IDEI ILUMINISTE ÎN IGANIADA

³F r exagerare, iganiada este poemul iluminismului românesc i în acela i timp al celui european cu toate contradic iile i utopiile sale lucid demitizate.´ (Dumitru Popovici)

ILUMINISMUL
‡ Curent cultural i ideologic ap rut în Fran a în secolul al XVIII- lea, care promoveaz ra iunea i tiin a, având ca scop emanciparea popoarelor prin cultur . ‡ Crea ia iluminist major este Enciclopedia Francez , elaborat de Diderot i D Alembert (1751-1772), sinteza gândirii iluministe i progresiste. ‡ Mi care de tip burghez, iluminismul are un caracter antifeudal, anticlerical i antimonarhic ‡ Filozofia Luminilor concentreaza in doua cuvinte cheie (lumina semnifica ratiunea si filozofia pune accent pe idealul uman) noul demers al spiritului uman.

privilegii. Voltaire. Goethe. Swift. Regândesc i propun modificarea ei:postuleaz egalitatea natural a oamenilor i deschid o lupt f i sistemului de privilegii feudale i ideii monarhice de drept divin. Diderot. putere monarhic i papal .Ilumini tii ‡ Analizeaz realitatea sub toate aspectele ei: inegalit i sociale. În Germania: Lessing. În Anglia: Defoe. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Reprezentan i: În Fran a: Montesquieu. intoleran .

Filozoful ‡ Are încredere în puterea ra iunii ‡ Respinge prejudec ile i compromisul ‡ Nu accept argumentul tradi iei i al autorit ii ‡ Contest credin ele populare i supersti iile ‡ Pune în circula ie descoperirile tiin ei i tehnicii ‡ Are voca ie didactic i folose te o retoric persuasiv ‡ Este sensibil.´ . imaginativ i adaptat vremii FILOZOFUL e definit în Enciclopedia Francez prin maxima lui Teren iu :....Nimic din ceea ce este omenesc nu-i este str in.Omul Luminilor´ .

Ilumini tii din ‡ ‡ ‡ ‡ rile române Întemeiaz coli române ti Traduc manuale Creeaz limbajul tiin ific Transform vechea istoriografie în tiint istoric ‡ Combat teoriile str ine privind etnogeneza românilor ‡ Întreprind c l torii de studiu i de cunoa tere a civiliza iei apusene ‡ Au preocup ri filantropice. ridicând spitale. coli . azile.

nu a aparut dintr-o dat ca o mi care de idei. sec. coala Ardelean are un caracter national iluminist. formele istorice concrete ale XVIII i începutul sec. în condi iile deosebite ale ‡ Reprezentând una din Transilvaniei de la sf. XIX ‡ Precursorul colii Ardelene este considerat episcopul Inocen iu Micu-Klein ‡ Corifeii colii Ardelene: ‡ Samuil Micu ‡ Gheorghe incai ‡ Petru Maior ‡ Ioan Budai ±Deleanu ascensiunii burgheziei române ti. ci reflect o întreag perioad istoric :procesul de formare a burgheziei i a na iunii române. .coala Ardelean ‡ Ca i alte fenomene cultural-ideologice.

istorice i beletristice . culturale i nationale. elaborând lucr ri lingvistice. condamnarea sistemului feudal de asuprire. de combatere a dogmelor.coala Ardelean ‡ A îndeplinit un rol progresist prin natura i con inutul problemelor abordate: lupta pentru drepturi politice. pentru dezvoltarea con tiin ei na ionale. eforturi pentru r spândirea tiin ei de carte în masele largi. de întemeiere a unei culturi progresiste în limba român . critica institu iilor i claselor dominatoare.

. Draghici: ‡ ³S hie ara cât de s rac / Dulce-i când poate cineva zice :/ Asta-i ara mea. Budai. eu-s d aice´. .Deleanu se deta eaz între reprezentan ii Scolii Ardelene. fiind cel mai apropiat de spiritul iluminist european .lupta sa pentru na iunea român se mut pentru tot restul vie ii în aria scrisului. crezul sau fiind exprimat de unul dintre eroii s i..om cu des vâr ire occidental prin cultur i român prin spirit´ (George C linescu) ‡ Exilându-se la Lemberg din 1787.‡ I.

Tr s turi iluministe în epopee ‡ Egalitatea oamenilor ‡ Iluminarea prin cultur ‡ Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Caracterul antifeudal ‡ Critica obscurantismului ‡ Caracterul na ional .

‡ Exemplele oratorului sunt din domeniul religios i din istorie. unul din delega i. 33 -34 ³Baroreu.Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Cântul X. Monarhul este privit ca .un parinte luminat´.. un soare«´ ‡ Dezbaterile i discursurile reflect în mod evident spiritul iluminist. un suflet. . Unul este-adev rul .Se întrec în discu ii trei oratori: Baroreu.el zis ± Un Dumnezieu. Pledoaria lui Baroreu se deschide printr-o subtil analogie între natur i societate. Din istorie i din Scriptur . S sâli cu mult -înv tur Ca s -arate celor aduna i. str. Slobozan i Janal u de la Ro ava. ‡ Baroreu sus ine monarhia si denigreaz republica. Cum c st pânia monarhic Este dintru toate mai harnic .

Un cap s-a ez m de temelie.. garantul fericirii supu ilor s i. Care poart i pov uie te Toate celelalte m dulare.Strofa 36 ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . ‡ Monarhul luminat la care se refer personajul î i poate g si corespondent în seria monarhilor reformatori din epoc : Frederic al II-lea al Prusiei. Iosif al II-lea al Austriei.´ ‡ Monarhul trebuie s fie ap r torul legii. Ecaterina a II-a a Rusiei .Cum trupul omenesc un cap are. A a noi voind în lep e te A tocmire-o dreapt st pânire.

subliniate i prin comentariile lui Mitru Perea din subsolul paginii: ‡ . Voia lui pentru to i este lege. nefiind înc legile´.‡ Strofa 38 ³Unde unul trebile direge Toate merg în bun rânduial .dreptatea mergea dup t rie.´ ‡ În argumentele promonarhice .. Toate orânduielile f cute Se duc în sfâr it lesne i iute. ca i în cele antirepublicane. forma i puterea unui stat eclesiastic i civil). La to i e porunc a lui clipeal . Baroreu utilizeaz o serie dintre opiniile lui Hobbes (Leviathan sau materia. c ci cel mai tare f cea ce-i pl cea i nime nu putea s -l conteneasc . .

/Nu e lege statornic . Cel puternic r pe te-în t rie. În scurt. s -înduplec . A a venitul de ob te piere Între mai multe r pace ghiere. o folose te împotriva intereselor sale: ‡ . la m car ce republic / Tu n-afli lini te-adev rat ./ Nici poate fi.‡ Strofa 49 ³Republica-i arin pustie: Care cum vine roada-i culege.´ . Ion Budai Deleanu aduce în dezbatere teoria aristocratic potrivit c reia poporul este lipsit de m sur si l sat s abuzeze de libertate .-a ezat . / Toate s str mut ..´ ‡ Motivând eficien a monarhiei. C nu-l contene te nici o lege. c porunci-s multe/ i pu ini care vor s le-asculte.

. ales de mul ime.din minte i carte´. . . Cu dovezi i voroav -îniu it Vru s-arete din minte i carte C nu-i domnie mai fericit Decât o republec -a ezat .Monarhul nu este negat dac ar fi omul . el trebuind s fie i nemuritor pentru ca urma ii s nu-i strice opera..‡ Strofa 79 ³Slobozan atuncia de-alt parte.rege ales´.cel mai bun´.. Iac t -v zicerea lui toat : ‡ Argumentele lui Slobozan se întemeiaz pe ra iune i istorie:.

a monarhiei ca st pânire ideal îi apare drept o utopie. teme de-a lui urm toriu.Apoi.´ ‡ Figura monarhului perfect. Discursul denot o rafinat ironie. fiind el nemuritoriu.´ . i-acest om cu noi l cuitoriu Ca s fie i nemuritoriu. Strofa 82 .‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 80 Deac -ar fi cu putin s fie Un om preste to i mai în lept.. Neviclean i f r de f rie. Cel mai bun la suflet i mai drept. Nu m -a .

‡ Strofa 93 ³Un om sângur întru monarhie De-ar avea i capul cel mai mare. Cunoa te.sub nume de viziri/ De mini tri. Sunt criticate ambi ia. sunt preluate argumentele invocate de Slobozan. Despre spiritul legilor. dorin a de îmbog ire f r munc i multe alte lipsuri de care a dat dovad aceast clas de-a lungul vremii.. fiind nevoit s se înconjoare de sfetnici . josnicia. De-ar pune sâlin cât tie. hot rî sângur toate Trebile ce s tâmpl -în cetate.´ ‡ Din lucrarea lui Montesquieu. . de lorzi i pairi´. Totu i nu poate el cercetare.Un om singur nu poate împlini complexitatea cerin elor de conducere a unui stat.

‡ Op iunea lui Slobozan este pentru o republic democratic . dar nice sultan. Slobozan atac monarhia cu suita de abuzuri i nedrept i. s ocupe func ii dup merit i nu dup criteriul etnic sau social. necl tite. ‡ Este exprimat o aspira ie drag poetului. . Pe temeiuri fire ti. Cu mult mai pu in vod i ban. cu excesele monarhice care duc la despotism. ‡ Republica se întemeiaz pe ideea respect rii legii. con inut i în Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae. nici craiu. ‡ Strofa 108 Ci-o republec bine-a ezat . nici împ rat V sf tuiesc. în care oamenii s fie egali în drepturi.´ ‡ În încheierea discursului s u. C sângur ast feliu de st pânie Este bun pentru ig nie.‡ Strofa 107 ³Nici princip. Dup -o socotin l murat i lungi filosofice ti ispite.

Pre dreg torii s i s - ‡ ‡ ‡ ‡ .Din Cântul X se desprinde ideea rousseauist a egalit ii oamenilor prin lege i aceea a în elepciunii ca rezultat al culturii i civiliza iei. îmbuibeze. în spirit voltairean.. Legea pre to i asemenea-i pune.) Strofa 115 Dar -în monarhia l udat Toate-s de-împotriv i pe dos. de-are careva i os bire. Ei sunt a rii deob te mo tenii. Îns nu de porunci volnice te(«. Un norod giosit i tic los Ce-i hot rât numai s erbeze.´ Strofa 114 Care-i mai vrednic dreg tore te. E sângur cel cu-mbun t ire. Cet enii acolo-s to i o gloat . i.În r public -s to i cet enii Fra i i fii a unii maice bune. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 113 . Ales fiind cu deob te voin .

Îns -în hotar foarte strâmtate i numa la vreme de trebuin .´ ‡ Strofa 59 ‡ . .. Când s nu fie-alt mântuin . urmeaz cuvântarea lui Janal u din Ro ava care propune o form excep ional de guvernare ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cântul XI.Dup discursurile monarhistului i ale republicanului. 57 .Deci v sf tuiesc ca st pânia Ce-ave i s-a eza i. ‡ Care n-au alta numa s p zasc ‡ Ca legile-odat hot râte. ca dintru toate S pune i în frunte monarhia.. delegate. ‡ Cu de-am runtul s fie p zite´. dup legi a ezate ‡ Norodul are s st pâneasc ‡ Prin persoane-alese.Întru-alte.

care este un feliu de monarhie absolut ´.‡ Notele de la subsol clarific inten iile lui Janal u: dup modelul republicii romane (Roma antic era un model la care enciclopedi tii au recurs cu predilec ie)... el propune a ..(D. ‡ Cele trei discursuri se inspir în esen din acelea i izvoare.. adec dictatura. Popovici) . Budai-Deleanu apare ca un reflex al mentalit ii franceze din secolul XVIII («).mesteca la democra ie i monarhie. dar aceasta .prin întreaga inut spiritual .numa la împrejur ri´.demo-aristo-monarhiceasc / S fie -a a s se numeasc ´. eviden iind talentul scriitorului:. privite din perspective diferite.Astfel forma de guvernare . autorul Tiganiadei descinde din fronda filosofic a Enciclopediei´.

) Tu-nve i pe om ca el s nu vaz Strofa 51 Când vede.Întâi dar legi bune i Iar cându-I de-a crede.Ideea ilumin rii prin cultur se afl în coresponden cu critica dogmatismului i cu insuflarea caracterului na ional Cântul XI.Înve i dogme. S priveasc spre-a legilor paz .. Strofele 16-17 .´ Fe e-apoi s-alegem în lepte. Ce cu purtare-ntreag . care nice-o minte Le cuprinde(«)/ Îns nice-o tiin adevar («. s nu creaz . Zicându-I c mintea-i nebunie. . s nu tie când tie.. viteaz . Cunoscu i despre vârtute rar . drepte S-izvodim în ig neasca ar .´ .

comb tând dogmatismul. principiul educabilit ii omului i al atotputerniciei educa iei se strecoar ca un laitmotiv în gândirea secolului. Budai-Deleanu urm re te dezvoltarea laturilor morale care modeleaz con tiin a omului i-i trezesc sentimentul dragostei de neam. . mai ales a acelora care pot conduce un popor asuprit pe drumul emancip rii na ionale. ‡ I.‡ Sub influen a pedagogiei lui Locke.

vânz ri. Prin acesta cump r eu toate Inimile. i pe rând faptele rele toate. Ucig rii. Mai vârtos ce trag spre bog tate.. În elarea. strâmba judecat . Strofa 33 . furatul. cam ta cruntat .i vinde patria pe mit Cesta pe ucidere s -nvit . Strofa 34 Aurul acum st pâne te-în lume. cu mici sau mari sume Negu ez tot feliu de p cate: Cela. votria. F ria.Tâlh ria. tirania.Caracterul antifeudal ‡ Cântul VI.

iar patriarhul / Din Vizant le cump r -înainte´).´)./Întâiul doarme ca i noi pe spate («) Apoi sculându-se bea i m nânc ... fe ele boiere ti (. netrecând cu vederea nici fe ele biserice ti (...‡ Sunt criticate p turile sociale../ Aurul «l comia nes tul / Toate ce-s bune le-întoarce-în hul ´).Toat ziua cu ciubucu-n gur / Pe divan stârvesc«´). începând cu vod (. . a â râzboaie crunte.având sete/ Deargint.Spune i mie rogu-v ce greutate/ Are un Vod ? Eu voi dezvolbi-o. craii i mini trii (.Papa vinde darurile sfinte/ Pentru g lb na i.

. f r vârtutea o teneasc !´ . neamul mieu! de tot ovilite!. aici nu este altul f r acesta.Gândul poetului tot..în piept i scutul în stâng . O. c pe un neam c zut nu poate s -l ridice alt vrednicie. Cu vârtute i minte de teapt .´ ‡ Una dintre solu iile propuse vizeaz lupta deschis .. idee precizat de comentatorul Erudi ian:.Caracterul national ‡ Cântul VII. Inim ..Un coif în cap. Aceste sunt care pot s frâng Lan ul robiei tale cumplite. Strofa 11 . o sabie în dreapt .

încheind profetic epopeea: ‡ . ‡ Îndemnul lui Dr ghici la unire este subliniat prin comentariul lui Mitru Perea: ‡ . nici un neprieten din afar poate s -l strice i s -l risipeasc ! «..fi i una i v ine i de mân c de-ar fi neamul cât de mic.O.‡ O alt idee drag poetului este refacerea unit ii na ionale.´ ‡ În final. în virtutea unei în elegeri superioare a evenimentelor. simbol al poporului.... continu lupta. când voievodul se retrage. dac este unit întru sine i nu se împ r cheaz . de-ar în lege neamul mieu ce bun tate este a avea ara sa!.Un mormânt ne-astupe -o rân !/Vrâjma ului alta nu r mân ´. Romândor. .

a corup iei. a fanatismului si obscurantismului. ‡ Critica clerului. îmbr când caracterul luptei pentru eliberare social i na ional . . iganiada´ o oper iluminist de referin .Concluzii ‡ Opera con ine idei iluministe avansate. fie direct de c tre poet. toate definind o conceptie radical care valorific ideile enciclopedi tilor francezi i dep esc Iluminismul propriu-zis.. fac din epopeea . a institu iilor feudale. expuse fie prin intermediul oratorilor igani i al comentatorilor din subsolul textului.

Introducere în opera lui Ion Budai Deleanu. Vaida. 1941 ‡ D. Sorohan. Ipostaze ale iluminismului românesc. Cornea.BIBLIOGRAFIE ‡ G. C linescu. Petrescu. Istoria literaturii române de la origini pân în prezent. 1948 ‡ P. Barocul literar românesc. 2000 ‡ I. Pop (coord). Zaciu. Papahagi. 1975 ‡ M. IV. M. Istrate. 1982 ‡ E. 1974 ‡ Ov. Studii de literatur român modern . Sasu. DIC IONAR ANALITIC DE OPERE LITERARE ROMÂNE TI. IV. Studii literare. Budai Deleanu interpretat de«. 1980 ‡ I. Papadima. A. 1962 ‡ Ioana Em. Ion Budai Deleanu i eposul comic. Ion Budai Deleanu. Popovici. DIC IONARUL ESEN IAL AL SCRIITORILOR ROMÂNI. 1984 ‡ M. 1977 ‡ I. 2003 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful