IDEI ILUMINISTE ÎN IGANIADA

³F r exagerare, iganiada este poemul iluminismului românesc i în acela i timp al celui european cu toate contradic iile i utopiile sale lucid demitizate.´ (Dumitru Popovici)

ILUMINISMUL
‡ Curent cultural i ideologic ap rut în Fran a în secolul al XVIII- lea, care promoveaz ra iunea i tiin a, având ca scop emanciparea popoarelor prin cultur . ‡ Crea ia iluminist major este Enciclopedia Francez , elaborat de Diderot i D Alembert (1751-1772), sinteza gândirii iluministe i progresiste. ‡ Mi care de tip burghez, iluminismul are un caracter antifeudal, anticlerical i antimonarhic ‡ Filozofia Luminilor concentreaza in doua cuvinte cheie (lumina semnifica ratiunea si filozofia pune accent pe idealul uman) noul demers al spiritului uman.

În Germania: Lessing. În Anglia: Defoe. Voltaire.Ilumini tii ‡ Analizeaz realitatea sub toate aspectele ei: inegalit i sociale. Reprezentan i: În Fran a: Montesquieu. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . Swift. putere monarhic i papal . privilegii. Goethe. Diderot. intoleran . Regândesc i propun modificarea ei:postuleaz egalitatea natural a oamenilor i deschid o lupt f i sistemului de privilegii feudale i ideii monarhice de drept divin.

Omul Luminilor´ .Nimic din ceea ce este omenesc nu-i este str in....Filozoful ‡ Are încredere în puterea ra iunii ‡ Respinge prejudec ile i compromisul ‡ Nu accept argumentul tradi iei i al autorit ii ‡ Contest credin ele populare i supersti iile ‡ Pune în circula ie descoperirile tiin ei i tehnicii ‡ Are voca ie didactic i folose te o retoric persuasiv ‡ Este sensibil. imaginativ i adaptat vremii FILOZOFUL e definit în Enciclopedia Francez prin maxima lui Teren iu :.´ .

azile.Ilumini tii din ‡ ‡ ‡ ‡ rile române Întemeiaz coli române ti Traduc manuale Creeaz limbajul tiin ific Transform vechea istoriografie în tiint istoric ‡ Combat teoriile str ine privind etnogeneza românilor ‡ Întreprind c l torii de studiu i de cunoa tere a civiliza iei apusene ‡ Au preocup ri filantropice. ridicând spitale. coli .

sec. XIX ‡ Precursorul colii Ardelene este considerat episcopul Inocen iu Micu-Klein ‡ Corifeii colii Ardelene: ‡ Samuil Micu ‡ Gheorghe incai ‡ Petru Maior ‡ Ioan Budai ±Deleanu ascensiunii burgheziei române ti. ci reflect o întreag perioad istoric :procesul de formare a burgheziei i a na iunii române.coala Ardelean ‡ Ca i alte fenomene cultural-ideologice. nu a aparut dintr-o dat ca o mi care de idei. coala Ardelean are un caracter national iluminist. în condi iile deosebite ale ‡ Reprezentând una din Transilvaniei de la sf. . formele istorice concrete ale XVIII i începutul sec.

condamnarea sistemului feudal de asuprire. critica institu iilor i claselor dominatoare. pentru dezvoltarea con tiin ei na ionale. istorice i beletristice . eforturi pentru r spândirea tiin ei de carte în masele largi. elaborând lucr ri lingvistice.coala Ardelean ‡ A îndeplinit un rol progresist prin natura i con inutul problemelor abordate: lupta pentru drepturi politice. culturale i nationale. de întemeiere a unei culturi progresiste în limba român . de combatere a dogmelor.

lupta sa pentru na iunea român se mut pentru tot restul vie ii în aria scrisului. . crezul sau fiind exprimat de unul dintre eroii s i.Deleanu se deta eaz între reprezentan ii Scolii Ardelene. Draghici: ‡ ³S hie ara cât de s rac / Dulce-i când poate cineva zice :/ Asta-i ara mea. fiind cel mai apropiat de spiritul iluminist european .‡ I..om cu des vâr ire occidental prin cultur i român prin spirit´ (George C linescu) ‡ Exilându-se la Lemberg din 1787. Budai. eu-s d aice´. .

Tr s turi iluministe în epopee ‡ Egalitatea oamenilor ‡ Iluminarea prin cultur ‡ Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Caracterul antifeudal ‡ Critica obscurantismului ‡ Caracterul na ional .

