IDEI ILUMINISTE ÎN IGANIADA

³F r exagerare, iganiada este poemul iluminismului românesc i în acela i timp al celui european cu toate contradic iile i utopiile sale lucid demitizate.´ (Dumitru Popovici)

ILUMINISMUL
‡ Curent cultural i ideologic ap rut în Fran a în secolul al XVIII- lea, care promoveaz ra iunea i tiin a, având ca scop emanciparea popoarelor prin cultur . ‡ Crea ia iluminist major este Enciclopedia Francez , elaborat de Diderot i D Alembert (1751-1772), sinteza gândirii iluministe i progresiste. ‡ Mi care de tip burghez, iluminismul are un caracter antifeudal, anticlerical i antimonarhic ‡ Filozofia Luminilor concentreaza in doua cuvinte cheie (lumina semnifica ratiunea si filozofia pune accent pe idealul uman) noul demers al spiritului uman.

intoleran . privilegii. Voltaire. În Anglia: Defoe. Reprezentan i: În Fran a: Montesquieu. În Germania: Lessing. Swift. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ .Ilumini tii ‡ Analizeaz realitatea sub toate aspectele ei: inegalit i sociale. Diderot. Regândesc i propun modificarea ei:postuleaz egalitatea natural a oamenilor i deschid o lupt f i sistemului de privilegii feudale i ideii monarhice de drept divin. Goethe. putere monarhic i papal .

.Nimic din ceea ce este omenesc nu-i este str in. imaginativ i adaptat vremii FILOZOFUL e definit în Enciclopedia Francez prin maxima lui Teren iu :.´ ..Filozoful ‡ Are încredere în puterea ra iunii ‡ Respinge prejudec ile i compromisul ‡ Nu accept argumentul tradi iei i al autorit ii ‡ Contest credin ele populare i supersti iile ‡ Pune în circula ie descoperirile tiin ei i tehnicii ‡ Are voca ie didactic i folose te o retoric persuasiv ‡ Este sensibil..Omul Luminilor´ .

coli . ridicând spitale. azile.Ilumini tii din ‡ ‡ ‡ ‡ rile române Întemeiaz coli române ti Traduc manuale Creeaz limbajul tiin ific Transform vechea istoriografie în tiint istoric ‡ Combat teoriile str ine privind etnogeneza românilor ‡ Întreprind c l torii de studiu i de cunoa tere a civiliza iei apusene ‡ Au preocup ri filantropice.

în condi iile deosebite ale ‡ Reprezentând una din Transilvaniei de la sf. formele istorice concrete ale XVIII i începutul sec.coala Ardelean ‡ Ca i alte fenomene cultural-ideologice. XIX ‡ Precursorul colii Ardelene este considerat episcopul Inocen iu Micu-Klein ‡ Corifeii colii Ardelene: ‡ Samuil Micu ‡ Gheorghe incai ‡ Petru Maior ‡ Ioan Budai ±Deleanu ascensiunii burgheziei române ti. nu a aparut dintr-o dat ca o mi care de idei. sec. . coala Ardelean are un caracter national iluminist. ci reflect o întreag perioad istoric :procesul de formare a burgheziei i a na iunii române.

culturale i nationale. de întemeiere a unei culturi progresiste în limba român . condamnarea sistemului feudal de asuprire. critica institu iilor i claselor dominatoare. elaborând lucr ri lingvistice. de combatere a dogmelor. eforturi pentru r spândirea tiin ei de carte în masele largi. pentru dezvoltarea con tiin ei na ionale.coala Ardelean ‡ A îndeplinit un rol progresist prin natura i con inutul problemelor abordate: lupta pentru drepturi politice. istorice i beletristice .

om cu des vâr ire occidental prin cultur i român prin spirit´ (George C linescu) ‡ Exilându-se la Lemberg din 1787. crezul sau fiind exprimat de unul dintre eroii s i.‡ I. Budai..lupta sa pentru na iunea român se mut pentru tot restul vie ii în aria scrisului. eu-s d aice´. Draghici: ‡ ³S hie ara cât de s rac / Dulce-i când poate cineva zice :/ Asta-i ara mea. fiind cel mai apropiat de spiritul iluminist european .Deleanu se deta eaz între reprezentan ii Scolii Ardelene. . .

Tr s turi iluministe în epopee ‡ Egalitatea oamenilor ‡ Iluminarea prin cultur ‡ Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Caracterul antifeudal ‡ Critica obscurantismului ‡ Caracterul na ional .

Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Cântul X. . Slobozan i Janal u de la Ro ava. ‡ Baroreu sus ine monarhia si denigreaz republica. S sâli cu mult -înv tur Ca s -arate celor aduna i. Pledoaria lui Baroreu se deschide printr-o subtil analogie între natur i societate.un parinte luminat´. Din istorie i din Scriptur . 33 -34 ³Baroreu.. un soare«´ ‡ Dezbaterile i discursurile reflect în mod evident spiritul iluminist.el zis ± Un Dumnezieu. ‡ Exemplele oratorului sunt din domeniul religios i din istorie. Monarhul este privit ca . un suflet. unul din delega i. str. Unul este-adev rul .Se întrec în discu ii trei oratori: Baroreu. Cum c st pânia monarhic Este dintru toate mai harnic .

´ ‡ Monarhul trebuie s fie ap r torul legii. Iosif al II-lea al Austriei. garantul fericirii supu ilor s i.. ‡ Monarhul luminat la care se refer personajul î i poate g si corespondent în seria monarhilor reformatori din epoc : Frederic al II-lea al Prusiei. A a noi voind în lep e te A tocmire-o dreapt st pânire.Cum trupul omenesc un cap are. Care poart i pov uie te Toate celelalte m dulare.Strofa 36 ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Un cap s-a ez m de temelie. Ecaterina a II-a a Rusiei .

La to i e porunc a lui clipeal . Toate orânduielile f cute Se duc în sfâr it lesne i iute. Baroreu utilizeaz o serie dintre opiniile lui Hobbes (Leviathan sau materia. c ci cel mai tare f cea ce-i pl cea i nime nu putea s -l conteneasc . . nefiind înc legile´.´ ‡ În argumentele promonarhice .‡ Strofa 38 ³Unde unul trebile direge Toate merg în bun rânduial . ca i în cele antirepublicane.subliniate i prin comentariile lui Mitru Perea din subsolul paginii: ‡ . forma i puterea unui stat eclesiastic i civil). Voia lui pentru to i este lege..dreptatea mergea dup t rie.

/ Toate s str mut .´ . la m car ce republic / Tu n-afli lini te-adev rat . A a venitul de ob te piere Între mai multe r pace ghiere. Ion Budai Deleanu aduce în dezbatere teoria aristocratic potrivit c reia poporul este lipsit de m sur si l sat s abuzeze de libertate . Cel puternic r pe te-în t rie.‡ Strofa 49 ³Republica-i arin pustie: Care cum vine roada-i culege. c porunci-s multe/ i pu ini care vor s le-asculte.´ ‡ Motivând eficien a monarhiei./Nu e lege statornic ./ Nici poate fi. s -înduplec .-a ezat . C nu-l contene te nici o lege.. În scurt. o folose te împotriva intereselor sale: ‡ .

ales de mul ime.cel mai bun´.din minte i carte´. Iac t -v zicerea lui toat : ‡ Argumentele lui Slobozan se întemeiaz pe ra iune i istorie:. . Cu dovezi i voroav -îniu it Vru s-arete din minte i carte C nu-i domnie mai fericit Decât o republec -a ezat . . el trebuind s fie i nemuritor pentru ca urma ii s nu-i strice opera..rege ales´..Monarhul nu este negat dac ar fi omul .‡ Strofa 79 ³Slobozan atuncia de-alt parte..

‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 80 Deac -ar fi cu putin s fie Un om preste to i mai în lept. Cel mai bun la suflet i mai drept. Strofa 82 . a monarhiei ca st pânire ideal îi apare drept o utopie. Nu m -a . Discursul denot o rafinat ironie.. teme de-a lui urm toriu. Neviclean i f r de f rie.Apoi.´ ‡ Figura monarhului perfect.´ . i-acest om cu noi l cuitoriu Ca s fie i nemuritoriu. fiind el nemuritoriu.

De-ar pune sâlin cât tie. hot rî sângur toate Trebile ce s tâmpl -în cetate. sunt preluate argumentele invocate de Slobozan.Un om singur nu poate împlini complexitatea cerin elor de conducere a unui stat.´ ‡ Din lucrarea lui Montesquieu. Cunoa te. de lorzi i pairi´. Sunt criticate ambi ia. dorin a de îmbog ire f r munc i multe alte lipsuri de care a dat dovad aceast clas de-a lungul vremii.. .‡ Strofa 93 ³Un om sângur întru monarhie De-ar avea i capul cel mai mare. Despre spiritul legilor. fiind nevoit s se înconjoare de sfetnici .sub nume de viziri/ De mini tri. Totu i nu poate el cercetare. josnicia.

