1 Economia poate fi considerate un univers economic constituit din mai multe component: agentii economici si obiectele sau bunurile

economice; faptele si operatiunile economice; fluxuri si circuite economice. 2 Care din tipurile de economii, dupa Paul A Samuelson este considerateeconomie centralizata de piata : economia de comanda 3 Agentii economic reprezinta: entitati de natura sociala, cu o existenta recunoscuta si oficialzata, care concept si promoveaza in mod coherent actiuni ce decurg din functiile lor. 4 intreprinderea indeplineste un rol social: fata de salariatii sai; fata de consumatorii produselor sale; fata de bugetul statului. 5 Echipamentele in cazul intreprinderii de turism, pot imbraca urmatoarele forme: bunuri necesare dotarii hotelurilor, restaurantelor, unittiilor de agreement si tratament balnear; paletizarea si containizarea in activitatea de depozitare si transporturi turistice; mijloacele de comunicare si gestiune informatica, 6 In cazul unei interprinderi in functiune, resursele financiare reprezinta: rezultatul vanzarii produselor si/sau serviciilor sau prin imprumuturi 7 Cuantumul creditului in totalul investitiei turistice trebuie sa fie: maxim 70% din costul investitiei turistice(fara taxe) 8 Procedura lease-back, denumita si cesiunea chiriei consta in: vanzarea unui imobil de catre propietarul sau unei societati de leasing 9 Utilizarea eficienta a resurselor de munca presupune: folosirea personalului permanent; folosirea personalului sezonier. 10 Activitatea de aprovizionare presupune asigurarea cu bunuri si servicii necesare: cnsumului propiu; productiei; prestarilor catre o terta intreprindere; revanzarii catre o terta intreprindere 11 In turism, activitatea de transport are drept obiectiv: transportul turistilor, a materilor prime si a materialelor necesare desfasurarii actvitatii de alimentatie publica si realizarii prestatiilor de cazare si agreement. 12 Activitatea de productie a intreprinderii de turism grupeaza o serie de activitati care se pot identifica in ansamblu cu: insasi oferta acestei intreprinderi, respective a realizarii serviciilor aferente. 13 In structura organizatorica a unei mari agentii de voiaj functioneaza urmatoarele birouri: biroul secretariat, dezvoltare, transporturi, turism, trafic accesoriu. 14 Diferitele forme de organizare a activitatii de marketing reflecta optiunile privind: nici o variant nu este complete 15 Importanta definirii obiectului de activitate se regasesc in: obtinerea autorizatiei care sa asigure interprinderii mobilitatea in adaptarea la dnamica pietei; organizarea coerenta a acivitatilor impuse de indeplinirea acesteia. 16 In enuntarea strategiei si politici obtinerii de profit, pentru o interprindere de turism, in mod obligatoriu, trebuie sa se tina cont de: fenomenul de sezonalitate. 17 Abordarea unei atitudini manageriale corespunzatoare, privind elasticitea cererii manifestate de catre o interprindere de turism, poate imbraca: forma concurentei directe reprezentata de unitati similare ca profit; forma indirecta care vizeaza interprinderi cu caracter comercial. 18 Mijloacele si modalitatile asigurarii unui climat intern propice desfasurarii in bune conditiuni a activitatii interprinderii, au la baza: calitatea resurselor umane si politica salariala si sociala; metodele de organizare si conducere utilizate 19 Politica salariala si sociala trebuie sa asigure un echilibru permanent intre: rezultatele activitatii si nivelul salariilor, adaitiile concrete ale firmei, practicarea unor criterii interne menite sa asigure niveluri individuale de salarizare corespunzator sarcinilor fiecarui lucrator in parte. 20 Consolidarea financiara reprezinta: posibilitatea de achitatre a datoriilor fata de furnizori; posibilitatea de achitatre a datoriilor fata de salariati si fata de stat(taxe, impozite).
42

