IDEI ILUMINISTE ÎN IGANIADA

³F r exagerare, iganiada este poemul iluminismului românesc i în acela i timp al celui european cu toate contradic iile i utopiile sale lucid demitizate.´ (Dumitru Popovici)

ILUMINISMUL
‡ Curent cultural i ideologic ap rut în Fran a în secolul al XVIII- lea, care promoveaz ra iunea i tiin a, având ca scop emanciparea popoarelor prin cultur . ‡ Crea ia iluminist major este Enciclopedia Francez , elaborat de Diderot i D Alembert (1751-1772), sinteza gândirii iluministe i progresiste. ‡ Mi care de tip burghez, iluminismul are un caracter antifeudal, anticlerical i antimonarhic ‡ Filozofia Luminilor concentreaza in doua cuvinte cheie (lumina semnifica ratiunea si filozofia pune accent pe idealul uman) noul demers al spiritului uman.

putere monarhic i papal . Regândesc i propun modificarea ei:postuleaz egalitatea natural a oamenilor i deschid o lupt f i sistemului de privilegii feudale i ideii monarhice de drept divin. În Anglia: Defoe. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Swift. Diderot.Ilumini tii ‡ Analizeaz realitatea sub toate aspectele ei: inegalit i sociale. intoleran . Reprezentan i: În Fran a: Montesquieu. Goethe. În Germania: Lessing. Voltaire. privilegii.

..Filozoful ‡ Are încredere în puterea ra iunii ‡ Respinge prejudec ile i compromisul ‡ Nu accept argumentul tradi iei i al autorit ii ‡ Contest credin ele populare i supersti iile ‡ Pune în circula ie descoperirile tiin ei i tehnicii ‡ Are voca ie didactic i folose te o retoric persuasiv ‡ Este sensibil.Nimic din ceea ce este omenesc nu-i este str in.´ . imaginativ i adaptat vremii FILOZOFUL e definit în Enciclopedia Francez prin maxima lui Teren iu :..Omul Luminilor´ .

azile. ridicând spitale.Ilumini tii din ‡ ‡ ‡ ‡ rile române Întemeiaz coli române ti Traduc manuale Creeaz limbajul tiin ific Transform vechea istoriografie în tiint istoric ‡ Combat teoriile str ine privind etnogeneza românilor ‡ Întreprind c l torii de studiu i de cunoa tere a civiliza iei apusene ‡ Au preocup ri filantropice. coli .

XIX ‡ Precursorul colii Ardelene este considerat episcopul Inocen iu Micu-Klein ‡ Corifeii colii Ardelene: ‡ Samuil Micu ‡ Gheorghe incai ‡ Petru Maior ‡ Ioan Budai ±Deleanu ascensiunii burgheziei române ti. . formele istorice concrete ale XVIII i începutul sec. ci reflect o întreag perioad istoric :procesul de formare a burgheziei i a na iunii române. sec. în condi iile deosebite ale ‡ Reprezentând una din Transilvaniei de la sf. nu a aparut dintr-o dat ca o mi care de idei.coala Ardelean ‡ Ca i alte fenomene cultural-ideologice. coala Ardelean are un caracter national iluminist.

condamnarea sistemului feudal de asuprire. eforturi pentru r spândirea tiin ei de carte în masele largi.coala Ardelean ‡ A îndeplinit un rol progresist prin natura i con inutul problemelor abordate: lupta pentru drepturi politice. pentru dezvoltarea con tiin ei na ionale. de combatere a dogmelor. critica institu iilor i claselor dominatoare. culturale i nationale. elaborând lucr ri lingvistice. istorice i beletristice . de întemeiere a unei culturi progresiste în limba român .

crezul sau fiind exprimat de unul dintre eroii s i. Budai. .lupta sa pentru na iunea român se mut pentru tot restul vie ii în aria scrisului. Draghici: ‡ ³S hie ara cât de s rac / Dulce-i când poate cineva zice :/ Asta-i ara mea.. . eu-s d aice´.Deleanu se deta eaz între reprezentan ii Scolii Ardelene.‡ I.om cu des vâr ire occidental prin cultur i român prin spirit´ (George C linescu) ‡ Exilându-se la Lemberg din 1787. fiind cel mai apropiat de spiritul iluminist european .

Tr s turi iluministe în epopee ‡ Egalitatea oamenilor ‡ Iluminarea prin cultur ‡ Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Caracterul antifeudal ‡ Critica obscurantismului ‡ Caracterul na ional .

el zis ± Un Dumnezieu. str. Unul este-adev rul . unul din delega i.Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Cântul X. un suflet. un soare«´ ‡ Dezbaterile i discursurile reflect în mod evident spiritul iluminist. Pledoaria lui Baroreu se deschide printr-o subtil analogie între natur i societate. 33 -34 ³Baroreu. Slobozan i Janal u de la Ro ava. ‡ Exemplele oratorului sunt din domeniul religios i din istorie.Se întrec în discu ii trei oratori: Baroreu. Din istorie i din Scriptur . Cum c st pânia monarhic Este dintru toate mai harnic . S sâli cu mult -înv tur Ca s -arate celor aduna i.un parinte luminat´. Monarhul este privit ca . ‡ Baroreu sus ine monarhia si denigreaz republica. ..

Un cap s-a ez m de temelie.Strofa 36 ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ .´ ‡ Monarhul trebuie s fie ap r torul legii. garantul fericirii supu ilor s i. Iosif al II-lea al Austriei. ‡ Monarhul luminat la care se refer personajul î i poate g si corespondent în seria monarhilor reformatori din epoc : Frederic al II-lea al Prusiei.Cum trupul omenesc un cap are. Care poart i pov uie te Toate celelalte m dulare.. A a noi voind în lep e te A tocmire-o dreapt st pânire. Ecaterina a II-a a Rusiei .

ca i în cele antirepublicane.‡ Strofa 38 ³Unde unul trebile direge Toate merg în bun rânduial . Toate orânduielile f cute Se duc în sfâr it lesne i iute. Baroreu utilizeaz o serie dintre opiniile lui Hobbes (Leviathan sau materia..subliniate i prin comentariile lui Mitru Perea din subsolul paginii: ‡ . nefiind înc legile´. La to i e porunc a lui clipeal . . Voia lui pentru to i este lege. forma i puterea unui stat eclesiastic i civil). c ci cel mai tare f cea ce-i pl cea i nime nu putea s -l conteneasc .´ ‡ În argumentele promonarhice .dreptatea mergea dup t rie.

s -înduplec .´ . A a venitul de ob te piere Între mai multe r pace ghiere. C nu-l contene te nici o lege. În scurt. la m car ce republic / Tu n-afli lini te-adev rat . c porunci-s multe/ i pu ini care vor s le-asculte.. Ion Budai Deleanu aduce în dezbatere teoria aristocratic potrivit c reia poporul este lipsit de m sur si l sat s abuzeze de libertate .-a ezat .´ ‡ Motivând eficien a monarhiei.‡ Strofa 49 ³Republica-i arin pustie: Care cum vine roada-i culege. Cel puternic r pe te-în t rie./ Nici poate fi./Nu e lege statornic . o folose te împotriva intereselor sale: ‡ . / Toate s str mut .

cel mai bun´.. . ales de mul ime.rege ales´. .‡ Strofa 79 ³Slobozan atuncia de-alt parte.. Iac t -v zicerea lui toat : ‡ Argumentele lui Slobozan se întemeiaz pe ra iune i istorie:.din minte i carte´.. el trebuind s fie i nemuritor pentru ca urma ii s nu-i strice opera.Monarhul nu este negat dac ar fi omul . Cu dovezi i voroav -îniu it Vru s-arete din minte i carte C nu-i domnie mai fericit Decât o republec -a ezat .

Discursul denot o rafinat ironie.‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 80 Deac -ar fi cu putin s fie Un om preste to i mai în lept. teme de-a lui urm toriu. i-acest om cu noi l cuitoriu Ca s fie i nemuritoriu. Nu m -a . fiind el nemuritoriu.´ ‡ Figura monarhului perfect. Strofa 82 .´ . Neviclean i f r de f rie. a monarhiei ca st pânire ideal îi apare drept o utopie.. Cel mai bun la suflet i mai drept.Apoi.

sub nume de viziri/ De mini tri. de lorzi i pairi´.‡ Strofa 93 ³Un om sângur întru monarhie De-ar avea i capul cel mai mare. Despre spiritul legilor. Totu i nu poate el cercetare. josnicia. sunt preluate argumentele invocate de Slobozan. hot rî sângur toate Trebile ce s tâmpl -în cetate. Cunoa te. De-ar pune sâlin cât tie. fiind nevoit s se înconjoare de sfetnici . dorin a de îmbog ire f r munc i multe alte lipsuri de care a dat dovad aceast clas de-a lungul vremii.´ ‡ Din lucrarea lui Montesquieu.Un om singur nu poate împlini complexitatea cerin elor de conducere a unui stat. .. Sunt criticate ambi ia.

‡ Strofa 107 ³Nici princip. ‡ Op iunea lui Slobozan este pentru o republic democratic . ‡ Este exprimat o aspira ie drag poetului. s ocupe func ii dup merit i nu dup criteriul etnic sau social. nici împ rat V sf tuiesc. Dup -o socotin l murat i lungi filosofice ti ispite. Pe temeiuri fire ti. în care oamenii s fie egali în drepturi.´ ‡ În încheierea discursului s u. . Slobozan atac monarhia cu suita de abuzuri i nedrept i. C sângur ast feliu de st pânie Este bun pentru ig nie. ‡ Republica se întemeiaz pe ideea respect rii legii. cu excesele monarhice care duc la despotism. dar nice sultan. Cu mult mai pu in vod i ban. necl tite. con inut i în Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae. ‡ Strofa 108 Ci-o republec bine-a ezat . nici craiu.

de-are careva i os bire.´ Strofa 114 Care-i mai vrednic dreg tore te. Îns nu de porunci volnice te(«. Legea pre to i asemenea-i pune.) Strofa 115 Dar -în monarhia l udat Toate-s de-împotriv i pe dos. E sângur cel cu-mbun t ire. Cet enii acolo-s to i o gloat . în spirit voltairean.În r public -s to i cet enii Fra i i fii a unii maice bune. Un norod giosit i tic los Ce-i hot rât numai s erbeze. Pre dreg torii s i s - ‡ ‡ ‡ ‡ .Din Cântul X se desprinde ideea rousseauist a egalit ii oamenilor prin lege i aceea a în elepciunii ca rezultat al culturii i civiliza iei. Ei sunt a rii deob te mo tenii.. i. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 113 . îmbuibeze. Ales fiind cu deob te voin .

‡ Care n-au alta numa s p zasc ‡ Ca legile-odat hot râte.´ ‡ Strofa 59 ‡ .Întru-alte. Când s nu fie-alt mântuin . dup legi a ezate ‡ Norodul are s st pâneasc ‡ Prin persoane-alese. ‡ Cu de-am runtul s fie p zite´. ca dintru toate S pune i în frunte monarhia. urmeaz cuvântarea lui Janal u din Ro ava care propune o form excep ional de guvernare ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cântul XI. 57 ..Dup discursurile monarhistului i ale republicanului.Deci v sf tuiesc ca st pânia Ce-ave i s-a eza i. Îns -în hotar foarte strâmtate i numa la vreme de trebuin .. delegate. .

eviden iind talentul scriitorului:. autorul Tiganiadei descinde din fronda filosofic a Enciclopediei´. privite din perspective diferite.(D.Astfel forma de guvernare .‡ Notele de la subsol clarific inten iile lui Janal u: dup modelul republicii romane (Roma antic era un model la care enciclopedi tii au recurs cu predilec ie). Popovici) . care este un feliu de monarhie absolut ´...demo-aristo-monarhiceasc / S fie -a a s se numeasc ´.. adec dictatura. Budai-Deleanu apare ca un reflex al mentalit ii franceze din secolul XVIII («).mesteca la democra ie i monarhie.. dar aceasta .prin întreaga inut spiritual .numa la împrejur ri´. ‡ Cele trei discursuri se inspir în esen din acelea i izvoare. el propune a .

Întâi dar legi bune i Iar cându-I de-a crede. care nice-o minte Le cuprinde(«)/ Îns nice-o tiin adevar («. Strofele 16-17 . drepte S-izvodim în ig neasca ar .Înve i dogme. s nu creaz .) Tu-nve i pe om ca el s nu vaz Strofa 51 Când vede.´ . . s nu tie când tie. S priveasc spre-a legilor paz . Ce cu purtare-ntreag . Zicându-I c mintea-i nebunie.´ Fe e-apoi s-alegem în lepte.Ideea ilumin rii prin cultur se afl în coresponden cu critica dogmatismului i cu insuflarea caracterului na ional Cântul XI. Cunoscu i despre vârtute rar .. viteaz ..

