Observatii PPP

Structura Ghidului trebuie sa tina cont de cele mai folosite mijloot ceea acele de consultare, respective support hartie sau informatic. In acest fel va veti asigura ca tot ceea ce ati prevazut a fi consultat va fi parcurs de catre fuctionari. Este de preferat acoperirea ambelor variante pentru a ajuta astfel la integrarea informatiei continute de ghid, indifferent de metoda folosita. Glosarul de termeni este o componenta importanta care va asigura intelegerea unanima a continutului si, eliminandu-se astfel potentialele bariere de ordin lingvistic si semantic. Ca si variante posibile putem avea: in formatul electronic marcarea termenului (ancora) si link spre definitia acestuia, pentru a facilita consultarea imediata daca este necesar. Pentru formatul scris, putem avea separat, un glosar de termeni care sa poata fi consultat oricand dar care sa nu mareasca volulul ghidului. Un exemplu de perceptie diferita a termenilor il putem observa chiar la capitolul Identificarea Obtiunilor: intervenia statului sau status quo, cea din urm presupune neimplicarea n situaia existent. Status Quo, ne spune doar care este situatia actuala. In absolut toate variantele discutate, avem in vedere interventia statului (mai ales in situatia prezenta, statul are un rol extrem de important la nivel de decizie printr-un sistem quasicentralizat). Ceea ce difera in discutia legata de fiecare dintre optiuni este masura in care se manifesta acesta intervine si cat de larga si eficienta este consultarea stakeholderilor. Este de preferat o divizare a materialului in volume: o parte generala de prezentare a principiilor unanim valabile, indifferent de domeniul de aplicare + fascicule cu PPP-uri specifice fiecarui domeniu abordat si cu anexele ce se refera la acel domeniu. Este foarte importanta consultarea cat mai multor parteneri sociali pentru a determina configuratia optiunilor pe baza opiniilor dansilor si pentru a le adduce cat mai aproape de o forma compatibila cu faza de implementare.

In cazul in care partenerii considera ca anumite elemente din optiunile prezentate trebuie combinate, ele vor trebui deja sa apara in aceasta forma sugerata de parteneri, in PPP. Altfel, propunerile for fi analizate si practic va fi reluat procesul de proiectare al optiunii pe care ministerul de resort doreste sa o implementeze. Este de preferat ca optiunile prezentate sa fie cat mai aproape de modelul de implementare practica. Din acest motiv este la fel de importanta consultarea partenerilor sociali si a cat mai multor decidenti din minieterele de resort, pentru a cunoaste tendintele de organizare pe care le vizeaza acestia. Asa cum s-a vazut, in unele cazuri sunt deja proiecte sau programe implementate in directia propusa de anumite PP-uri, care au functionat mai mult sau mai putin. Trebuie vazut ce a functionat, ce nu a functionat si care au fost cauzele. In felul acesta se vor putea trage concluzii legate de cele mai viabile masuri care pot fi luate la un moment dat. Pentru partea de evaluare financiara a fiecarei politici, ar fi necesar punctual de vedere al unui analist financiar care sa faca o prezentare cost-beneficu, argumentata pe baza de calcule si analize facute cu acuratete. Totodata, ar fi interesant de avut in vedere si o analiza cost - calitate, in ideea ca tot ceea ce propune PPP ar trebui sa conduca la o crestere substantiala a calitatii serviciilor oferite de sistemele prezentate, la o centrare mai mare a acestor servicii pe clientii asistati, pe beneficiarii directi ai serviciilor avute in vedere. Ideea de mai sus ar putea fi sustinuta prin introducerea unui Sistem de Management al Calitatii, bazat pe indicatori de performanta si pe un Management prin Obiective. Un asfel de sistem obliga fiecare institutie publica sa argumenteze, pe baza de eficienta si eficacitate, modul in care sunt directionate fondurile si in ce masura acestea sustin dezvoltarea economica si sociala a zonei de referinta, in ce masura acestea raspund la nevoile concrete ale clientilor asistati, ale comunitatii locale/raionale.

Calitatea in serviciile publice este un subiect foarte important la nivelul Uniunii Europene si ar trebui sa se regaseasca explicit si in politicile noastre. Elementele de baza ale conceptelor actuale legate de calitate sunt: centrarea atentiei pe client, consultarea permanenta a beneficiarilor cu privire la serviciile oferite, procedurarea si standardizarea servciilor oferite, in asa fel incat sa fie eliminate disparitatile intre diferite medii de acordare a acestora (ex: rural/urban)

Desigur, va fi nevoie de timp pentru introducerea acestor sisteme, dar pot fi facuti deja pasi importanti in aceasta directie. De exemplu, se poate incepe elaborarea unor proceduri clare de furnizare a serviciilor pentru fiecare dintre ministere. Aceste instrumente vor putea fi ulterior folosite petntru elaborarea Manualului Calitatii si obtinerii acreditarilor pe sistemul de calitate.

Fiecare dintre PPP trebuie sa fundamenteze modul in care s-a ajuns la concluzia ca acea problema centrala, identificata deja, reprezinta una dintre cele mai importante probleme ale sistemului analizat si ca, prin rezolvarea acesteia se va realiza un impact important asupra intregului ansamblu.

Fiecare PPP trebuie sa fie integrate politicii generale a ministerului de resort. De exemplu, PPP-ISP trebuie sa fie privit ca un element al unei politici generale pentru educatie, in general. Trbuie foarte bine argumentat de ce ne ocupam doar de un anume segment al invatamantului.

In partea de prezentare generala a Ghidului, ar trebui eliminate referirile personalizate gen Spre exemplu n cazul PPP elaborat de - IFCP Dna. Gabriela Damian Timasenk, Proteciei Sociale i Familiei anume opiunea status quo. Acesta ar putea apare intr-un capitol separat legat de exemple practice.

Un aspect important ce trebuie avut in vedere este metoda prin care se va agrea compararea optiunilor astfel incat sa fim siguri ca se va lua cea mai buna decizie pe baza analizei riscurilor si a avantajelor pentru fiecare

optiune, din perspectiva gradului de satisfactie a beneficiarilor si din perspectiva costurilor. Atunci cnd se definesc optiunile / alternativele de politicii educationale, trebuie avut n vedere faptul ce acestea nu trebuie sa fie parti sau etape diferite ale uneia si aceleiasi solutii; pe ct posibil, alternativele trebuie sa fie mutual exclusive sau, cel putin, sa vizeze modalitati / abordari diferite de solutionare a uneia si aceleiasi probleme. n acord cu criteriile de mai sus, atunci cnd se propune o politica educationala, cel putin trei optiuni ar trebui analizate: - mentinerea starii de fapt (non-interventie sau modul curent de abordare a problemei); - solutia moderata (mbunatatirea starii de fapt, a modului existent de abordare si / sau adaugarea unor noi sub-seturi de actiuni / interventii care nu presupun modificari majore de sistem legislativ, institutional, financiar si de resurse umane) - solutia radicala (o interventie complexa, cu consecinte semnificative la nivel de schimbari legislative, institutionale, de alocari financiare si de resurse umane).