STUDIU DE CAZ

CERCETRI EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENA PRESIUNII LA SUDAREA USCAT HIPERBARIC MAG - M N CURENT PULSAT CU SRM TUBULAR 4.1. Programul experimental Influenta parametrilor tehnologici la sudarea MAG - M n curent pulsat cu srma tubulara a fost analizata sub trei aspecte: q q q geometria cordonului depus; durificarea zonei influentate termic a otelului X 60; dimensiunile zonei influentate termic.

n cadrul acestui program experimental ct si a celor ulterioare s-au folosit urmatoarele materiale de baza, de adaos (srme tubulare) si auxiliare (amestec de gaze de protectie): a. Table din otel slab aliat cu granulatie fina marca X 60, cu grosimea de 14,3 mm (A.P.I. 5L -

2000). Compozitia chimica si caracteristicile mecanice sunt prezentate n tabelele 4.1 si 4.2 (conform certificatului de calitate eliberat de producator). Tabelul 4.1. Compozitia chimica a otelului X 60 Marca Compozitie chimica, % Norma Si 0,30 max. 0,45 Mn 1,37 P 0,025 max. 0,025 S 0,010 max. 0,025 Nb 0,021 max. 0,05 Ti 0,007 max. 0,04 V 0,030 max. 0,15 Certificat de calitate API 5L 2000

otelului C X 60 0,12 max. 0,21

X 60

max. 1,6

Tabelul 4.2. Caracteristicile mecanice ale otelului X 60

Marca otelului X 60 X 60

Caracteristici mecanice Rp02, N/mm2 505 min. 414 Rm, N/mm2 572 min. 517 A5, % 38 min. 18 KV (0 0C), J 178 min. 32 Norma Certificat de calitate A.P.I. 5L - 2000

Otelul X 60 are o comportare buna la sudare dar necesita precautii speciale privind prencalzirea si limitarea energiei liniare de sudare. Pna la grosimea de 20 mm nu este necesara prencalzirea n vederea sudarii si pot fi utilizate regimuri de sudare cu energii liniare sub 2 KJ/mm (conform recomandarilor producatorilor de otel). Dimensiunile tablelor din otel X 60 utilizate la realizarea programului experimental au fost 14,3 x 150 x 500 mm; b. Alegerea srmelor tubulare a fost facuta tinnd seama de anumite conditii tehnice pe care

acestea trebuie sa le ndeplinesca pentru a corespunde la sudarea conductelor de mari dimensiuni si anume: sa fie garantate pentru executia stratului de radacina cu patrundere completa dintr-o parte; sa fie destinate pentru sudarea n toate pozitiile; continutul de hidrogen difuzibil al metalului depus prin sudare sa nu depaseasca valoarea de 5

ml/100 g. Pe baza acestor criterii au fost selectate pentru sudarea probelor marcile de srme tubulare Fluxofil M8 (pentru stratul de radacina) si Fluxofil 14HD (pentru straturile de umplere): v Srma tubulara Fluxofil M8 Clasificare: EN 758: T 46 2 MM 1 H5 AWS A5.20: E71T - 1M 828p1512i H4 AWS A5.18: E70C - 6MH4 Omologari: TUV: T 46 M M 1 H5 - EN 758

RINA: SG 52 3 HHH LRS: 3S - 3Y40S BV: I 3 - 3YM DNV: IIIY 40 M S Caracteristici principale: Srma tubulara cuprata umpluta cu pulberi metalice (fara

zgura). Usor de utilizat, cu o rata mare de depunere si viteza mare de sudare. Sudabilitate optima chiar si n cazul sudarii pe table ruginite sau cu calamina. Absenta totala a stropilor. Recomandat pentru utilizarea ntr-o singura trecere sau n mai multe, n aplicatii semiautomate, automate sau robotizate. Pentru sudarea multistrat nu este necesara curatarea stratului anterior. Se recomanda utilizarea amestecurilor de gaze. Pozitii de sudare AWS (EN): 1G (PA); 3F (PB); 2G (PC); 3G (PF); 3G (PG); 4G (PE); 5G

(PF); 5G (PG) Curent: DC + Gaz: MIX Ar/CO2 (M 21, EN 439 - 1996) H2 Difuzibil: max. 3 ml/100 g.

Tabelul 4.3. Compozitia chimica a metalului depus Compozitia chimica, % C 0,030,08 Mn 1,101,60 Si 0,450,75 S 0,03 P 0,03

Gaz MIX

Tabelul 4.4. Caracteristicile mecanice ale metalului depus Gaz MIX MIX Tratament termic Stare sudata Dupa 620 0C x 1h Rm, N/mm2 530680 min. 510 Rp0,2, N/mm2 460 390 A5, % 24 26 KV la - 20 0C, J 60 90

 v q

Diametre: 1,0; 1,2; 1,4; 1,6 Ambalare standard: K 300 (16 Kg) si LP (200 Kg) Srma tubulara marca Fluxofil 14 HD F 1,2 mm (SR EN 758 - 1998) Clasificare: EN 758: T 46 2 P M 1 H5 EN 758: T 46 2 P C 1 H5 AWS A5.20: E71T - 1MH / E71 - 1H4

Omologari: ABS: 3SA - 3Y400SA H5

DNV: III Y 40 M S (H5) TUV: T 46 2 P C 1 H5 - T 46 2 P M 1 H5 BV: I 3 - 3YM GL: 3Y 40 H5 5 RINA: SG 52 3 H5 LRS: 3 S - 3Y40S H5 BV: I 3 - 3YM q Caracteristici principale: Srma tubulara cuprata pentru sudarea ntr-un singur strat sau n

mai multe a structurilor metalice. Permite realizarea unor depuneri cu viteza mare de depunere, fara stropi, cu un arc stabil, cu un aspect al cordonului estetic chiar sI pe table cu calamina. Recomandat n mod deosebit pentru utilizarea n constructii navale, n special n pozitia vertical descendent, permitnd realizarea unor cordoane de mici dimensiuni. Se poate suda folosind amestec de gaze Ar/CO2 (M 21, EN 439 - 1996) sau CO2 de mare puritate. Este recomandat pentru sudarea otelurilor carbon de tipul Fe 430 - Fe 510, cu bune caracteristici de tenacitate pna la - 20 0C. q Pozitii de sudare AWS (EN): 1G (PA); 2F (PB); 2G (PC); 3G (PF); 3G (PG); 4G (PE); 5G

(PF); 5G (PG). q q q Curent: DC + Gaz: MIX Ar/CO2 (M 21, EN 439 - 1996) sau CO2 H2 Difuzibil: max. 3 ml/100 g.

Tabelul 4.5. Compozitia chimica a metalului depus Compozitia chimica, % C 0,030,07 0,030,08 Mn 1,201,70 1,001,50 Si 0,350,70 0,200,60 S 0,020 0,020 P 0,020 0,020

Gaz MIX CO2

Tabelul 4.6. Caracteristicile mecanice ale metalului depus Caracteristicile mecanice Tratament termic Stare sudata Stare sudata Rm, N/mm2 530640 530620 Rp0,2, N/mm2 460 460 A5, % 22 23 KV la - 20 0C, J 60 60

Gaz MIX CO2 q q

Diametre: 1,0; 1,2; 1,6 Ambalare standard: K 300 (16 Kg) si C 5 (5 Kg)

Tabelul 4.7. Compozitia chimica a metalului depus cu srmele tubulare Compozitia chimica, % C 0,054 0,044 Mn 1,16 1,520 Si 0,671 0,527 S 0,015 0,012 P 0,011 0,009

Marca srmei Fluxofil M8 Fluxofil 14 HD

Tabelul 4.8. Caracteristicile mecanice ale metalului depus cu srmele tubulare Caracteristicile mecanice Rm, N/mm2 550650 550680 Rp0,2, N/mm2 460 460 A5, % 24 23 KV la - 20 0C, J 50 80

Marca srmei Fluxofil M8 Fluxofil 14 HD

La depunerea cordoanelor s-a utilizat srma tubulara Fluxofil 14 HD cu diametrul de 1,2 mm, avnd

compozitia chimica si caracteristicile mecanice conform tabelelor 4.7 si 4.8. c. Pentru gazul de protectie utilizat la sudare a fost ales amestecul Corgon 18 (82 % Ar + 18 % CO2), tip M 21 conform SR EN 439 - 1996. Acest amestec de gaze de protectie este insensibil la rugina, tunder si grasimi. Proportia ridicata de componente active, conduce la formarea intensa de zgura, lucru favorabil ndeosebi la sudarea de pozitie. d. Sursa de sudare ESAB ARISTO LUD 320 este de tip universala permitnd sudarea prin procedeele manual cu electrozi nveliti SE si n medii de gaze protectoare cu electrod fuzibil MIG MAG sau nefuzibil WIG (fig. 4.3). Aceasta este alimentata la 380 V si are urmatoarele caracteristici tehnice: q q q q q q q q q q q Q q q q q Tensiunea de alimentare: 400 V, 3 ~, 50/60 Hz; DA 100 %: 270 A/30,8 V; DA 60 %: 320 A/32,8 V; Plaja de reglare (MIG - MAG): 15 A/15 V (8 V) - 320 A/30 V; Plaja de reglare (MMA): 16 A/20 V - 320 A / 32,8 V; Plaja de reglare (TIG): 4 A/10 V - 320 A/22,7 V; Tensiunea de mers n gol (MIG - MAG): (65 - 80) V; Tensiunea de mers n gol (MMA - TIG): (50 - 60) V; Puterea consumata la mersul n gol: 520 W; Randamentul (MIG - MAG): 82 %; Randamentul (MMA): 84,5 %; Randamentul (TIG): 82 %; Factorul de putere (MIG-MAG): 0,85; Factorul de putere (MMA): 0,85; Factorul de putere (TIG): 0,80; Greutatea: 96/110 Kg;

Dimensiuni: 910 x 642 x 835 mm.

Mecanismul de avans srma electrod MEK 4C al sursei de sudare, are urmatoarele caracteristici tehnice: q q q q q limentare: 42 V, 50/60 Hz; Diametru srma electrod: 0,8; 1,0; 1,2; 1,6 mm; Viteza de avans srma: (1,9 - 25) m/min; Putere consumata: 300 W; Greutate: 14 Kg.

Pistoletul de sudare MIG - MAG cu care este prevazuta sursa de sudare, este de tip PSF 315 si are urmatoarele caracteristici tehnice: q q q q q q q Curent de sudare maxim la DA 60 % (CO2): 315 A; Curent de sudare maxim la DA 60 % (MIX, Ar): 285 A; Diametru srma plina (otel): (0,8 - 1,2) mm; Diametru srma plina (Al si aliaje): (1,0 - 1,2) mm; Diametru srma tubulara: (1,0 - 1,2) mm; Debit gaz protectie: (10 - 15) l/min; Greutatea (3 m): 2,5 Kg, (4,5 m): 3,3 Kg.

Tractorul utilizat la executia probelor de sudare este produs tot de firma ESAB fiind de tip Railtrac FW 1000 (fig. 4.4). El are urmatoarele caracteristici tehnice: q 60; q q q q Consumul de energie (max): 80 W; Greutatea (fara sina): 7 Kg; Dimensiuni: 170 x 350 x 190 mm; Dimensiuni sina flexibila: 5 x 60 x Alimentarea, VAC/VDC: 36 - 46/40 -

2.500 mm; q Fig. 4.3. Sursa de sudare universala ESAB ARISTO - LUD 320: 1- pistoletul de sudare PSF 315; 2- redresorul de sudare; 3- mecanismul de avans srma electrod MEK 4C; 4- pupitrul electronic de comanda PUA 1; 5reductorul de presiune cu debitmetru; 6- butelie gaz protectie; 7- clema de masa. q q Viteza de sudare: (10 - 150) cm/min; Viteza la deplasarea rapida: 150 q mm; Reglarea mecanica laterala: +/- 35 q mm; Sanie pentru reglarea naltimii: +/- 22 Diametrul minim de ndoire al

sinei: 3.000 mm;

cm/min; q q s; q q q Viteza de oscilatie: (6 - 60) mm/s; Latimea oscilatie: (1 - 30) mm; Reglarea electrica a liniei 0: +/- 12,5 mm; Intervalul de sudare: (1 - 99) cm; Timpul de umplere crater: (0,0 - 9,9)

q q

Timpul de oprire pe margini: (0,0 - 9,9) s; Numarul de programe: 5.

Fig. 4.4. Tractorul de sudare Railtrac Fig. 4.5. Programatorul digital. Fig. 4.6. Comanda la distanta FW 1000 a echipamentului de sudare.