Pe temeiuri fire ti. Cu mult mai pu in vod i ban. ‡ Este exprimat o aspira ie drag poetului. nici împ rat V sf tuiesc. Slobozan atac monarhia cu suita de abuzuri i nedrept i. cu excesele monarhice care duc la despotism. s ocupe func ii dup merit i nu dup criteriul etnic sau social. în care oamenii s fie egali în drepturi. con inut i în Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae. . ‡ Op iunea lui Slobozan este pentru o republic democratic . ‡ Strofa 108 Ci-o republec bine-a ezat . nici craiu. dar nice sultan. Dup -o socotin l murat i lungi filosofice ti ispite. C sângur ast feliu de st pânie Este bun pentru ig nie.´ ‡ În încheierea discursului s u.‡ Strofa 107 ³Nici princip. necl tite. ‡ Republica se întemeiaz pe ideea respect rii legii.

E sângur cel cu-mbun t ire. de-are careva i os bire. Îns nu de porunci volnice te(«. Cet enii acolo-s to i o gloat . Un norod giosit i tic los Ce-i hot rât numai s erbeze. în spirit voltairean. Legea pre to i asemenea-i pune. Pre dreg torii s i s - ‡ ‡ ‡ ‡ . Ei sunt a rii deob te mo tenii.´ Strofa 114 Care-i mai vrednic dreg tore te.) Strofa 115 Dar -în monarhia l udat Toate-s de-împotriv i pe dos. Ales fiind cu deob te voin .În r public -s to i cet enii Fra i i fii a unii maice bune. i. îmbuibeze.Din Cântul X se desprinde ideea rousseauist a egalit ii oamenilor prin lege i aceea a în elepciunii ca rezultat al culturii i civiliza iei.. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 113 .

delegate.´ ‡ Strofa 59 ‡ .. ‡ Cu de-am runtul s fie p zite´. ca dintru toate S pune i în frunte monarhia. dup legi a ezate ‡ Norodul are s st pâneasc ‡ Prin persoane-alese. urmeaz cuvântarea lui Janal u din Ro ava care propune o form excep ional de guvernare ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cântul XI. Îns -în hotar foarte strâmtate i numa la vreme de trebuin . . ‡ Care n-au alta numa s p zasc ‡ Ca legile-odat hot râte.Întru-alte. 57 .Dup discursurile monarhistului i ale republicanului.Deci v sf tuiesc ca st pânia Ce-ave i s-a eza i. Când s nu fie-alt mântuin ..

adec dictatura.. el propune a .mesteca la democra ie i monarhie..‡ Notele de la subsol clarific inten iile lui Janal u: dup modelul republicii romane (Roma antic era un model la care enciclopedi tii au recurs cu predilec ie).. autorul Tiganiadei descinde din fronda filosofic a Enciclopediei´. Budai-Deleanu apare ca un reflex al mentalit ii franceze din secolul XVIII («). Popovici) .(D.prin întreaga inut spiritual . dar aceasta . eviden iind talentul scriitorului:.numa la împrejur ri´.demo-aristo-monarhiceasc / S fie -a a s se numeasc ´. privite din perspective diferite. care este un feliu de monarhie absolut ´. ‡ Cele trei discursuri se inspir în esen din acelea i izvoare..Astfel forma de guvernare .

Strofele 16-17 . s nu tie când tie.Întâi dar legi bune i Iar cându-I de-a crede. . s nu creaz . Cunoscu i despre vârtute rar .Înve i dogme.Ideea ilumin rii prin cultur se afl în coresponden cu critica dogmatismului i cu insuflarea caracterului na ional Cântul XI.) Tu-nve i pe om ca el s nu vaz Strofa 51 Când vede.´ . viteaz .. S priveasc spre-a legilor paz . Ce cu purtare-ntreag . care nice-o minte Le cuprinde(«)/ Îns nice-o tiin adevar («.. Zicându-I c mintea-i nebunie. drepte S-izvodim în ig neasca ar .´ Fe e-apoi s-alegem în lepte.

mai ales a acelora care pot conduce un popor asuprit pe drumul emancip rii na ionale. Budai-Deleanu urm re te dezvoltarea laturilor morale care modeleaz con tiin a omului i-i trezesc sentimentul dragostei de neam. principiul educabilit ii omului i al atotputerniciei educa iei se strecoar ca un laitmotiv în gândirea secolului. comb tând dogmatismul.‡ Sub influen a pedagogiei lui Locke. . ‡ I.

