IDEI ILUMINISTE ÎN IGANIADA

³F r exagerare, iganiada este poemul iluminismului românesc i în acela i timp al celui european cu toate contradic iile i utopiile sale lucid demitizate.´ (Dumitru Popovici)

ILUMINISMUL
‡ Curent cultural i ideologic ap rut în Fran a în secolul al XVIII- lea, care promoveaz ra iunea i tiin a, având ca scop emanciparea popoarelor prin cultur . ‡ Crea ia iluminist major este Enciclopedia Francez , elaborat de Diderot i D Alembert (1751-1772), sinteza gândirii iluministe i progresiste. ‡ Mi care de tip burghez, iluminismul are un caracter antifeudal, anticlerical i antimonarhic ‡ Filozofia Luminilor concentreaza in doua cuvinte cheie (lumina semnifica ratiunea si filozofia pune accent pe idealul uman) noul demers al spiritului uman.

Reprezentan i: În Fran a: Montesquieu. Regândesc i propun modificarea ei:postuleaz egalitatea natural a oamenilor i deschid o lupt f i sistemului de privilegii feudale i ideii monarhice de drept divin. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Voltaire. Diderot. privilegii.Ilumini tii ‡ Analizeaz realitatea sub toate aspectele ei: inegalit i sociale. Swift. În Anglia: Defoe. Goethe. În Germania: Lessing. putere monarhic i papal . intoleran .

Nimic din ceea ce este omenesc nu-i este str in.. imaginativ i adaptat vremii FILOZOFUL e definit în Enciclopedia Francez prin maxima lui Teren iu :...Filozoful ‡ Are încredere în puterea ra iunii ‡ Respinge prejudec ile i compromisul ‡ Nu accept argumentul tradi iei i al autorit ii ‡ Contest credin ele populare i supersti iile ‡ Pune în circula ie descoperirile tiin ei i tehnicii ‡ Are voca ie didactic i folose te o retoric persuasiv ‡ Este sensibil.´ .Omul Luminilor´ .

Ilumini tii din ‡ ‡ ‡ ‡ rile române Întemeiaz coli române ti Traduc manuale Creeaz limbajul tiin ific Transform vechea istoriografie în tiint istoric ‡ Combat teoriile str ine privind etnogeneza românilor ‡ Întreprind c l torii de studiu i de cunoa tere a civiliza iei apusene ‡ Au preocup ri filantropice. azile. ridicând spitale. coli .

în condi iile deosebite ale ‡ Reprezentând una din Transilvaniei de la sf. formele istorice concrete ale XVIII i începutul sec. XIX ‡ Precursorul colii Ardelene este considerat episcopul Inocen iu Micu-Klein ‡ Corifeii colii Ardelene: ‡ Samuil Micu ‡ Gheorghe incai ‡ Petru Maior ‡ Ioan Budai ±Deleanu ascensiunii burgheziei române ti. ci reflect o întreag perioad istoric :procesul de formare a burgheziei i a na iunii române. . coala Ardelean are un caracter national iluminist. sec.coala Ardelean ‡ Ca i alte fenomene cultural-ideologice. nu a aparut dintr-o dat ca o mi care de idei.

pentru dezvoltarea con tiin ei na ionale. istorice i beletristice . critica institu iilor i claselor dominatoare. condamnarea sistemului feudal de asuprire. de combatere a dogmelor. elaborând lucr ri lingvistice. culturale i nationale. de întemeiere a unei culturi progresiste în limba român .coala Ardelean ‡ A îndeplinit un rol progresist prin natura i con inutul problemelor abordate: lupta pentru drepturi politice. eforturi pentru r spândirea tiin ei de carte în masele largi.

Draghici: ‡ ³S hie ara cât de s rac / Dulce-i când poate cineva zice :/ Asta-i ara mea.‡ I. Budai. . crezul sau fiind exprimat de unul dintre eroii s i.. eu-s d aice´. . fiind cel mai apropiat de spiritul iluminist european .lupta sa pentru na iunea român se mut pentru tot restul vie ii în aria scrisului.om cu des vâr ire occidental prin cultur i român prin spirit´ (George C linescu) ‡ Exilându-se la Lemberg din 1787.Deleanu se deta eaz între reprezentan ii Scolii Ardelene.

Tr s turi iluministe în epopee ‡ Egalitatea oamenilor ‡ Iluminarea prin cultur ‡ Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Caracterul antifeudal ‡ Critica obscurantismului ‡ Caracterul na ional .

. Slobozan i Janal u de la Ro ava. un suflet. . Pledoaria lui Baroreu se deschide printr-o subtil analogie între natur i societate. Din istorie i din Scriptur . Cum c st pânia monarhic Este dintru toate mai harnic . Unul este-adev rul . ‡ Baroreu sus ine monarhia si denigreaz republica.Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Cântul X.Se întrec în discu ii trei oratori: Baroreu.un parinte luminat´. str.el zis ± Un Dumnezieu. un soare«´ ‡ Dezbaterile i discursurile reflect în mod evident spiritul iluminist. unul din delega i. 33 -34 ³Baroreu. ‡ Exemplele oratorului sunt din domeniul religios i din istorie. S sâli cu mult -înv tur Ca s -arate celor aduna i. Monarhul este privit ca .

A a noi voind în lep e te A tocmire-o dreapt st pânire.Strofa 36 ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Iosif al II-lea al Austriei. Care poart i pov uie te Toate celelalte m dulare.Cum trupul omenesc un cap are. Un cap s-a ez m de temelie. garantul fericirii supu ilor s i.´ ‡ Monarhul trebuie s fie ap r torul legii.. ‡ Monarhul luminat la care se refer personajul î i poate g si corespondent în seria monarhilor reformatori din epoc : Frederic al II-lea al Prusiei. Ecaterina a II-a a Rusiei .

dreptatea mergea dup t rie. La to i e porunc a lui clipeal .. ca i în cele antirepublicane.subliniate i prin comentariile lui Mitru Perea din subsolul paginii: ‡ . Toate orânduielile f cute Se duc în sfâr it lesne i iute. nefiind înc legile´.‡ Strofa 38 ³Unde unul trebile direge Toate merg în bun rânduial . . Baroreu utilizeaz o serie dintre opiniile lui Hobbes (Leviathan sau materia. c ci cel mai tare f cea ce-i pl cea i nime nu putea s -l conteneasc . forma i puterea unui stat eclesiastic i civil). Voia lui pentru to i este lege.´ ‡ În argumentele promonarhice .

‡ Strofa 49 ³Republica-i arin pustie: Care cum vine roada-i culege. C nu-l contene te nici o lege.. c porunci-s multe/ i pu ini care vor s le-asculte. Cel puternic r pe te-în t rie. la m car ce republic / Tu n-afli lini te-adev rat . În scurt./Nu e lege statornic .-a ezat . o folose te împotriva intereselor sale: ‡ .´ ‡ Motivând eficien a monarhiei. Ion Budai Deleanu aduce în dezbatere teoria aristocratic potrivit c reia poporul este lipsit de m sur si l sat s abuzeze de libertate ./ Nici poate fi. / Toate s str mut . A a venitul de ob te piere Între mai multe r pace ghiere. s -înduplec .´ .

‡ Strofa 79 ³Slobozan atuncia de-alt parte..Monarhul nu este negat dac ar fi omul ... ales de mul ime. .din minte i carte´.cel mai bun´. . el trebuind s fie i nemuritor pentru ca urma ii s nu-i strice opera. Iac t -v zicerea lui toat : ‡ Argumentele lui Slobozan se întemeiaz pe ra iune i istorie:.rege ales´. Cu dovezi i voroav -îniu it Vru s-arete din minte i carte C nu-i domnie mai fericit Decât o republec -a ezat .

Neviclean i f r de f rie. teme de-a lui urm toriu.Apoi.. a monarhiei ca st pânire ideal îi apare drept o utopie.‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 80 Deac -ar fi cu putin s fie Un om preste to i mai în lept.´ .´ ‡ Figura monarhului perfect. fiind el nemuritoriu. Nu m -a . Cel mai bun la suflet i mai drept. Discursul denot o rafinat ironie. i-acest om cu noi l cuitoriu Ca s fie i nemuritoriu. Strofa 82 .

sunt preluate argumentele invocate de Slobozan. Despre spiritul legilor. hot rî sângur toate Trebile ce s tâmpl -în cetate. de lorzi i pairi´. . Totu i nu poate el cercetare. Cunoa te.´ ‡ Din lucrarea lui Montesquieu. dorin a de îmbog ire f r munc i multe alte lipsuri de care a dat dovad aceast clas de-a lungul vremii. fiind nevoit s se înconjoare de sfetnici ..‡ Strofa 93 ³Un om sângur întru monarhie De-ar avea i capul cel mai mare. josnicia.sub nume de viziri/ De mini tri. De-ar pune sâlin cât tie. Sunt criticate ambi ia.Un om singur nu poate împlini complexitatea cerin elor de conducere a unui stat.

con inut i în Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae. ‡ Strofa 108 Ci-o republec bine-a ezat .‡ Strofa 107 ³Nici princip. Pe temeiuri fire ti. ‡ Op iunea lui Slobozan este pentru o republic democratic . C sângur ast feliu de st pânie Este bun pentru ig nie. nici craiu. s ocupe func ii dup merit i nu dup criteriul etnic sau social. necl tite. ‡ Republica se întemeiaz pe ideea respect rii legii. nici împ rat V sf tuiesc. cu excesele monarhice care duc la despotism. Cu mult mai pu in vod i ban. dar nice sultan. ‡ Este exprimat o aspira ie drag poetului. în care oamenii s fie egali în drepturi. Slobozan atac monarhia cu suita de abuzuri i nedrept i.´ ‡ În încheierea discursului s u. Dup -o socotin l murat i lungi filosofice ti ispite. .

Legea pre to i asemenea-i pune. Îns nu de porunci volnice te(«.´ Strofa 114 Care-i mai vrednic dreg tore te. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 113 . i. Cet enii acolo-s to i o gloat .În r public -s to i cet enii Fra i i fii a unii maice bune. Ei sunt a rii deob te mo tenii.) Strofa 115 Dar -în monarhia l udat Toate-s de-împotriv i pe dos. E sângur cel cu-mbun t ire. Pre dreg torii s i s - ‡ ‡ ‡ ‡ . de-are careva i os bire.Din Cântul X se desprinde ideea rousseauist a egalit ii oamenilor prin lege i aceea a în elepciunii ca rezultat al culturii i civiliza iei. îmbuibeze. Un norod giosit i tic los Ce-i hot rât numai s erbeze. în spirit voltairean.. Ales fiind cu deob te voin .

Când s nu fie-alt mântuin . delegate. urmeaz cuvântarea lui Janal u din Ro ava care propune o form excep ional de guvernare ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cântul XI. ca dintru toate S pune i în frunte monarhia. ‡ Cu de-am runtul s fie p zite´. dup legi a ezate ‡ Norodul are s st pâneasc ‡ Prin persoane-alese.Dup discursurile monarhistului i ale republicanului. ‡ Care n-au alta numa s p zasc ‡ Ca legile-odat hot râte. Îns -în hotar foarte strâmtate i numa la vreme de trebuin .´ ‡ Strofa 59 ‡ . .Deci v sf tuiesc ca st pânia Ce-ave i s-a eza i.Întru-alte. 57 ...

adec dictatura..prin întreaga inut spiritual .. eviden iind talentul scriitorului:. dar aceasta .numa la împrejur ri´.demo-aristo-monarhiceasc / S fie -a a s se numeasc ´.mesteca la democra ie i monarhie.. ‡ Cele trei discursuri se inspir în esen din acelea i izvoare. privite din perspective diferite.‡ Notele de la subsol clarific inten iile lui Janal u: dup modelul republicii romane (Roma antic era un model la care enciclopedi tii au recurs cu predilec ie). Popovici) . el propune a .(D. autorul Tiganiadei descinde din fronda filosofic a Enciclopediei´.. care este un feliu de monarhie absolut ´.Astfel forma de guvernare . Budai-Deleanu apare ca un reflex al mentalit ii franceze din secolul XVIII («).

care nice-o minte Le cuprinde(«)/ Îns nice-o tiin adevar («.´ Fe e-apoi s-alegem în lepte.Înve i dogme.Ideea ilumin rii prin cultur se afl în coresponden cu critica dogmatismului i cu insuflarea caracterului na ional Cântul XI.´ . Cunoscu i despre vârtute rar . s nu creaz . S priveasc spre-a legilor paz .) Tu-nve i pe om ca el s nu vaz Strofa 51 Când vede.. drepte S-izvodim în ig neasca ar .. . Zicându-I c mintea-i nebunie.Întâi dar legi bune i Iar cându-I de-a crede. viteaz . Strofele 16-17 . Ce cu purtare-ntreag . s nu tie când tie.

