IDEI ILUMINISTE ÎN IGANIADA

³F r exagerare, iganiada este poemul iluminismului românesc i în acela i timp al celui european cu toate contradic iile i utopiile sale lucid demitizate.´ (Dumitru Popovici)

ILUMINISMUL
‡ Curent cultural i ideologic ap rut în Fran a în secolul al XVIII- lea, care promoveaz ra iunea i tiin a, având ca scop emanciparea popoarelor prin cultur . ‡ Crea ia iluminist major este Enciclopedia Francez , elaborat de Diderot i D Alembert (1751-1772), sinteza gândirii iluministe i progresiste. ‡ Mi care de tip burghez, iluminismul are un caracter antifeudal, anticlerical i antimonarhic ‡ Filozofia Luminilor concentreaza in doua cuvinte cheie (lumina semnifica ratiunea si filozofia pune accent pe idealul uman) noul demers al spiritului uman.

Swift. Voltaire. Regândesc i propun modificarea ei:postuleaz egalitatea natural a oamenilor i deschid o lupt f i sistemului de privilegii feudale i ideii monarhice de drept divin. Goethe.Ilumini tii ‡ Analizeaz realitatea sub toate aspectele ei: inegalit i sociale. putere monarhic i papal . ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Diderot. În Anglia: Defoe. Reprezentan i: În Fran a: Montesquieu. intoleran . privilegii. În Germania: Lessing.

Filozoful ‡ Are încredere în puterea ra iunii ‡ Respinge prejudec ile i compromisul ‡ Nu accept argumentul tradi iei i al autorit ii ‡ Contest credin ele populare i supersti iile ‡ Pune în circula ie descoperirile tiin ei i tehnicii ‡ Are voca ie didactic i folose te o retoric persuasiv ‡ Este sensibil.. imaginativ i adaptat vremii FILOZOFUL e definit în Enciclopedia Francez prin maxima lui Teren iu :..Omul Luminilor´ .Nimic din ceea ce este omenesc nu-i este str in..´ .

ridicând spitale. azile.Ilumini tii din ‡ ‡ ‡ ‡ rile române Întemeiaz coli române ti Traduc manuale Creeaz limbajul tiin ific Transform vechea istoriografie în tiint istoric ‡ Combat teoriile str ine privind etnogeneza românilor ‡ Întreprind c l torii de studiu i de cunoa tere a civiliza iei apusene ‡ Au preocup ri filantropice. coli .

XIX ‡ Precursorul colii Ardelene este considerat episcopul Inocen iu Micu-Klein ‡ Corifeii colii Ardelene: ‡ Samuil Micu ‡ Gheorghe incai ‡ Petru Maior ‡ Ioan Budai ±Deleanu ascensiunii burgheziei române ti.coala Ardelean ‡ Ca i alte fenomene cultural-ideologice. în condi iile deosebite ale ‡ Reprezentând una din Transilvaniei de la sf. coala Ardelean are un caracter national iluminist. formele istorice concrete ale XVIII i începutul sec. . sec. nu a aparut dintr-o dat ca o mi care de idei. ci reflect o întreag perioad istoric :procesul de formare a burgheziei i a na iunii române.

culturale i nationale. de întemeiere a unei culturi progresiste în limba român . eforturi pentru r spândirea tiin ei de carte în masele largi.coala Ardelean ‡ A îndeplinit un rol progresist prin natura i con inutul problemelor abordate: lupta pentru drepturi politice. de combatere a dogmelor. elaborând lucr ri lingvistice. istorice i beletristice . condamnarea sistemului feudal de asuprire. pentru dezvoltarea con tiin ei na ionale. critica institu iilor i claselor dominatoare.

Budai. crezul sau fiind exprimat de unul dintre eroii s i.. fiind cel mai apropiat de spiritul iluminist european .om cu des vâr ire occidental prin cultur i român prin spirit´ (George C linescu) ‡ Exilându-se la Lemberg din 1787. .lupta sa pentru na iunea român se mut pentru tot restul vie ii în aria scrisului.Deleanu se deta eaz între reprezentan ii Scolii Ardelene.‡ I. eu-s d aice´. . Draghici: ‡ ³S hie ara cât de s rac / Dulce-i când poate cineva zice :/ Asta-i ara mea.

Tr s turi iluministe în epopee ‡ Egalitatea oamenilor ‡ Iluminarea prin cultur ‡ Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Caracterul antifeudal ‡ Critica obscurantismului ‡ Caracterul na ional .

Slobozan i Janal u de la Ro ava.Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Cântul X. Din istorie i din Scriptur .. Unul este-adev rul . .el zis ± Un Dumnezieu. ‡ Exemplele oratorului sunt din domeniul religios i din istorie. unul din delega i. un suflet. str. un soare«´ ‡ Dezbaterile i discursurile reflect în mod evident spiritul iluminist.un parinte luminat´. Pledoaria lui Baroreu se deschide printr-o subtil analogie între natur i societate. S sâli cu mult -înv tur Ca s -arate celor aduna i. ‡ Baroreu sus ine monarhia si denigreaz republica. 33 -34 ³Baroreu. Monarhul este privit ca .Se întrec în discu ii trei oratori: Baroreu. Cum c st pânia monarhic Este dintru toate mai harnic .

garantul fericirii supu ilor s i.´ ‡ Monarhul trebuie s fie ap r torul legii.. Ecaterina a II-a a Rusiei . ‡ Monarhul luminat la care se refer personajul î i poate g si corespondent în seria monarhilor reformatori din epoc : Frederic al II-lea al Prusiei.Cum trupul omenesc un cap are.Strofa 36 ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Un cap s-a ez m de temelie. Iosif al II-lea al Austriei. Care poart i pov uie te Toate celelalte m dulare. A a noi voind în lep e te A tocmire-o dreapt st pânire.

La to i e porunc a lui clipeal . Baroreu utilizeaz o serie dintre opiniile lui Hobbes (Leviathan sau materia.‡ Strofa 38 ³Unde unul trebile direge Toate merg în bun rânduial .dreptatea mergea dup t rie. ca i în cele antirepublicane. nefiind înc legile´. c ci cel mai tare f cea ce-i pl cea i nime nu putea s -l conteneasc . Toate orânduielile f cute Se duc în sfâr it lesne i iute. forma i puterea unui stat eclesiastic i civil). Voia lui pentru to i este lege. .´ ‡ În argumentele promonarhice ..subliniate i prin comentariile lui Mitru Perea din subsolul paginii: ‡ .

A a venitul de ob te piere Între mai multe r pace ghiere.´ ‡ Motivând eficien a monarhiei. o folose te împotriva intereselor sale: ‡ ./Nu e lege statornic ../ Nici poate fi. c porunci-s multe/ i pu ini care vor s le-asculte. C nu-l contene te nici o lege. s -înduplec . / Toate s str mut . la m car ce republic / Tu n-afli lini te-adev rat . Ion Budai Deleanu aduce în dezbatere teoria aristocratic potrivit c reia poporul este lipsit de m sur si l sat s abuzeze de libertate .-a ezat . Cel puternic r pe te-în t rie.´ .‡ Strofa 49 ³Republica-i arin pustie: Care cum vine roada-i culege. În scurt.

cel mai bun´. . ales de mul ime.rege ales´. el trebuind s fie i nemuritor pentru ca urma ii s nu-i strice opera. Cu dovezi i voroav -îniu it Vru s-arete din minte i carte C nu-i domnie mai fericit Decât o republec -a ezat ... Iac t -v zicerea lui toat : ‡ Argumentele lui Slobozan se întemeiaz pe ra iune i istorie:.Monarhul nu este negat dac ar fi omul .din minte i carte´.‡ Strofa 79 ³Slobozan atuncia de-alt parte. ..

teme de-a lui urm toriu. a monarhiei ca st pânire ideal îi apare drept o utopie.´ ‡ Figura monarhului perfect. Strofa 82 . i-acest om cu noi l cuitoriu Ca s fie i nemuritoriu..‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 80 Deac -ar fi cu putin s fie Un om preste to i mai în lept. fiind el nemuritoriu.Apoi.´ . Nu m -a . Discursul denot o rafinat ironie. Cel mai bun la suflet i mai drept. Neviclean i f r de f rie.

Sunt criticate ambi ia. Totu i nu poate el cercetare.‡ Strofa 93 ³Un om sângur întru monarhie De-ar avea i capul cel mai mare. josnicia. . sunt preluate argumentele invocate de Slobozan.sub nume de viziri/ De mini tri. hot rî sângur toate Trebile ce s tâmpl -în cetate. fiind nevoit s se înconjoare de sfetnici ..Un om singur nu poate împlini complexitatea cerin elor de conducere a unui stat. Cunoa te. Despre spiritul legilor. dorin a de îmbog ire f r munc i multe alte lipsuri de care a dat dovad aceast clas de-a lungul vremii.´ ‡ Din lucrarea lui Montesquieu. de lorzi i pairi´. De-ar pune sâlin cât tie.

‡ Op iunea lui Slobozan este pentru o republic democratic . Pe temeiuri fire ti. nici craiu.´ ‡ În încheierea discursului s u. C sângur ast feliu de st pânie Este bun pentru ig nie. con inut i în Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae.‡ Strofa 107 ³Nici princip. ‡ Republica se întemeiaz pe ideea respect rii legii. în care oamenii s fie egali în drepturi. necl tite. dar nice sultan. s ocupe func ii dup merit i nu dup criteriul etnic sau social. . nici împ rat V sf tuiesc. ‡ Strofa 108 Ci-o republec bine-a ezat . ‡ Este exprimat o aspira ie drag poetului. Cu mult mai pu in vod i ban. cu excesele monarhice care duc la despotism. Dup -o socotin l murat i lungi filosofice ti ispite. Slobozan atac monarhia cu suita de abuzuri i nedrept i.

) Strofa 115 Dar -în monarhia l udat Toate-s de-împotriv i pe dos. Legea pre to i asemenea-i pune. Pre dreg torii s i s - ‡ ‡ ‡ ‡ . de-are careva i os bire. îmbuibeze. în spirit voltairean. Un norod giosit i tic los Ce-i hot rât numai s erbeze. Ei sunt a rii deob te mo tenii. E sângur cel cu-mbun t ire. i. Cet enii acolo-s to i o gloat .´ Strofa 114 Care-i mai vrednic dreg tore te. Ales fiind cu deob te voin ..Din Cântul X se desprinde ideea rousseauist a egalit ii oamenilor prin lege i aceea a în elepciunii ca rezultat al culturii i civiliza iei. Îns nu de porunci volnice te(«.În r public -s to i cet enii Fra i i fii a unii maice bune. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 113 .

Întru-alte. . dup legi a ezate ‡ Norodul are s st pâneasc ‡ Prin persoane-alese..Deci v sf tuiesc ca st pânia Ce-ave i s-a eza i. ‡ Care n-au alta numa s p zasc ‡ Ca legile-odat hot râte. ‡ Cu de-am runtul s fie p zite´. urmeaz cuvântarea lui Janal u din Ro ava care propune o form excep ional de guvernare ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cântul XI. Când s nu fie-alt mântuin .Dup discursurile monarhistului i ale republicanului..´ ‡ Strofa 59 ‡ . delegate. Îns -în hotar foarte strâmtate i numa la vreme de trebuin . ca dintru toate S pune i în frunte monarhia. 57 .

.numa la împrejur ri´. eviden iind talentul scriitorului:. privite din perspective diferite.(D.‡ Notele de la subsol clarific inten iile lui Janal u: dup modelul republicii romane (Roma antic era un model la care enciclopedi tii au recurs cu predilec ie). care este un feliu de monarhie absolut ´. dar aceasta . autorul Tiganiadei descinde din fronda filosofic a Enciclopediei´.prin întreaga inut spiritual .mesteca la democra ie i monarhie.demo-aristo-monarhiceasc / S fie -a a s se numeasc ´.. adec dictatura. el propune a . ‡ Cele trei discursuri se inspir în esen din acelea i izvoare.. Budai-Deleanu apare ca un reflex al mentalit ii franceze din secolul XVIII («).. Popovici) .Astfel forma de guvernare .

viteaz .. .Întâi dar legi bune i Iar cându-I de-a crede. care nice-o minte Le cuprinde(«)/ Îns nice-o tiin adevar («. s nu tie când tie.´ .Înve i dogme. Strofele 16-17 .Ideea ilumin rii prin cultur se afl în coresponden cu critica dogmatismului i cu insuflarea caracterului na ional Cântul XI.) Tu-nve i pe om ca el s nu vaz Strofa 51 Când vede. Zicându-I c mintea-i nebunie. s nu creaz . S priveasc spre-a legilor paz . drepte S-izvodim în ig neasca ar .. Cunoscu i despre vârtute rar . Ce cu purtare-ntreag .´ Fe e-apoi s-alegem în lepte.

‡ I. . mai ales a acelora care pot conduce un popor asuprit pe drumul emancip rii na ionale. Budai-Deleanu urm re te dezvoltarea laturilor morale care modeleaz con tiin a omului i-i trezesc sentimentul dragostei de neam. comb tând dogmatismul.‡ Sub influen a pedagogiei lui Locke. principiul educabilit ii omului i al atotputerniciei educa iei se strecoar ca un laitmotiv în gândirea secolului.

i pe rând faptele rele toate.Caracterul antifeudal ‡ Cântul VI. În elarea. F ria.Tâlh ria. cam ta cruntat . Strofa 34 Aurul acum st pâne te-în lume. Ucig rii.i vinde patria pe mit Cesta pe ucidere s -nvit . votria. strâmba judecat . Mai vârtos ce trag spre bog tate. furatul. cu mici sau mari sume Negu ez tot feliu de p cate: Cela. Strofa 33 . tirania. vânz ri.. Prin acesta cump r eu toate Inimile.

a â râzboaie crunte.´)../ Aurul «l comia nes tul / Toate ce-s bune le-întoarce-în hul ´). fe ele boiere ti (.Toat ziua cu ciubucu-n gur / Pe divan stârvesc«´). netrecând cu vederea nici fe ele biserice ti (. craii i mini trii (.având sete/ Deargint.‡ Sunt criticate p turile sociale./Întâiul doarme ca i noi pe spate («) Apoi sculându-se bea i m nânc .Papa vinde darurile sfinte/ Pentru g lb na i.Spune i mie rogu-v ce greutate/ Are un Vod ? Eu voi dezvolbi-o.. iar patriarhul / Din Vizant le cump r -înainte´).... . începând cu vod (.

o sabie în dreapt .. neamul mieu! de tot ovilite!. Inim . Aceste sunt care pot s frâng Lan ul robiei tale cumplite. f r vârtutea o teneasc !´ ..´ ‡ Una dintre solu iile propuse vizeaz lupta deschis . Strofa 11 .Gândul poetului tot. idee precizat de comentatorul Erudi ian:..Caracterul national ‡ Cântul VII. Cu vârtute i minte de teapt . O. c pe un neam c zut nu poate s -l ridice alt vrednicie.în piept i scutul în stâng .. aici nu este altul f r acesta.Un coif în cap.

fi i una i v ine i de mân c de-ar fi neamul cât de mic. încheind profetic epopeea: ‡ .´ ‡ În final. dac este unit întru sine i nu se împ r cheaz .Un mormânt ne-astupe -o rân !/Vrâjma ului alta nu r mân ´. în virtutea unei în elegeri superioare a evenimentelor. simbol al poporului.. de-ar în lege neamul mieu ce bun tate este a avea ara sa!. ... când voievodul se retrage.‡ O alt idee drag poetului este refacerea unit ii na ionale. nici un neprieten din afar poate s -l strice i s -l risipeasc ! «.. continu lupta. Romândor. ‡ Îndemnul lui Dr ghici la unire este subliniat prin comentariul lui Mitru Perea: ‡ .O.

Concluzii ‡ Opera con ine idei iluministe avansate. a institu iilor feudale. fac din epopeea . îmbr când caracterul luptei pentru eliberare social i na ional . fie direct de c tre poet. . a fanatismului si obscurantismului.. expuse fie prin intermediul oratorilor igani i al comentatorilor din subsolul textului. toate definind o conceptie radical care valorific ideile enciclopedi tilor francezi i dep esc Iluminismul propriu-zis. a corup iei. ‡ Critica clerului. iganiada´ o oper iluminist de referin .

1984 ‡ M. 1977 ‡ I. Sorohan. Papahagi. Barocul literar românesc. Zaciu. Papadima. 1974 ‡ Ov. 2000 ‡ I. 1980 ‡ I. Sasu. Popovici. Cornea. 1975 ‡ M. Introducere în opera lui Ion Budai Deleanu. 1982 ‡ E. 1941 ‡ D. A. C linescu. 2003 . Ion Budai Deleanu. IV. Pop (coord). Studii literare. Istrate. DIC IONARUL ESEN IAL AL SCRIITORILOR ROMÂNI. Ion Budai Deleanu i eposul comic. Petrescu. 1962 ‡ Ioana Em. Istoria literaturii române de la origini pân în prezent. DIC IONAR ANALITIC DE OPERE LITERARE ROMÂNE TI. Vaida. Ipostaze ale iluminismului românesc. M.BIBLIOGRAFIE ‡ G. Studii de literatur român modern . IV. 1948 ‡ P. Budai Deleanu interpretat de«.