Sunteți pe pagina 1din 11

MEUt

STBUNONH
Te,.

Iu'IoI

hs.

SEFC U F|OR|CA PEIRF HAGilI

EUruM bN CFENGi

&

- BUCUFE9n,tm

Ohul a sin ii dintotdeauna nevoia sn imile natura. ca.e La servit modele atragetoare pfi! ior6e si contururi biDe determinate cum ar li tuncbiurile @pacilor, pieirele tleiulte de apn bolia cerea*n ti inca nulte altele' 9i vint, qfii, ObseNind nediul inconjudtor mii de ani de-a rlndul. din necesitatea de a slpravieiui condiiiilor grele, el a inceput sn-ti laureasce di rerile un.lre. carcta l-a dat lolme cit dai F_ tdvite $i cit mai f.umoa* AFa a apirut nevoia folosirii uneltelo. din ce in e mai tsrfeclionate, cu ajlto.ul ciro.a a nodelai obiecte de u? casnic sau piere de ornameni Deallll. din cle nai vechi rinpu.i' oladi dadeau lorni lutului cu ajutorul unor cuiite de lemn sau chiar cu mina, oblinind vse cu cele mai vadat lorne. Aupra lutului, in mi9cara de .olalie. apasn cutritul dinlr-o singus pe Fie, da. modelu) cutitului se leproduce toaG supralaia de conlact, prin dePlasara lui dea lungul piesei in migcar. Aceasr, Iorna s. obline Ia[ a soate din bucala d. lul nimic
aqchiere, deoarce lutul este moale si se poare nula uFr.

prin
2

un naterial

rudiheniara Dupn aceasri prina i2binda omll a ircercai sn ludezo roalA a oLaruhi un mareial mai tare dcit lutul, $i anume lcnnul, cu ajutorul unei eiti Gulit) din fier, p'in aschierc. Bucata de lemn * putea roli i. doui licaiu.i de lome circuhre. iar peste Lemn ra treuta o sloar5, legaG cu un capnt d crcanga unui copac, iar cu celdldt de o pedali Pin apisa.ea pepedalt, bucata delmn rrcta, iar cind pedlla em elibe.ah. creang. copacului. prin arcuie, rotea in sehs invers bucata de lemn. Cu ajutorul unor de\i netalice cu o lormi bine siabilh se alchiaze kmnul, obtrinindu+e Mai tiEiu s-a folosit o rcatd pue in ni*are printr o nanivell, in acest lel bu* roti jntr un singur sens Acesta forna simde de stttrs a r.ezii ida crenrii unui st.ung Fniru prelucrarea lemnu_ lui, pus ln mi$sre prin forla apei, a vintului, a iburului sau a areniului eleddc. tuuqind sa obJine o $$bre a lo4ei de tutir a pi$ei ln hi*a.e, onul a incercal sA prelude o pedah caia de lemh putindu 4

nabdale dib ce in e nai dure : aldi_ niu, cupru, Iier, folosind cullc din hetale 9i mai dure deir pisa strunjig. Asdel, pioele ca.e e oblinau pid alunci numai p.in tur_ na.e sau pilire erau acum oblnute, in canti LIli hai 9i in sud tinp, prin strunj! e. Vedne akliee de strungerie adhu ca nilte
crcze liane,
d

atoritA curelelor de t.a.smisi e care, prin_

1.-un ax p.incipal, puneau in mi$.are toale strungurile.tlietului. Treptat, pie*le $runjite au intml in alcituirea tutu.or matinilor, fapt ca.e a dsla mode.nizarea strungurilo., de la ma$inile care ftceau piee d dive.s forn (stungtri ufrirer sde) F ore le puten iniilni asldzi in bate ate lierele mecanice, pinE la st.uhgudle care execud nlnai anumite oF.alii , strungLd specialkote-dLtomdte) 9\ care ptoduc mii de pies pe
Un strlng nden esle iomat dinlr-un srpd, (baliu) ruloliq pe care $te montati o crtie de litezd, care, pinh_un dbqdtb de Vhdre 4 pbsei (unive.sl), pune in migcae de .obtie Dies ce trebuie st.uniite. Caliltl ste

I$/'

ts !n rlptFsanie, cile se F.te deplda tmnsvprsl lali de baiiul strun$lui, Dad piesa care trebuie drujiti sie nai lunge, Eceasta pate fi strunjid inf-un dt su-

lkr

port numLr dprqd aobtd. .o se poare deplasi 0 lu.gut bet utui M\car(a de rntatie csre dati d un noror etectric ln preesut de siruoji.e, piesa se foresle cu o v trzi.a. e*e in Iuhcte dF rir a (dunratear nrerJlul!r )j d mpnsunite a.cilu a, iar cutirui !ddr, o m,5c.'. de avansj rFnsv. \ato 5j lon_ !ilud'nah lata de pre* Cu aiuto.ut unui ase_ nenea st.ubg sc Fot obti,. piesc merali.e ., forhe cilind.ice conice si chi;. dcrice. D-a asc, menea tot cu srrunuri univNale se exccutd su.ubDri ri piuijle de diveNe din.nsiuni. St p.ate spufp ca preseie +runjire po, tr rnrrr'le dcla ^brec!"te fotosLre rn Aospod,r,e (mr_ tna de tocat, ninila dc calea mixe. a\. rs_ tor) pinJ la rnduni consrrioa.c de m;r.r 'a (onrr. ma5inilor lagodn.tor, ceio.latt ma, n de prcluc.are a nelajului, freze, rcbokze. ha_ tnj degluil) si ta navete cosmi.p Preselp meratrcp de drmehnuni na.i ilil.,E iu.Er. pe srfung,' ..Cd.6d, h c.c ;rcq este fixati F uh ptdlou rnilersdl care se r. t.tle cu o vit.za rcdusd, cutitete fiind am.ta_ iate in diveEe puncte. in jurul lisei. A ;jude 10

Lorul rcestor s!ungud s prelucreaza utagii de hetal ai lurbinelor hid.aulice din hidrocenlrale A$azi exista chia. tabtci p.eluoatoa.e, .ohplerautomatizate, in carcomll ste chehat nuhai pent.u aljmeniarca haqihilor sau .evi zui.ea perjodicn a lo. ln acesre lab.ici se gn ssc sl.ungufi cu aia ztE condndd prasrdm. Forma piesj finite depinde in mare nisud de deplasa.a culitului sau cutretor, in .apofr dc suprafala piesei, ceea ce inseanni cn prin ac_ liondrca cut tcror rrtFun anumit tt se puate

NF}MO

.0

[,i

ff,

rl

5
^-l \\

(!, Fll

i'l q"/

ii

{ }'-l

.-

Cohen2ile Fnrru tiecafe culit si.t inregis_ lrare pp bandb magnehla, ca Ia naentofon_ sr srnr hansmrse mai'nir rnh-o anumna mdrnc Toate acest tjpuri de sirunguri si.r produse as, tnzi ta noi i. lad, atii penlru uzjneie noasr.e. cit 9i pe.bu a ]e sporta in alie staie. Sliuhgar'a. dedtfet ca once nesere.s Doate depr'ndr jnc, d,n arelereles.oala, ,il p;nrru a satislaceacearb paiunea rinerilo.,rn @merl \e Sdsesc 5tru^g!tu peniru pretucrareacomol$ a lehnului Md ]!tii se desene&i piesa jn torma defin!

<nts--

t2

handia fi bhn d. rei)s.aduce ladimnsiunite impu$. de .arr.a !runglrr', p,in rijerea lem_
Matldalul s tjxeazi int.e brc$ de dnieure si ririrl coii. al strungllui, .a.e trcbuie sn ri bine presat in bucat! de lemn
Se alege tipul de d.lLj in luhctie d. prolilul . preser ce urmeazn a ii ilruDjid $i, tinihd{ rn pozlie orizonrala. sprijinfrn d suporrul ddllii,se .pasd u9o. asupra bucitii de lemh care esr in rotllie. Sevaavea ih ved..ecadeptasarea dittii sp.e bucatadr lemn s, s.tac, in.et pent.u a nu iua archii prcama.i din material. DSi $rungul prelucr.aza nunai tebn d. .senln moal., se r.comandi ca iihrrut srru.ga. si poarte ochelah de prore(ie, tolosjnd in aceh$ limp $i apsrnba.ea st.ungutui. Djn .ind in cidd se va st.inge bucata d lemn Fntru a im_ pidica aNnca.ea ei din srrung 14

lvn, avind edji ca unele .or.. cum sint imoi mzosi dbmeirul bucitii intiale de lenn si ;il depiFascr valorile ihpue de indicaliil srrungului. In caz contrar, bucara d temn reco_
Ge

Dup{

ghe Ftru Fh, biklouri su pi@ Fnrru uz dc (ci@e de lemn eb.), dndu-i mialui tunF budda Falidii, @ prcpusi lcte, a wor hcrud tuehib ei @E lu@ad h stunsi to ahbEb sdn Fl S stujee, g d6 mteddq cu ar li : made pkie, dumhiu, hnz. @1. fedd etfl ptuii Ni dre md & $tun-

lul $ gtdulEh cu o bu@tn & hhie atutad ii apl s & un hc inolor Fsb pid. Cu ajubd asbr n$ini * Ft exsta ti-

e ea oblinut

protild dodt, m.htu_

- MESTER| VESilTI Al T|PARUIUI - CRESC ODAIA CU TARA - ZBORUT PASARILOR - PE$TERILE - ANA IPATESCU - AUIOMOBILUL APARAREA MEDIULUI ircoxruraron

- IN TUMEA MICROSCOPUI.UI - SP|RU HAREr- ENETGTA ArOilrCA AUREI. VTAICU - ZEORURILE COSMICE tocoMoltvE RoMANESfl - NrcotAE BALCESCU rErE,.. C(MNTUL MAGTC - 13 STEMA IARI PTNGUtNil - t8Z -ANUr BTRUINTEI GRIGORE ANTIPA - PATRIA,
HENRI

vtATA SUBACVAilCa DtN MAR| tt OCEANE

COAI{DA

--\.

CEL MAt FRUMOS CUVINT

MtCUt TIMP1AR
PAMINTUT SE INVIRIE9IE NICO1AE IORSA 1 DECEMBRTE r9i8 - AIBA SAP1TALA fAnll MEIE MICUT SIIUNAR

lutlA

Lector: AURELIA SZASZ


Tehnoredoctor

+3*
:
nr.
4.

STEFANIA MIHAI

8un de tipo.r 31.03.1979. Ap6rut 1979; Tiroj 80000 brotote;


coli de tipor 0,5.
Comondo 75. intreprindereo Poligrofic6 Oltenio, str, Mihoi Vireozul

'

Republico Sociolistd Rom6nio