.‡ Sub influen a pedagogiei lui Locke. principiul educabilit ii omului i al atotputerniciei educa iei se strecoar ca un laitmotiv în gândirea secolului. mai ales a acelora care pot conduce un popor asuprit pe drumul emancip rii na ionale. comb tând dogmatismul. ‡ I. Budai-Deleanu urm re te dezvoltarea laturilor morale care modeleaz con tiin a omului i-i trezesc sentimentul dragostei de neam.

Ucig rii. cu mici sau mari sume Negu ez tot feliu de p cate: Cela. strâmba judecat . În elarea. vânz ri. cam ta cruntat .Tâlh ria. Mai vârtos ce trag spre bog tate. votria. i pe rând faptele rele toate. Strofa 34 Aurul acum st pâne te-în lume.Caracterul antifeudal ‡ Cântul VI. Prin acesta cump r eu toate Inimile. furatul. F ria.. Strofa 33 . tirania.i vinde patria pe mit Cesta pe ucidere s -nvit .

craii i mini trii (./ Aurul «l comia nes tul / Toate ce-s bune le-întoarce-în hul ´).având sete/ Deargint.. fe ele boiere ti (.‡ Sunt criticate p turile sociale.Toat ziua cu ciubucu-n gur / Pe divan stârvesc«´)./Întâiul doarme ca i noi pe spate («) Apoi sculându-se bea i m nânc . .´).. a â râzboaie crunte.. netrecând cu vederea nici fe ele biserice ti (.Papa vinde darurile sfinte/ Pentru g lb na i. iar patriarhul / Din Vizant le cump r -înainte´).Spune i mie rogu-v ce greutate/ Are un Vod ? Eu voi dezvolbi-o... începând cu vod (.

Aceste sunt care pot s frâng Lan ul robiei tale cumplite.Un coif în cap... neamul mieu! de tot ovilite!.în piept i scutul în stâng ...´ ‡ Una dintre solu iile propuse vizeaz lupta deschis . o sabie în dreapt .Gândul poetului tot. c pe un neam c zut nu poate s -l ridice alt vrednicie. Strofa 11 .Caracterul national ‡ Cântul VII. O. aici nu este altul f r acesta. idee precizat de comentatorul Erudi ian:. Cu vârtute i minte de teapt . f r vârtutea o teneasc !´ . Inim .

fi i una i v ine i de mân c de-ar fi neamul cât de mic..Un mormânt ne-astupe -o rân !/Vrâjma ului alta nu r mân ´.´ ‡ În final. simbol al poporului. când voievodul se retrage. nici un neprieten din afar poate s -l strice i s -l risipeasc ! «.. .‡ O alt idee drag poetului este refacerea unit ii na ionale. de-ar în lege neamul mieu ce bun tate este a avea ara sa!.O... continu lupta. Romândor. încheind profetic epopeea: ‡ . în virtutea unei în elegeri superioare a evenimentelor. ‡ Îndemnul lui Dr ghici la unire este subliniat prin comentariul lui Mitru Perea: ‡ . dac este unit întru sine i nu se împ r cheaz .

‡ Critica clerului. expuse fie prin intermediul oratorilor igani i al comentatorilor din subsolul textului. toate definind o conceptie radical care valorific ideile enciclopedi tilor francezi i dep esc Iluminismul propriu-zis. a institu iilor feudale.Concluzii ‡ Opera con ine idei iluministe avansate. fie direct de c tre poet.. îmbr când caracterul luptei pentru eliberare social i na ional . fac din epopeea . iganiada´ o oper iluminist de referin . a fanatismului si obscurantismului. a corup iei. .

Popovici. DIC IONARUL ESEN IAL AL SCRIITORILOR ROMÂNI. 1962 ‡ Ioana Em. Studii de literatur român modern . Cornea. 1977 ‡ I. Papahagi. 1975 ‡ M. 2003 . Zaciu. M. 2000 ‡ I. Barocul literar românesc. Ion Budai Deleanu i eposul comic. 1948 ‡ P. Istrate. Ipostaze ale iluminismului românesc. Papadima.BIBLIOGRAFIE ‡ G. A. IV. Sorohan. 1941 ‡ D. Budai Deleanu interpretat de«. 1982 ‡ E. Sasu. DIC IONAR ANALITIC DE OPERE LITERARE ROMÂNE TI. Pop (coord). 1974 ‡ Ov. C linescu. Petrescu. Istoria literaturii române de la origini pân în prezent. 1984 ‡ M. 1980 ‡ I. Ion Budai Deleanu. IV. Studii literare. Vaida. Introducere în opera lui Ion Budai Deleanu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful