P. 1
Minimizarea Functiilor Logice Compuse

Minimizarea Functiilor Logice Compuse

|Views: 89|Likes:
Published by laszlo123

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: laszlo123 on Jun 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/17/2011

pdf

text

original

Seminar Circuite Integrate Digitale

Zoltan Hascsi

MINIMIZAREA DIAGRAMELOR VK CU FUNCŢII LOGICE
1. Reprezentarea funcţiilor pe diagrame VK compacte Să considerăm o funcţie logică de trei variabile, f, definită prin tabelul de adevăr:

a 0 0 0 0 1 1 1 1

b 0 0 1 1 0 0 1 1

c 0 1 0 1 0 1 0 1

f 0 0 1 0 0 1 1 1

Expresia ei normală disjunctivă (FND) este: f = a’bc’ + ab’c + abc’ + abc Iar reprezentarea ei pe diagrama VK partiţionată după toate cele trei variabile ale sale (a, b şi c) este următoarea:

b a 1 1 1 0 c 1 0 0 0

f

Diagrama VK partiţionată după toate variabilele unei funcţii o vom numi diagramă VK extinsă sau normală. Dacă grupăm termenii expresiei normal disjunctive de mai sus în funcţie de variabilele a şi b, vom obţine: f = a’b(c’) + ab’(c) + ab(c’ + c) = a’b(c’) + ab’(c) +ab(1) Pentru claritate vom introduce şi cea de-a patra combinaţie a variabilelor a şi b, care nu apare explicit în expresiile anterioare, a’b’. Această combinaţie va fi înmulţită (ŞI) cu 0 logic astfel încât funcţia f să nu fie afectată de introducerea ei: f = a’b’(0) + a’b(c’) + ab’(c) +ab(1) Orice funcţie logică de două variabile, fie acestea a şi b, are forma canonică disjunctivă: h = a’b’ h (00) + a’b h (01) + ab’ h (10) +ab h (11) Comparând ultimele două expresii logice observăm că funcţia noastră, f, poate fi egalată cu funcţia h dacă şi numai dacă: h(00) = 0, h (01) = c’, h (10) = c, h (11) = 1 Era de aşteptat acest lucru deoarece funcţia f depinde de 3 variabile. Dacă încercăm să o reprezentăm într-o formă caracteristică funcţiilor de două variabile (formă normală cu 4 mintermeni, tabel de adevăr cu 4 rânduri, sau diagramă VK cu 4 căsuţe) valoarea funcţiei în punctele definite de combinaţiile primelor două variabile (a şi b) poate să nu fie o constantă logică (0 sau 1) ci poate depinde de o a treia variabilă (c). Digrama VK a funcţiei f poate fi compactată într-o diagramă caracteristică funcţiilor de două variabile prin gruparea punctelor mulţimii de definiţie care corespund aceloraşi combinaţii de valori ale variabilelor a şi b:

Seminar Circuite Integrate Digitale

Zoltan Hascsi

b a 1f(11) 1 1f(01) 0 c 1f(10) 0 0f(00) 0

f

Funcţia f(00) este restricţia funcţiei iniţiale f pe submulţimea de puncte de definiţie caracterizată prin a = 0 şi b = 0, funcţia f (01) corespunde submulţimii de puncte care au a = 0 şi b = 1, ş.a.m.d. Diagrama compactă a funcţiei f poate fi obţinută prin “plierea” diagramei VK extinse după tăietura variabilei care nu se regăseşte între variabilele care vor împărţi diagrama VK compactă (în cazul nostru, variabila c):

a 1 1

b 1 0 c 1 0 0 0

f

O căsuţă de pe diagrama VK extinsă se va suprapune peste cealaltă căsuţă din diagrama extinsă care are exact aceleaşi valori ale variabilelor a şi b. Pentru a afla ce valoare logică sau ce funcţie logică se va pune într-o căsuţă de pe diagrama VK compactă în locul perechii de valori logice ale căsuţelor de pe diagrama VK extinsă ce au fost suprapuse prin “pliere”, trebuie doar să aflăm relaţia între valorile logice ale perechii şi valoarea variabilei c:

b 1 a 1 c

f(11) 1 c f(01) 0

f(10)

f(00) 0 c 0

1

0 c

Fiecare pereche de valori poate fi imaginată ca o minidiagramă VK împărţită doar după variabila c, diagramă din care este foarte uşor să extragem funcţia logică. În final diagrama VK compactată după variabila c, altfel spus care conţine în interior funcţii de variabila c, arată aşa:

b a 1 c’ c 0

f

Diagramele VK cu variabile sau funcţii logice în interior nu sunt aşadar altceva decât diagramele VK compacte ale unor funcţii logice de mai multe variabile.

Seminar Circuite Integrate Digitale

Zoltan Hascsi

2. Minimizarea funcţiilor pe diagrame VK compacte Pasul I: separarea expresiilor logice distincte Să considerăm funcţia f din exemplul precedent reprezentată prin diagrama VK compactă obţinută la finalul lui. Putem privi această diagramă ca o suprapunere de trei diagrame VK, valoarea logică a fiecărei căsuţe din prima diagramă fiind suma logică (SAU) a valorilor din căsuţele suprapuse ale ultimelor trei diagrame:

b a 1 c’ c 0

f a

b 1 0 0 0

f1 a

b x 0 c 0

fc a

b x c’ 0 0

fc’

=

+

+

Astfel valoarea logică a funcţiei f în căsuţa din stânga sus, corespunzătoare domeniului a = 1 şi b = 1, este suma logică a valorilor funcţiilor f1, fc şi fc’ în punctul (a,b) = (1,1), punct localizat de asemenea în căsuţa din stânga sus pe diagramele lor: f (a=1, b=1) = 1 + x + x = 1 Analog pentru celelalte căsuţe ale diagramei compuse: f (a=1, b=0) = 0 + c + 0 = c f (a=0, b=1) = 0 + 0 + c’ = c’ f (a=0, b=0) = 0 + 0 + 0 = 0 Cele trei diagrame au permis separarea expresiilor logice distincte care apar pe diagrama compactă, cât şi separarea lor de valorile logice de 1. Diagrama lui f1 conţine numai valori logice de 1 în afara celor nule, diagrama fc conţine numai instanţe ale variabilei c în afara valorilor nule, iar fc’ conţine numai instanţe ale expresiei c’ în afara valorilor nule. Pasul II: Reducerea diagramelor VK ce conţin variabile sau expresii logice Funcţia a cărei diagramă conţine numai valori nule şi instanţe ale unei singure variabile poate fi exprimată ca produs logic (ŞI) între acea variabilă şi o altă funcţie care pe o asemenea diagramă este reprezentată numai prin valori logice de 0 şi de 1. Astfel, funcţia fc poate fi rescrisă ca produsul logic între variabila c şi o altă funcţie, f2c :

b a x 0 c 0

fc a

b c·x c·1 c·0 c·0

fc a

b x 0 1 0

f2 c

=

=

c ·

În acelaşi mod o funcţie a cărei diagramă conţine numai valori nule şi instanţe ale unei expresii logice poate fi exprimată ca produs logic (ŞI) între acea expresie logică şi o altă funcţie care pe o asemenea diagramă este reprezentată numai prin valori logice de 0 şi de 1. Astfel, funcţia fc’ poate fi rescrisă ca produsul logic între expresia logică c’ şi o altă funcţie, f2c’ :

b a x c’ 0 0

fc’ a

b c’·x c’·0 c’·1 c’·0

fc’ a

b x 1 0 0

f2 c’

=

=

c’

·

Seminar Circuite Integrate Digitale

Zoltan Hascsi

Dând factor comun variabila sau expresia logică din diagrama iniţială, se obţine astfel o diagramă VK redusă ce conţine numai valori logice de 0 şi 1, diagramă ce va fi minimizată prin metoda clasică. Pasul III: minimizarea diagramelor reduse

b a f 1 0 0 0

f1 a

b x 0 1 0

f2c a

b x 1 0 0

f2c’

=

+

c

·

+ c’

·

După minimizare funcţiile corespunzătoare diagramelor reduse devin: f1 = a·b f2c = a f2c’ = b Pasul IV: suma logică a tuturor produselor corespunzătoare diagramelor reduse f = f1 + f c + f c’ = f1 + c · f 2c + c’ · f 2c’ = a · b + c · a + c’ · b Observaţie. Dacă pe ultimul desen reintroducem variabilele c şi c’ în diagramele corespunzătoare, prin ŞI-ul logic între acestea şi valorile logice din diagrame, vom obţine:

b a f 1 0 0 0

f1 a

b x 0 c 0

fc a

b x c’ 0 0

fc’

=

+

+

Cum suma logică (SAU) a funcţiilor booleene este echivalentă în spaţiul boolean multidimensional cu reuniunea mulţimilor punctelor în care acele funcţii au valori logice 1, putem suprapune suprafeţele obţinute la minimizarea separată a funcţiilor f1, f c şi f c’ pe o singură diagramă. Suma logică a funcţiilor f1, f c şi f c’ este chiar funcţia f. prin urmare suprafeţele suprapuse vor reprezenta chiar acoperirea funcţiei f:

b a 1 c’ c 0

f a

b 1 0 0 0

f1 a

b x 0 c 0

fc a

b x c’ 0 0

fc’

=

U

U

Seminar Circuite Integrate Digitale

Zoltan Hascsi

3. Algoritm pentru minimizarea funcţiilor pe diagrame VK compacte Pentru ilustrare vom folosi aceeaşi diagramă compactă. Etapa I: construcţia diagramei funcţiei f1 şi minimizarea acesteia Funcţia f1 se obţine prin înlocuirea cu valoarea logică 0 a tuturor variabilelor şi expresiilor logice ce apar în interiorul diagramei compacte:

b a 1 c’ c 0

f a

b 1 0 0 0

f1

După minimizare se obţine f1 = a·b . Etapa a II-a: construcţia diagramelor funcţiilor f2 exp şi minimizarea acestora Această etapă se repetă pentru fiecare variabilă şi expresie logică distinctă din interiorul digramei compacte. Funcţia f2 exp se obţine prin înlocuirea cu valoarea logică 1 a expresiei logice exp, respectiv cu valoarea logică 0 a celorlaltor expresii logice din diagrama compactă. În plus, căsuţele care pe diagrama compactă aveau valoarea logică 1 vor avea o valoare nedefinită, x, întrucât ele au fost deja luate în considerare în etapa I. În diagrama compactă de la care am plecat sunt prezente două expresii logice distincte, c şi c’. Diagrama funcţiei f2c va fi:

b a 1 c’ c 0

f a

b X 0 1 0

f2c

După minimizare se obţine f2c = a . Pentru cealaltă expresie logică, c’, diagrama obţinută este:

b a 1 c’ c 0

f a

b X 1 0 0

f2c’

După minimizare se obţine f2c’ = b . Etapa a III-a: Suma logică între forma minimă disjunctivă a funcţiei f1 şi produsele dintre fiecare formă minimă disjunctivă obţinută în etapa a II-a şi expresia logică corespunzătoare. Cum f2c a fost construită plecând de la variabila c, iar f2c’ a fost construită luându-se în considerare expresia logică c’, suma logică va arăta astfel: f = f1 + c · f 2c + c’ · f 2c’ = a · b + c · a + c’ · b

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->