Panoul frontal al programatorului digital prezinta doua zone distincte: stnga - comanda propriuzisa a caruciorului si dreapta - comanda unitatii oscilatorie sau a pendulari (fig. 4.4). Programatorul digital respectiv comanda la distanta a tractorului de sudare sunt prezentate n figurile 4.5 respectiv 4.6. Comanda la distanta asigura comanda simultana a sursei si a tractorului de sudare. Influenta presiunii la sudarea hiperbarica uscata MAG - M n curent pulsat cu srma tubulara a fost analizata sub patru aspecte: q q q geometria cordoanelor depuse; durificarea zonei influentate termic a otelului X 60; dimensiunile zonei influentate termic.

e. Pentru studiul influentei presiunii la sudarea hiperbarica uscata MAG - M n curent pulsat cu srma tubulara s-a utilizat simulatorul de sudare subacvaticahiperbarica uscata prezentat detaliat n capitolul 3. Depunerea cordoanelor de sudura pe placa s-a realizat n pozitie orizontala, folosind arcul pulsat de curent continuu polaritate inversa (DC+). Cordoanele nr. 1.0, 1.2 si 1.4 au fost depuse cu srma tubulara cu pulbere de fier tip Fluxofil M8

fara pendulare, cordoanele nr. 2.0, 2.2 si 2.4 au fost depuse cu srma tubulara rutilica tip Fluxofil 14HD fara pendulare, iar restul cordoanelor au fost depuse tot cu srma tubulara rutilica tip Fluxofil 14HD dar cu pendulare.

Tabelul 4.9. Parametrii regimurilor de sudare variabili folositi la depunerea MAG - M n curent pulsat cu srma tubulara a cordoanelor la presiune atmosferica (pr = 0 bar) Nr. bp, pgp, bar 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 Ua cit, V 28,0 31,5 31,5 31,5 31,5 Is cit, A 110 175 175 175 175

cordon mm 1.0. 2.0. 3.0. 4.0. 5.0. 4,0 6,0 8,0

Tabelul 4.10. Parametrii regimurilor de sudare variabili folositi la depunerea hiperbarica uscata MAG - M n curent pulsat cu srma tubulara a cordoanelor la pr = 2 bar Nr. bp, pgp, bar 7,0 7,0 Ua cit, V 28 31,5 Is cit, A 110 175

cordon mm 1.2. 2.2. -

3.2. 4.2. 5.2.

4,0 6,0 8,0

7,0 7,0 7,0

31,5 31,5 31,5

175 175 175

Tabelul 4.11. Parametrii regimurilor de sudare variabili folositi la depunerea hiperbarica uscata MAG - M n curent pulsat cu srma tubulara a cordoanelor la pr = 4 bar Nr. bp, pgp, bar 9,0 9,0 9,0 9,0 9,0 Ua cit, V 28 31,5 31,5 31,5 31,5 Is cit, A 110 175 175 175 175

cordon mm 1.4. 2.4. 3.4. 4.4. 5.4. 4,0 6,0 8,0

Parametrii de sudare folositi la depunerea celor 15 cordoane sunt centralizati n tabelele 4.9...4.11. n timpul depunerii cordoanelor de sudura au fost mentinuti constanti urmatorii parametrii de sudare: Ua
regl r

= 29 V; Ua

regl u

= 32 V; ver = 3 m/min; veu = 6 m/min; vsr = 16 cm/min; vsu = 32

cm/min; vp = 12 mm/min; tst = 0,4 s; tpre gaz = 3,0 s; tpost gaz = 1,5 s; hD-P = 17 mm. Cresterea presiunii relative din incinta presurizata de la 0 bar la 2 bar si respectiv 4 bar, a necesitat o protectie suplimentara n sensul maririi presiunii gazului de protectie de la 5,5 bar la 7 bar si respectiv 9 bar.