21 Cele mai importante functii ale oricarei interprinderi care se regasesc chiar si in obiectivele sale sunt acelea de: a vinde, a cumpara sa a utiliza factorii de productie de care dispune. 22 In domeniul turistic, functia de productie a interprinderii de turism reprezinta: procesul de transformare a materiilor prime si materialelor in servicii si produse turistice. 23 Activitatea de vanzare presupune: identificarea segmentelor de piata si a nevoilor consumatorilor de turism; constituirea sortimentului de produse si servicii turistice; desfacerea marfurilor si produselor turistice. 24 Dezvoltatrea bazei tehnico-materiale a turismului si sporirea volumului de prestatii in scopul satisfacerii cerintelor diferitelor categorii de turisti, presupune: formarea si perfectionarea personalului care asigura serviciile turistice. 25 Planificarea necesarului de forta de munca in cadrul interprinderii de turism se face prin: analiza structurii organizatorice 26 Factorul esential in dezvoltatea interprinderii de turism il reprezinta: personalul utilizat sub raport numeric; pregatirea profesionala si manageriala 27 "Coloana vertebrala" a organizarii interprinderii de turism o reprezinta: structura organizatorica 28 Relatiile organizationale de reprezentare exista intre: manager de nivel superior si reprezentantii de organizatii profesionale, sindicate; 29 Ponderea ierarhica (norma de conducere) cuprinde: numarul de subordonati al unui cadru de conducere stabilit ca norma. 30 Sistemul informational reprezinta: ansamblul datelor, informatiilor, fluxurilor si circuitelor informationale, a procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor menite sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectelor societatilor 31 Cheltuiala medie pe zi-turist se obtine raportand: volumul cheltuielilor la numarul de zile-turist. 32 Productivitatea muncii exprima: gradul de utilizare a fortei de munca. 33 Conceptia strategica a interprinderii este: o stare teoretica optima de atins 34 In activitatea turistica, elementul central al conceptului strategic presupune: alegerea segmentelor de turisti carora li se adreseaza prestatiile si pachetul de servicii turistice 35 Politica de gestiune presupune deciziile de baza privind elaborarea: unui sistem de gestiune a interprinderii; unui comportament al cadrelor 36 Definitia eficentei economice poate fi sintetizata in raportul dintre: efectul economic obtinut de pe urma unei activitati productive si efortul sau cheltuielile facute pentru obtinerea unor efecte utile. 37 Rezultatele finale ale turismului sunt influientate de un complex de factori, care se regasesc intr-o masura mai mare sau mai mica in cresterea volumului activitatii, ceea ce echivaleaza cu: cresterea venitului net. 38 Cazarea ocupa in actuala structura a prestatiei turistice cel mai important loc, cu o pondere de: circa 40%. 39 Eficenta serviciului de cazare poate fi apreciata si evaluata prin: intermediul criterilor si indicatorilor generali; intermediul unor elemente ce tin de specificul acestei activitati 40 In activitatea hoteliera propiu-zisa( numai servicii de cazare): cheltuielile reprezinta 6069% din volumul incasarilor,ceea ce reflecta intr-o rata a rentabilitatii(36-40%) 41 Rata profitului in alimentatia publica: este in medie de 15%, mai mic decat in activitatea de cazare, dar mai mare decat cel inregistrat in comertul cu amanuntul. 42 Rata profitului se calculeaza in felul urmator: volumul profitului/volumul incasarilor 43 Elementele caracteristice necesare definirii turismului sunt: calatoria, destinatia, timpul, activitatile neremunerate. 44 Turismul poate f definit ca vizitatorul temporar inafara localitatii de resedinta, pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carui motive principale sunt: altele decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.
42

45 Excursionistul este persoana care calatoreste pentru propia placer, fara a exercita o activitate lucrative pentru: mai putin de 24 de ore. 46 In opinia lui J.Krippendorf turistul naiv este cel care: adreseaza intrebari stupide. 47 Dupa modul de desfasurare, turismul poate fi: continuu, sezonier, de circumstanta. 48 In functie de locul de provenienta al turistilor, turismul este: intern, extern. 49 Trasaturile principale ale turismului curative sunt: eficenta economca ridicata, durata a sejurului medie sau lunga, se desfasoara pe toata durata anului, implica populatia suferinda, predomina turistii din mediul urban, cuprinde o infrastructura specifica. 50 Pentru incadrarea unei localitati ca statiune balneo-turistica, conditile minime obligatorii sunt: existent substantelor minerale exploitable, dotarilor tehnice specifice, capacitatilor de cazare. 51 Din categoria factorilor socialii cu influenta asupra turismului fac parte: timpul liber si urbanizarea. 52 In categoria factorilor primary care actioneaza in directia dezvoltarii turismului regasim: oferta turistica, veniturile populatiei, timpul liber, miscarea populatiei. 53 Dupa natura si sensul investitiei lor, factrii ce influienteaza dezvoltarea turismului pot fi: exogeni si endogeni. 54 Organizatia Mondiala a Turismului face parte din organizatiile: interguvernamentale. 55 Observatorul permanent al O.M.T este: Vaticanul 56 Rolul statutului in turism se concretizeaza in indeplinirea unei functii: promotionale; de coordonare; de stimulare si interventie. 57 Rolul economic al turismului este evidentiat de: cresterea produsului intern brut si a venitului national; reechilibrarea balantei de plati si cresterea prosperitatii unor zone geografice; valorificarea unor categori de resurse: peisaj, clima, vestigii istorice, traditie populara etc 58 Cresterea veniturilor banesti ale populatiei influienteaza cererea de vacante turistice su aspectul: modificarea numarului turistilor si durata deplasarii; intensitatea lecarilor in vacanta si caracterul organizat/particular al prestatiei; destinatia de efectuare a calatoriei si obtiunea pentru un anumit mijloc de transport 59 Coeficentul de mutiplicare al incasrilor turistice in circuitul economic depinde de: viteza de scurgere a banilor spre alte destinatii 60 Efectul multiplicator al turismului se manifesta in mod: direct; indirect 61 Balanta comerciala a unei tari este active in momentul in care: valoarea exportului este mai mare decat valoarea importuli 62 Functia promotionala a statutului in turism consta in: realizarea de investitii in promovarea turistica interna si externa. 63 O piata turistica este nesaturata in momentul in care: volumul ei este mai mare decat potentialul ei. 64 Piata turistica efectiva reprezinta: numarul actelor de vanzare-cumparare finalizate. 65 In cazul pietei turistice exista unele particulartati, si nume: cererea ese foarte elastic, iar oferta rigida 66 Piata turistica reprezinta: sfera economica de interferenta a ofertei turistice, materializata prin productia turistica, cu cererea turistica, materializata prin consumul turistic. 67 Cererea turistica poate fi: nationala, concentrate, prioritar interregionala, dinamica si cu o puternica sezonalitate. 68 Exprimarea sezonalitatii turistice se face: ca raport intre numarul de innoptari hoteliere din luna de maxima afluenta turistica si numarul de innoptari hoteliere din luna de minima afluenta turistica. 69 Grupa de sezon de baie, recunoscutta de specialist corespunde: media temperaturii aerului este de peste 15 gC si a apei peste 18 gC 70 Densitatea turistica se poate calcula raportand numarul turistilor la: populatia din zona; suprafata zonei.
42

