiuni: Un plan frontal care trece tangent la marginea posterioara a ramurii mandibulei separa: -posterior – portiunea profunda a glandei parotide cu formatiunile vasculo-nervoase. -inferior – marginea inferioara a corpului mandibulei -in profunzime (medial) – se prelungeste pana la faringe. zigomatico-facial din n. stilofaringian -m. -posterior – marginea anterioara a m. face ca regiunea sa se tumefieze foarte mult in cazul parotiditei epidemice (oreillonul). Regiunea parotidomaseterica Definitie! Regiunea parotidomaseterica este o regiune topografica pereche a fetei. -anterior – de restul regiunii situata anterior si care contine portiunea superficiala a glandei – regiunea maseterica. -ramuri bucale ale -n.nervului facial senzitivi: zigomatic din n. -spatiul glandular are forma prismatic triunghiulara cu peretii: -posterior si medial -anterior -superior -posterior si medial – perete musclo-fascial si ligamentar. trigemen. maseter. situata la nivelul portiunii laterale si posterioare a fetei. sternocleidomastoidian -superior – linia orizontala ce trece prin marginea inferioara a arcului zigomatic si apoi prin incizura mandibulei.

comunica cu regiunea infatemporala.-ligamentul stilohioidian -ligamentul stilomandibular -anterior: -marginea posterioara a ramurii mandibulei -m.venos: -v. maseter Stratigrafie: Pielea: groasa dar mobila pe structurile subiacente este acoperita cu foliculi pilosi la persoanele de sex masculin. jugulara externa -v. . maseter -m. maseter -posterior – marginea posterioara a m.arterial: -a. -spatiul glandular al regiunii parotidomaseterice cuprinde elemente vasculo-nervoase intrinseci dispuse pe 3 planuri: *planul medial . platisma -in partea superioara m. facial Fascia maseterina prezinta o: Fata superficiala care este in contact cu vasele transverse ale fetei si cu prelungirea anterioara a glandei parotide. retromandibulara *plan lateral . pterigoidian medial -ligamentul sfenomandibular -lateral: -fascia carotidiana -TCS -pielea -superior – urca pana la incizura mandibulara si meatul acustic extern. -inferior – marginea inferioara a ramurii mandibulei -anterior – marginea anterioara a m. Regiunea maseterica Limite: -superior – orizontala prin marginea inferioara a arcului zigomatic.nervos: -n. TCS: -de grosime variabila -in portiunea inferioara contine fibrele posterioare ale m. carotida externa *planul mijlociu . facial cu plexul intraprotidian -n. maseter Forma: este variabila in functie de dezvoltarea m. auriculotemporal Portiunea superficiala. corespunde m. zigomatici (mic si mare) -partea anterioara a glandei parotide cu ductul parotidian -contine vase si nervi superficiali: -vasele transversale ale fetei -ramuri bucale si -ramuri zigomatice ale n. maseter si contine portiunea superficiala a glandei. partea anterioara a regiunii parotidomaseterice cunoscuta ca regiunea maseterica.

transversa a fetei -ram. faciala) Nervii: -motori ramuri zigomatice si ramuri bucale ale n. mandibulara Venele sunt tributare: -venei faciale -venei unghiulare -venei oftalmice Drenaj limfatic catre: -n. Intre fata profunda a m. In contact cu fata mediala a ramurii mandibulei se afala m. Vase si nervi: Superficial: Artere: -a. facial. Profund: PVN maseterin: -a. Planul scheletic: format de fat alaterala a ramurii mandibulei. maseterin din n. avand o forma dreptunghiulara alungita. Invecinari. limfatice submandibulare -n. mandibular. scm.Fata profunda care formeaza impreuna cu planul osteoperiostic. loja osteo-fibroasa in care se gaseste: -m. maseter -PVN maseterin Planul muscular reprezentat de m. -senzitivi n. maxilara -n. maseterina inferioara (inconstanta din a. maseter si planul osteoperiostic se plaseaza PVN maseterin care: -provine din regiunea infratemporala -trece prin incizura mandibulei si se plaseaza pe fata laterala a ramurii mandibulei. facial: -ramuri zigomatice -ramuri bucale *senzitivi – din n. maseterina din a. auricular mare din plexul cervical. limite si anatomie pe viu: Invecinari:-regiunea parotidomaseterica -regiunea anterioara a gatului: . n. pterigoidain medial. loja maseterina. mandibular: -ramuri nazale externe -ramuri nazale interne Regiunea sternocleidomastoidiana (scm) Definitie! Regiunea scm este o regiune topografica pereche situate in portiunea laterala a gatului ce corespunde proiectiei la suprafata a m. maseter. limfatice parotidiene (din portiunea superioara a nasului) Nervii: *motori – ramuri din n.

Planul vasculo-nervos superficial: Venele: -v. la punctual craniometric Inion -in profunzime – pana la nivelul coloanei vertebrale. scm -inferior – incizura jugulara a sternului si treimea mediala/sternala a claviculei. scm se interpune ca un relief proeminent oritentat dinspre lateral spre medial si dinspre superior spre inferior la nivelul regiunilor cervicale. retromandibulara si -v. El separa regiunea cervicala anterioara de regiunea cervicala laterala. jugulara externa ce se anastomozeaza cu v. Anatomie pe viu: Relieful m. jugulara anterioara. Strat muscular superficial: -planul muscular superficial este reprezentat de m. fixeaza pielea la fascia m. platisma in cele doua treimi inferioare ale regiunii. auriculara posterioara Ele formeaza v. slab reprezentat.-trigonul carotic -trigonul muscular (omotraheal) – anterior -regiunea cervicala laterala: -trigon omoclavicular (fosa supraclaviculara mare) -trigon omotrapezian -regiunea occipitala – posterior -regiunea presternala -fosa infraclaviculara si regiunea pectorala – inferior -regiunea temporala – superior Limite: -anterior – marginea anterioara a m. scm -posterior – marginea posterioara a m. Stratigrafie: Stratigrafia regiunii scm este impartina in doua planuri distincte: *planuri superficiale *planuri profunde Planurile superficiale: Pielea: -subtire si lipsita de folicului pilosi -mobila in cele doua treimi inferioare ale regiunii -fixa in treimea superioara. fara a putea fi precis delimitata de celelalte regiuni cervicale cu care astfel comunica larg la acest nivel. scm. scm (lipseste TCS si m. occipital mic . -in cele doua treimi inferioare – este bine reprezentat. platisma) TCS: -in treimea superioara – este dens – areolar. Nervii: sunt ramuri terminale ale plexului cervical: -n. Contractura unilaterala duce la aparitia torticolisului. unde adera de fascia m. -superior – baza procesului mastoidian – orizontala de la punctual craniometric Porion.

lungul gatului -m. transvers al gatului -ramura superioara -ramura inferioara -n. Peretele posterior este alcatuit din: -procesele transverse ale ultimelor trei vertebre cervicale C5. scalen anterior -m. scm si fascia sa si o lama de tesut celular lax. scm -fascia m. scm formata prin dedublarea lamei superficiale a fasciei cervicale superficiale: -foita anterioara – mai groasa -foita posterioara – mai subtire -intre capetele de origine ale m. capul sternal si capul clavicular. Planurile profunde: Planurile profunde ale regiunii scm sunt diferite in cele trei portiuni ale sale: -inferior de tendonul m. lungul capului -m. scm. omohioidian -superior de tendonul m. supraclaviculari -mediali -intermediari -laterali (posteriori) Planul musculo-fascial reprezentat de: -m. se formeaza fosa supraclaviculara mica. -lama pretraheala a fasciei cervicale intinsa intre corpul m. omohioidian -la nivelul procesului mastoidian Portiunea infraomohioidiana a planurilor profunde Portiunea inferioara a planurilor profunde este: -strabatuta de formatiuni vasculo-nervoase importante. -forma prismatic triunghiulara cu trei pereti: -anterior si lateral -medial -posterior Peretele anterior si lateral este constituit din: -planurile superficiale si m. sternotiroidian. auricular mare -ramura anterioara -ramura posterioara -n. C7 invelite de: -m. Peretele medial constituit din: -viscerele situate in partea infrahioidiana a regiunii anterioare a gatului cu care regiunea scm se continua in profunzime fara limita precisa. C6.-n. scalen mijlociu -ligamentele vertebro-pleurale -ligamentele costo-pleurale -ligamentele transverso-pleurale .

-ramura descendenta a ansei subclavii (VIENSEUS) -n. sternohioidian – medial Ambii inveliti de lama pretraheala a fasciei cervicale. Nervi: -radacinile plexului cervical (inferioare) Oase: -procese transverse ale ultimelor trei vertebre cervicale Portiunea supraomohioidiana a planurilor profunde: Are dispozitie mai simpla. accesor – ramura externa (de pe fata profunda a m. Planul nervos IV. Planul prevertebral I. sternotiroidian – lateral -m. Formatiuni vasculare si vasculo-nervoase: Sunt dispuse in mai multe planuri: I. jugulara interna -confluentul jugulosubclavicular si ductele limfatice III. Planul arterial: partea prescalenica a a. Planul muscular II. scalen mijlociu -m. lung al gatului Fascie: -lama prevertebrala a fasciei cervicale. transversa a gatului -a. Planul muscular – contine: -m. suprascapulara -a. Planul prevertebral: Muschi: -m. subclavicular (plex brahial). vag -trunchi simpatic cervical IV. Intre structurile ce formeaza cei trei pereti se delimiteaza un spatiu format de spatiul profund al regiunii scm. Planul arterial V. vertebrala (portiunea prevertebrala). tiroidiana inferioara -a. jugulara interna – in dreptul trigonului carotic -n. Planul nervos: -n. Planul venos III. frenic (plex cervical) si n. contine: -v. subclavie din care ia nastere: -trunchiul tirocervical din care iau nastere: -a. scalen anterior -m. scalen posterior -m. frenic -n. V. Planul venos – are in constitutia sa: -v. -nodurile limfatice din grupul cervical profund -muschii prevertebrali . frenic -anastomoza dintre n.Aceste ligamente formeaza aparatul suspensor al domului pleural. scm pe care-l inerveaza). II.

In TCS se gasesc numeroase elemente vasculo-nervoase superficiale: -n. auricular mare -n. Trepanarea se face in unghiul drept pe o suprafata de 1-2 cm2.Portiunea mastoidiana Este situata posterior de pavilionul auricular.coaste -spatii intercostale si -muschii intercostali . Datorita ortostatismului. -posterior – latura posterioara (ipotenuza) – oblica – corespunde suturii pietro-scuamoase. uneste varful mastoidei cu cateta superioara – orizontala.coloana vertebrala toracica -anterior . occipital mic -ramura posterioara a n.diametrul antero-posterior este mai mare decat la adult (asemanandu-se destul de mult cu toracele patrupedelor) = trunchi de piramida cu baza mare inferior. *la adult . situata medial In portiunea superioara (portiunea mastoidiana a regiunii scm) se gaseste ”triunghiul de atac” al lui CHIPAULT utilizat pentru trepanatiile antrului mastoidian. coloana vertebrala proemina in interiorul toracelui diminuand si mai mult diametrul anteroposterior = trunchi de piramida cu baza mare superior. -anterior – latura anterioara (cateta verticala) – trece la 3 mm de spina suprameatum a lui Henle si peretele posterior al meatului acustic extern. auricular mare -ramuri ale arterelor: -auriculara posterioara -occipitala In incizura mastoidiana se gasesc: -pantecul posterior al m. occipitala. *la copil . digastric -a. Delimitari: Cavitatea toracica este delimitata: -posterior . El este delimitat: -superior – latura superioara (cateta orizontala) – la 2 mm inferior de linia temporala si paralela cu aceasta.toracele este latit spre lateral si prezinta diametrul antero-posterior mult mai mic.stern -lateral . Anatomia topografica a cavitatii toracice Toracele este partea superioara a trunchiului si adaposteste in interiorul sau: -o mare parte a aparatului respirator -o parte a aparatului circulator si organul propulsor al acestuia (inima) -si esofagul (ce apartine aparatului digestiv) Forma: Forma cavitatii toracice este hemiovala.