Fig. 4.7. Vedere interioara a simulatorului: a- nainte de sudare; b- n timpul sudarii. Pe parcursul determinarilor, s-a constatat faptul ca arcul electric a fost stabil, obtinndu-se cordoane

depuse cu aspect estetic si fara stropi. Exceptie a facut cordonulnr. 6 la care arcul electric a fost instabil si datorita lipsei gazului de protectie, cordonul depus a prezentat pori (fig. 4.9, cordonul nr. 6). Dupa depunerea fiecarui cordon de sudura proba s-a racit lent pna la temperatura ambianta. Examinarea vizuala n timpul depunerii cordoanelor s-a desfasurat n doua etape: 1. Examinarea vizuala prealabila a placii pentru depunerea cordoanelor cu diferiti parametrii de sudare (examinarea vizuala a pregatirii suprafetei probei) s-a realizat pentru a ne asigura ca suprafata placii este curata. 2. Examinarea vizuala n timpul depunerii cordoanelor de sudura s-a realizat pentru a ne asigura ca: q fiecare cordon depus a fost curatat de zgura nainte de depunerea urmatorului cordon (numai

pentru srma tubulara rutilica Fluxofil 14HD); q nu sunt imperfectiuni vizibile (fisuri sau porozitati).

Din fiecare set de cordoane depuse, s-au prelevat mecanic cte o epruveta transversala cu latimea de 15 mm (pentru aspectul vizual si respectiv pentru macrostructurile cordoanelor depuse). Dupa prelevarea mecanica suprafetele taieturilor au fost rectificate si prelucrate cu smirghel metalografic. n final suprafetele astfel pregatite au fost atacate cu nital 2 %. Aspectele vizuale si macrostructurile celor 15 cordoane depuse sunt prezentate centralizat n figura 4.9. 4.2. Influenta presiunii asupra geometriei cordoanelor depuse Dupa prelevare, suprafetele epruvetelor transversale pentru macrostructurile cordoanelor depuse au fost rectificate, slefuite si atacate cu Nital 1 %, analog ca pentru analiza macroscopica. Macrostructurile cordoanelor depuse sunt prezentate centralizat n figura 4.9. Pentru fiecare macrostructura de cordon depus, s-au masurat elementele geometrice ale sectiunii transversale a cordonului (latimea b, supranaltarea h si patrunderea p).

Fig. 4.8. Influenta presiunii relative din incinta presurizata asupra elementelor geometrice ale cordonului depus (latimea b, supranaltarea h si patrunderea p): a- cordonul 1; b- cordonul 2; c- cordonul 3; d- cordonul 4; e- cordonul 5. Rezultatele masuratorilor sunt prezentate centralizat n figura 4.8. Din acest studiu rezulta ca indiferent de numarul cordonului, cresterea presiunii relative din incinta presurizata conduce la micsorarea latimii b, cresterea supranaltarii h si la o usoara crestere a patrunderii p datorita actiunii de strangulare a arcului electric.

Fig. 4.9. Macrostructurile cordoanelor depuse: 1, 2, 3, 4 si 5- numarul stratului

n mbinarea sudata cap la cap; 0- pr = 0 bar; 2- pr = 2 bar; 4- pr = 4 bar. 4.3. Influenta presiunii asupra durificarii ZIT a otelului X 60 Prin ncercarea de duritate sub sudura se determina duritatea metalului de baza n zona influentata termic de procesul de sudare. Metoda permite obtinerea de informatii privind durificarea otelului supus actiunii ciclului termic de sudare. ncercarea consta n determinarea duritatii prin metoda Vickers a zonei influentate termic produsa prin depunerea de cordoane de sudura pe o placa de otel. ncercarea de duritate s-a realizat n conditiile atmosferei ambiante, conform STAS 492 - 1978, cu sarcina de 49,2 N (HV 5). Amprentele de duritate n numar de minim 10 s-au amplasat n zona de influenta termica, cu conturul tangent la linia de topire (fig. 4.10). Ca rezultat al ncercarilor se considera media aritmetica a trei valori maxime determinate astfel nct diferenta maxima (amplitudinea mprastierii) sa fie de 25 HV 5.Valorile individuale si mediile a trei valori maxime ale duritatilor Vickers HV 5 sub cordon, pentru Fig. 4.10. Modul de amplasare al urmelor de cele 15 cordoane depuse, sunt prezentate duritate Vickers HV 5 sub cordon. centralizat n tabelul 4.12.

Tabelul 4.12. Duritatile Vickers HV 5 n zona influentata termic de procesul de sudare (sub cordon) pentru cele 15 cordoane depuse
Nr. depus cordonPresiunea relativa, bar 0 1.0. 6 = 260; 7 = 257; 8 = 260; 9 = 254; 10 = 260. 1 = 254; 2 = 257; 3 = 260; 4 = 262; 5 = 251; 2.0. 6 = 254; 7 = 260; 8 = 260; 9 = 249; 10 = 257. 1 = 262; 2 = 260; 3 = 251; 4 = 251; 5 = 254; 3.0. 6 = 260; 7 = 254; 8 = 257; 9 = 249; 10 = 257. 4.0. 1 = 251; 2 = 257; 3 = 260; 4 = 262; 5 = 254; 6 = 257; 7 = 260; 8 = 251; 9 = 257; 10 = 254. 260,67 260,67 260,67 1 = 257; 2 = 249; 3 = 262; 4 = 251; 5 = 251; 260,67 Media aritmetica Duritati Vickers HV 5 a 3 valori maxime

1 = 257; 2 = 265; 3 = 254; 4 = 257; 5 = 260; 5.0. 6 = 257; 7 = 251; 8 = 254; 9 = 251; 10 = 260. 1 = 251; 2 = 265; 3 = 257; 4 = 251; 5 = 257; 1.2. 6 = 249; 7 = 257; 8 = 262; 9 = 257; 10 = 260. 1 = 257; 2 = 262; 3 = 257; 4 = 254; 5 = 257; 2.2. 6 = 265; 7 = 254; 8 = 257; 9 = 257; 10 = 260. 1 = 257; 2 = 254; 3 = 265; 4 = 262; 5 = 265; 3.2. 2 6 = 257; 7 = 254; 8 = 265; 9 = 251; 10 = 257. 1 = 249; 2 = 260; 3 = 257; 4 = 262; 5 = 257; 4.2. 6 = 254; 7 = 262; 8 = 249; 9 = 260; 10 = 257. 1 = 260; 2 = 257; 3 = 260; 4 = 254; 5 = 257; 5.2. 6 = 251; 7 = 260; 8 = 257; 9 = 249; 10 = 251. 1 = 262; 2 = 254; 3 = 251; 4 = 260; 5 = 249; 1.4. 6 = 257; 7 = 251; 8 = 260; 9 = 254; 10 = 257. 1 = 260; 2 = 257; 3 = 251; 4 = 257; 5 = 262; 2.4. 6 = 257; 7 = 260; 8 = 260; 9 = 262; 10 = 254. 1 = 254; 2 = 251; 3 = 262; 4 = 251; 5 = 257; 3.4. 4 6 = 265; 7 = 260; 8 = 254; 9 = 251; 10 = 262. 1 = 257; 2 = 260; 3 = 251; 4 = 262; 5 = 260; 4.4. 6 = 254; 7 = 251; 8 = 260; 9 = 257; 10 = 254. 1 = 262; 2 = 257; 3 = 254; 4 = 257; 5 = 251; 5.4. 6 = 251; 7 = 257; 8 = 260; 9 = 260; 10 = 254. 260,67 260,00 263,00 261,33 260,67 260,00 261,33 264,00 262,33 262,33 261,67

Din analiza influentei presiunii asupra durificarii otelului X 60 rezulta ca amplitudinea mprastierilor a fost cuprinsa n domeniul (05) HV 5, iar mediile a trei valori maxime au fost cuprinse n domeniul (260264) HV 5.

4.4. Influenta presiunii asupra dimensiunilor zonei influentate termic

Pentru a analiza influenta presiunii la sudarea hiperbarica uscata MAG - M n curent pulsat cu srma tubulara asupra dimensiunilor zonei influentate termic, s-au determinat prin masuratori (utiliznd un subler cu afisaj electronic), dimensiunile zonelor influentate termic ale fiecarui cordon depus (pe epruvetele prelevate transversal) conform figurii 4.11. Rezultatele sunt centralizate n tabelul 4.13 si figurile 4.12 - 4.13. n tabelul 4.13 sunt prezentate valorile individuale din zonele de masurare A, B si C dar, mediile valorilor obtinute n plan orizontal (A + B)/2 si mediile valorilor (A + B + C)/2.

Fig. 4.11. Zonele de masurare a latimilor zonei influentate termic. Cresterea presiunii n incinta presurizata de la 0 bar la 2 bar si respectiv 4 bar a condus la constrngerea arcului electric de sudare si micsorarea suprafetei baii de metal topit. Tabelul 4.13. Valorile individuale si medii ale latimilor zonei influentate termic Valori individuale ale latimilorLatime medie Nr. cordonPresiunea relativa, bar ZIT A 1,33 1,64 0 1,97 2,08 2,15 1,14 1,41 2 1,75 1,80 1,89 4 0,89 B 1,48 1,79 2,55 2,81 3,07 1,23 1,51 2,33 2,56 2,81 1,02 C 1,39 1,70 2,07 2,14 2,21 1,18 1,35 1,83 1,74 1,85 0,97 depus ZIT orizontal (A + C)/2 1,36 1,67 2,02 2,11 2,18 1,16 1,38 1,79 1,77 1,87 0,93 Latime medie ZIT (A + B + C)/2 1,42 1,73 2,28 2,49 2,62 1,19 1,46 2,03 2,16 2,34 0,97

1.0. 2.0. 3.0. 4.0. 5.0. 1.2. 2.2. 3.2. 4.2. 5.2. 1.4.

2.4. 3.4. 4.4. 5.4.

1,13 1,49 1,51 1,57

1,23 2,13 2,33 2,47

1,09 1,39 1,47 1,61

1,11 1,44 1,49 1,59

1,17 1,78 1,91 2,03

Fig. 4.12. Influenta presiunii asupra latimii zonei influentate termic: a- cordonul 1; b- cordonul 2; ZITv- latimea ZIT n plan vertical; ZITo- latimea ZIT n plan orizontal; ZITm- latimea medie a ZIT.

Fig.

4.13. Influenta

presiunii asupra latimii zonei influentate termic: ccordonul 3; dcordonul 4; e- cordonul 5; ZITv- latimea ZIT n plan orizontal; ZITm- latimea medie a ZIT. vertical; ZIToplan latimea ZIT n

n aceste conditii baia metalica s-a extins n profunzime iar cantitatea de caldura s-a propagat pe o adncime mai mare n metalul de baza. Acest fapt s-a regasit n zona influentata termic prin marirea latimilor att n plan orizontal ct si n plan vertical. 4.5. Concluzii Studiul influentei presiunii asupra geometriei cordoanelor depuse, a durificarii otelului cu granulatie fina X 60 si a dimensiunilor zonei influentate termic, la sudarea MAG - M cu arc pulsat si srma tubulara, a condus la urmatoarele concluzii: Indiferent de numarul cordonului depus, cresterea presiunii relative din incinta presurizata a la micsorarea latimii b, cresterea supranaltarii h si la o usoara crestere a

condus

patrunderii p datorita actiunii de strangulare a arcului electric; Amplitudinea mprastierilor duritatilor a fost cuprinsa n domeniul (05) HV 5, iar mediile a

trei valori maxime au fost cuprinse n domeniul (260264) HV 5; Cresterea presiunii relative din incinta presurizata diminueaza dimensiunile medii ale zonei

influentate termic, datorita tot actiunii de strangulare a arcului electric; Indiferent de presiunea de lucru si numarul cordonului depus, latimile zonei influentate termic

sunt mai mari n plan vertical, dect n plan orizontal; Trecerea de la srma tubulara cu pulbere de fier la srma tubulara cu flux rutilic, a necesitat

folosirea unui curent de sudare mediu mai mare (de la 110 A la 175 A), care la presiune atmosferica a condus la cresterea latimii medii a zonei influentate termic cu 21,8 % (de la 1,42 mm la 1,73 mm); Cresterea presiunii relative din incinta de la 0 bar la 2 bar si respectiv 4 bar, a condus la

micsorarea dimensiunilor medii ale zonei influentate termic a cordoanelor depuse 1 (fara pendulare) cu 16,2 % si respectiv 18,49 % (1,42 - 1,19 - 0,97 mm). n mod analog, pentru cordoanele depuse 2 (tot fara pendulare) are loc tot micsorarea dimensiunilor medii ale zonei influentate termic cu 15,6 % si respectiv 19,86 % (1,73 - 1,46 - 1,17 mm); Marirea latimii de pendulare la cordoanele 3, 4 si 5 (4 - 6 - 8 mm) a condus la micsorea

substantiala a dimensiunilor medii ale zonei influentate termic indiferent de presiunea de lucru din incinta. Pentru cordonul 3 (2,28 - 2,03 - 1,78 mm), cordonul 4 (2,49 - 2,16 - 1,91 mm) si cordonul 5 (2,62 - 2,34 - 2,03 mm).