Teme Teme si simboluri n Poema rondelurilor rondelurilor

Prezentare de: Kocis Nicoleta Napradean Andreea

Alexandru Macedonski
Alexandru Macedonski, poet, prozator, Macedonski, prozator, dramaturg, dramaturg, sef de cenaclu literar si publicist romn s-a nascut la Bucuresti n na mahalaua "Precupetii-Noi", la 14 martie "Precupetii1854. Cea mai mare parte a copilariei a petrecut-o copila petrecutn satul natal al tatalui, Adncatatatalui, AdncataPometes Pometesti, pe valea Amaradiei, n judetul judet Dolj. Dupa absolvirea clasei a IV-a IVgimnaziala, gimnaziala, la numai 16 ani, colinda de ani, unul singur Austria, Italia, Elvetia, apoi Elvet din nou Italia, pentru a se stabili, n 1872, la Bucure ti. Poezia lui Macedonski este eclectica, are eclectica elemente mprumutate de la parnasianism, simbolism, sau romantism.

Arta versurilor este nici mai mult, nici mai putin dect arta muzicii.

Pna Pna n 1890 Macedonski scrie poeme ample, de factura factura romantica romantica, cu versuri lungi, si cu un pronuntat caracter pronunt satiric. Dup 1890 lirica lui Alexandru Macedonski trece printrprintr-un proces de esentializare esentializare.. n acest an scrie

Rondelurile, Rondelurile, deschizand astfel portile simbolismului romanesc. romanesc.. Poetul renunta la renunta retorismul primei etape, poezia devenind sugestie si muzicalitate. Spre exemplu acum scrie Rondelul rozelor ce mor, Rondelul apei din gradina gradina japonezului, Rondelul cinilor, Rondelul lucrurilor.

Spre sfrsitul vietii a scris celebrele sfrs viet cicluri:Rondelurile pribege, Rondelurile celor patru vnturi, Rondelurile rozelor, pribege, vnturi, rozelor, Rondelurile Senei i Rondelurile de portelan, publicate n volumul postum Poema portelan, Rondelurilor (1927). Alexandru Macedonski si-a scris rondelurile intr-una dintre etapele cele mai intunecate siintrsi mai apasatoare ale zbuciumatei lui existente, de aceea la o cercetare de suprafata se existente, poate surprinde lumina intensa, atmosfera solara dominanta in acest ultim ciclu, care nu intensa, ciclu, se poate explica decat prin puternica lui personalitate artistica, prin forta singulara de artistica, transgresiune si sublimare a vietii. vietii. Exista in rondeluri atata soare, atata aur, atat argint, atata portelan, atata profuziune soare, aur, argint, portelan, de roze si crini , atat extaz, atata euforie incat putem spune ca niciun alt poet n-a putut sa extaz, ndepaseasca in mai mare masura tristetea de a trai, ostilitatea contemporanilor.. trai, contemporanilor

Simbolismul
Simbolismul este o miscare artistica si literara aparuta in mis artistica literara Franta la finele secolului XIX, potrivit careia valoarea XIX, ca fieca fiecarui obiect si fenomen din lumea nconjuratoare poate fi nconjura exprimata descifrata exprimata i descifrata cu ajutorul simbolurilor, mod de simbolurilor, manifestare propriu acestui curent. Numele curentului a fost curent. dat de poetul Jean Moreas, care in 1886 a publicat un celebru Moreas, articolarticol-manifest, "Le symbolisme". symbolisme". Desi simbolismul francez a fost departe de a se manifesta ca un curent unitar, poetii simbolisti au fost uniti de reactia unitar, mpotriva parnasianismului, de dorinta de nnoire a liricii prin readucerea sentimentului in poezie si, in special, cultivarea simbolului. Toti poetii simbolisti francezi il recunosc drept parinte literar pe Charles Baudelaire, din poezia caruia se desprind principalele trasaturi ale curentului simbolist: simbolist: - Existenta unui simbol - Cultivarea sugestiei - Corespondenta celor 2 planuri- exterior si interior planuri- Cultivarea muzicalitatii - Transmiterea unor stari sufletesti vagi, confuze vagi,

George Bacovia

Simbolismul romanesc s-a dezvoltat sub influenta simbolismului francez in 3 etape: -prima etapa este reprezentata de poeti precum Stefan Petica si Iuliu Cezar Savescu, care se si declara primii simbolisti din cultura romana si in creatia carora se regasesc multe motive simboliste: fascinatia tinuturilor indepartate (La polul nord -; I. C. Savescu), prezenta instrumentelor muzicale (Viori aprinse, femeile) -a doua etapa este reprezentata de poetii grupati in jurul revistei Viata noua, condusa de Ovid Deususianu (Emil Isaac, Eugenio Sperantia); aceeasta etapa cuprinde si creatiile lui Ion Minulescu, care prin folosirea repetitiei, a lait-motivelor in scopuri laitmuzicale si a unor neologisme sonore a cultivat numarul fatidic 3 -ultima etapa o reprezinta George Bacovia, a carui opera simbolista se situeaza sub semnul plumbului

Stefan Petica

Ion Minulescu

Emil Isaac

Teme

Tema mortii universale

"Nori se bat la orizon./Tot apusul sangereaza"

-tema acestui rondel este inspirata in aparenta din viata efemera a rozelor, insa privita in profunzime, tema poeziei o constituie moartea, ca lege la care este supus intreg Universul, tema sintetizata in versul refren E vremea rozelor ce mor

Rondelul rozelor ce mor

-tema poeziei o reprezinta moartea ca destin universal, implicand la nivel simbolic efemeritatea omului -norii reprezinta amintirile care bantuie eul liric , iar metafora " apusul sangereaza" sugereaza ranile interioare

Rondelul dezastrului mondial

Tema visului
Rondelul crinilor, Rondelul opiuimului,Rondelul oglindei

-tema visului apare in poeziile lui Macedonski ca o modalitate de evadare a eului liric din lumea reala, de patrundere intr-o lume imaginara, de traire a unei halucinatii -opiumul reprezinta pentru poet refugiul intr-un paradis artificial, oglinda indeamna la reflectare, iar crinii, corespondenti ai rozelor, transfigureaza realitatea prin betia cea rara

n moartele vremi, ma-mbatara, Cnd fragezi, si primavaratici, n ei ma sorbira, extatici, Si pe aripi de rai ma purtara n crini e betia cea rara.

Meditatia asupra trecerii timpului

Rondelul lunii
Autorul surprinde trecerea timpului, prin intermediul lunii, simbol al trecerii de la viata la moarte (minciuna vietii).

Rondelul rozelor de august

Tema poeziei este enuntata inca din titlu de rozele de august, cea din urma luna a verii, simbol al declinului, al trecerii timpului care afecteaza inevitabil fiinta umana.

Dar pentru mine e schimbata/ Desi pe cer e-aceeasi luna

Tema naturii

Rondelul rozei ce infloreste

Tema rondelului contopeste emotiile eului liric care, la nivel simbolic, prin spectacolul infloririi rozei, simte ca natura i ofera recompensa pentru suferintele vietii, se naste din nou

Rondelul rozelor din cismegi

In aceasta poezie natura este descrisa ca o explozie de culori , forme si parfumuri imbietoare , oferind un spectacol de neimaginat care invita la visare, la desprinderea de realitate

O roza-nfloreste, suava... Ca nor risipit e necazul. Puternic ma poarta extazul Spre-o nalta i tainic slava.

Tema iubirii
Rondelul meu
In aceasta poezie sentimentul de iubire este inaltator, ducand la descatusarea energiei negative a fiintei: "Esti mare cand n-ai indurare,/ Dar te ridici mai sus de fire/ Cand ti-este inima iubire,/ Cand ti-este sufletul iertare."

Rondelul beat de roze

Tema poeziei este iubirea desfasurata in mijlocul naturii. .Eul liric o asteapta pe persoana iubita intr-un cadru feeric , unde roza, simbolul iubirii completeaza cadrul natural cu parfumul imbietor.

Simboluri

Roza

este un simbol al vietii ,al betiei simturilor, prin parfumurlile tari. Totodata ea semnifica potirul in care a picurat sangele lui Iisus fiind chiar simbolul ranilor sale, al mantuirii prin inaltare la cer.

Crinul
este sinonimul albului, al puritatii,inocentei si fecioriei.Simbolistii il transfigureaza in imagini olfactive,subliniindu-i puterea narcotica.

Visul

reliefeaza contrastul dintre real si ideal, ca o unica evadare din realitate. El ofera omului printr-un simbol viu, printr-un tablou, printr-o imagine situatia sa existentiala: este pentru cel ce viseaza o imagine a eului.

Oglinda

reprezinta poarta magica intre realitate si iluzie fiind o replica a realitatii. Reflectand un univers asemanator celui real, oglinda este si un simbol al mortii, in sensul ca dincolo de viata urmeaza o reflectare a vietii.

Luna
Simbol cultivat de scriitorii romantici , luna intretine feeria naturii,dar si trairea artistica; ea totalizeaza sensurile mortii si ale duratei sugerand viata care se repeta ritmic.