.. S sâli cu mult -înv tur Ca s -arate celor aduna i. un suflet.Se întrec în discu ii trei oratori: Baroreu.Dezbateri democratice asupra formei de guvernare ‡ Cântul X.un parinte luminat´. ‡ Exemplele oratorului sunt din domeniul religios i din istorie. unul din delega i. ‡ Baroreu sus ine monarhia si denigreaz republica. Din istorie i din Scriptur . Slobozan i Janal u de la Ro ava. Monarhul este privit ca . Cum c st pânia monarhic Este dintru toate mai harnic .el zis ± Un Dumnezieu. 33 -34 ³Baroreu. str. Pledoaria lui Baroreu se deschide printr-o subtil analogie între natur i societate. Unul este-adev rul . un soare«´ ‡ Dezbaterile i discursurile reflect în mod evident spiritul iluminist.

Care poart i pov uie te Toate celelalte m dulare. ‡ Monarhul luminat la care se refer personajul î i poate g si corespondent în seria monarhilor reformatori din epoc : Frederic al II-lea al Prusiei.Cum trupul omenesc un cap are.. Iosif al II-lea al Austriei. Un cap s-a ez m de temelie.Strofa 36 ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . garantul fericirii supu ilor s i. Ecaterina a II-a a Rusiei .´ ‡ Monarhul trebuie s fie ap r torul legii. A a noi voind în lep e te A tocmire-o dreapt st pânire.

Voia lui pentru to i este lege.. forma i puterea unui stat eclesiastic i civil).‡ Strofa 38 ³Unde unul trebile direge Toate merg în bun rânduial . c ci cel mai tare f cea ce-i pl cea i nime nu putea s -l conteneasc . Toate orânduielile f cute Se duc în sfâr it lesne i iute. . La to i e porunc a lui clipeal . ca i în cele antirepublicane.´ ‡ În argumentele promonarhice . Baroreu utilizeaz o serie dintre opiniile lui Hobbes (Leviathan sau materia. nefiind înc legile´.subliniate i prin comentariile lui Mitru Perea din subsolul paginii: ‡ .dreptatea mergea dup t rie.

´ ‡ Motivând eficien a monarhiei. / Toate s str mut . la m car ce republic / Tu n-afli lini te-adev rat . C nu-l contene te nici o lege./ Nici poate fi. c porunci-s multe/ i pu ini care vor s le-asculte. A a venitul de ob te piere Între mai multe r pace ghiere.. Cel puternic r pe te-în t rie.‡ Strofa 49 ³Republica-i arin pustie: Care cum vine roada-i culege. În scurt. Ion Budai Deleanu aduce în dezbatere teoria aristocratic potrivit c reia poporul este lipsit de m sur si l sat s abuzeze de libertate . o folose te împotriva intereselor sale: ‡ .-a ezat ./Nu e lege statornic . s -înduplec .´ .

cel mai bun´.rege ales´. ..‡ Strofa 79 ³Slobozan atuncia de-alt parte. .Monarhul nu este negat dac ar fi omul .. Iac t -v zicerea lui toat : ‡ Argumentele lui Slobozan se întemeiaz pe ra iune i istorie:. el trebuind s fie i nemuritor pentru ca urma ii s nu-i strice opera.. ales de mul ime. Cu dovezi i voroav -îniu it Vru s-arete din minte i carte C nu-i domnie mai fericit Decât o republec -a ezat .din minte i carte´.

a monarhiei ca st pânire ideal îi apare drept o utopie.‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 80 Deac -ar fi cu putin s fie Un om preste to i mai în lept. Cel mai bun la suflet i mai drept.Apoi. fiind el nemuritoriu. teme de-a lui urm toriu. i-acest om cu noi l cuitoriu Ca s fie i nemuritoriu. Discursul denot o rafinat ironie. Neviclean i f r de f rie.´ .. Nu m -a . Strofa 82 .´ ‡ Figura monarhului perfect.

dorin a de îmbog ire f r munc i multe alte lipsuri de care a dat dovad aceast clas de-a lungul vremii.. de lorzi i pairi´. De-ar pune sâlin cât tie. Sunt criticate ambi ia. sunt preluate argumentele invocate de Slobozan. Totu i nu poate el cercetare. .sub nume de viziri/ De mini tri.Un om singur nu poate împlini complexitatea cerin elor de conducere a unui stat. Despre spiritul legilor.‡ Strofa 93 ³Un om sângur întru monarhie De-ar avea i capul cel mai mare.´ ‡ Din lucrarea lui Montesquieu. Cunoa te. hot rî sângur toate Trebile ce s tâmpl -în cetate. josnicia. fiind nevoit s se înconjoare de sfetnici .