vertebra T1 -incizura jugulara a manubriului sternal -inferior . deviat spre stanga.protejeaza organele interne Interiorul cavitatii toracice e mult diminuat fata de exterior prin bombarea m. Ea este delimitata de: -coasta I (dr si stg) -coloana vertebrala . diafragma Comunicari: Lateral . adica ceea ce este situat la mijloc.cu regiunile pleuropulomonare prin pediculul pulmonar: -trimite spre plaman: -bronhiile -arterele pulmonare -arterele bronhice -filete nervoase -primeste: -venele pulmonare .coloana vertebrala toracica. asimetric. notiunea de mediastin provine din limba latina: „quo per medium stat”. Anterior . Posterior . simetrice: -regiunile pleuropulomnare -o regiune mediana: -mediastinul Regiunile pleuropulomonare sunt separate prin mediastin si ocupa cea mai mare parte a cavitatii toracice. stern si coloana vertebrala. la nivelul cavitatii toracice se descriu trei regiuni distincte: -doua regiuni laterale.apertura toracica superioara prin care toracele comunica cu gatul. coaste si spatii intercostale Lateral (dreapta si stanga) .m.-superior . diafragma Caracteristicile toracelui: *mobilitate . Delimitari si comunicari: Invecinari: Anterior .apertura toracica superioara Inferior . ce ocupa 1/5 din intreaga cavitate toracica. diafragma.are inaltime egala cu cea a portiunii toracice a coloanei vertebrale.stern.modificarea diametrului odata cu respiratia *elasticitatea . Mediastinul reprezinta o regiune topografica situata in cavitatea toracica intre regiunile pleuropulomonare. Are aspectul unui sept median. Mediastinul Definitie! Etimologic.portiunea mediastinala a pleurei parietale Superior .m. Din punct de vedere topografic. care prin convexitatea sa centrala.cavitatea toracica are inaltimea sternului fara apendice xifoid. ajunge in dreptul celei de-al saselea spatiu intercostal. coaste si spatiile intercostale Posterior .

situat superior de bifurcatia traheei. cuprinde: -traheea -esofagul -arcul aortic (spre stanga) -arcul venei azigos (spre dreapta) -VCS.contine: -esofagul .cu abdomenul prin orificiile diafragmatice: -trimite: -aorta -esofagul -nervi -primeste: -VCI -ductul toracic -venele sistemului azigos Impartirea mediastinului: Impartirea mediastinului a reprezentat un punct de discutie in Anatomie. o Mediastinul mijlociu . rezultata din unirea celor doua vene brahiocefaclice -timusul sau resturi timice Mediastinul inferior cuprinde: o Mediastinul anterior .-venele bronhice -limfaticele Superior .contine: -Pericard -Inima -Vase mari (portiunea intrapericardica) o Mediastinul posterior .cu gatul: -trimite spre gat: -ramurile arcului aortic -primeste: -venele -traheea -esofagul -nervul frenic -fasciile respective Inferior . Ea este conventionala si se poate baza pe ratiuni: -anatomice -clinico-chirurgicale -anatomo-clinice Terminologia Anatomica descrie mediastinului 4 unitati descriptive: • Mediastinul superior • Mediastinul inferior o Mediastinul anterior o Mediastinul mijlociu o Mediastinul posterior Mediastinul superior .sub forma unei lame inguste de tesut conjunctiv lax si resturi timice. situat anterior de pericard.

ocupa 1/3 posterioara a mediastinului.de dimensiuni mai mici. *Segmentul anterior -cuprinde: -traheea -bronhiile principale -portiunea toracica a esofagului -nervii vagi *Segmentul posterior -cuprinde: -ductul toracic -aorta descendenta -vena azigos -vena hemiazigos -lanturi simpatice toracice Impartirea si compartimentarea mediastinului dupa scoala timisoreana: Mediastinul este impartit de un plan vertical (frontal) care trece la nivelul fetei posterioare a traheei.pericardico-cardiac: -pericard si inima -etajul superior . in: • Mediastinul anterior o Etajul inferior o Etajul superior • Mediastinul posterior o Segment anterior o Segment posterior Mediastinul anterior .timovascular: -timusul -VCS -aorta ascendenta -trunchiul pulmonar -ramurile acestor vase Mediastinul posterior .-venele hemiazigos -simpaticul toracic -ductul toracic -portiunea descendenta a aortei Conceptia clasica franceza: Conceptia clasica franceza imparte mediastinul printr un plan frontal care trece prin fata anterioara a bifurcatiei traheei. a bronhiilor si a pericardului in: • mediastin anterior • mediastin posterior Mediastinul anterior este impartit la randul sau de un plan orizontal ce trece prin bifurcatia traheei pana la nivelul discului intervertebral T4-T5 in doua etaje: -etajul superior .portiunea cea mai voluminoasa. E subdivizat de un plan frontal in doua segmente: anterior si posterior. e subimpartit in doua etaje: -etajul inferior .

 MEDIASTINUL ANTERIOR: -este impartit de un plan orizontal ce trece prin bifurcatia traheei si discul intervertebral T4-T5 intr-un etaj superior si unul inferior.-etajul inferior Fiecare etaj poate fi compartimentat la randul sau. ramase dupa involutia organului. carotida comuna stanga -a. pulmonara dreapta -a. subclavie dreapta -a. Etajul superior: are patru compartimente: -compartimentul timic -compartimentul venos -compartimentul arterial -compartimentul traheo-bronhic Compartimentul timic – contine timusul la copil. Este format de: -afluentii de origine ai venelor brahiocefalice si de VCS. -bronhia principala dreapta: -mai scurta -mai groasa -mai oblica -este incalecata dinspre posterior spre anterior de arcul venei azigos. -bronhia principala stanga: -mai lunga -mai subtire -mai putin oblica -este incalecata dinspre anterior spre posterior de arcul aortic. La adult contine tesut celulo-adipos si insule de tesut timic. pulmonara stanga -nervii vagi si nervii laringei inferiori Compartimentul traheo-bronhic – reprezentat de trahee care la nivelul discului intervertebral T4-T5 se bifurca in cele doua bronhii principale: dreapta si stanga. formata prin confluenta venei brahiocefalica dreapta si stanga -nervii frenici -ductul toracic -ductul limfatic drept (ce se varsa in confluentele jugulosubclavii) -nodurile limfatice mediastinale anterioare Compartimentul arterial reprezentat de: -arcul aortic si ramurile sale: -trunchiul brahiocefalic cu: -a. subclavie stanga -trunchiul pulomnar cu: -a. Compartimentul venos – al doilea compartiment al etajului superior. carotida comuna dreapta -a. isi justifica numele numai in portiunea superioara. Etajul inferior al mediastinului anterior: .

situat anterior • Compartimentul pericardic. formeaza „crucea venoasa a lui BEHNINGHOFF”.si laterovertebral Comparimentul retro-traheo-bronho-pericardic (esofagian) -este situat posterior de: -compartimentul traheo-bronhic al etajului superior al mediastinului anterior -compartimentul pericardic al etajului inferior al mediastinului anterior .  MEDIASTINUL POSTERIOR: -cuprinde doua compartimente: • Compartimentul retro-traheo-bronho-pericardic (esofagian) • Comparimentul pre. In portiunea posterioara a compartimentului pericardic se afla cele 4 vene pulomnare ce se deschid la nivelul peretelui posterior al atriului stang. Comparimentul pericardic contine: -inima si pericardul -nervii frenici si vasele frenice superioare -portiunea postero-inferioara a compartimentului pericardic este strabatuta de VCI. este cuprins intre fata posterioara a plastronului sternocostal (manubriu si stern+coaste si cartilaje) si fata anterioara a pericardului. Verticala ce trece prin venele cave impreuna cu orizontala ce trece intre venele pulmonare superioare si inferioare. Venele pulmonare superioare (dreapta si stanga) dispuse intr-un plan anterior fata de venee pulmonare inferioare (dreapta si stanga). transvers al toracelui -vase toracice interne -noduri limfatice paramamare situate de-a lungul vaselor toracice interne. cele superioare au traiect oblic descendent spre medial. Contine: -m.-este impartit in doua compartimente: • Compartimentul prepericardic (retrosternal). in imici depresiuni endotoracice ale plastronului sternocostal (fosetele lui SOULIGNOUX) -grupul anterior (2-3 noduri) al nodurilor limfatice frenice superioare (cunoscute in Anatomia Clasica drept nodurile/ganglionii limfatici supraretroxifoidiene ale lui SAPPEY) -franjuri grasosi (POIRIER) -ligamentele sterno-pericardice ale lui LUSCHKA -in portiunea inferioara a compartimentului prepericardic se afla 3 fante diafragmatice. situat posterior Comparimentul prepericardic (retrosternal) – foarte ingust. In timp ce venele pulomnare inferioare au un traiect orizontal.

vag drept – este situat pe fata posterioara a esofagului in vecinatatea marginii drepte -nodurile limfatice mediastinale posterioare Comparimentul pre. Greutate: 270-300 grame. Capacitate: 500-600 cm3. un varf si doua margini. o treime la dreapta si doua treimi la stanga liniei mediane. Consistenta: ferma. Morfologie externa si raporturi: inimii i se descriu o baza. Localizare: -este situata in etajul inferior al mediastinului anterior (compartimentul pericardic). Baza este orientata posterior in sus si spre dreapta. flancata de nervii vagi -n. Microcursuri Inima -face parte din aparatul circulator in cadrul caruia joaca rolul unei pompe aspiratoare-respingatoare ce asigura circulatia sangelui. Culoare: este rosiatica cu tenta mai inchisa spre dreapta. Extremitatile laterale drepte ale acestor orificii fiind unite printr-un tesut terminal care spre interiorul inimii corespunde crestei . Dimensiuni: -diametrul longitudinal – 133 mm -diametrul transversal – 103 mm Forma: -are forma unui con turtit antero-posterior cu axul orientat oblic sau ca o piramida triunghiulara cu un perete mai ingust (marginea stanga mai latita a inimii).si laterovertebral este situat intre: -compartimentul retro-traheo-bronho-pericardic (esofagian) -fata anterioara a corpurilor vertebrale toracice Contine: -portiunea toracica a aortei (in stanga) -vena azigos (in dreapta) -ductul toracic – intre portiunea toracica a aortei si vena azigos -vena hemiazigos superioara si vena hemiazigos inferioara – posterolateral de portiunea toracica a aortei -lant simpatic toracic (drept si stang) situat paravertebral.-cuprinde: -portiunea toracica a esofagului. Prezinta doua segmente: -drept – corespunzand atriului drept -stang – corespunzand atriului stang La nivelul segmentului drept se gasesc orificiile venei cave superioare si inferioare. imediat deasupra diafragmei intre cei doi plamani. vag stang – este situat pe fata anterioara a esofagului in vecinatatea marginii stangi -n.

Practic artera pulmonara.terminale a lui Hiss. Santul coronar anterior separa doua segmente: -superior -inferior Segmentul superior are 4 planuri: Planul I: -format de: -auriculul drept . Planul II: -format de trunchiul arterei pulmonare la stanga si la dreapta. Acest segment al bazei vine in raport cu pleura mediastinala si prin intermediul ei cu: -fata mediastinala a plamanului drept -n. Fata sternocostala: -are raporturi identice cu fata anterioara a pericardului. Planul IV: -reprezentat de fata anterioara a atriilor.care imbratiseaza partial trunchiul arterei pulmonare. aorta si vena cava superioara sunt dispuse pe un plan oblic dinspre stanga spre dreapta si dinainte inapoi. santul coronar anterior este intrerupt de emergenta trunchiului arterei pulmonare. numit santul atrio-ventricular sau santul coronar anterior. -o zona stanga mai ingusta ce corespunde ventriculului stang Fata diafragmatica: -este oritentata posterior si inferior -are aceleasi raporturi cu baza pericardului . pe marginea dreapta exista o mica scobitura numita incizura varfului inimii.care imbratiseaza in totalitate fata anterioara a aortei -auriculul stang . In portiunea sa mijlocie. este brazdata de un sant transversal. nivel la care se poate observa socul apexian. Segmentul inferior: -situat intre santul coronar anterior si varful inimii. este strabatut de santul longitudinal sau santul interventricular anterior ce separa: -o zona dreapta mai intinsa ce corespunde ventriculului drept de. trunchiul arterei pulmonare se situeaza anterior fata de aorta. -la dreapta varfului inimii. pe linia medio-claviculara stanga. La baza inimii se deseneaza crucea venoasa a lui Benninghof cu importanta in orientarea spatiala a inimii. -orientata anterior. unde se intalnesc santurile interventriculare anterior si posterior. Varful sau apexul: -este orientat anterior in jos si spre stanga -corespunde spatiului 5 intercostal stang la 7 cm de stern. -acestora si pe un plan mai posterior si spre dreapta li se adauga vena cava superioara -la emergenta. frenic drept -vasele frenice superioare drepte La nivelul segmentului stang se gasesc orificiile celor patru vene pulmonare: -doua stangi (superior si inferior) -doua drepte (superior si inferior) Acest segment are raporturi identine cu fata posterioara a pericardului.

delimitat de: -insertia valvei septale a tricuspidei – anterior -orificiul sinusului coronar cu valvula lui Thebesius – posterior -banda sinusala – superior. anterior si posterior. toate avand un traiect sinuos. -sub santul coronar posterior. Atriul drept: -pe peretele inferior in portiunea antero-inferioara se gaseste triunghiul lui Koch. La nivelul lui se gasesc orificiile atrioventriculare si arteriale (al arterei pulmonare la dreapta si al aortei la stanga). In aria triunghiului lui Koch se afla nodulul atrioventricular al lui Aschoff-Tavara. Marginea dreapta: -este ascutita si prezinta doua portiuni: una verticala si alta orizontala ce formeaza intre ele un unghi obtuz de unde si denumirea de margine obtuza a inimii. Marginea stanga: -latita si rotunjita -unii autori o considera fata pulmonara -prezinta raporturi cu: -pleura mediastinaa -fata mediastinala a plamanului stang -nervul frenic stang -vasele frenice superioare stangi In santurile coronare (se continua unul cu celalalt) si santurile interventriculare (se intalnesc la nivelul incizurii varfului inimii) se situeaza vasele coronare si principalele lor ramuri. dar si pe suprafata inimii se gaseste un tesut celulo-adipos care umple golurile de pe suprafata inimii. Aceasta banda este determinata partial de relieful sinusului coronar si partial de tendonul lui Todaro care se intinde de la extremitatea libera a valvei lui Eustachio la peretele intern. rotunjind contururile. Atriile: 1. -septul atrioventricular corespunde la suprafata inimii santurilor coronare. Pe langa vase.-este separata de baza inimii prin santul coronar posterior dispus transversal. . fata diafragmatica este brazdata de santul longitudinal sau interventricular posterior ce separa o zona stanga mai intinsa corespunzand ventriculului stang. in care se afla sinusul coronar = portiunea terminala dilatata a venei coronare mari. Configuratia interna: -inima este impartita de un sept longitudinal care la exterior corespunde santurilor interventriculare (anterior si posterior) in doua jumatati: -dreapta: inima venoasa -stanga: inima arteriala -fiecare jumatate este impartita de un sept transversal intr-un atriu situat spre baza si un ventricul situat spre varf. in aceste santuri. de o zona dreapta mai redusa ce corespunde ventriculului drept.

2. Ventriculul drept: -are forma de piramida triunghiulara -i se descriu o baza. se ancoreaza corzile tendinoase. . 1. inferior si extern sunt netezi. Ordinul II: arcuri musculare: -prin extremitati adera la peretele ventricular Ordinul III: reliefuri musculare care pe toata intinderea adera la peretele ventricular. imbratiseaza partial fata anterioara a trunchiului arterei pulmonare. La varful fiecarui ventricul exista o aglomerare (conglomerat) si o intrepatrundere a trabeculelor carnoase de ordinul II si III formand zona cavernoasa.Auriculul drept: -forma triunghiulara si imbratiseaza in totalitate fata anterioara a aortei pe care o amputeaza formand patul auricular. Atriul stang: -peretii superior. Peretele intern: convex si prezinta muschiul papilar intern sau septal. Ventriculele: Septul interventricular prezinta doua portiuni: -musculara – mare -membranoasa – mica. Ventriculul stang: -are aspect cilindric -poarta numele de „canalul arterial al lui Mark See” La nivelul ventriculelor exista numeroase proeminente musculare numite coloane musculare sau trabecule carnoase grupate in trei ordine: Ordinul I: muschii papilari: -au forma conica cu baza la peretele ventricular si varful spre interiorul ventriculului -la nivelul varfului. la jonciunea septului interventricular cu septul atrioventricular. Peretele inferior: este concav si prezinta muschiul papilar inferior. 2. care este uneori bifid. Ventriculul drept: -comparabil cu o palnie sau un con -poarta numele de „infundibilul lui Wolff” sau „cornul arterial al lui Luschka”. -margina superioara a auriculului drept determina pe fata anterioara a aortei o condensare numita plica preaortica. Fiecare ventricul prezinta doua componente: R – de receptie E – de evacuare spre torentul circulator 1. -sunt mai puternici la ventriculul stang decat la ventriculul drept. -auriculul drept reprezinta calea de abord chirurgical. trei pereti: Peretele anterior: este concav si prezinta muschiul papilar anterior. Auriculul stang: -mic si neregulat. care adera la valva atrio-ventriculara. un varf.

Cele patru inele fibroase Lower circumscriu cele doua orificii atrioventriculare precum si cele doua orificii arteriale. Aceasta banda are o margina convexa ce adera la pereti si o margine concava ce priveste spre interiorul ventriculului. Orificiul aortei este prevazut cu trei valvule semilunare: posterior. Varful situat la dreapta varfului inimii. varf si doi pereti Peretele extern: concav Peretele intern: sau septal – concav La jonctiunea peretilor se gasesc muschii papilar anterior si posterior.Muschii papilar anterior si papilar intern sunt conectati prin bandeleta ansiforma a lui Poirier sau trabecula septo-marginala = moderator band cu rol in a impiedica supradilatarea ventriculului drept. Ventriculul stang: -are forma unui con turtit transversal -prezinta baza. Cele doua orificii sunt separate de creasta supraventriculara sau de pintenele lui Wolff. Baza prezinta orificiul aortei cu cele trei valvule semilunare situat superior si orificiul atrioventricular stang cu valvula mitrala situat inferior. drept si stang. Orificiul atrio-ventricular drept prevazut cu trei valvule tricuspide ce prezinta trei cuspide: -anterioara (cea mai mare) -inferioara -interna (septala) Orificiul atrio-ventricular stang prevazut cu valva mitrala ce prezinta doua cuspide: -anterior (interna sau septala) -posterior (externa) Scheletul fibros al inimii da insertii atat aparatului valvular cat si miocardului atrial si ventricular. Varful situat exact la varful inimii prezinta zona cavernoasa. Baza prezinta orificiul atrioventricular drept prevazut cu valva tricuspida si orificiul arterei pulmonare prevazut cu trei valvule semilunare. Pare a se continua cu creasta supraventriculara. Trigonul fibros stang solidarizeaza inelele fibroase Lower ale oriciului atrio-ventricular stang si orificiul aortei. Trigonul fibros drept mai alungit solidarizeaza trei inele fibroase: -orificiul aortei -orificiul atrio-ventricular drept -orificiul atrio-ventricular stang Orificiul arterei pulmonare este prevazut cu trei valvule semilunare: anterior. 2. Aparatul valvular al inimii: . Scheletul fibros si aparatul valvular al inimii: -se situeaza la nivelul septului atrioventricular -scheletul fibros este reprezentat de cele patru inele fibroase Lower si cele doua trigonuri fibroase carora unii autori le mai adauga si portiunea membranoasa a septului interventricular. drept si stang.

-o margine libera pe care exista o mica proeminenta: -tuberculul lui Arantius la aorta -tuberculul lui Morgagni la artera pulmonara Existenta acestor tuberculi permite inchiderea perfecta a orificului arterial in diastola ventriculara.-reprezentat de valvele atrioventriculare si valvele semilunare ce au rolul de a regla sensul circulatiei sangelui. -o fata parietala: concava in raport cu peretele arterial cu care delimiteaza sinusul Valsalva. . -poate fi sediul unor afectiuni: -stenoze: stenoza mitrala -insuficiente: insuficienta aortica Valvele atrio-ventriculare: -au forma tronconica (trunchi de con) careia i se descriu: doua circumferinte (mare si mica) si doi pereti: Circumferinta mare: adera la inelul fibros Lower ce circumscrie orificiul atrio-ventricular. Peretele parietal: in raport cu peretii ventriculari. Peretele axial: in raport cu fluxul sanguin ce trece din atriu in ventricul. iar cele semilunare numai dinspre ventricul spre artere. Miocardul embrionar = sistem excito-conductor al inimii sau cardiovector ce are rolul de a genera si transmite influxurile necesare automatismului cardiac. Miocardul: -formeaza peretele inimii -invelit in epicard (foita viscerala a pericardului seros) si captusit de endocard care la nivelul vaselor mari ce vin sau pleaca de la inima se continua cu endoteliul vascular. Acesta este deschis in diastola ventriculara si inchis in sistola ventriculara. Rolul acestora este de a permite inchiderea valvelor atrio-ventriculare si de a nu permite rasfrangere lor spre interiorul atriului. Valvele semilunare: -strajuiesc orificiile arteriale: -al arterei pulmonare la dreapta -al aortei la stanga -au forma unor cuiburi de randunica fiecare prezentand: -o margine aderenta la peretele arterial corespunzand inelului fibros Lower ce circumscrie orificiul . Circumferinta mica: este neregulata si se situeaza spre interiorul ventriculului.. Valva atrio-ventriculara dreapta prezinta trei cuspide iar cea stanga doua cuspide. Pe peretele parietal si circumferinta mare se ancoreaza corzile tendinoase ce leaga valva atrio-ventriculara de muschii papilari. -o fata axiala: convexa in raport cu fluxul sanguin care in sistola ventriculara trece dinspre ventricul spre artere. -valvele atrio-ventriculare permit trecerea sangelui numai dinspre atriu spre ventricul. -se distinge un miocard de tip embrionar si un miocard propriu-zis.

se afla in peretele atriului drept intre orificiile de varsare ale celor doua vene cave. Fibrele circulare. similar celor ale atriului drept. descinde in septul interventricular si la locul unde portiunea membranoasa a acestui sept se continua cu portiunea musculara. Fibrele ansiforme: incaleca prin concavitatea lor atriile. la nivelul septului interatrial aceste fibre se condenseaza intr-un fascicul ansiform interatrial. Nodulul atrio-ventricular sau nodulul lui Aschoff-Tawara se situeaza la locul de intalnire a septului interatrial (mai mult spre atriul drept) cu septul atrio ventricula. rolul sau functional fiind de importanta minora -in cadrul miocardului atrial se disting fibre proprii fiecarui atriu si fibre comune ambelor atrii. Fibre comune ambilor atrii: -se grupeaza in ansiforme si transversale. I se descriu doua portiuni: -una atriala – nodulul lui Lahn. Miocardul ventricular: -este foarte bine dezvoltat si joaca rol esential in dinamica inimii. Nodulul sino-atrial sau nodulul lui Keith-Flack. . -impulsul prin contractia cardiaca pleaca de la nivelul nodului sinoatrial. situat in triunghiul lui Kohn langa orificiul sinusului coronal si -una ventriculara – numita capul fasciculului lui Hiss sau Kent. mai aproape de locul de varsare a venei cave superioare. Miocardul propriuzis: -septul atrio-ventricular la nivelul caruia se afla scheletul fibros al inimii separa complet miocardul atrial de cel ventricular permitandu-se astfel contractia izolata a acestuia. Fibre proprii ale atriului drept: -fasciculul terminal -fasciculul lui Lower -fasciculul limbic inferior si superior ce inconjoara fosa ovala -fibre circulare in jurul orificiilor venelor cave si sinusului coronar. -in arhitectura micorcardului ventricular se disting fibre spirale si fibre circulare. Fibrele transversale: se dispun atat pe fata anterioara cat si pe fata posterioara a atriilor cu mentiunea ca la nivelul auriculelor diverg ocolindu-le. Fasciculul Hiss porneste din capul fasciculului Hiss. cele doua ramuri. fasciculul Hiss se bifurca. fascicule si retele. Miocardul atrial: -este slab reprezentat. Fibrele spirale se impart in externe si interne. dreapta si stanga. Fibre proprii ale atriului stang: -fibre circulare in jurul celor patru vene pulmonare. se considera ca ar avea rolul unor sfinctere. fiind destinate celor doua ventricule la nivelul carora se ramifica bogat formand reteaua Purkinje. 1.-este reprezentat de fibre ce formeaza noduli.