71 Oferta turistica este formata din:resursele turistice, baza tehnico-materiala a turismului, forta de munca dn turism. 72 Din punct de vedere al continutului, atracile(resursele) turistice pot fi: natural si antropice 73 Relatia dintre pro nestocabilitate, complexitate, eterogenitate, perisabilitateductie si oferta turistica este exprimata intr-un raport: oferta>productia. 74 Resursele natural cuprind: geologia, relieful, clima, reteaua hidrografica, vegetatia fauna. 75 In categoria resurselor turistice antropice regasim: vestigiile istorice, asezarile religioase, patrimonial cultural artistic. 76 Sinonimul ariei natural protejate este: sit de conservare. 77 La nivel national, zonele protejate se grupeaza in urmatoarele categorii: rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau natural; rezervatii si monumente ale naturii. 78 Insusirile recreative ale resurselor turistice antropice se bazeaza pe: ineditul, vechimea, unicitatea, dimensiunea, functia anterioara sau actuala a obiectivului 79 Structurile de primire turistica se clasifica in: principale si complementare 80 Infrastructura generala de care beneficiaza si turismul se refera la: mijloacele de transport, unitatiile de alimentatie publica, zonele de agreement, parcurile. 81 Din compozitia bazei tehnco-materiale specific turismului fac parte: mijloacele de transport pe cablu 82 Turismul receptor include: nerezidentii care calatoresc in tara considerate. 83 Baza tehnco-materiala utilizata in turism se imparte in: baza tehnico-materiala turistica si infrastructura generala si turistica 84 Piata turistica potential in raport cu piata turistica efectiva este: ai mare. 85 Din caracteristicile generale ale fortei de munca din turism stabilite de biroul International al Muncii fac parte: mobilitate ridicata, nivel de tehnicitate scazut, oboseala fizica si psihica; munca in contra timp fata de programul de munca obisnuit, programul zile de munca, constrangerile psihologice 86 Prin serviciul touristic se intelege: un ansamblu de activitati ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu acesta. 87 Serviciile turistice se caracterizeaza pri: intangibilitate,

b) profesional , neguvernamental

i non-profit.

209. Unde au ap rut pentru prima dat crdurile sub form de credit card (c r i de credit), n : a) Anglia; b) S.U.A; c) Fran a; d) Europa. 210. Durata contractului ntre hotelier i intermediarii din turism se stabile te n func ie de:

42

a) intervalele de timp la care apar sau pot ap rea schimb ri ale produsului comercializat sau/ i ale tarifului acestuia; b) m rimea contingentului i m rimea pl ii anticipate; c) num rul de locuri prev zute n contractele charter; d) num rul de camere i num rul de locuri, indicndu-se echivalen ntre ele. 211. Care sunt produsele turistice ale companiilor maritime? a) travers ri maritime cu pre uri preferen iale i voiaje forfetare; b) croaziere i cvasi-croaziere; c) a + b; d) croaziere. 212. Personalul specializat al unei agen ii de turism este format din: a) ghizi, asisten i turistici, personal de execu ie; b) personal destinat vnz rilor, personal de execu ie, ghizi; c) personal de conducere, personal destinat vnz rilor, personal de execu ie; d) ghizi, asisten i turistici, curieri. 213. Unde este utilizat formula lui Hubbart, la: a) stabilirea tarifului mediului pe camer ; b) stabilirea costurilor de cazare; c) determinarea num rului de turi ti caza i; d) determinarea num rului de camere ocupate 214. Care dintre sistemele informatizate de rezervare ale companiilor de transport aerian este american? a) Galileo; b) Fantasia; c) Sabre; d) Amadeus. 215. n cadrul contractului de management hotelier, activitatea se desf oar pe contul (riscul a) mandatarului; b) mandantului; c) locatorului; d) locatarului. 216. Care sunt formele de organizare ale voiajului forfetar? a) voiajul "fly and drive"; b) tour-ul cu ghidul; c) voiajul "totul inclus" i mixt; d) pachetul de vacan . b) profesional , neguvernamental i non-profit. 209. Unde au ap rut pentru prima dat crdurile sub form de credit card (c r i de credit), n : a) Anglia; b) S.U.A; c) Fran a; d) Europa. 210. Durata contractului ntre hotelier i intermediarii din turism se stabile te n func ie de: a) intervalele de timp la care apar sau pot ap rea schimb ri ale produsului comercializat sau/ i ale tarifului acestuia; b) m rimea contingentului i m rimea pl ii anticipate; c) num rul de locuri prev zute n contractele charter;