Slobozan atac monarhia cu suita de abuzuri i nedrept i. nici craiu. ‡ Op iunea lui Slobozan este pentru o republic democratic . C sângur ast feliu de st pânie Este bun pentru ig nie. s ocupe func ii dup merit i nu dup criteriul etnic sau social. dar nice sultan. Cu mult mai pu in vod i ban. con inut i în Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae. Pe temeiuri fire ti.´ ‡ În încheierea discursului s u. necl tite. ‡ Strofa 108 Ci-o republec bine-a ezat . ‡ Este exprimat o aspira ie drag poetului. nici împ rat V sf tuiesc.‡ Strofa 107 ³Nici princip. Dup -o socotin l murat i lungi filosofice ti ispite. ‡ Republica se întemeiaz pe ideea respect rii legii. cu excesele monarhice care duc la despotism. . în care oamenii s fie egali în drepturi.

Îns nu de porunci volnice te(«. E sângur cel cu-mbun t ire.. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Strofa 113 . de-are careva i os bire.´ Strofa 114 Care-i mai vrednic dreg tore te. i.În r public -s to i cet enii Fra i i fii a unii maice bune. Un norod giosit i tic los Ce-i hot rât numai s erbeze. îmbuibeze. Pre dreg torii s i s - ‡ ‡ ‡ ‡ . Legea pre to i asemenea-i pune. Ei sunt a rii deob te mo tenii. în spirit voltairean.) Strofa 115 Dar -în monarhia l udat Toate-s de-împotriv i pe dos. Ales fiind cu deob te voin . Cet enii acolo-s to i o gloat .Din Cântul X se desprinde ideea rousseauist a egalit ii oamenilor prin lege i aceea a în elepciunii ca rezultat al culturii i civiliza iei.

Dup discursurile monarhistului i ale republicanului. urmeaz cuvântarea lui Janal u din Ro ava care propune o form excep ional de guvernare ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Cântul XI. 57 ..´ ‡ Strofa 59 ‡ . dup legi a ezate ‡ Norodul are s st pâneasc ‡ Prin persoane-alese. Când s nu fie-alt mântuin . delegate.. ca dintru toate S pune i în frunte monarhia. . Îns -în hotar foarte strâmtate i numa la vreme de trebuin .Deci v sf tuiesc ca st pânia Ce-ave i s-a eza i.Întru-alte. ‡ Care n-au alta numa s p zasc ‡ Ca legile-odat hot râte. ‡ Cu de-am runtul s fie p zite´.

el propune a .demo-aristo-monarhiceasc / S fie -a a s se numeasc ´.numa la împrejur ri´.(D....Astfel forma de guvernare . Budai-Deleanu apare ca un reflex al mentalit ii franceze din secolul XVIII («). Popovici) . adec dictatura. autorul Tiganiadei descinde din fronda filosofic a Enciclopediei´. ‡ Cele trei discursuri se inspir în esen din acelea i izvoare. dar aceasta .. eviden iind talentul scriitorului:.prin întreaga inut spiritual . care este un feliu de monarhie absolut ´.mesteca la democra ie i monarhie. privite din perspective diferite.‡ Notele de la subsol clarific inten iile lui Janal u: dup modelul republicii romane (Roma antic era un model la care enciclopedi tii au recurs cu predilec ie).

s nu creaz .. s nu tie când tie. Cunoscu i despre vârtute rar . drepte S-izvodim în ig neasca ar .) Tu-nve i pe om ca el s nu vaz Strofa 51 Când vede.´ Fe e-apoi s-alegem în lepte.´ . .Ideea ilumin rii prin cultur se afl în coresponden cu critica dogmatismului i cu insuflarea caracterului na ional Cântul XI.Înve i dogme. care nice-o minte Le cuprinde(«)/ Îns nice-o tiin adevar («. Ce cu purtare-ntreag . viteaz . Zicându-I c mintea-i nebunie. Strofele 16-17 .Întâi dar legi bune i Iar cându-I de-a crede. S priveasc spre-a legilor paz ..

comb tând dogmatismul. . mai ales a acelora care pot conduce un popor asuprit pe drumul emancip rii na ionale.‡ Sub influen a pedagogiei lui Locke. principiul educabilit ii omului i al atotputerniciei educa iei se strecoar ca un laitmotiv în gândirea secolului. Budai-Deleanu urm re te dezvoltarea laturilor morale care modeleaz con tiin a omului i-i trezesc sentimentul dragostei de neam. ‡ I.