fibrele spirale externe sunt atat proprii fiecarui ventricul cat si comune ambilor ventriculi. Pleura =membrana cu rol de protectie si de usurare a miscarilor plamanilor in dinamica respiratorie -ca orice seroasa este formata dintr-o: -foita viscerala ce acopera plamanul . Ea este constituita din 2 portiuni: -membrana suprapleurala -fascia frenico-pleurala Membrana suprapleurala (extrapleurala) tapeteaza pleura costala pe care o solidarizeaza de fata interna a peretelui toracic. Fascia frenico-pleurala tapeteaza pleura diafragmatica pe care o solidarizeaza de fata toracica a diafragmei.) reprezinta regiunile laterale ale cavitatii toracice fiind separate intre ele de mediastin. b. Regiunile pleuropulmonare Regiunile pleuropulmonare (dr. Cele doua straturi formeaza un „V” cu varful la varful inimii. -dispuse circular in jurul fiecarui ventricul intre stratul spiral extern si intern. O parte din fibrele spirale interne patrund in septul interventricular. dar anterior. In concluzie. -fibrele spirale externe proprii fiecarui ventricul pornesc de la scheletul fibros al inimii dintr-o parte si descriu o spirala in jurul ventriculului respectiv. iar intre bratele sale departate se afla fibrele circulare.a. -fibrele spirale externe comune ambilor ventriculi pornesc de la scheletul fibros al inimii dintr-o parte si descriu o spirala in jurul celor doi ventriculi si se termina tot pe scheletul fibros de partea opusa. 2. Aceste travee impreuna cu tesutul conjunctiv formeaza fascia endotoracica (toracica. si stg. fibrele spirale externe descriu la varful inimii un vartej denumit „trandafirul lui Senac”. Printre fibrele miocardului ventricular se afla si numeroase fibre de colagen ce actioneaza ca un resort ce se comprima prin contractia miocardului ventricular si se decomprima prin relaxarea lui. fibrele spirale interne: iau nastere la varful inimii din fibrele spirale externe. Fiecare regiune pleuropulmonara contine: -pleura -plamanul respectiv Intre pleura parietala pe de-o parte si fata interna a cutiei toracice pe de alta parte se intind o serie de tracturi conjunctive care solidarizeaza pleura parietala de structurile invecinate. subpleurala sau endotoracica a lui Lushcka). Fibrele circulare = forta motrice a inimii. Daca pornesc posterior se termina de aceeasi parte.

-la nivelul hilului ligamentului pulmonar se reflecta si se continua cu fata parietala a pleurei (pleura parietala). Fata viscerala a pleurei (pleura pulmonara): -adera intim la suprafata plamanului. medial si inferior pana la diafragma -contine in grosimea sa vase. Partea dreapta: Prehilar: -impresiunea cardiaca -impresiunea trunchiului brahiocefalic -impresiunea venei cave superioare . este lucioasa. ligamentul lui MOROZOV). invelind astfel in totalitate fiecare lob pulmonar. de forma triunghiulara cu: -varful – la hilul pulmonar -baza – la diafragma -o margine aderenta -o margine libera spre mediastin Ligamentul pulmonar -prezinta doua foite: -anterioara in plan sagital -posterioara in plan frontal -se intinde de la hilul pulmonar. constituind ligamentul pulmonar (ligament triunghiular al plamanului.-foita parietala ce captuseste peretii toracelui -cele doua foite se continua una cu alta la nivelul hilului pulmonar reflectandu-se in jurul radacinii plamanului -limita de reflectie este prelungita inferior. nervi si tesut conjunctiv. captuseste peretii cavitatii toracice si in functie de localizarea topografica i se descriu trei portiuni: -costala -diafragmatica -mediastinala -la nivelul locului de schimbare a directiei pleurei parietale de pe un perete pe altul (dintr-un plan in altul) se formeaza recesuri pleurale sau sinusuri pleurale: -costo-diafragmatic -costo-mediastinal anterior -costo-mediastinal posterior -frenico-mediastinal -cupola pleurala Portiunea mediastinala a pleurei parietale: -e portiunea pleurei parietale aplicata pe fata mediastinala a plamanului cu exceptia hilului pulmonar si are aspect relativ plan. Organele mediastinului isi lasa amprenta pe aceasta fata a pleurei si plamanului. subtire si transparenta -prin transparenta sa se vizualizeaza desenul lobular al plamanului -patrunde la nivelul scizurilor pana la hil. Foita parietala a pleurei (pleura parietala): -mai groasa. Are raporturi diferite-n partea dreapta fata de stanga.

mijlociu si posterior -vase subclaviculare (a. si v. -vine in raport: -medial: -corpul prismei vertebrale toracice (T1) -esofag -trahee -n. -m. laringeu recurent -n.) -plex brahial -anterior: -coasta I -vase subclaviculare -n. vag -timusul (la copii) sau tesut adipos cu insule de tesut timic (adult) -vase subclaviculare -lateral: -coasta I -muschii scaleni: anterior. -raporturile sunt diferite in dreapta fata de stanga. curb cu deschidere superioara. Cupola pleurala (domul pleural): -reprezentat de portiunea cea mai inalta a cavitatii pleurale -ea depaseste coasta I cu 4-5 cm so clavicula cu 2-3 cm. T1. scalen minim Wood si Gillis. -ligamentele transversopleurale cu originea pe procesele transverse ale vertebrei C7. frenic -posterior: -coasta I -aparatul suspensor al cupolei pleurale -foseta supraretropleurala Recesul diafragmatic sau fundul de sac costodiafragmatic (sinusul diafragmatic): -reces pleural situat intre diafragma si peretele toracic -constituit prin jonctiunea portiunii diafragmatica si costala ale pleurei -e situat in plan aproape orizontal si are forma unui unghi diedru.-n. vag drept Infrahilar: -ligamentul pulmonar drept Portiunea diafragmatica a pleurei parietale: -solidarizata de fata toracica a diafragmei prin intermediul fasciei frenicopleurale (fascia endotoracica) -prin intermediul diafragmei vine in raport cu organelle etajului supramezocolic al abdomenului. -ligamentele vertebropleurale cu originea pe corpul vertebrelor C7. frenic -vase frenice superioare Suprahilar: -arcul venei azygos Retrohilar: -vena azigos -portiunea toracica a esofagului -n. . ascutit. T2. -la nivelul sau se gaseste apexul pulomnar. -isi mentine aspectul convex datorita aparatului suspensor al domului pleural (SEBILEAU) care este format din: -ligamentele costopleurale cu originea pe coasta I.

se afla un spatiu mai mare definit ca spatiul complementar GERHARD. . de fiecare parte. -se descrie: -un reces costomediastinal anterior – situat posterior de stern si de cartilajele cotale si -un reces costomediastinal posterior – situat anterior de coloana vertebrala toracica (fiind mai larg…. cate doua recesuri: -in dreapta: -reces preesofagian drept – mai slab evidentiat -reces retroesofagian drept (interazigoesofagian) – mai pronuntat. portiunea mediastinala a pleurei parietale prezinta. diferenta dintre marginea inferioara a plamanului si recesul costo-diafragmatic creste de la: -3 cm – pe linia medioclaviculara -6 cm – pe linia axilara mijlocie -9 cm – pe linia scapulara Recesuri costomediastinale =recesuri pleurale constituite la jonctiunea protiunii costale cu portiunea mediastinala a pleurei parietale. nu e umplut de marginea inferioara a plamanului nici in inspir profund -in sensul antero-posterior. Recesul frenicomediastinal = reces al pleurei parietale format prin reflectia portiunii diafragmatice a pleurei parietale pe portiunea mediastinala a acesteia.) -proiectia recesului costomediastinal anterior difera in dreapta fata de stanga -proiectia marginilor anterioare ale plamanului se realizeaza in vecinatatea proiectiei recesurilor costomediastinale anterioare: -1-2 cm in expiratie -0.5 cm in inspiatie -intre portiunea inferioara a recesului costomediastinal stang si portiunea corespunzatoare a marginii anterioare a plamanului stang unde se afla incizura cardiaca. Are traiect antero-posterior si uneste baza recesurilor costomediastinale anterioare si posterioare.-foarte adanc. -este mult mai larg decat recesul costomediastinal anterior -imediat anterior de recesruile costomediastinale posterioare.. Etajul supramezocolic -reprezinta portiunea superioara a cavitatii peritoneale -este delimitat: -superior – de peritoneul parietal ce captuseste fata inferioara (abdominala) a diafragmei. Recesul costomediastinal posterior -format prin rasfrangerea portiunii costale a pleurei parietale pe pleura mediastinala de-o parte si de alta a coloanei vertebrale. -in stanga: -reces preesofagian stang – mai slab evidentiat -reces retroesofagian – mai pronuntat.

lateral(drept). in plan frontal. -se numeste si “etajul glandular” – contine ficatul si pancreasul.-anterior – de peritoneul parietal ce acopera partea superioara a peretelui anterior al abdomenului (cuprins intre marginea coastelor) -posterior – de peritoneul parietal al partii superioare a peretelui posterior al abdomenului (peretele lombar si diafragmatic) -inferior de: -colonul transvers -mezocolonul transvers -ligamentele frenocolice (drept si stang) -comunica cu etajul inframezocolic prin spatiul ingust dintre peritoneul parietal anterior si colonul transvers (continuat inferior de omentul mare). .) Ligamentul falciform: -este format prin reflexia peritoneului de pe fata diafragmatica a ficatului pe diafragma si peretele anterior al abdomenului in plan sagital. Loja hepatica -contine: -ficatul -caile biliare extrahepatice (cu exceptia partii inferioare a coledocului) -peretii: -anterior. la distanta una de alta la nivelul lobului hepatic drept. si stg.) foitele ligamentului coronar vin in contact intre ele si se prelungesc cu ligamentele triunghiulare (dr. si stg. area nuda hepatis. in care ficatul nu este acoperit de peritoneu. -este impartit I 3 mari loji viscerale care comunica larg intre ele: -loja hepatica -loja gastrica -loja splenica (lienala) -posterior de stomac se afla un spatiu virtual. continuandu-se cu peritoneul parietal si formeaza astfel o serie de ligamente: Ligamentul coronar: -format prin reflexia peritoneului de pe ficat pe diafragma. -este alcatuit din doua foite peritoneale (superioara si inferioara). -la extremitatile laterale (dr. posterior – sunt formati in totalitate de peritoneul parietal -inferior – loja hepatica prezinta un perete numai in partea laterala – peritoneul parietal ce acopera: -fata anterioara a rinichiului drept -portiunea supra-mezocolica a duodenului -portiunea dreapta a colonului si mezocolonului transvers -medial – comunica larg cu loja gastrica Peritoneul visceral al ficatului se rasfrange de pe ficat pe peretii lojei. numit bursa omentala. iar capsula conjunctiva a ficatului este leata de diafragma prin tesut conjunctiv fibros. superior. prelungire a cavitatii peritoneale. -cele doua foite peritoneale delimiteaza intre ele un spatiu triunghiular.

Posterior – se intind pana la foita superioara a ligamentului coronar. Aceste ligamente impart spatiul dintre ficat (peritoneu visceral) si peretii lojei (peritoneu parietal) in recesuri ce sunt prelungiri ale cavitatii peritoneale.-este alcatuit din doua foite. . Omentul mic (epiplonul mic. Contine pedicolul hepatic: -vena porta hepatica -a.intre fata inferioara a lobului drept al ficatului si flexura colica dreapta. I se descriu: -un varf ce corespunde foitei superioare a ligamentului coronar -marginile corespund fetei diafragmatice a ficatului. ligamentul esofago-gastroduodeno-hepatic) -este format prin reflexia peritoneului de pe fata viscerala a ficatului din dreptul hilului spre: -portiunea abdominala a ficatului -mica curbura a stomacului -bulbul duodenal -este alcatuit dintr-o foita anterioara si o foita posterioara -dupa viscerele pe care le leaga I se descriu trei portiuni: *segmentul dintre esofag si ficat (“pars densa”) contine: -a. hepatica accesorie (din a. Ligamentul hepatocistic (mezocistul) – intre fosa cistica si vezica biliara. Comunica cu cavitatea peritoneala. hepatica proprie -ductul hepatic comun Inconstant exista si: Ligamentul hepatocolic . vag stang) destinate -vene porte accesorii ale sistemului gastric (al omentului plexului hepatic mic) *segmentul dintre stomac si ficat (ligamentul hepatogastric) (pars flaccida). dreapta si stanga si are forma de triunghi. Recesurile subfrenice sunt situate intre: -peritoneul visceral al fetei diafragmatice a ficatului si -peritoneul parietal diaphragmatic Ligamentul falciform le imparte in recesul subfrenic drept si stang. *segmentul dintre partea superioara a duodenului si ficat (ligamentul hepatoduodenal) ce reprezinta marginea libera a omentului mic.Ligamentul hepatorenal si ligamentul hepatosuprarenal – intre fata inferioara a lobului hepatic si fetele anterioare ale rinichiului drept si glandei suprarenale drepte. -baza este libera si se intinde intre incizura ombilicala a marginii inferioare a ficatului si ombilic si cuprinde in grosimea sa ligamentul rotund al ficatului. gastrica stanga) -ramuri din nervii vagi (mai ales din n. fetei inferioare a diafragmei si in continuare peretelui anterior al abdomenului. foarte subtire si friabil.

Portiunea propriu-zisa a omentului mare ce atarna inferior de colonul transvers este format de doua foite peritoneale – anterioara si posterioara – intre care se afla tesut adipos. situata intre curbura mare a stomacului si colonul transvers = ligamentul gastrocolic ce contine pediculul arterial al marii curburi a stomacului: -a. Partea stanga prezinta doua portiuni: -una situata anterior de ligamentul hepatogastric -alta situata posterior de acesta. El comunica: -inferior: cu santul paracolic drept (de care este separat incomplet prin ligamentul frenocolic drept) -medial: prin foramen epiploicum (ce se gaseste posterior de marginea libera a omentului mic) -anterior: de omentul mic comunica liber cu loja gastrica. Se prelungeste lateral de flexurile colice cu ligamentele freno-colice (drept si stang). Portiunea omentului mare. gastro-epiploica dreapta -a. . spre colonul transvers. Adera de fata anterioara a acestuia si coboara mai departe inferior in etajul inframezocolic. corespunzand bursei omentale. Loja gastrica Loja gastrica corespunde stomacului. Ea comunica larg cu: -loja hepatica – la dreapta -loja splenica – la stanga -posterior este in raport cu bursa omentala Peritoneul visceral gastric ce acopera fetele anterioare si posterioare ale stomacului se continua: -la nivelul micii curburi a stomacului cu omentul mic -la nivelul marii curburi a stomacului cu omentul mare Omentul mare Porneste de la curbura mare a stomacului.Recesul subhepatic -este reprezentat de spatiul dintre peritoneul visceral de pe fata inferioara a ficatului si peritoneul ce alcatuieste peretele inferior al lojei hepatice. inferior. gastro-epiploica stanga Ligamentul gastrocolic se continua superior si la stanga fara o limita precisa de demarcare cu ligamentul gastro-splenic sau ligamentul gastrolienal. Partea dreapta a acestui reces este situata intre: -fata inferioara a lobului hepatic drept si -rinichiul drept -flexura colica dreapta -partea supramezocolica a duodenului – formeaza recesul hepatorenal (punga lui Morison sau firida hepato-reno-duodeno-colica). anterior de ansele intestinale uneori chiar pana la nivelul simfizei pubiene.

*patru prelungiri (recesuri): -recesul lienal (prelungirea splenica sau stanga) -recesul omental superior -recesul omental inferior -prelungire dreapta (neomologata NA) Vestibulul bursei omentale -este situat posterior de omentul mic -comunica la dreapta prin orificiul epiploic cu cavitatea peritoneala -orificiul epiploic (hiatul lui Winslow) este delimitat: -anterior – pediculul hepatic. situata posterior de stomac. anterior – comunica larg fara nicio delimitare cu loja gastrica -inferior – delimitat de: -flexura colica stanga si -ligamentul frenocolic stang Peritoneul visceral splenic se reflecta la nivelul hilului: -spre marea curbura a stomacului formand ligamentul gastrosplenic (gastrolienal) -spre pancreas formand ligamentul pancreatico-splenic (renosplenic sau frenosplenic) alcatuit dintr-o: -foita anterioara – ce se continua spre dreapta cu peritoneul parietal posterior a bursei omentale (acopera fata anterioara a corpului pancreasului) -foita posterioara – ce captuseste fata posterioara a cozii pancreasului apoi se rasfrange la stanga continuandu-se cu peritoneul parietal ce acopera fata anterioara a rinichiului stang. Constantinescu. posterior de stomac si de omentul mic. inchis. posterior – pereti completi formati de peritoneul parietal diafragmatic -medial. -bursa omentala propriu-zisa. lateral.Loja splenica A fost descrisa-n 1899 de anatomistul roman C. situat posterior de omentul mic. situat posterior de marginea libera a omentului mic. continuandu-se cu peritoneul parietal ce acopera fata anterioara a rinichiului stang si in continuare diafragma. Pereti: -superior. -intre foitele ligamentului pancreaticosplenic se gaseste pediculul splenic. sub forma unui sac turtit antero-posterior. cuprins in marginea libera a omentului mic (ligamentul hepatoduodenal) -superior – lobul caudat (SPIEGEL) . Bursa omentala -este o prelungire a marii cavitati peritoneale. singura comunicare dintre bursa omentala si marea cavitate peritoneala facandu-se prin foramen epiploicum (hiatul lui Winslow). -prezinta: *doua compartimente: -vestibulul bursei omentale.

Prelungirile/recesurile bursei omentale Recesul lienal (prelungirea splenica/stanga) este delimitat: -anterior: de ligamentul gastrosplenic. -trunchiul celiac -stalpul drept al diafragmei -plexul solar (celiac) Peretele superior format de peritoneul visceral de pe fata inferioara a ficatului (lobului caudat). reprezentat de reflexia peritoneului parietal cu cel visecera la nivelul ligamentului gastro-frenic. Peretele posterior format de peritoneul parietal posterior ce acopera: -portiunea abdominala a aortei de la hiatul aortic al diafragmei la marginea superioara a corpului pancreasului. .-inferior – prima portiunea duodenului (D1) -posterior – vena cava inferioara acoperita de peritoneul parietal posterior -comunica la stanga si inferior cu bursa omentala propriu-zisa prin orificiul bursei omentale (foramen bursae omentale – neomologat NA) -orificiul bursei omentale (foramen bursae omentale) este delimitat: -anterior: mica curbura a stomacului -posterior: de cele 2 plici: -gastropancreatica (a. Peretele inferior format de: -mica curbura a stomacului -bulbul duodenal -prima portiune a duodenului (D1) Bursa omentala propriu-zisa -reprezinta segemntul bursei omentale situat posterior de stomac Peretele anterior: -peritoneul visceral de pe fata posterioara a stomacului -foita posterioara a ligamentului gastrocolic Peretele posterior reprezentat de peritoneul parietal posterior ce acopera: -corpul pancreasului -rinichi stang -glanda suprarenala stanga -stalpul stang al diafragmei -ganglionul celiac stang -omentul mare -mezocolonul transvers -stomacul -ligamentul gastro-colic Peretele inferior (postero-inferior) – foita superioara a mezocolonului transvers. gastrica stanga) -hepatica proprie (a. hepatica) Peretii vestibulului bursei omentale Peretele anterior – format de omentul mic. Peretele superior – foarte ingust.

-este limitata superior de foita inferioara a ligamentului coronar al ficatului. Prelungirea dreapta (neomologata NA) -situata posterior de prima portiunea a duodenului (segmentul din vecinatatea pilorului). 5. Bursa omentala are rolul unei burse seroase ce favorizeaza miscarile stomacului si permite dilatarea acestuia in cursul alimentatiei. 4. Incepe la nivelul hiatului aortic al diafragmei.-posterior: ligamentul pancreatico-splenic. este situata in partea stanga a cardiei. adica la nivelul corpului vertebral T11. -se termina la nivelul marginii inferioare a vetebrei L4 unde se divide in cele doua artere iliace comune (dreapta si stanga). Reces omental inferior (inconstant) -in mod normal exista numai la fat si reprezinta prelungirea caudala a bursei omentale in omentul mare. 2. Ligamentul gastro-hepatic (pars flaccida a omentului mic) – se patrunde din vestibulul bursei omentale. 7. -dispare dupa nastere prin lipsa foitelor mezogastrului. Mezocolonul transvers – sectionare la nivelul ariei avasculare (calea chirurgicala cea mai utilizata) Ligamentul gastrolienal Ligamentul pancreaticolienal Decolarea coloepiploica sau dezlipirea foitelor constitutive ale omentului mare (foarte rar utilizata). Ambele se intalnesc la nivelul hilului splinei pe fata viscerala. 6. limitata superior de ligamentul gastro-frenic. Portiunea stanga ce este inconstanta. Prezinta doua portiuni: Portiunea dreapta -ce urca intre vena cava inferioara la dreapta si portiunea abdominala a esofagului la stanga. Vasele si nervii abdomenului Portiunea abdominala a aortei -continua la nivelul cavitatii abdominale portiunea toracica a aortei descendente. Cai de acces in bursa omentala 1. Reces omental superior = prelungirea superioara a vestibulului bursei omentale situata posterior de lobul caudat al ficatului. 3. Ligamentul gastrocolic – prin sectionare cu respectarea cercului arterial al marii curburi. . Foramen epiploicum (hiatul lui Winslow) – singura cale naturala de patrundere in vestibulul bursei omentale.

pe masura ce aceasta coboara. Arterele frenice inferioare (dreapta si stanga) – se desprind din portiunea abdominala a aortei imediat inferior de hiatul aortic al diafragmei. se plaseaza pe pilierii diafragmei si se aplica pe fata inferioara a m. arterele frenice (diafragmatice) inferioare 2. Emite ramuri pentru: -diafragma -esofag -glanda suprarenala prin artera suprarenala superioara. Orientandu-se oblic.glanda suprarenala stanga . superior si lateral. musculofrenice . arterele lombare 3. ce se apropie de flancul drept al aortei. artera sacrala mijlocie 1.bursa omentala fascia de coalescenta retroduodenopancreatica a lui TREITZ si prin intermediul sau cu: -colul pancreasului -portiunea orizontala a duodenului (D3) -vena renala stanga . Se anastomozeaza cu: -ramuri ale a.Traiect: are un traiect descendent. Este invelita intr-un tesut conjunctiv dens si este insotita de-a lungul ei de: -plexul simpatic aortic abdominal -nodurile limfatice juxtaaortice Raporturi: *anterior – plexul celiac . .peritoneul parietal posterior al spatiului mezentericocolic stang (firida colica stanga) si prin inetermediul acestuia cu ansele jejunileonului.rinichi stang Portiunea abdominala a aortei prezinta trei categorii de ramuri: I.peritoneul parietal posterior . intercostale -ramuri ale a. Ramurile parietale:-destinate peretilor abdomenului -sunt pereche si sunt dispuse simetric -au traiect extraperitoneal -sunt: 1. *posterior – cisterna chilului (cisterna lui Pecquet) si portiunea initiala a ductului toracic. diafragma. ramuri parietale II. retroperitoneal pe fata anterioara a coloanei vertebrale cu o usoara deviatie stanga.fata anterioara a corpurilor vertebrelor T11-L4 (pe tot traiectul) *lateral dreapta – vena cava inferioara. ramuri terminale I. *lateral stanga . urmand convexitatea anterioara a coloanei vertebrale lombare (partea laterala). ramuri viscerale III.

destinate viscerelor intraperitoneale: 1. . Ramuri viscerale: -sunt mai voluminoase si mai importante din punct de vedere functional. Artera sacrala mijlocie: -este ramura parietala impara -ia nastere de pe fata posterioara a bifurcatiei aortei. Au un traiect lateral. unde se termina in glomusul coccigian (glanda coccigiana a lui Luschka). Arterele renale (dreapta si stanga) – se desprind de pe fetele laterale ale portiunii abdominale a aortei la nivelul vertebrei L1 sau discului intervertebral L1-L2. -coboara peste vertebra L5 si promontoriu. trecand posterior de vena cava inferioara. arterele suprarenale mijlocii 2.2. continuand apoi traiectul lateral pe fata posterioara a muschiului patrat al lombelor. atrofiata a aortei fetale. trunchiul celiac 2. artera mezenterica inferioara -ramuri laterale. -da nastere la: -artere lombare inferioara (a. *Ramura spinala – emisa spre maduva spinarii. arterele testiculare sau ovariene Ramuri viscerale laterale 1. incruciseaza pilierii diafragmei si se distribuie glandei suprarenale respective. strabat arcadele muschiului psoas. Artera renala stanga este mai scurta. apoi pe fata anterioara a sacrului si coccisului. iar artera renala dreapta este mai lunga. Arterele suprarenale mijlocii (dreapta si stanga) – pornesc de pe fata laterala a portiunii abdominale a aortei de la nivelul discului intervertebral T12-L1. Arterele lombare – sunt patru perechi de artere ce continua seria arterelor intercostale posterioare. avand aceeasi semnificatie morfologica si filogenetica. iliolombara -a. 3. 2. circumflexa iliaca profunda -arterele epigastrice -in dreptul gaurii intervertebrale se divid in doua ramuri: *Ramura dorsala – trece printre procesele costiforme ale vertebrelor lombare spre musculatura si pielea spatelui. impare. II. perechi. -se anastomozeaza cu: -a. artera mezenterica superioara 3. . -se pot grupa in: -ramuri anterioare. au traiect lateral. arterele renale 3. -reprezinta portiunea pelvina.de la origine. -Ramura anterioara (abdominala) se distribuie musculaturii peretelui abdominal antero-lateral. destinate viscerelor extraperitoneale: 1. retroperitoneal. lombara a cincea) -ramuri sacrale laterale sau ramuri transversale -cateva mici ramuri destinate peretelui posterior al rectului.

segmentul antero-superior . Arterele testiculare sau ovariene – coboara retroperitoneal de-a lungul m. Origine -ia nastere de pe fata anterioara a portiunii abdominale a aortei. fiecare artera renala se imparte in doua ramuri: -ramura anterioara -ramura posterioara *din ramura anterioara iau nastere: -a. segmentului anterior inferior -a. psoas pana in dreptul fosei iliace respective. ovariana.Cu toate ca tipologia modala descrie o singura artera renala de fiecare parte. *la femeie – a. indepartandu-se de fata anterioara a portiunii abdominale a aortei sub un unghi de 20o. printr-un sant longitudinal situat la 0. vascularizeaza viscerele etajului supramezocolic al cavitatii abdominale. Ramuri viscerale anterioare 1. Trunchiul celiac -sau trepiedul lui Haller. constituind cinci segmente renale: . segmentului anterior superior -a. -in contact cu marginea superioara a istmului pancreatic se termina de obicei prin trei ramuri: -a.segmentul posterior Intre teritoriile arterelor segmentare anterioare si posterioare.segmentul superior . parenchimul este mai slab vascularizat fiind descric clasic ca planul avascular al lui HYRTL. testiculara patrunde in canalul inghinal. In vecinatatea hilului renal. segmentului posterior Din punct de vedere anatomic au caracter terminal. unde traiectele devin diferite in functie de sex: *la barbat – a. gastrica stanga .segmentul antero-inferior . Acest plan trece prin hilul renal. coboara in pelvis si ajunge la ovar pe calea ligamentului suspensor al ovarului. ramura colaterala a portiunii abdominale a aortei. segmentului superior -a. pe fata lui posterioara. Traiect -de la origine. la nivelul marginii inferioare a corpului vertebrei T12. inferior si la dreapta. Din artera renala iau nastere: -arterele capsulare (perirenale) -artera suprarenala inferioara -ramuri ureterice 3. se descriu numeroase variatii mai ales prin prezenta arterei polare (superioara si inferioara).segmentul inferior .5-1 cm posterior de marginea laterala a rinichiului. nu deloc). dupa ce incruciseaza vasele iliace externe. segmentului inferior *din ramura posterioara iau nastere: -a. trunchiul celiac se orienteaza oblic. anterior. de fapt un plan paucivascular (vascularizat putin.

b) A. Pe mica curbura a stomacului. ramura terminala a trunchiului celiac cu diametrul cel mai mic. Urca pe fata anterioara a venei porte hepatice in ligamentul hepatoduodenal. hepatica stanga. La acest nivel da nastere la ramuri esofagiene care iriga cardia si portiunea abdominala a esofagului si se anastomozeaza cu ramuri esofagiene provenite din portiunea toracica a aortei. gastrice drepte (din a. gastro-duodenala 1. gastrica stanga ia nastere a. aplicata pe pilierul stang al diafragmei. gastrica stanga da nastere la doua ramuri terminale. ce se anastomozeaza cu ramuri omonime ale a. In treimea superioara a pediculului hepatic. anterior si la dreapta. hepatica proprie 2. coronara stomahica. fiind cuprinsa in plica gastro-pancreatica ce ia parte la limitarea marginii superioare a foramen bursae omentale. se incurbeaza inferior de cardia.a. a. De la origine se orienteaza superior si la stanga.-a. hepatica comuna – este cea de-a doua ramura terminala a trunchiului celiac. la nivelul treimii sale superioare. care constituie un vestigiu arterei gastrohepatice din cursul dezvoltarii embrionare. gastrica stanga -a. din a. hepatica comuna) pentru a forma cercul arterial al micii curburi a stomacului. ridicand un pliu peritoneal la nivelul marginii inferioare a foramen bursae omentalis.a. splenica a) A. lienala (splenica) Dimensiuni -trunchiul celiac are o lungime de 20 mm si un diametru mediu de 7 mm. De la origine se orienteaza orizontal. Ia nastere la nivelul tuberculului omental al pancreasului. hepatica comuna -a. una anterioara si una posterioara. hepatica comuna -a. Se plaseaza anterior de vena porta hepatica pe versantul stang al acesteia. Artera hepatica proprie – este una din cele doua ramuri terminale ale arterei hepatice comune. La nivelul tuberculului omental al pancreasului se termina prin doua ramuri: 1. pentru ca la nivelul micii curburi a stomacului sa aiba traiect descendent. Ajunsa in regiunea gastroesofagiana. gastrica stanga – denumita in anatomia clasica a. se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale: . pe linia xifo-ombilicala. Rareori. Ramurile terminale: -a. Raporturi -situat retroperitoneal in centrul regiunii celiace (a lui Luschka) -este inconjurat de: -nodurile limfatice celiace -ganglionii celiaci (semilunari) Anatomie pe viu -trunchiul celiac se proiecteaza pe peretele abdominal anterior.

*A. de-a lungul marii curburi a stomacului la 1 cm de aceasta intre foitele ligamentului gastrocolic. -se anastomozeaza cu a. participa la vascularizatia portiunii superioare a duodenului *A. . segmentului lateral Uneori din a. -da nastere la: -ramuri pancreatice -ramuri duodenale -ramuri coledociene (neomologate NA) *Aa. Se anastomozeaza de regula in plin canal cu a. retroduodenale – iau nastere din a. gastroepiploica (omentala) stanga din a. ramura a a. lobului caudat -si care se termina prin: -a. supraduodenala – inconstanta.*ramura dreapta -din care iau nastere: -a. Se anastomozeaza cu a. inconjoara marginea dreapta a capului pancreasului inferior de nivelul ampulei hepatopancreatice. Din prima sa portiune iau nastere: *A. pancreaticoduodenala superioara posterioara -trece anterior de ductul coledoc si descinde pe fata posterioara a capului pancreasului. splenica si da ramuri gastrice si omentale. mezenterica superioara cu care constituie arcada pancreaticoduodenala anterioara. gastro-duodenale. posterior de portiuea superioara a duodenului. 2. hepatice comune. pancreaticoduodenala superioara anterioara *A. segmentului anterior -a. gastro-duodenale. La nivelul marginii inferioare a portiunii superioare a duodenului se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale: -A. Artera gastro-duodenala – este cea de-a doua ramura terminala a a. gastro-duodenala. De la origine se orienteaza inferior si la stanga. insinuandu-se intre fata posterioara a portiunii superioare a duodenului (D1) si pancreas. De la origine se orienteaza pe marginea stanga a portiunii descendente a duodenului D2. hepatica proprie sau din una din ramurile sale de bifurcatie ia nastere ramura intermediara. segmentului medial -a. la dreapta ductului coledoc. gastroepiploica (omentala) dreapta -A. destinata lobului patrat. pancreaticoduodenala inferioara posterioara. mezenterice superioare – constituind arcada pancreaticoduodenala posterioara. segmentului posterior *ramura stanga din care ia nastere a. hepaticoduodenala inferioara anterioara din a. cistica -a. gastroepiploica (omentala) dreapta – una din cele doua ramuri terminale ale a. lobului caudat si se termina prin: -a. pancreaticoduodenala superioara anterioara – cea de-a doua ramura terminala a a. De la origine descinde inferior si la dreapta.

in raport cu fata posterioara a pancreasului. Ramuri pancreatice destinate corpului si cozii pancreasului. Are un traiect recurent si patrunde in coada pancreasului. pancreatica principala sau a. c) Artera splenica (lienala) – reprezinta cea dea treia ramura terminala. oment mare. omentale (epiploice). *A. pancreatica superioara) – ia nastere in prima portiune a arterei splenice . de la origine se orienteaza inferior. de la nivelul trunchiului celiac la nivelul hilului splenic. se imparte in trei ramuri: dreapta. splina. *A. cozii pancreasului – are origine in hilul splinei dintr-una din ramurile terminale ale a. Ramuri gastrice. pancreatica inferioara (sau transversa) – poate reprezenta continuarea ramurii stangi a a. pancreatica dorsala (a. *A. fiind satelita marginii superioare a corpului si cozii pancreasului. i se descriu (trei portiuni) in functie de raporturile sale cu pancreasul: I. Pe traseul sau. portiunea suprapancreatica II. pancreaticoduodenala superioara anterioara -ramura stanga ce se anastomozeaza cu a. La mijlocul distantei dintre marginea superioara si cea inferioara a corpului pancreasului. Artera splenica este insotita de: -plexul periarterial lienal -vasele si nodurile limfatice lienale -vena splenica. pancreatica inferioara. pancreatice inferioare.Da nastere la ramuri pancreatice si duodenale. portiunea prepancreatica Traiectul sau este deosebit de sinuos mai ales in ultimele doua portiuni. splenice. portiunea retropancreatica III. artera splenica se plaseaza intre fetele ligamentului pancreatico-splenic. spre hilul splenic. pancreatice dorsale sau poate lua nastere din a. a. La nivelul marginii inferioara a cozii pancreasului se anastomozeaza cu capatul terminal al a. cozii pancreasului. situandu-se in contact cu fata posterioara a corpului pancreasului. mezenterica superioara.de la origine. reprezentate de: *A. splenica da nastere la ramuri colaterale pentru: pancreas. splenice . pancreatica inferioara. situata inferior de artera. cea mai voluminoasa. a trunchiului celiac. mijlocie si stanga ce se anastomozeaza cu a. Parcurge fata posterioara a corpului si cozii pancreasului in vecinatatea marginii inferioare si se termina anastomozandu-se cu a. stomac. se orienteaza inferior si posterior de corpul pancreasului si se termina prin doua ramuri: -ramura dreapta ce se anastomozeaza cu a. se orienteaza lateral spre stanga. De la origine. pancreatica mare (artera pancreatica magna a lui Faller) – destinata partii stangi a corpului pancreasului. In ultima portiune. Pe parcursul sau.

cecul. Este situata intre foitele omentului mare si se anastomozeaza in plin canal cu a. Da nastere la ramuri: -gastrice -omentale (epiploice) -aceste ramuri descind intre foitele omentului mare pentru a se anastomoza la nivelul marginii libere a omentului mare prin intermediul arcului arterial al lui Barkow. splenice. splenice. Dintre acestea doua sunt mai importante: -a.se distribuie portiunii superioare a marii cuburi si a fetei posterioare a stomacului. fiind situata la o distanga medie de 2 cm de aceasta. in dreptul marginii superioare a corpului celei de-a doua vertebre lombare (L2). gastroomentala dreapta. Artera mezenterica superioara – este ramura colaterala a portiunii abdominale a aortei. De la origine se orienteaza superior.5-2 cm inferior de originea trunchiului celiac. *A. gastrice scurte – de dimensiuni mici. colonul ascendent. gastroduodenale. Traiect: de la origine. mezenterica superioara se orienteaza vertical descendent. Ia nastere de la nivelul fetei anterioare a portiunii abdominale a aortei. De la origine se orienteaza inferior si la dreapta de-a lungul marii curburi a stomacului. ramura a a. *A. patricipand la vascularizatia fetei posterioare a stomacului. splenice ce abordeaza parenchimul splenic extrahilar. . a. initial posterior de colul pancreasului. dupa care se plaseaza intre cele doua foite ale mezenterului. polara inferioara Artera splenica se termina de obicei prin doua ramuri terminale ce patrund in parenchimul splenic la nivelul hilului. care vascularizeaza jejunul. polara superioara -a. gastrica posterioara – ia nastere din portiunea mijlocie a a. la 1. ileonul. in timp ce vena mezenterica superioara. 2. partea dreapta a colonului transvers.*A. la nivelul patrulaterului lui Rogie delimitat de: -superior: trunchiul venos mezenterico-splenic -inferior: vena renala stanga -la dreapta: vena mezenterica superioara -la stanga: vena suprarenala stanga (in plan apropiat) sau de vena mezenterica inferioara (in plan departat) Vena renala stanga si vena suprarenala stanga sunt situate in plan imediat anterior portiunii abdominale a aortei. gastroomentala (epiploica) stanga – ramura colaterala ce ia nastere din portiunea terminala a trunchiului arterei splenice. *Ramuri splenice – sunt ramuri colaterale ale portiunii terminale ale a. trunchiul mezenterico-splenic si vena mezenterica inferioara (situate in planul venei porte hepatice) sunt situate intr-un plan anterior precedentelor vase sanguine. Traiectului sau i se descriu trei portiuni distincte: *portiunea retropancreatica *portiunea preduodenala . iau nastere din portiunea terminala a a. apoi anterior de portiunea orizontala a duodenului.

*portiunea intramezenterica *in portiunea retropancreatica vine in raport: -la dreapta – cu vena mezenterica superioara -la stanga – cu vena mezenterica inferioara -posterior – cu vena renala stanga – cuprinsa in pensa aorticomezenterica. pancreatico-duodenala superioara (anterioara si posterioara) din a. formand arcade arteriale concentrice. -anterior – fata posterioara a istmului pancreatic *in portiunea preduodenala trece anterior de: -procesul uncinat al pancreasului -portiunea orizontala a duodenului D3. -din arcada jejunala iau nastere a. *Aa. mezenterice superioare. pancreatico-duodenala inferioara: -ia nastere din portiunea retropancreatica a a. au un traiect scurt si un calibru considerabil. gastroduodenala. situata la 4-5 cm distanta de intestin. drepte lungi ce traverseaza ultima portiune a marginii intestinale (libere) a mezenterului pentru a aborda peretele jejunal prin intermediul a doua ramuri. *Aa. -in numar de 4-5. mezenterice superioare. Ramuri: *A. jejunale . fie sub forma a doua artere separate: -a. -intre foitele mezenterului au traiect aproape orizontal. fiind paralele intre ele.ramuri colaterale ale portiunii intramezenterice inferioare a a. cuprinse in pensa aortico-mezenterica. ileale . -in numar de 8-10 sunt lungi si subtiri. jejunale se impart in: -o ramura superioara -o ramura inferioara. mezenterice superioare sub forma fie a unui trunchi comun sub forma fie a unui trunchi comun din care iau nastere cele doua ramuri: ramura anterioara si ramura posterioara. . artera descrie o curba cu concavitatea orientata la dreapta si se termina la 45-50 mm de unghiul ileocolic. -la o oarecare distanta de la peretele intestinal aa. *in portiunea intramezenterica vine in raport cu: -la dreapta – vena mezenterica superioara -posterior – vena primei anse jejunale -anterior – emergenta arterei colice mijlocii In mezenter. fiecare din ele anastomozandu-se cu ramura invecinata pentru a forma arcada jejunala (arcada marginala a lui Dwight). pancreatico-duodenala inferioara anterioara si -a. pancreatico-duodenala inferioara posterioara -participa la realizarea celor doua arcade pancreatico-duodenale (anterioara si posterioara) impreuna cu a.ramuri colaterale stangi ale portiunii intramezenterice superioare a a.

-ultima a. mezenterice superioare ce ia nastere din portiunea mijlocie a segmentului intramezenteric al trunchiului arterial.sau colica transversa. ileale dau nastere la cate trei arcade ileale -din ultima arcada ileala (arcada marginala a lui Dwight) iau nastere a. A.are un traiect descendent si se anastomozeaza cu ultima a. *A. Uneori. -2-3 ramuri apendiculare. cecoapendiculara pentru baza apendicelui si partial a cecului. In vecinatatea peretelui colonului transvers se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale: .este ramura colaterala a a. -prima a. In vecinatatea colonului ascendent se termina impartindu-se in doua ramuri terminale: Ramura descendenta ce se anastomozeaza cu ramura colica a a. cecala anterioara si a. ileocolica . prin descrierea unor ramuri recurente cecale s-a demonstrat ca ultima portiune a ileonului are o vascularizatie satisfacatoare. mezenterice superioare care are cea mai mare variabilitate atat in ceea ce priveste existenta cat si originea si traiectul. pentru ca in vecinatatea regiunii ileocecale sa se termine bifurcandu-se in doua ramuri: Ramura ileala . colice medii. fiecare a. ileala (sau portiunea terminala a a. Actualmente. ileala se anastomozeaza cu ultima a. -in apropierea peretelui ileal.-intre foitele mezenterului au traiect oblic descendent la stanga. ileala se imparte in doua ramuri ce se vor anastomoza cu ramuri vecine pentru a forma arcadele ileale: -primele patru aa. mezenterica superioara. *A. apendiculara ia nastere din a. *A. Din ea se desprind: -a. Ramura ascendenta ce se anastomozeaza cu ramura dreapta a a. ileocolice. la nivelul marginii inferioare a pancreasului. intre cele doua ramuri se formeaza o arcada cecala. considerata ca o zona cu vascularizatie mai slaba. nivel la care exista o singura arcada ileala. mezenterice superioare) Ramura colica . jejunala. ileala (portiunea terminala a a. ileocolica sau din ramura ileala si de la origine se plaseaza in marginea libera a mezoapendicelui. mezenterice superioare) se anastomozeaza cu ramura ileala a a. De la origine patrunde intre cele doua foite ale mezocolonului transvers. ia nastere din a.cu traiect ascendent si se anastomozeaza cu ramura descendenta a a. ileale dau nastere la cate doua arcade ileale -ultimele aa. colice drepte. Se orienteaza oblic. colica medie . colica dreapta . drepte scurte care prin arcadele arteriale concentrice abordeaza peretele ileal. ileocolice sau din una din ramurile sale de bifurcatie si se distribuie fetelor omonime ale cecului. cecala posterioara iau nastere printr-un trunchi comun sau independent din trunchiul a. A. ileocolice.ramura colaterala a a. inferior si la dreapta.

la 3-5 cm superior de bifurcatia aortei. -in traiectul sau este insotita de plexul si nodurile limfatice mezenterice inferioare. -portiunea terminala a a. -de la origine are un traiect ascendent si la stanga. . la nivelul marginii mediale a cadrului colic (colon ascendent. -o ramura descendenta ce ia parte la vascularizarea flexurii colice stangi si a portiunii superioare a colonului descendent. fiind cea mai mare ramura colaterala a acesteia. rectala superioara. si v. -in vecinatatea acesteia se imparte in doua ramuri: -o ramura ascendenta (a.ce se anastomozeaza cu ramura ascendenta a a. colice stangi. psoas stang anterior de ureter si de vasele genitale stangi (a. trece prin marginea libera a plicii ce determina recesul duodenal inferior. *ramura stanga . ascendenta sau a. mezenterice inferioare. la nivelul discului intervertebral L3-L4.*ramura dreapta . colice drepte. Are o lungime medie de 7 cm si un diametru de 5 mm la origine. ovariana sau testiculara). interemezenterica) ce se anastomozeaza cu ramura stanga a a. mezenterice inferioare si ale ramurilor sale prezinta o mare variabilitate. In acest fel. -incruciseaza apoi fata anterioara a portiunii abdominale a aortei si a trunchiului simpatic lombar. Vascularizeaza: -partea stanga a colonului transvers -colonul descendent -colonul sigmoidian -o mare parte a rectului Are originea pe fata anterioara a portiunii abdominale a aortei. De la origine se orienteaza inferior si la stanga pana la nivelul v. A. transvers si descendent) se formeaza o arcada arteriala denumita artera marginala a colonului. Ramuri: *A.ce se anastomozeaza cu ramura ascendenta a a. colica stanga . apoi vertical pentru a se termina cu a.ramura colaterala anterioara a portiunii abdominale a aortei. -ocoleste flexura duodenojejunala si patrunde in radacina mezocolonului transvers indreptandu-se spre flexura colica stanga. -atat originea cat si numarul si traiectul a. segmentul mijlociul al acesteia de la nivelul mezocolonului transvers fiind denumit clasic arcada lui RIOLAN. -repauzeaza apoi pe fata anterioara a m. mezenterica inferioara . 3. iliace comune stangi. participand la realizarea arcadei lui RIOLAN.ia nastere de pe flancul stang al a. ce realizeaza recesul paraduodenal. -incruciseaza anterior vena mezenterica inferioara. colice medii. mezenterice inferioare coboara in grosimea segmentului vertical al radacinii mezocolonului sigmoidian. Raporturi: -la origine este acoperita de portiunea orizontala a duodenului D3. formand arcul vascular al lui TREITZ.

sigmoidiene superioare -ramura ascendenta a a. dar numarul lor poate ajunge pana la 1-9.superior.de obicei in numar de 3: superioara. sigmoidiana superioara se anastomozeaza cu: -ramura descendenta a a. rectala superioara Ramurile de anastomoza ale arterelor sigmoidiene dau nastere arcadei colonului sigmoidian sau arcadelor arteriale paracolice ale lui Mondor.mai voluminoasa este destinata peretilor rectului. Origine: VCI se formeaza prin unirea a doua vene iliace comune (dr si stg . mijlocie si inferioara. -descind inferior si la stanga. Ramura descendenta a a. Aceasta zona. *A. Fiecare dintre cele trei artere sigmoidiene se impart in final in doua ramuri: una ascendenta si una descendenta. trecand intre cele doua foite ale mezocolonului sigmoidian. sigmoidiene mijlocii -a. sigmoidiana ima (impara) se anastomozeaza cu a.sunt afluenti de origine sau colaterali ai sistemului venos port al ficatului . ajunge tot in VCI prin intermediul venelor hepatice. mezenterice inferioare ce patrunde in pelvis . sigmoidiana inferioara se anastomozeaza cu: -ramura descendenta a a. sigmoidiene inferioare. al glandelor sale anexe. strabate radacina mezosigmoidului iar cand ajunge la nivelul rectului se plaseaza pe peretele sau posterior. ale splinei . Vena cava inferioara: -este trunchiul colector al venelor din portiunea infradiafragmatica a corpului. -venele tubului digestiv. -au origine fie printr-un trunchi comun (trunchiul sigmoidienelor) fie independent.5 cm inferior si la dreapta bifurcatiei aortei.va lua parte la realizarea anastomozei cu a. sigmoidiana ima si la realizarea punctului critic al lui SUDECK. denumita si a. *A.ramura terminala a a.afluenti de origine) in dreptul corpului vertebrei L5 sau discului intervertebral L4-L5. rectala superioara . In partea superioara a ampulei rectale se imparte in doua ramuri: -ramura dreapta . sigmoidiene inferioare *A. Traiect si raporturi . sigmoidiene mijlocii *A. la 1. lungi sau scurte ce vascularizeaza colonul. considerata precara din punct de vedere al vascularizatiei arteriale a fost denumita in anatomia clasica punctul critic al lui SUDECK. rectala superioara. Din acestea iau nastere a. Unghiul de confluenta al celor doua vene iliace comune (unghiul iliacelor) are o valoare medie de 65º. -ramura stanga . sigmoidiene . colice stangi -ramura ascendenta a a.a carui sange dupa ce strabate ficatul.*Aa. sigmoidiana mijlocie se anastomozeaza cu: -ramura descendenta a a.

. suprarenala mijlocie dreapta (la nivelul polului superior al rinichiului drept) Raporturi anterioare: -la origine. segmentului subhepatic al VCI. Traiectului VCI i se descriu trei portiuni: -portiunea abdominala (20 cm) -portiunea diafragmatica (5 cm) -portiunea toracica sau pericardica (3. lombare drepte -lant simpatic lombar drept -m. Punctul cel mai apropiat de linia mediana este la originea sa. i se pot descrie trei portiuni: *portiunea infraduodenala. iliaca comuna dreapta. psoas -flancul drept al coloanei vertebrale lombare (L2-L4) -a. de forma triunghiulara cu varful orientat inferior. colica dreapta -prin intermediul peritoneului parietal posterior vine in raport cu ansele intestinului subtire. superior 32 mm. ileocolica -a. De la acest nivel. -dupa raporturile sale anterioare.VCI are traiect ascendent. -este incrucisata si de a.situata retroperitoneal primitiv. la nivelul unghiului ileocav este incrucisata oblic pe fata sa anterioara de a. Raporturile posterioare: -aa. una situata imediat superior de varsarea venelor renale si alta situata la nivelul trecerii prin diafragma. L4 *portiunea retroduodenopancreatica (L4-L2) *portiunea supraduodenala *Portiunea infraduodenala: -VCI este acoperita anterior de peritoneul parietal posterior -incrucisata oblic de: -radacina mezenterica -a. Portiunea abdominala . VCI se indeparteaza de flancul drept al portiunii abdominale a aortei. numit nodul limfatic precav inferior. pe flancul drept al coloanei vertebrale cu directie usor oblica superior si la dreapta.5 cm) I. situat anterior de bifurcatia aortei. renala dreapta (la nivelul L2) -pilierul drept al diafragmei -a. retroperitoneal. diametrul inferior de 22 mm. Lungimea VCI este de 22-25 cm. Calibrul VCI prezinta doua dilatari (sinusurile lui CALORI). prezinta la randul sau doua segmente: -segmentul subhepatic -segmentul retrohepatic Segmentul subhepatic este inconjurat de nodurile limfatice lombare dintre care: unul este mai voluminos. testiculara/ovariana dreapta. cu care delimiteaza spatiul interaortico-cav.

inextensibil. Peretii venei sunt solidarizati de orificiu prin intermediul unor tracturi fibroase. II. in special cu vena porta hepatica. *Portiunea supraduodenala: -acoperita de peritoneul parietal posterior cu care formeaza peretele posterior al orificiului epiploic (hiatul lui Winslow) iar prin intermediul acestuia intra in raport cu elementele pediculului hepatic. orificiu patrulater situat in centrul tendinos al diafragmei intre foliola anterioara si cea laterala dreapta in dreptul vertebrei T9. sacrala mijlocie -nervul presacrat -flancul stang al portiunii abdominale a aortei -a. Raporturi laterale: -glanda suprarenala dreapta si vasele acesteia. -aceasta ultima portiune poate fi transformata in canal prin intermediul unei punti de parenchim hepatic.*Portiunea retroduodenopancreatica: -acoperita anterior de fascia de coalescenta a lui Treitz. de unde urca apoi la nivelul ariei nuda a ficatului. dintre lobul drept si lobul caudat (lobul lui SPIEGEL). testiculara/ovariana dreapta Raporturi laterale (drepte): -m. Raporturi posterioare: -diafragma -a. frenica inferioara Raporturi mediale: -insotita de ramura abdominala a nervului frenic drept si de ramuri ale plexului celiac (solar). Orificiul venei cave este fibros. Raporturi mediale (stangi): -bifurcatia aortei -a.VCI traverseaza diafragma la nivelul orificiului venei cave. -traversata de prima si a doua portiune a duodenului. Raporturi anterioare: -adera intim de ficat atat prin tracturi fibroase cat si prin abusarea venelor hepatice. corespunde santului venei cave de pe fata viscerala a ficatului. psoas -lantul simpatic lombar -ureter drept -marginea mediala a rinichiului drept -glanda suprarenala dreapta Segmentul retrohepatic: -relativ scurt. . Portiunea diafragmatica . -separata de fata posterioara a capului pancreasului prin originea venei porte hepatice.

VCI patrunde direct in pericard prin zona de aderanta frenopericardica. psoas si se deschid pe flancurile laterale ale VCI. cremasterica si se termina de regula in vena epigastrica inferioara -grupul anterior . Ele realizeaza o anastomoza de tip cavo-cav (VCI-VCS). La extremitatea lor superioara se continua: -in dreapta . La acest nivel vine in raport: -anterior .provin din venele testiculului si epididimului. venele lombare se anastomozeaza in sens longitudinal formand pe laturile coloanei vertebrale vena lombara ascendenta dreapta si stanga. testiculara si se termina in vena testiculara -sunt satelite arterelor omonime dar se termina diferit. .ce inconjoara a. psoas.patru perechi de vene ce insotesc traiectul arterelor lombare avand dispozitie asemanatoare venelor intercostale.-venele testiculare/ovariene -venele renale -venele suprarenale -venele hepatice -vena ombilicala Afluentii parietali: *Venele lombare . abdominala a diafragmei. -provin din venele musculaturii peretelui abdominal.cu vena azigos -in stanga . -anterior de m.insotesc arterele omonime pe fata inferioara. Primesc ca afluent vena suprarenala.cu atriul drept -la stanga . -formeaza in jurul ductului deferent si al arterelor funiculului spermatic.cu sinusul oblic al lui HALLER -la dreapta . plexul venos pampiniform. acest plex este impartit dupa raporturile cu ductul deferent in doua grupe venoase secundare: -grupul posterior . *Venele frenice (diafragmatice) inferioare . fara a avea traiect mediastinal.venele lombare si venele frenice (diafragmatice) inferioare *Afluenti viscerali . Afluentii viscerali: *Venele testiculare . Afluentii VCI: -dupa teritoriul pe care il dreneaza acestia se impart in doua grupe: *Afluenti parietali .cu vena hemiazigos -inferior se deschid: -fie in VCI -fie in vena iliaca comuna de partea respectiva.III.mai mare ce inconjoara a. Adesea sunt bilateral. Portiunea toracica . -desi unic.cu ligamentul frenopericardic lateral drept (ligamentul lui TEUTLEBEN) iar prin intermediul acestuia cu baza plamanului drept.dupa ce strabate diafragma. -la nivelul gaurilor intervertebrale primesc venele spinale din plexurile venoase vertebrale (intern si extern) -trec pe sub arcadele m.

In vena renala stanga se varsa in plus vena testiculara sau ovariana stanga. iar vena testiculara stanga se varsa in vena renala stanga. Dupa calbrul lor se impart in: -vene hepatice mari . transversal si medial spre VCI. -colecteaza sangele venos al: -ovarului -fundului corpului uterin -ligamentului larg al uterului -ligamentului rotund al uterului -au acelasi traiect si mod de varsare ca venele testiculare *Vena ombilicala . ea preluand sangele din teritoriul irigat de 5 artere mari: .-vena testiculara dreapta se varsa in VCI.dreneaza sangele venos al ficatului adus in principal de vena porta hepatica. ovariene. La suprafata rinichiului exista o retea venoasa ce se varsa pe de-o parte in vena renala respectiva. Formeaza planul anterior al pediculului renal. ce se varsa in portiunea inferioara a portiunii hepatice a VCI. Cea mai importanta si constanta fiind vena centrala. Prin sistemul venos portal se desemneaza sistemul vascular capilarizat la ambele sale capete: -capilare din: -tubul digestiv abdominal -formatiunile peritoneale -pancreas si splina -capilarele sinusoide din interiorul lobulilor hepatici. Vena renala stanga trece anterior de portiunea abdominala a aortei si posterior de artera mezentrica superioara. Acest mod de varsare creaza conditii de staza venoasa in partea stanga ceea ce explica frecventa varicocelului (varice ale plexului pampiniform in partea stanga) *Venele ovariene . mijlocie.fac parte impreuna cu arterele renale din pediculul renal. Vena porta hepatica Circulatia porta hepatica formeaza circulatia functionala a ficatului. iar pe de alta parte intr-o arcada venoasa exorenala. Fiecare vena renala se formeaza la nivelul rinichiului respectiv prin unirea a 5-6 vene. *Venele renale .variabile ca numar.provin din plexul venos al mezoovarului.10-15. Au traiect retroperitoneal primitiv.este prezenta in cursul vietii embriofetale. arcada situata la 2 cm de marginea laterala (convexa) a rinichiului. Sangele portal dupa ce strabate ficatul se varsa prin intermediul celor trei vene hepatice in VCI. Vena porta hepatica nu are artera echivalenta. *Venele hepatice . *Venele suprarenale . Vena renala dreapta este mai lunga datorita pozitiei laterale drepte fata de coloana vertebrala a VCI. plex situat in jurul a. -vene hepatice mici .in numar de trei: dreapta. stanga.

vena splenica si vena mezenterica inferioara dau nastere unui trunchi comun – trunchiul splenomezenteric. posterior de corpul pancreasului si da nastere venei porte hepatice. hepatica proprie. splenica -a. porta hepatica trece 70+80% din sangele care patrunde in ficat. mezenterice superioare -colecteaza sangele de la: -portiunea orizontala a stomacului -din regiunea pancreaticoduodenala -din intreg intestinul subtire -din jumatatea dreapta a colonului (desen 2) Vena mezenterica inferioara: -considerata actualmente afluent al venei splenice -are originea din vena rectala superioara -incruciseaza artera colica stanga. vena porta hepatica se formeaza prin confluenta venei mezenterice superioare cu vena splenica. vena mezenterica inferioara este considerata afluent al venei splenice.-a. Acesta se uneste cu v. Portiunea de divergenta –la nivelul parenchimului hepatic. mezenterica inferioara In mod clasic. (Desen 1) Vena mezenterica superioara: -incepe la mica distanta de unghiul ileocecal -urca prin radacina mezenterului -trece: -anterior de portiunea a III-a a duodenului -posterior de capul pancreasului -in traiectul sau se situeaza la dreapta a. mezenterica superioara -v. porte hepatice -III. gastrica stanga -a hepatica comuna -a. mezenterica superioara -a. splenica (lienala) -v. In acest caz. mezenzerica inferioara Prin v. porte hepatice sunt reprezentati de: -v. restul fiind adus de a.mezenterica superioara. Actualmente. Avand in vedere aspectul sau. anatomistii clasici au comparat o cu un arbore la care: -radacina reprezinta portiunea de convergenta -trunchiul este reprezentat de trunchiul venei -ramurile reprezinta portiunea de divergenta I. Venei porte hepatice I se pot descrie trei portiuni distincte: -I. formand arcul vascular al lui Treitz . Trunchiul propriu-zis al v. portiunea de convergenta – afluentii de origine Afluentii de origine ai v. Portiunea de convergenta –trunchiurile venoase de origine -II.

vine in raport cu orificiul epiploic (hiatul lui Winslow) si prin acesta cu VCI. Se imparte in: -ramura anterioara -ramura posterioara Ramura stanga – mai subtire. ce continua directia venei mezenterice superioare incrucisand in X trunchiul VCI.-trece profund in raport cu radacina mezocolonului transvers -posterior de corpul pancreasului se varsa in vena splenica -colecteaza sangele din: -jumatatea stanga a colonului -portiunea superioara a rectului Vena splenica: -se formeaza pe fata viscerala a splinei prin 6-8 ramuri care ies din hilul splinei. Din aceasta pornesc: -ramuri laterale . -lungime de 8-10 cm. se uneste cu vena mezenterica superioara si formeaza vena porta hepatica. -colecteaza sangele de la: -splina -pancreas -stomac (desen 3) II. prezinta: -portiunea transversala – prima portiune -portiunea ombilicala – a doua portiune. (desen 4) III. vena porta hepatica se imparte in doua ramuri terminale: -ramura dreapta -ramura stanga Ramura dreapta – este mai voluminoasa si pare sa continue traiectul trunchiului venei porte hepatice. segmentul de divergenta In vecinatatea hilului hepatic. trunchiul venei porte hepatice -are traiect oblic ascendent spre dreapta. -diametrul de 15-20 mm -trunchiului venei porte hepatice I se pot descrie 3 portiuni: -retropancreatica -retroduodenala -intraepiploica -portiunea intraepiploica este portiunea situata intre cele doua foite ale omentului mic. -participa la formarea pedicolului hepatic impreuna cu: -ductul hepato-coledoc (anterior si la dreapta) -a. ocupand portiunea libera (dreapta) a acestuia. -primeste vena mezenterica inferioara -la nivelul fetei posterioare a corpului pancreasului. hepatica proprie (anterior si la stanga) -prin intermediul foitei posterioare a omentului mic. -traiect orizontal pe fata posterioara a cozii si corpului pancreasului.

-ca si vena porta hepatica. *grupul cistic – situat la nivelul fosei cistice *grupul diafragmatic – printre foitele ligamentului coronar al ficatului. -sunt 5 grupe mai importante de vene porte accesorii: *grupul gastrohepatic – strabate omentul mic si I se pot atasa vena pilorica si vena gastrica stanga. . prezinta capilarizari la ambele capete. insoteste ligamentul rotund al ficatului. *grupul ligamentului falciform *grupul venelor paraombilicale a lui Sappey cel mai numeros.-ramuri mediale (desen 5) Afluentii venei porte hepatice -venele care se deschid direct in trunchiul venei porte hepatice sau in ramurile sale de bifurcatie sunt: -vena gastrica stanga -vena prepilorica -venele pancreaticoduodenale -vena cistica -vena ombilicala (la fat) -venele porte accesorii: -mici vene ce transporta spre ficat sangele din diferite regiuni ale peretelui abdominal si a unor viscere abdominale situate in etajul supramezocolic.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->