42

d) num rul de camere i num rul de locuri, indicndu-se echivalen ntre ele. 211. Care sunt produsele turistice ale companiilor maritime? a) travers ri maritime cu pre uri preferen iale i voiaje forfetare; b) croaziere i cvasi-croaziere; c) a + b; d) croaziere. 212. Personalul specializat al unei agen ii de turism este format din: a) ghizi, asisten i turistici, personal de execu ie; b) personal destinat vnz rilor, personal de execu ie, ghizi; c) personal de conducere, personal destinat vnz rilor, personal de execu ie; d) ghizi, asisten i turistici, curieri. 213. Unde este utilizat formula lui Hubbart, la: a) stabilirea tarifului mediului pe camer ; b) stabilirea costurilor de cazare; c) determinarea num rului de turi ti caza i; d) determinarea num rului de camere ocupate 214. Care dintre sistemele informatizate de rezervare ale companiilor de transport aerian este american? a) Galileo; b) Fantasia; c) Sabre; d) Amadeus. 215. n cadrul contractului de management hotelier, activitatea se desf oar pe contul (riscul' a) mandatarului; b) mandantului; c) locatorului; d) locatarului. 216. Care sunt formele de organizare ale voiajului forfetar? a) voiajul "fly and drive"; b) tour-ul cu ghidul; c) voiajul "totul inclus" i mixt; d) pachetul de vacan . b) stabilirea la o miime din suma total a costului de construc ie i echipare a hotelului, la un grad de ocupare de 50%; c) stabilirea la o miime din suma total a costului de construc ie i echipare a hotelului, la un grad de ocupare de 80%; d) toate r spunsurile sunt corecte. 225. Inclusiv Tour este o c l torie turistic organizat de c tre o agen ie de voiaj, mpreun; a) un tour operator; b) o companie de transport aerian de linie; c) un lan hotelier; d) un hotel sau restaurant 226. Ce nseamn turismatica? a) un sistem de rezervare a locurilor de cazare i transport manual; b) un sistem prin care solicit rile i comenzile de rezervare se realizeaz pri calculator , iar leg tura dintre prestator i agen ie prin telefon;

42

c) un sistem de solicit ri i comenzi realizate cu ajutorul unor calcul interconectate; d) variantele a) i b). 227. Voucher-ul reprezint : a) un mijloc de plat ; b) garan ie de plat ; c) numerar; 228. Ce n elegem prin perioad de contingent, n cadrul unui contract ncheiat ntre o ; de turism i un hotel: perioada de edere a turi tilor; perioada de contractare a spa iilor de cazare cu hotelul; perioada ntre semnarea contractului i cazarea propriu-zis ; perioada ntre semnarea contractului i plecarea turi tilor. 229. Acoperirea riscului de neprezentare a turistului , asumat de hotelier la confirmar rezerv ri poate fi efectuat prin solicitarea unei pl i anticipate sub form de: plat integral a caz rii i mesei; plat integral n momentul rezerv rii, numai a serviciilor de restaurant; plat integral n momentul rezerv rii numai a caz rii; plata unui avans sau a unei garan ii nerambursabile. 230. Activitatea de facturare de la nivelul serviciului front-office se asociaz trac compartimentului: casiere; recep ie; concierge; rezerv ri. 231. Cine formeaz personalul tehnic al unei agen ii de voiaj: personalul cu func ie de conducere, personal ordinar, de ordine; personalul ordinar, personal destinat vnz rilor, personal de ordine; personalul cu func ie de conducere, personal destinat vnz rilor, personal de execu ie; personalul destinat vnz rilor , personal ordinar, personal de ordine. . ederea stabilirii unui pre corect al meniului i preparatelor culinare se respect : a) principiul primului venit-primului servit"; b) principiul calit ii"; c) principiul pentru to i". Dmas Cook este cunoscut sub form de : a) eurocec; b) cec po tal interna ional; c) card; d) cec de c l torie.

3.4. R SPUNSURI CORECTE

42

191. a 192. b 193. c 194. a 195. c 196. c 197. a 198. a 199. b 200. a 201. b 202. d 203. d 204. c 205. a 206. c 207. a 208. b 209. b 210. a

211. c 212. a 213. a 214. c 215. b 216. c 217. c 218. c 219. c 220. d 221. c 222. c 223. c 224. a 225. b 226. c 227. b 228. b 229. d 230. a

231. c 232. c 233. d

42

4.3. TESTE-GRIL
I - _nea de comer poate fi definit : a) n accep iune economic ; b) n accep iune juridic ; c) n sens func ional; d) n toate sensurile.
7

_ .:ia de baz a comer ului este: a) asigurarea echilibrului dintre oferta i cererea de m rfuri; b) adaptarea produc iei la nevoile pie ei; c) preg tirea m rfurilor pentru vnzare; d) recuperarea sub form b neasc a valorii materializate n marfa; e) promovarea produselor.

1 - Ic mercian ii sunt aceia care: a) fac schimb de m rfuri; b) au ca profesie de baz fapte de comer "; c) transport m rfurile; d) promoveaz m rfurile. I T. " icromediul unit ilor comerciale nu intr : a) prestatorii de servicii; b) clien ii; c) mediul institu ional; d) concuren ii. I I. - acromediul unit ilor comerciale intr : a) prestatorii de servicii; b) clien ii; c) mediul institu ional; d) concuren ii
:

eia iile din cadrul pie ei grupate dup frecven a lor pot fi: a) directe sau indirecte; b) rela ii de asociere; c) permanente, periodice, ocazionale; d) rela ii de concuren ; e) rela ii de complementaritate.

1-; v -diile de pia vizeaz : a) informa ii pentru lansarea unui nou produs; b) dimensiunile, structura, conjunctura pie ei; c) imaginea nefavorabil a m rcii; d) segmentele de pia int . 1*1- ~ conceptul de produs total, produsul de baz se refer la: utilitate, func ionalitate; ambalaj, culoare, design; garan ie; d) service postvnzare. 242. Parte component a ofertei, produsele de larg consum se refer la:

49

a) b) c) d)

produse de proces (materii prime, materiale etc.); produse alimentare i nealimentare; utilaje i echipamente de produc ie; furnituri i servicii.