Strofa 34 Aurul acum st pâne te-în lume.Caracterul antifeudal ‡ Cântul VI. Prin acesta cump r eu toate Inimile. votria.Tâlh ria. cam ta cruntat . Strofa 33 . furatul. Ucig rii. tirania.. strâmba judecat . În elarea. vânz ri. i pe rând faptele rele toate. cu mici sau mari sume Negu ez tot feliu de p cate: Cela. F ria.i vinde patria pe mit Cesta pe ucidere s -nvit . Mai vârtos ce trag spre bog tate.

a â râzboaie crunte../ Aurul «l comia nes tul / Toate ce-s bune le-întoarce-în hul ´). ./Întâiul doarme ca i noi pe spate («) Apoi sculându-se bea i m nânc ..Spune i mie rogu-v ce greutate/ Are un Vod ? Eu voi dezvolbi-o.. craii i mini trii (..Toat ziua cu ciubucu-n gur / Pe divan stârvesc«´). fe ele boiere ti (.. iar patriarhul / Din Vizant le cump r -înainte´). începând cu vod (. netrecând cu vederea nici fe ele biserice ti (.Papa vinde darurile sfinte/ Pentru g lb na i.´).având sete/ Deargint.‡ Sunt criticate p turile sociale.

în piept i scutul în stâng . Cu vârtute i minte de teapt .Caracterul national ‡ Cântul VII.. o sabie în dreapt . O..Gândul poetului tot. aici nu este altul f r acesta. f r vârtutea o teneasc !´ . c pe un neam c zut nu poate s -l ridice alt vrednicie..Un coif în cap. idee precizat de comentatorul Erudi ian:. Aceste sunt care pot s frâng Lan ul robiei tale cumplite.´ ‡ Una dintre solu iile propuse vizeaz lupta deschis .. Inim . Strofa 11 . neamul mieu! de tot ovilite!.

în virtutea unei în elegeri superioare a evenimentelor. nici un neprieten din afar poate s -l strice i s -l risipeasc ! «.fi i una i v ine i de mân c de-ar fi neamul cât de mic. Romândor. simbol al poporului.´ ‡ În final..O. .. încheind profetic epopeea: ‡ . ‡ Îndemnul lui Dr ghici la unire este subliniat prin comentariul lui Mitru Perea: ‡ . continu lupta.Un mormânt ne-astupe -o rân !/Vrâjma ului alta nu r mân ´.. de-ar în lege neamul mieu ce bun tate este a avea ara sa!. dac este unit întru sine i nu se împ r cheaz .‡ O alt idee drag poetului este refacerea unit ii na ionale.. când voievodul se retrage.

fac din epopeea . a fanatismului si obscurantismului. a institu iilor feudale.Concluzii ‡ Opera con ine idei iluministe avansate. îmbr când caracterul luptei pentru eliberare social i na ional . ‡ Critica clerului.. a corup iei. expuse fie prin intermediul oratorilor igani i al comentatorilor din subsolul textului. fie direct de c tre poet. . toate definind o conceptie radical care valorific ideile enciclopedi tilor francezi i dep esc Iluminismul propriu-zis. iganiada´ o oper iluminist de referin .

M. Sorohan. Ion Budai Deleanu i eposul comic. 1980 ‡ I. Introducere în opera lui Ion Budai Deleanu. 2000 ‡ I. Studii literare. Barocul literar românesc. Ion Budai Deleanu. IV. Vaida. Studii de literatur român modern . 2003 . 1948 ‡ P. 1941 ‡ D. C linescu. Petrescu. Istrate. Sasu. Cornea. Pop (coord). 1984 ‡ M. Ipostaze ale iluminismului românesc. Popovici. Papadima. DIC IONAR ANALITIC DE OPERE LITERARE ROMÂNE TI. 1977 ‡ I. 1974 ‡ Ov. Papahagi. Istoria literaturii române de la origini pân în prezent. DIC IONARUL ESEN IAL AL SCRIITORILOR ROMÂNI.BIBLIOGRAFIE ‡ G. Budai Deleanu interpretat de«. 1982 ‡ E. A. 1962 ‡ Ioana Em. 1975 ‡ M. Zaciu. IV.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful