Sunteți pe pagina 1din 10

C rpinia (Carpinus orientalis)

Student: George-Vlad Vrlan Master: Riscuri naturale i amenajarea teritoriului An: 2

C rpinia Carpinus orientalis

Arbore scund cu scoar neted , cenuie, cu frunze ovale, mici, dinate si cu flori n ameni

Longevitate
Pn n 100 de ani Este o specie ce l st re te bine, n tinere e are o cre tere rapid iar longevitatea sa obi nuit este sub 100 de ani.

Dimensiuni
n lime la maturitate: copac scund, maxim 5 7m h, n unele excepii - peste 10m h Lungimea frunzelor: 3-5 cm Diametrul trunchiului: 250 cm

Caracteristici morfologice
Coronamentul larg, des, jos, tulpina acoperit cu o scoar neted , cenu ie. Lujerii tineri i pe iolii frunzelor vilos-p ro i, Frunze ovat-eliptice, acute, la baz rotunjite, asimetrice sau slab cordate, pe margini m runt dublu-serate, de 2-5 cm lungime, pe fa verzi-nchis, lucitoare, pe dos cu smocuri de peri n axila nervurilor, 11-15 perechi de nervi. Florile unisexuate, dispuse monoic, n amen i penden i, apar n aprilie-mai, dup nfrunzire. Fructele au involucrul ovat, dur i neregulat serat, nelobat. Semin ele difer de cele ale carpenului prin bractul simplu (nu trilobat), de aproximativ 2 cm lungime. Coaja este de culoare gri, cu o tent uor violet

Areal de r spndire
C rpini a are un areal submediteranean, mai sudic dect al carpenului, din Italia, Peninsula Balcanic i pn n Asia Mic i Caucaz. Se g sete de regul la altitudini joase n locuri calde i uscate, n p duri de stejar cu tei. n Romnia apare spontan la cmpie i coline n sta iuni calde i relativ uscate din zona forestier sau silvostep . Apare frecvent n Dobrogea, sudul Banatului, vestul Olteniei, dealurile Buz ului, Cmpia Munteniei, silvostepa sudic a Moldovei; apare la Ro caniIa i n silvostepa nordic a Moldovei, aceasta constituind limita nordic a arealului de la noi. Formeaz tuf ri uri pe coastele nsorite mpreun cu stejarul pufos, vi inul turcesc, mojdreanul, scumpia, liliacul, intrnd n compozi ia forma iunilor de silvostep numite ibliacuri. Este o specie termofil , pronun at xerofit , nepreten ioas fa de sol, putnd vegeta pe soluri uscate, stnc rii calcaroase. Are un temperament de lumin .

Utiliz ri
Este folosit pentru formarea masivelor, zidurilor verzi i constituirea gardurilor vii i a zidurilor verzi nalte. Lemnul nu este folosit, nefiind o esen deosebit i neavnd nici talie pe masur .