243. n care etap a ciclului de via al produsului se nregistreaz o cre tere accentuat vnz rilor: a) etapa de lansare; b) etapa de cre tere; c) etapa de maturitate; d) etapa de declin. 244. Care este raportul de m rime ntre ofert (O), cerere (C), consum (CM) i stocuri (S): a) O = C + CM - S; b) 0 C+CM! S; c) O = C + S; d) 0>CM+S-C. 245. Stocurile curente asigur : a) vnz rile n cazul ntrzierilor n livrarea comenzilor; b) vnz rile oscilante datorit varia iei cererii; c) vnz rile oscilante datorit complexit ii sortimentale a grupelor de m r comercializate; d) continuitatea vnz rilor ntre dou aprovizion ri succesive; 246. Viteza de circula ie a m rfurilor arat : a) de cte ori se rennoiesc stocurile ntr-o anumit perioad ; b) num rul de zile ct m rfurile r mn n sfera circula iei sub form de stoc; c) m rimea stocului ce revine la 100 lei vnzare; d) perioada de timp n care stocul poate asigura vnzarea. 247. Conform metodei ABC (legea lui Pareto) de gestionare a stocurilor, care este afirm corect : a) categoria (clasa) A cuprinde m rfuri care reprezint valoric i cantitativ ace procent (20%); b) categoria (clasa) B cuprinde m rfuri scumpe, 70% din valoarea vnz rilor i c 20% din num rul total de sortimente comercializate; c) categoria (clasa) C cuprinde m rfuri care reprezint 10% din valoarea vnz i i cantitativ, 60% din nomenclatorul m rfurilor comercializate. 248. Nevoile pot fi definite ca: a) totalitatea percep iilor indivizilor; b) totalitatea dorin elor indivizilor; c) totalitatea trebuin elor care asigur existen a i dezvoltarea indivizilor; d) totalitatea a tept rilor indivizilor; 249. Care este raportul de m rime ntre nevoie (N), cerere (C) i cump rare, consum (CM):

50

a) N = C + M; b)N>C>CM; c) N^C<CM; d) C = N + CM. ,;:oni economici care influen eaz cererea de m rfuri sunt: a) num rul i structura popula iei; b) gradul de urbanizare; c) oferta de m rfuri, veniturile curente i avu ia acumulat de popula ie, pre ul m rfurilor; d) calitatea activit ii comerciale. -Coeficientul de elasticitate al cererii (C) func ie de venit (V) se determin astfel :
v_
r-v

av.ac.
VC

AC. t r ------------ ; b) c)

AV

ac av
d)

evc evc

av v

----- * AC C

I -Coeficientul de elasticitate al cererii (C) func ie de pre (P) se determin astfel:

a)

ep c e'c ep c e'c

ap p
*

c;

b) c) d)

AC _ AC C

ap p

ap
AC' _ AP

ac p c
(X) atunci cnd coeficientul de .:ate E * are

Cererea este elastic func ie de un factor de influen urm toarele valori: a) e*c=\ ; b) El 1; c) E C = 0; d) E; 1.
X

n metodele de cercetare selectiv a cererii sunt incluse: a) analiza i previzionarea vnz rilor de m rfuri; b) analiza bugetelor de familie; c) sondajul, panelul de cump r tori, panelul de magazine; d) analiza stocurilor de m rfuri.

51

255. n alegerea canalelor de distribu ie se urm re te existen a canalelor: a) scurte, nguste i ct mai adnci; b) scurte, late i mai pu in adnci; c) lungi, nguste i mai pu in adnci; d) scurte, late i ct mai adnci. 256. Printre dezavantajele utiliz rii unor firme specializate n distribu ie se reg si urm toarele: a) reducerea capitalului alocat pentru distribu ie; b) disponibilitatea serviciilor specializate; c) reducerea rota iei stocurilor; d) mp r irea riscurilor implicate de rela iile de afaceri.

257. Din punct de vedere al formei de proprietate, firma comercial poate fi: a) societate n nume colectiv; b) societate n comandit ; c) societate cu r spundere limitat ; d) firm public , privat sau mixt . 258. Existen a comer ului cu ridicata are pentru produc tori o serie de avantaje: a) comer ul cu ridicata formeaz sortimentul comercial necesar comercian ilor am nuntul; b) comer ul cu ridicata lanseaz i pl te te comenzi n partizi mari de m rfuri; c) comer ul cu ridicata simplific activitatea administrativ a detaili tilor; d) comercian ii cu ridicata pot asigura asisten de specialitate n organiza magazinelor. 259. Comercian ii cu ridicata (angrosi tii) care asigur servicii complete sunt: a) angrosi tii cash and carry" (d banii i ia marfa); b) rack jobbers"; c) angrosi tii de gam ; d) brokerii. 260. Dup sistemul constructiv exist : a) depozite strict specializate; b) depozite combinate; c) depozite deschise, seminchise, nchise (terestre, subterane, semisubterane); d) depozite universale. 261. Comer ul cu ridicata realizeaz : a) vnz ri de m rfuri alimentare i nealimentare n partizi mari; b) vnz ri de bunuri apar innd popula iei; c) vnz ri pe baz de abonament; d) activitate de tip prest ri servicii pentru realizarea consumului pe loc" a oferte 262. Dup tipul re elei prin care se comercializeaz produsele exist comer cu am nuntul: a) cu plata n numerar; b) cu plata n rate; c) stabil, mobil, f r magazine; d) alimenta ie public . n care form de vnzare, practicat n comer ul cu am nuntul se nregistreaz cea mai e productivitatea muncii: a) vnzarea m rfurilor prin autoservire; b) vnzarea m rfurilor prin automate comerciale;

52

c) vnzarea m rfurilor prin corespondent pe baz de catalog; d) vnzarea m rfurilor prin televiziune cablat . - Care unit i comerciale cu am nuntul reprezint versiunea modern a str zilor comerciale trecut: magazinele cu vnzare clasic ; magazinele universale; centrul comercial (Shopping Center); magazinele populare. Care din urm toarele servicii comerciale reprezint forme suplimentare de vnzare a -rurilor: a) prezentarea m rfurilor n stare de func ionare; b) garantarea, ntre inerea i repararea produselor; c) existen a birourilor de informa ii pentru clien i; d) existen a spa iilor de parcare. Conform legisla iei din Romnia, centrul comercial are o suprafa de vnzare: a) mare; b) medie; c) medie sau mare; d) mic . n infrastructura firmelor comerciale, suprafa a de vnzare reprezint : a) spa iul n care este etalat fondul de marf oferit cump r torilor; b) spa iul destinat accesului la fondul de marfa (coridoare, sc ri rulante etc.); c) spa iul destinat depozit rii i stoc rii m rfurilor; d) ntreaga suprafa comercial . Urbanismul comercial reprezint : a) activitatea de dezvoltare n teritoriu a localit ilor urbane; b) arta de a amplasa re eaua comercial n localit ile urbane; c) dezvoltarea i modernizarea re elei stradale; d) amplasarea ansamblurilor de locuin e. Gravita ia comercial pune n eviden : a) mobilitatea popula iei; b) puterea de cump rare a popula iei; c) for a de polarizare comercial a unui centru comercial, zon , ora ; d) volumul vnz rilor dintr-un centru comercial, zon , ora ; L Cu modelul lui Reilly-Converse (numit i legea gravita iei comerciale") se poate eroina: a) num rul cump r torilor care se deplaseaz spre centru de atrac ie; b) raza pe care se manifest atrac ia comercial ; c) suprafa a comercial a centrului de atrac ie; d) timpul necesar deplas rii pn la centrul de atrac ie. 271. Dup forma de exprimare, resursele comer ului interior pot fi: a) resurse avansate; b) resurse ocupate; c) resurse materiale, umane, financiare; d) resurse din activitatea proprie.

53

272. Prin perfec ionarea, modernizarea utilajelor comerciale se realizeaz : a) alegerea canalelor de distribu ie; b) rela iile cu furnizorii, cu firmele de transport etc.; c) amplasarea unit ilor commercial dup principiile urbanismului comercial; d) crearea condi iilor pentru sporirea confortului vnz rii. 273. Unit ile comerciale mari includ n personalul comercial: a) croitori, buc tari, cofetari; b) ambalatori, vitrinieri, vnz tori; c) frigotehni ti, electricieni, liftieri; d) economi ti, informaticieni, juri ti. 274. Care sunt principalele nsu iri motrice ale unui bun vnz tor: a) cinste, corectitudine, sim de r spundere; b) rezisten a la oboseal ; c) rapiditate, ndemnare; d) amabilitate, r bdare. 275. Pentru meseria de vnz tor se recomand temperamentul: a) melancolic; b) sangvin sau flegmatic; c) coleric; d) toate. 276. Promovarea personalului se realizeaz prin: a) asigurarea condi iilor corespunz toare de munc ; b) efectuarea unor cursuri de specializare; c) cre terea nivelului responsabilit ii; d) prezentarea obiceiurilor, tradi iilor firmei. 277. Puterea de cump rare a unei familii este dat de: a) venitul discre ionar; b) venitul brut al familiei; c) creditele solicitate; d) venitul disponibil al familiei. 278. Care din urm torii indicatori analitici reflect elementele de efect ale activi comerciale: fonduri fixe ocupate n activitatea comercial ; num rul personalului angajat; adaosul comercial anual sau mediu anual actualizat; valoarea medie anual a stocurilor de m rfuri. ~ OG. nr. 21/1992 privind protec ia consumatorilor nu se refer la: a) termenul de garan ie; b) etapa ciclului de via a m rfurilor; c) viciul ascuns al m rfurilor; d) durata medie de utilizare a m rfurilor. Eticheta produselor nu con ine informa ii despre: a) denumirea produsului, cantitate; b) termenul de garan ie; c) forme promo ionale folosite;

54

d) numele, adresa produc torului, distribuitorului; OG.nr. 21/1992 aprobat i modificata prin legi ulterioare, nu prevede: a) protejarea indivizilor n calitate de cet eni; b) cre terea volumului vnz rilor; c) nfiin area Oficiului pentru protec ia consumatorilor; d) func ionarea unor asocia ii i consilii pentru protec ia consumatorilor; 1 Cine are ciclul de via mai mare: a) produsele electrocasnice; b) produsele electronice; c) autoturismele; d) produsele alimentare. 83. Adaosul comercial reprezint : a) cheltuielile totale ale unit ilor comerciale; b) veniturile brute totale ale unit ilor comerciale; c) valoarea total a volumului vnz rilor; d) profitul total al unit ilor comerciale.

4.4. R SPUNSURI CORECTE 234.d 235.d 236.b 237.C 238.C 239.C 240.b 241.a 242.b 243.b 244.c 245.d 246.b 247.C 248.C 249.b 250.c 251.C 252.b 253.d 254.C 255.a 256.C 257.d 264.C 265.b 266.C 267.a 274.c 275.b 276.C 277.d 278.c 279.b 280. c 281.b 282.d 283. b

258.b 268.b 259.C 269.C 260.C 270.b 261. a 271.C 262.C 272.d 263.b 273.b 5.3. TESTE-GRIL

ele componente ale activelor sunt: _ activele imobilizate, activele circulante i cheltuielile n avans; - capitalul social, activele imobilizate i activele circulante; . activele imobilizate, capitalul social i rezervele. r e imobilizate sunt grupate n: i imobiliz ri necorporale, imobiliz ri certe i imobiliz ri incerte; b) imobiliz ri corporale, imobiliz ri financiare i disponibilit i b ne ti; c) imobiliz ri necorporale, imobiliz ri corporale i imobiliz ri financiare.

55

ele circulante sunt compuse din: a) stocuri, investi ii financiare pe termen scurt, crean e i disponibilit i b ne ti; b) stocuri, rezerve, furnizori i crean e; c) stocuri, crean e, disponibilit i b ne ti i furnizori. : alurile i rezervele cuprind urm toarele elemente patrimoniale: a) capitalul social, primele de capital, rezervele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat i rezultatul financiar; b) capitalul social, veniturile din subven ii, rezervele, rezultatele financiare i investi iile financiare; c) capitalul social, primele de capital, furnizorii, clien ii i rezervele. r: ocedeele practice ale metodei contabilit ii sunt: a) documentele, dubla nregistrare, evaluarea, calcula ia, contul, inventarierea i bilan ul; b) documentele, evaluarea, calcula ia, contul, balan a de verificare, inventarierea i bilan ul; c) documentele, evaluarea, contul, balan a de verificare, dubla reprezentare, inventarierea i bilan ul. - Dubla nregistrare reprezint : un procedeu practic al metodei contabilit ii; un principiu teoretic fundamental al metodei contabilit ii; un principiu teoretic al patrimoniului. Bilan ul prezint patrimoniul sub un dublu aspect, ca o expresie a respect rii principiului: a) dublei nregistr ri; b) dublei reprezent ri; c) calculelor periodice de sintez . 91. Structura activului se bazeaz pe criteriul: a) lichidit ii; b) exigibilit ii; c) solvabilit ii. 92. Func iile bilan ului sunt: a) de generalizare, de informare i de evaluare; b) de generalizare, de evaluare i de analiz ; c) de generalizare, de informare i de analiz .

293. Imobiliz rile corporale se g sesc n : a) activ; b) pasiv; c) att n activ ct i n pasiv. 294. Opera ia de aprovizionare cu m rfuri de la furnizori produce urm toarele modific r bilan : a) cre terea activului i a pasivului cu aceea i sum ; b) sc derea activului i cre terea pasivului; c) modificarea structurii activului. 295. Opera ia de achitare a ratelor lunare la credit produce urm toarele modific ri n bilan : a) schimbarea structurii pasivului; b) schimbarea structurii activului;

60

c) mic orarea att a activului ct i a pasivului cu aceea i sum . 296. Se vnd m rfuri clientului Alfa n valoare de 10.000 + TVA 19% pe baza facturii nr. 234/10/01/2011. nregistrarea n contabilitate este:
a)

b)

371=401 % =401 371 4426 411 = % 707 4427

10.000 lei 11.900 lei 10.000 1.900 11.900 10.000 1.900

c)

297. Arhivarea documentelor presupune: a) ntocmirea documentelor in ordine cronologic ; b) p strarea documentelor o perioad mai lung de timp; c) trimiterea documentelor n depozitul ntreprinderii. 298. Principalele registre de contabilitate sunt: a) registrul de cas , registrul jurnal i registrul inventar; b) registrul-jurnal, registrul cartea-mare i registrul inventar; c) registrul numerelor de inventar, registrul jurnal i registrul cartea-mare. 299. Registrul de casa este un document folosit pentru: a) evidenta facturilor primite; b) nregistrarea n contabilitate a ie irilor de produse; c) eviden a ncas rilor i a pl ilor. 300. Situa iile financiare ale ntreprinderii sunt compuse din: a) bilan , contul de profit i pierdere, notele la bilan ; b) bilan , rezultatele inventarierii i contul de profit i pierdere; c) contul de profit i pierdere, rezultatele financiare i notele la bilan . 301. Care din urm toarele principii este specific evalu rii:

61

a) principiul costului istoric; b) principiul pragului de semnifica ie; c) principiul calcula iei . 1 Costul istoric este : a) suma pl tit din momentul cump r rii; b) valoarea ini ial a bunului; c) valoarea contabil a bunului; Costul de achizi ie al materiilor prime i consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de _; ie i cheltuielile indirecte repartizate ra ional ca fiind legate de fabrica ia acestuia i^frmin : a) costul de produc ie; b) costul de achizi ie; c) pre ul de vnzare. - Metoda FIFO (prima intrare/prima ie ire) estimeaz valoarea de ie ire: a) n ordinea intr rii loturilor n gestiune; b) n ordinea intr rii-ie irii din gestiune; c) n orice ordine.

35 ..mizarea de informa ii privind existentul ini ial, modific rile ce afecteaz patrimoniul , ;. _m existentul
la sfr itul perioadei, se realizeaz cu ajutorul: a) bilan ului; b) contului de profit i pierderi; c) contului; Soldul final al contului de activ se determin cu formula: a) S(i = Tca - Tda = Sid + Rd ; b) Sd = Tda-Tca=Sid+Rd-Rc; C) Sd = Tda - Tca = Sid + Rd W. Conturile care se supun numai unei singure reguli, a conturilor de activ sau a conturilor de ..sunt denumite conturi: a) bifunc ionale; b) debitoare; c) monofunc ionale. JSi Conturile care ncep s func ioneze prin creditare(Rl), se crediteaz cu cre terile (R2), se .az cu mic or rile (R3) i prezint sold final creditor sau zero(R4), sunt conturi de: activ; pasiv; debit; W- Modalitatea de transpunere grafic n egalitate valoric a sumelor nregistrate n conturile .xmdente, pe baza principiului dublei reprezent ri i dublei nregistr ri a patrimoniului -srrizint : a) analiza contabil ; b) explica ia contabil ; 62

c) formula contabil . 310. Formule ce corecteaz sau anuleaz unele nregistr ri eronate efectuate n perioadei* anterioare sunt: a) formule simple; b) formule curente; c) formule de stornare. 311. Contul 5121 conturi la b nci n lei" n Balan a de verificare va prezenta sold final: a) debitor; b) creditor; c) de pasiv; d) debitor sau creditor n func ie de situa ie. 312. Soldurile ini iale din balan a de la nceputul anului sunt preluate din: a) contul anului precedent; b) balan a luni ianuarie a anului precedent; c) din bilan ul final. 313. Balan a de verificare este: a) un dosar cu mai multe file; b) un act neoficial al ntreprinderii prezentat sub forma unei balan e cu talere; c) un document scris sub forma unui tabel. 314. Balan a care cuprinde o singur egalitate, ntre totalul sumelor debitoare (Td) i total sumelor creditoare (Tc) se nume te balan a conturilor: a) cu o singur serie de egalit i; b) cu dou serii de egalit i; c) cu trei serii de egalit i. 315. Balan a conturilor cu trei serii de egalit i cuprinde urm toarele trei serii: ' a)ISid = SSic ; IRd = IRc ; SSfd = ISfc b) Td=Tc; Sfd=Sfc; Rd=Rc; c) SSid = Zsic ; ZRd - SRc. 316. n cazul balan ei cu cinci serii de egalit i soldul final debitor al conturilor de activ calculeaz cu rela ia: a) Sfd = (Sid + Rdf) - Rcf; b) Sfd = Tc - Td + Sid c) Sfd = Sc - Sd +Sid. 317. Inventarierea inopinat se efectueaz : a) far anun area prealabil a gestionarului; b) cu anun area prealabil a gestionarului; c) f r anun area prealabil a gestionarului dar n prezen a acestuia. 318. Descrierea elementelor inventariate se face: a) n procesul verbal de inventariere; b) n cadrul documentelor cumulative; c) n cadrul listelor de inventariere. 63

319. Care din urm toarele documente alc tuiesc situa iile financiare de sintez : a) Registrul jurnal, cartea mare, balan a de verificare; b) Bilan ul, Contul de profit i pierdere, Notele la conturile anuale; c) Factura, Chitan a, Registrul de cas . I Documentul de sintez care cuprinde cifra de afaceri net , veniturile i cheltuielile . ului, grupate dup natura lor, precum i rezultatul exerci iului se nume te: a) Cont de profit i pierderi; b) Bilan ; c) Balan a de verificare.

II. "forma iile referitoare la lichiditatea i solvabilitatea ntreprinderii sunt utile pentru a . -^capacitatea ntreprinderii: a) de a nregistra opera iile n contabilitate; b) de a- i onora angajamentele financiare scadente; c) de a asigura nevoile de consum ale societ ii. II 7-ofitabilitatea unei ntreprinderi, necesit informa ii pentru evaluarea modific rilor >;r. ale ale resurselor economice de care ntreprinderea va putea dispune n viitor, determin : a) performan a ntreprinderii; b) capacitatea de autofinan are; c) pierderea ntreprinderii; 13 " cazul n care la sfr itul lunii soldul conturilor 4426 Tva deductibil " = 23.258 lei i _ 7 v a Colectat " = 30.250 lei ntreprinderea nregistreaz : a) TVA de plat ; b) TVA de recuperat; c) TVA neexigibil. _ - 5! se determine pre ul de vnzare cu am nuntul tiind c : pre ul de achizi ie f r TVA este lei, adaosul comercial de 30%. a) 4550 lei; b) 5415 lei; c) 4165 lei. . -pozitul pe veniturile din salarii este obliga ia de plat a: a) Salaria ilor; b) ntreprinderii; c) Bugetului de stat; d) Ac ionarilor. 1- Opera ia care conduce la nregistrarea unei sume n creditul contului 5121 Conturi la .n lei" este: Plata salariilor n numerar; Plata impozitului pe profit prin virament bancar; ncasarea crean elor clien i prin virament bancar; ncasarea dobnzi lunare aferent disponibilit ilor existente n cont.

64 Te semnific nregistrarea 5121 = %

419 4427 a) Avansuri restituite clien ilor;

65