Budai-Deleanu urm re te dezvoltarea laturilor morale care modeleaz con tiin a omului i-i trezesc sentimentul dragostei de neam. . comb tând dogmatismul. ‡ I. mai ales a acelora care pot conduce un popor asuprit pe drumul emancip rii na ionale. principiul educabilit ii omului i al atotputerniciei educa iei se strecoar ca un laitmotiv în gândirea secolului.‡ Sub influen a pedagogiei lui Locke.

. i pe rând faptele rele toate. Prin acesta cump r eu toate Inimile. F ria. În elarea. cam ta cruntat . Mai vârtos ce trag spre bog tate. tirania. strâmba judecat . Strofa 33 .Tâlh ria. votria.Caracterul antifeudal ‡ Cântul VI. cu mici sau mari sume Negu ez tot feliu de p cate: Cela. Strofa 34 Aurul acum st pâne te-în lume. Ucig rii. furatul.i vinde patria pe mit Cesta pe ucidere s -nvit . vânz ri.

Toat ziua cu ciubucu-n gur / Pe divan stârvesc«´). fe ele boiere ti (../Întâiul doarme ca i noi pe spate («) Apoi sculându-se bea i m nânc .‡ Sunt criticate p turile sociale..´). netrecând cu vederea nici fe ele biserice ti (.Papa vinde darurile sfinte/ Pentru g lb na i. craii i mini trii (. ...având sete/ Deargint./ Aurul «l comia nes tul / Toate ce-s bune le-întoarce-în hul ´).. iar patriarhul / Din Vizant le cump r -înainte´). începând cu vod (.Spune i mie rogu-v ce greutate/ Are un Vod ? Eu voi dezvolbi-o. a â râzboaie crunte.

în piept i scutul în stâng .Gândul poetului tot..´ ‡ Una dintre solu iile propuse vizeaz lupta deschis .Un coif în cap.. O. Strofa 11 . idee precizat de comentatorul Erudi ian:. Inim . Cu vârtute i minte de teapt ... neamul mieu! de tot ovilite!. Aceste sunt care pot s frâng Lan ul robiei tale cumplite. f r vârtutea o teneasc !´ .Caracterul national ‡ Cântul VII. aici nu este altul f r acesta. c pe un neam c zut nu poate s -l ridice alt vrednicie. o sabie în dreapt .

Romândor. dac este unit întru sine i nu se împ r cheaz .‡ O alt idee drag poetului este refacerea unit ii na ionale.O. în virtutea unei în elegeri superioare a evenimentelor. . ‡ Îndemnul lui Dr ghici la unire este subliniat prin comentariul lui Mitru Perea: ‡ .. încheind profetic epopeea: ‡ . nici un neprieten din afar poate s -l strice i s -l risipeasc ! «...´ ‡ În final. când voievodul se retrage.. simbol al poporului. de-ar în lege neamul mieu ce bun tate este a avea ara sa!.fi i una i v ine i de mân c de-ar fi neamul cât de mic. continu lupta.Un mormânt ne-astupe -o rân !/Vrâjma ului alta nu r mân ´.

iganiada´ o oper iluminist de referin . a institu iilor feudale. îmbr când caracterul luptei pentru eliberare social i na ional . a fanatismului si obscurantismului.Concluzii ‡ Opera con ine idei iluministe avansate. a corup iei. ‡ Critica clerului. . fac din epopeea . fie direct de c tre poet. expuse fie prin intermediul oratorilor igani i al comentatorilor din subsolul textului.. toate definind o conceptie radical care valorific ideile enciclopedi tilor francezi i dep esc Iluminismul propriu-zis.

1941 ‡ D. 1980 ‡ I. Introducere în opera lui Ion Budai Deleanu. IV. 1982 ‡ E. Papahagi. Petrescu. Zaciu. 1962 ‡ Ioana Em. Ipostaze ale iluminismului românesc. M. Vaida. Ion Budai Deleanu. Istrate. Sasu. Budai Deleanu interpretat de«. Sorohan. 1975 ‡ M. Barocul literar românesc. A. 2000 ‡ I. 1977 ‡ I. 1974 ‡ Ov. DIC IONARUL ESEN IAL AL SCRIITORILOR ROMÂNI. DIC IONAR ANALITIC DE OPERE LITERARE ROMÂNE TI. C linescu. IV. Ion Budai Deleanu i eposul comic. Studii de literatur român modern . Pop (coord). Popovici. Cornea. 1984 ‡ M. Studii literare. Istoria literaturii române de la origini pân în prezent. Papadima. 1948 ‡ P.BIBLIOGRAFIE ‡ G. 2003 .