Sportivul este chemat in fiecare clipa sa evalueze si sa compare, si aceasta cu o mare rapiditate, promptitudinea si decizia fiind totdeauna la baza

fenomenului sportiv. Pierre de Coubertin

Dezvoltarea rezistenei fizice la copii si juniori

Baza sportului modern o constituie aceste categorii de vrst datorit faptului ca marii campioni sunt foarte tineri, dar si pentru c pregtirea la alte sporturi ncepe la vrst timpurie. O serie de sporturi sau probe nu includ in practicarea lor cerine ridicate la capitolul rezistenei generale. Aici se manifest uneori o nelegere greit a problemei, respectiv tendina de a se exclude eforturile de rezisten din antrenamente. Acest lucru are repercusiuni negative pe mai multe planuri, cci se reduce baza pregtirii fizice multilaterale, indispensabil tnrului ca om multilateral dezvoltat si ca performer. Foarte puini copii si juniori din grupele cu care s-a lucrat unilateral ating vrsta maturitii sportive, lipsa lor de pregtire multilateral spunndu-si, in cele din urm cuvntul. Alte sporturi solicit o rezistent asociat cu alte caliti ca: viteza, fora, ndemnare. Aici, tot secretul rezid in pstrarea proporiei in pregtire. La unele jocuri, cum este fotbalul, exist tendina de a se neglija net pregtirea de rezisten, in favoarea tehnicii, ajungndu-se de obicei la seniorat, ca juctorii s fie incapabili s fac fat cerinelor unui joc modern de 90 de minute. Sporturile care solicit in mare msur capacitatea de rezistent fie in antrenamente, fie in competiii ridic probleme speciale metodei de pregtire. In acest sens este necesar s se tie a) cnd ncepe pregtirea de rezistent special; b) ce ncrcturi (volum intensitate) si ce metode pot fi aplicate; c) care trebuie s fie raportul corect intre pregtirea de rezistent si celelalte componente ale pregtirii. La primul aspect s-au conturat unele rspunsuri bazate pe observaii teoretice, lundu-se, de obicei, in considerare diferite interpretri ale indicilor fiziologici in special VO2 max. Facem o parantez pentru a sublinia necesitatea examinrii problemei in multitudinea aspectelor sale,

altfel riscm obinerea unor rspunsuri greite. De exemplu, la vrsta de 12-14 ani fetele sportive au in general VO2 max. de cca. 2242 ml/min, in comparaie cu 2480 la 16-17 ani dar pe kg corp; deci, la unul din factorii de referin, considerat de baz in dezvoltarea rezistentei, raportul este net in favoarea grupei mai mici - 43,8 ml O2/kg/corp la grupa mic fat de 41.0 ml O2/kg/corp la grupa mare. Acest lucru se datoreaz faptului c greutatea corporal este mai sczut la vrsta junioratului, avnd tendina fireasc de a se stabiliza pe msur ce se depete vrsta pubertii. Muli antrenori au sesizat empiric acest aspect, au forat pregtirea sau au obinut rezultate bune cu copii sau juniorii de categoria a III-a, rezultate neconfirmate ulterior. Aceasta deoarece nu s-a inut seama de tendina dezvoltrii in perspectiv sau de gradul pe care l-au atins ali factori fundamentali ai rezistentei, de exemplu, dezvoltarea aparatului locomotor, a sistemului de comand sau factorul psihic. Pe de alt parte, la aceast vrst, prin lucru neraional se poate produce cu uurin alterarea unor structuri. In general, practica recomand ca moment prielnic pentru practicarea sportului de performant vrsta de 15,5-17,5 - biei si 13,5-15,5 ani fete. A nu se confunda ins posibilitatea nceperii pregtirii speciale cu forarea performantei in probele specifice. S-a constatat, de asemenea, si tendina de a cobora mult aceast vrst, aa zisa specializare timpurie ce includea in faza iniial copii de 6-7 ani care la 12-13 ani intrau in plin proces de pregtire. O alt problem care se impune a fi elucidat este aceea a metodei si ncrcturii folosite in pregtirea nceptorilor si juniorilor. Premisa de la care se pornete o constituie cunoaterea caracteristicilor de baz ale aplicrii unui excitant care, pentru a produce transformri eseniale in organism, cum sunt cele solicitate de sportul de mare performant, trebuie sa aib in permanent un caracter stimulativ. De exemplu, dac un junior de 12 ani a alergat 3 pe 1000 m, s zicem cu un antrenament de intensitate 5* 400 in 70 secunde, legat cu 200 m alergare uoar, pentru a obine aceeai performant peste un an trebuie sa efectueze un antrenament mult mai tare, fie crescnd volumul, fie intensitatea. Aceasta deoarece s-a produs adaptarea la stimul, efortul de anul trecut devenind excitant indiferent. Presupunnd c tnrul atinge valoarea maxim la 22-23 anii, deci dup 10-11 ani pentru obinerea marii performante sunt necesare antrenamente la parametrii incredibili, practic irealizabili uneori. irul exemplelor marilor campioni de juniori ce au atins performante timpurii printr-un antrenament deosebit si care ulterior s-au pierdut este extrem de mare. Spre exemplu unul din recordmanii Europei la juniori mici, cu o performant de 8.23,9 pe 3000 m care a nceput pregtirea la 12

ani atingea la 16 ani cifre de antrenament extrem de mari, 640-650 km volum lucru lunar, alergri continue de pan la 40 km sau interval de 25*400 m in 75 secunde. Rezultatul ? acest atlet nu a mai aprut ulterior in elita alergtorilor seniori. Nu acelai lucru se poate spune despre multiplul campion si recordman, Sebastian Coe; care a nceput tot de la 12 ani dar a fcut doar un antrenament special sptmnal la aceast vrst, iar la 20 de ani n-a depit 100 km sptmnal (ca volum ), executnd un antrenament zilnic de 2 ore cu accent pe calitate si multilaterale. De altfel, si ali mari campioni ai lumii, cum au fost Keino sau Gamoudi, nu a depit 10 antrenamente sptmnal si un volum de cca. 700 km lunar, alergnd maximum intr-un antrenament fie 30 km sau 15* 400 m in 63 sec. si aceasta la vrsta consacrrii. La rndul su, Juantorena in 1976, raporta in 9 luni 191 antrenamente si concursuri. Aadar, este greu de presupus i de altfel practica a infirmat justeea liniilor metodice ale unor federaii care recomand pentru alergtorii de 1500 m juniori volume de peste 4200 ml anual si un numr de cca. 400 antrenamente - ca la seniorat s se poat obine rezultatele scontate. Astfel, atletele junioare, raporteaz 400-500 antrenamente anual, zeci de starturi, volume de cca. 20 km sptmnal, atingnd 15-16 km de alergare continu intr-un antrenament sau repetri pe intervale extrem de tari, cu puine anse la vrsta deplinei maturizri25-27 ani s mai poat depune eforturi stimulative. In concluzie, rspunsul corect la ce-a de-a doua ntrebare, adic ce volum si ce intensitate trebuie aplicate in cazul juniorului, presupune cteva calcule elementare, dar eseniale pentru evoluia ulterioar. Astfel, din vrsta considerat optim la care ne planificam marile performante(s zicem 25 ani) scdem vrsta actual a tnrului(de exemplu 15 ani). In funcie de efortul cu care a obinut performanta actual, planificm eforturile ulterioare, astfel ca in urmtorii 10 ani s poat fi ncadrate in cifre logice. In privina metodei de pregtire s-au purtat muli ani discuii intre adepii antrenamentului cu intervale si cei ai lucrului continuu. Astzi, lucrurile sunt oarecum lmurite. Astfel, se recomand metoda combinat in care se pune accent pe prima faz a pregtirii, pe antrenamente continue, in diferite variante, dar executate lejer, putndu-se introduce apoi, pe fondul unei bune acumulri, antrenamente mai dure sau cu intervale. O alt problem pe care trebuie s o rezolve corect metodica pregtirii la aceasta vrst este aceea a raportului corect intre rezistent si celelalte componente ale pregtirii, impuse fie de practicarea direct a probei fie de pregtirea fizic general. Se poate observa, de exemplu, c cele mai multe cazuri de plafonare, forri etc. au aprut in sporturile de rezistent care permit depunerea unui efort unilateral intens si pe toat durata anului.

Tipic pentru acest gen este alergarea de durat in atletism. Practic, orice tnr venit la stadion tie s alerge, suport ncrcturi relativ mari si poate alerga zilnic si de dou ori pe zi tot timpul anului. Cu totul altfel se prezint situaia in alte sporturi. De exemplu, tnrul venit la not are nevoie, in afar de rezistent, de multe edine pentru nsuirea tehnicii, dezvoltarea supleei si a forei, lucrul pentru brae si picioare. Canotorul, de asemenea, trebuie s fie pregtit din punct de vedere tehnic, sub aspectul forei si vitezei. Pe de alt parte, antrenorul tie c e nevoie de o anumit perioad pn la atingerea indicilor antropometrici ideali. Nu sunt excluse nici aici, desigur, probabilitile de forare, dar, aa cum am amintit, ele sunt mai reduse. In cadrul multilateralitii este necesar sa se pun un accent deosebit pe calitile cerute de proba de concurs. De exemplu, semifondistul trebuie s insiste mai mult pe pregtirea fizic si rezistenta in regim de vitez, innd seama de faptul ca viteza are mari anse de perfecionare la o vrst mai fraged. De asemenea, el trebuie s-si menin supleea ca factor indispensabil al unei bune pregtiri.