P. 1
Tiganiada

Tiganiada

|Views: 992|Likes:
Published by Theodor Marean

More info:

Published by: Theodor Marean on Jun 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPS, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/30/2014

pdf

text

original

IDEI ILUMINISTE ÎN IGANIADA

³F r exagerare, iganiada este poemul iluminismului românesc i în acela i timp al celui european cu toate contradic iile i utopiile sale lucid demitizate.´ (Dumitru Popovici)

ILUMINISMUL
‡ Curent cultural i ideologic ap rut în Fran a în secolul al XVIII- lea, care promoveaz ra iunea i tiin a, având ca scop emanciparea popoarelor prin cultur . ‡ Crea ia iluminist major este Enciclopedia Francez , elaborat de Diderot i D Alembert (1751-1772), sinteza gândirii iluministe i progresiste. ‡ Mi care de tip burghez, iluminismul are un caracter antifeudal, anticlerical i antimonarhic ‡ Filozofia Luminilor concentreaza in doua cuvinte cheie (lumina semnifica ratiunea si filozofia pune accent pe idealul uman) noul demers al spiritului uman.

În Germania: Lessing. Voltaire. putere monarhic i papal . Reprezentan i: În Fran a: Montesquieu.Ilumini tii ‡ Analizeaz realitatea sub toate aspectele ei: inegalit i sociale. privilegii. intoleran . Swift. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Diderot. În Anglia: Defoe. Goethe. Regândesc i propun modificarea ei:postuleaz egalitatea natural a oamenilor i deschid o lupt f i sistemului de privilegii feudale i ideii monarhice de drept divin.

Filozoful ‡ Are încredere în puterea ra iunii ‡ Respinge prejudec ile i compromisul ‡ Nu accept argumentul tradi iei i al autorit ii ‡ Contest credin ele populare i supersti iile ‡ Pune în circula ie descoperirile tiin ei i tehnicii ‡ Are voca ie didactic i folose te o retoric persuasiv ‡ Este sensibil.Nimic din ceea ce este omenesc nu-i este str in.´ .. imaginativ i adaptat vremii FILOZOFUL e definit în Enciclopedia Francez prin maxima lui Teren iu :..Omul Luminilor´ ..

azile. ridicând spitale. coli .Ilumini tii din ‡ ‡ ‡ ‡ rile române Întemeiaz coli române ti Traduc manuale Creeaz limbajul tiin ific Transform vechea istoriografie în tiint istoric ‡ Combat teoriile str ine privind etnogeneza românilor ‡ Întreprind c l torii de studiu i de cunoa tere a civiliza iei apusene ‡ Au preocup ri filantropice.

coala Ardelean ‡ Ca i alte fenomene cultural-ideologice. coala Ardelean are un caracter national iluminist. în condi iile deosebite ale ‡ Reprezentând una din Transilvaniei de la sf. . ci reflect o întreag perioad istoric :procesul de formare a burgheziei i a na iunii române. XIX ‡ Precursorul colii Ardelene este considerat episcopul Inocen iu Micu-Klein ‡ Corifeii colii Ardelene: ‡ Samuil Micu ‡ Gheorghe incai ‡ Petru Maior ‡ Ioan Budai ±Deleanu ascensiunii burgheziei române ti. sec. nu a aparut dintr-o dat ca o mi care de idei. formele istorice concrete ale XVIII i începutul sec.

eforturi pentru r spândirea tiin ei de carte în masele largi. critica institu iilor i claselor dominatoare. culturale i nationale. de întemeiere a unei culturi progresiste în limba român .coala Ardelean ‡ A îndeplinit un rol progresist prin natura i con inutul problemelor abordate: lupta pentru drepturi politice. pentru dezvoltarea con tiin ei na ionale. elaborând lucr ri lingvistice. condamnarea sistemului feudal de asuprire. istorice i beletristice . de combatere a dogmelor.

.Deleanu se deta eaz între reprezentan ii Scolii Ardelene. Draghici: ‡ ³S hie ara cât de s rac / Dulce-i când poate cineva zice :/ Asta-i ara mea..‡ I. eu-s d aice´. crezul sau fiind exprimat de unul dintre eroii s i. fiind cel mai apropiat de spiritul iluminist european .lupta sa pentru na iunea român se mut pentru tot restul vie ii în aria scrisului.om cu des vâr ire occidental prin cultur i român prin spirit´ (George C linescu) ‡ Exilându-se la Lemberg din 1787. Budai. .

Tr s turi iluministe în epopee ‡ Egalitatea oamenilor ‡ Iluminarea prin cultur ‡ Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Caracterul antifeudal ‡ Critica obscurantismului ‡ Caracterul na ional .

Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Cântul X. un soare«´ ‡ Dezbaterile i discursurile reflect în mod evident spiritul iluminist. Pledoaria lui Baroreu se deschide printr-o subtil analogie între natur i societate.Se întrec în discu ii trei oratori: Baroreu. Din istorie i din Scriptur . 33 -34 ³Baroreu. ‡ Exemplele oratorului sunt din domeniul religios i din istorie.el zis ± Un Dumnezieu.un parinte luminat´. un suflet. S sâli cu mult -înv tur Ca s -arate celor aduna i. str. Slobozan i Janal u de la Ro ava. Cum c st pânia monarhic Este dintru toate mai harnic .. Monarhul este privit ca . ‡ Baroreu sus ine monarhia si denigreaz republica. Unul este-adev rul . unul din delega i. .

garantul fericirii supu ilor s i. Iosif al II-lea al Austriei. ‡ Monarhul luminat la care se refer personajul î i poate g si corespondent în seria monarhilor reformatori din epoc : Frederic al II-lea al Prusiei. Care poart i pov uie te Toate celelalte m dulare. A a noi voind în lep e te A tocmire-o dreapt st pânire.Cum trupul omenesc un cap are.Strofa 36 ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ .´ ‡ Monarhul trebuie s fie ap r torul legii.. Ecaterina a II-a a Rusiei . Un cap s-a ez m de temelie.

‡ Strofa 38 ³Unde unul trebile direge Toate merg în bun rânduial .dreptatea mergea dup t rie.´ ‡ În argumentele promonarhice . Voia lui pentru to i este lege. . Toate orânduielile f cute Se duc în sfâr it lesne i iute. Baroreu utilizeaz o serie dintre opiniile lui Hobbes (Leviathan sau materia. La to i e porunc a lui clipeal . ca i în cele antirepublicane. nefiind înc legile´. forma i puterea unui stat eclesiastic i civil)..subliniate i prin comentariile lui Mitru Perea din subsolul paginii: ‡ . c ci cel mai tare f cea ce-i pl cea i nime nu putea s -l conteneasc .

-a ezat .´ ‡ Motivând eficien a monarhiei. C nu-l contene te nici o lege. o folose te împotriva intereselor sale: ‡ . Ion Budai Deleanu aduce în dezbatere teoria aristocratic potrivit c reia poporul este lipsit de m sur si l sat s abuzeze de libertate . c porunci-s multe/ i pu ini care vor s le-asculte. Cel puternic r pe te-în t rie./Nu e lege statornic . / Toate s str mut ./ Nici poate fi.‡ Strofa 49 ³Republica-i arin pustie: Care cum vine roada-i culege. la m car ce republic / Tu n-afli lini te-adev rat ..´ . A a venitul de ob te piere Între mai multe r pace ghiere. s -înduplec . În scurt.

Cu dovezi i voroav -îniu it Vru s-arete din minte i carte C nu-i domnie mai fericit Decât o republec -a ezat .. Iac t -v zicerea lui toat : ‡ Argumentele lui Slobozan se întemeiaz pe ra iune i istorie:.. .cel mai bun´.Monarhul nu este negat dac ar fi omul .‡ Strofa 79 ³Slobozan atuncia de-alt parte. el trebuind s fie i nemuritor pentru ca urma ii s nu-i strice opera.. .rege ales´.din minte i carte´. ales de mul ime.

´ . Strofa 82 .‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 80 Deac -ar fi cu putin s fie Un om preste to i mai în lept.´ ‡ Figura monarhului perfect.. i-acest om cu noi l cuitoriu Ca s fie i nemuritoriu. fiind el nemuritoriu.Apoi. teme de-a lui urm toriu. Neviclean i f r de f rie. a monarhiei ca st pânire ideal îi apare drept o utopie. Nu m -a . Cel mai bun la suflet i mai drept. Discursul denot o rafinat ironie.

Totu i nu poate el cercetare.Un om singur nu poate împlini complexitatea cerin elor de conducere a unui stat. dorin a de îmbog ire f r munc i multe alte lipsuri de care a dat dovad aceast clas de-a lungul vremii. sunt preluate argumentele invocate de Slobozan. de lorzi i pairi´.‡ Strofa 93 ³Un om sângur întru monarhie De-ar avea i capul cel mai mare.. Cunoa te.sub nume de viziri/ De mini tri. De-ar pune sâlin cât tie. Despre spiritul legilor. . hot rî sângur toate Trebile ce s tâmpl -în cetate. josnicia. fiind nevoit s se înconjoare de sfetnici .´ ‡ Din lucrarea lui Montesquieu. Sunt criticate ambi ia.

‡ Strofa 107 ³Nici princip. ‡ Republica se întemeiaz pe ideea respect rii legii. dar nice sultan. necl tite. nici craiu. cu excesele monarhice care duc la despotism.´ ‡ În încheierea discursului s u. con inut i în Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae. C sângur ast feliu de st pânie Este bun pentru ig nie. . Slobozan atac monarhia cu suita de abuzuri i nedrept i. ‡ Op iunea lui Slobozan este pentru o republic democratic . ‡ Strofa 108 Ci-o republec bine-a ezat . nici împ rat V sf tuiesc. în care oamenii s fie egali în drepturi. Dup -o socotin l murat i lungi filosofice ti ispite. ‡ Este exprimat o aspira ie drag poetului. Cu mult mai pu in vod i ban. s ocupe func ii dup merit i nu dup criteriul etnic sau social. Pe temeiuri fire ti.

i. Ei sunt a rii deob te mo tenii.Din Cântul X se desprinde ideea rousseauist a egalit ii oamenilor prin lege i aceea a în elepciunii ca rezultat al culturii i civiliza iei. Pre dreg torii s i s - ‡ ‡ ‡ ‡ . Legea pre to i asemenea-i pune.) Strofa 115 Dar -în monarhia l udat Toate-s de-împotriv i pe dos. de-are careva i os bire. Ales fiind cu deob te voin . ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 113 . îmbuibeze. E sângur cel cu-mbun t ire.´ Strofa 114 Care-i mai vrednic dreg tore te.. Îns nu de porunci volnice te(«. Cet enii acolo-s to i o gloat . Un norod giosit i tic los Ce-i hot rât numai s erbeze.În r public -s to i cet enii Fra i i fii a unii maice bune. în spirit voltairean.

delegate. .Întru-alte. ca dintru toate S pune i în frunte monarhia. ‡ Cu de-am runtul s fie p zite´.Deci v sf tuiesc ca st pânia Ce-ave i s-a eza i.. Îns -în hotar foarte strâmtate i numa la vreme de trebuin ..´ ‡ Strofa 59 ‡ . urmeaz cuvântarea lui Janal u din Ro ava care propune o form excep ional de guvernare ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cântul XI.Dup discursurile monarhistului i ale republicanului. Când s nu fie-alt mântuin . ‡ Care n-au alta numa s p zasc ‡ Ca legile-odat hot râte. 57 . dup legi a ezate ‡ Norodul are s st pâneasc ‡ Prin persoane-alese.

. Popovici) . ‡ Cele trei discursuri se inspir în esen din acelea i izvoare.. autorul Tiganiadei descinde din fronda filosofic a Enciclopediei´. dar aceasta .mesteca la democra ie i monarhie.. Budai-Deleanu apare ca un reflex al mentalit ii franceze din secolul XVIII («). eviden iind talentul scriitorului:. el propune a ..Astfel forma de guvernare . adec dictatura.demo-aristo-monarhiceasc / S fie -a a s se numeasc ´.(D. care este un feliu de monarhie absolut ´.numa la împrejur ri´. privite din perspective diferite.prin întreaga inut spiritual .‡ Notele de la subsol clarific inten iile lui Janal u: dup modelul republicii romane (Roma antic era un model la care enciclopedi tii au recurs cu predilec ie).

Ce cu purtare-ntreag .. Zicându-I c mintea-i nebunie.Ideea ilumin rii prin cultur se afl în coresponden cu critica dogmatismului i cu insuflarea caracterului na ional Cântul XI. drepte S-izvodim în ig neasca ar .Înve i dogme. S priveasc spre-a legilor paz . care nice-o minte Le cuprinde(«)/ Îns nice-o tiin adevar («..Întâi dar legi bune i Iar cându-I de-a crede. .´ . s nu tie când tie. Cunoscu i despre vârtute rar .) Tu-nve i pe om ca el s nu vaz Strofa 51 Când vede. viteaz . Strofele 16-17 .´ Fe e-apoi s-alegem în lepte. s nu creaz .

comb tând dogmatismul. principiul educabilit ii omului i al atotputerniciei educa iei se strecoar ca un laitmotiv în gândirea secolului.‡ Sub influen a pedagogiei lui Locke. Budai-Deleanu urm re te dezvoltarea laturilor morale care modeleaz con tiin a omului i-i trezesc sentimentul dragostei de neam. . mai ales a acelora care pot conduce un popor asuprit pe drumul emancip rii na ionale. ‡ I.

strâmba judecat ..Caracterul antifeudal ‡ Cântul VI. Ucig rii.i vinde patria pe mit Cesta pe ucidere s -nvit . cam ta cruntat . votria. vânz ri. tirania. cu mici sau mari sume Negu ez tot feliu de p cate: Cela. i pe rând faptele rele toate. furatul. Mai vârtos ce trag spre bog tate.Tâlh ria. În elarea. Strofa 34 Aurul acum st pâne te-în lume. Strofa 33 . Prin acesta cump r eu toate Inimile. F ria.

craii i mini trii (.. iar patriarhul / Din Vizant le cump r -înainte´).Spune i mie rogu-v ce greutate/ Are un Vod ? Eu voi dezvolbi-o. începând cu vod (./Întâiul doarme ca i noi pe spate («) Apoi sculându-se bea i m nânc ..Papa vinde darurile sfinte/ Pentru g lb na i. .Toat ziua cu ciubucu-n gur / Pe divan stârvesc«´)./ Aurul «l comia nes tul / Toate ce-s bune le-întoarce-în hul ´)...‡ Sunt criticate p turile sociale. a â râzboaie crunte. fe ele boiere ti (..´). netrecând cu vederea nici fe ele biserice ti (.având sete/ Deargint.

c pe un neam c zut nu poate s -l ridice alt vrednicie. neamul mieu! de tot ovilite!. Strofa 11 . Inim .Un coif în cap.Gândul poetului tot.. Cu vârtute i minte de teapt .. aici nu este altul f r acesta. O.Caracterul national ‡ Cântul VII.. Aceste sunt care pot s frâng Lan ul robiei tale cumplite.în piept i scutul în stâng . idee precizat de comentatorul Erudi ian:. o sabie în dreapt ..´ ‡ Una dintre solu iile propuse vizeaz lupta deschis . f r vârtutea o teneasc !´ .

‡ O alt idee drag poetului este refacerea unit ii na ionale. încheind profetic epopeea: ‡ ..O.. în virtutea unei în elegeri superioare a evenimentelor. dac este unit întru sine i nu se împ r cheaz .. simbol al poporului..fi i una i v ine i de mân c de-ar fi neamul cât de mic.Un mormânt ne-astupe -o rân !/Vrâjma ului alta nu r mân ´. nici un neprieten din afar poate s -l strice i s -l risipeasc ! «. Romândor.´ ‡ În final. ‡ Îndemnul lui Dr ghici la unire este subliniat prin comentariul lui Mitru Perea: ‡ . . continu lupta. de-ar în lege neamul mieu ce bun tate este a avea ara sa!. când voievodul se retrage.

a fanatismului si obscurantismului.Concluzii ‡ Opera con ine idei iluministe avansate. expuse fie prin intermediul oratorilor igani i al comentatorilor din subsolul textului. a corup iei. ‡ Critica clerului. fac din epopeea . fie direct de c tre poet. .. iganiada´ o oper iluminist de referin . a institu iilor feudale. toate definind o conceptie radical care valorific ideile enciclopedi tilor francezi i dep esc Iluminismul propriu-zis. îmbr când caracterul luptei pentru eliberare social i na ional .

Istoria literaturii române de la origini pân în prezent. M. Barocul literar românesc. Ion Budai Deleanu i eposul comic. Zaciu. 1948 ‡ P. Budai Deleanu interpretat de«. Papadima. 1982 ‡ E. 1974 ‡ Ov. 1977 ‡ I. Sorohan. IV. C linescu. Petrescu. IV. DIC IONARUL ESEN IAL AL SCRIITORILOR ROMÂNI. 1980 ‡ I. 2003 . A. Pop (coord). Sasu. Ion Budai Deleanu. 1941 ‡ D. DIC IONAR ANALITIC DE OPERE LITERARE ROMÂNE TI.BIBLIOGRAFIE ‡ G. Papahagi. Popovici. Studii de literatur român modern . Cornea. 2000 ‡ I. Studii literare. Vaida. 1962 ‡ Ioana Em. Istrate. 1975 ‡ M. Introducere în opera lui Ion Budai Deleanu. 1984 ‡ M. Ipostaze ale iluminismului românesc.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->