În elarea. Ucig rii.i vinde patria pe mit Cesta pe ucidere s -nvit . strâmba judecat . furatul.Caracterul antifeudal ‡ Cântul VI. votria. cam ta cruntat . Strofa 34 Aurul acum st pâne te-în lume. tirania. F ria. vânz ri. i pe rând faptele rele toate. Prin acesta cump r eu toate Inimile. Mai vârtos ce trag spre bog tate.. cu mici sau mari sume Negu ez tot feliu de p cate: Cela.Tâlh ria. Strofa 33 .

‡ Sunt criticate p turile sociale.Papa vinde darurile sfinte/ Pentru g lb na i. fe ele boiere ti (. iar patriarhul / Din Vizant le cump r -înainte´). . începând cu vod (. craii i mini trii (.. netrecând cu vederea nici fe ele biserice ti (./Întâiul doarme ca i noi pe spate («) Apoi sculându-se bea i m nânc ./ Aurul «l comia nes tul / Toate ce-s bune le-întoarce-în hul ´)...Toat ziua cu ciubucu-n gur / Pe divan stârvesc«´).. a â râzboaie crunte.având sete/ Deargint.´)..Spune i mie rogu-v ce greutate/ Are un Vod ? Eu voi dezvolbi-o.

. o sabie în dreapt . O. Aceste sunt care pot s frâng Lan ul robiei tale cumplite. idee precizat de comentatorul Erudi ian:..Un coif în cap. Cu vârtute i minte de teapt . f r vârtutea o teneasc !´ .Gândul poetului tot.´ ‡ Una dintre solu iile propuse vizeaz lupta deschis . Inim . Strofa 11 .în piept i scutul în stâng . aici nu este altul f r acesta..Caracterul national ‡ Cântul VII. neamul mieu! de tot ovilite!. c pe un neam c zut nu poate s -l ridice alt vrednicie..

.O. nici un neprieten din afar poate s -l strice i s -l risipeasc ! «.fi i una i v ine i de mân c de-ar fi neamul cât de mic.Un mormânt ne-astupe -o rân !/Vrâjma ului alta nu r mân ´.... . în virtutea unei în elegeri superioare a evenimentelor. dac este unit întru sine i nu se împ r cheaz . încheind profetic epopeea: ‡ .‡ O alt idee drag poetului este refacerea unit ii na ionale. ‡ Îndemnul lui Dr ghici la unire este subliniat prin comentariul lui Mitru Perea: ‡ . simbol al poporului. de-ar în lege neamul mieu ce bun tate este a avea ara sa!. continu lupta.´ ‡ În final. Romândor. când voievodul se retrage.

expuse fie prin intermediul oratorilor igani i al comentatorilor din subsolul textului. fac din epopeea . a institu iilor feudale. toate definind o conceptie radical care valorific ideile enciclopedi tilor francezi i dep esc Iluminismul propriu-zis. a corup iei. . iganiada´ o oper iluminist de referin . a fanatismului si obscurantismului. fie direct de c tre poet. ‡ Critica clerului.Concluzii ‡ Opera con ine idei iluministe avansate. îmbr când caracterul luptei pentru eliberare social i na ional ..

Istoria literaturii române de la origini pân în prezent. Ipostaze ale iluminismului românesc. Zaciu. Vaida. Studii de literatur român modern . 1977 ‡ I. Studii literare. 1984 ‡ M. Papadima. Papahagi. IV. Ion Budai Deleanu. Petrescu. 2000 ‡ I. 1975 ‡ M. 2003 . 1980 ‡ I. M. Barocul literar românesc. 1974 ‡ Ov. 1962 ‡ Ioana Em. 1941 ‡ D.BIBLIOGRAFIE ‡ G. 1982 ‡ E. 1948 ‡ P. A. Istrate. IV. DIC IONAR ANALITIC DE OPERE LITERARE ROMÂNE TI. Ion Budai Deleanu i eposul comic. Budai Deleanu interpretat de«. Introducere în opera lui Ion Budai Deleanu. Popovici. Pop (coord). C linescu. DIC IONARUL ESEN IAL AL SCRIITORILOR ROMÂNI. Sorohan. Cornea. Sasu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful