Sunteți pe pagina 1din 10

Documentare asupra unei

specii forestiere din Romnia


Jugastrul
Master Riscuri naturale si
amenajarea teritoriului
Anul 2, Semestrul 2
Dram Alexandra
Prezentare Prezentare
cer campestre cer campestre - - Jugastrul Jugastrul
amilia Aceraceae amilia Aceraceae
Descriere Descriere - - este un arbore cu o crestere lenta care in natura poate atinge inaltimi de 10 este un arbore cu o crestere lenta care in natura poate atinge inaltimi de 10- -15 m. Spre deosebire de celelalte genuri 15 m. Spre deosebire de celelalte genuri
de artar, jugastrul nu dezvolta ramificatii atat de bogate, iar frunza nu este foarte decupata. Tot specific speciei este si de artar, jugastrul nu dezvolta ramificatii atat de bogate, iar frunza nu este foarte decupata. Tot specific speciei este si fap faptul ca tul ca
ramurile nu se ingroasa usor, bonsaii realizati avand o silueta zvelta si delicata. Pentru bonsai, cea mai indicata varietate ramurile nu se ingroasa usor, bonsaii realizati avand o silueta zvelta si delicata. Pentru bonsai, cea mai indicata varietate es este te
Acer campestre Compactum, un soi pitic care in natura creste pana la 2 Acer campestre Compactum, un soi pitic care in natura creste pana la 2- -3 m inaltime, iar frunzele au dimensiuni mult mai mici. 3 m inaltime, iar frunzele au dimensiuni mult mai mici.
Intretinere Intretinere - - jugastrul are nevoie de foarte multa lumina si se simte bine in soare direct tot timpul zilei. Ca bonsai, poate fi jugastrul are nevoie de foarte multa lumina si se simte bine in soare direct tot timpul zilei. Ca bonsai, poate fi
amplasat si intr amplasat si intr- -o zona cu lumina puternica dar indirecta, insa trebuie controlata permanent dimensiunea frunzelor. Suporta fara o zona cu lumina puternica dar indirecta, insa trebuie controlata permanent dimensiunea frunzelor. Suporta fara
probleme clima din tara noastra dar, dat fiind vasul specific bonsai, e bine sa probleme clima din tara noastra dar, dat fiind vasul specific bonsai, e bine sa- -l ferim de temperaturi sub l ferim de temperaturi sub - -15 15C sau de peste C sau de peste
+35 +35C. Plantele tinere trebuie ferite de inghet. Udarea se va face cu masura, specia nefiind mare iubitoare de apa. Cu toate C. Plantele tinere trebuie ferite de inghet. Udarea se va face cu masura, specia nefiind mare iubitoare de apa. Cu toate
acestea, substratul nu trebuie sa ramana niciodata complet uscat. ertilizarea se face de primavara pana toamna, o data la 2 acestea, substratul nu trebuie sa ramana niciodata complet uscat. ertilizarea se face de primavara pana toamna, o data la 2
saptamani cu un ingrasamant echilibrat, de preferinta special pentru bonsai. Se poate folosi si un fertilizant pentru plante saptamani cu un ingrasamant echilibrat, de preferinta special pentru bonsai. Se poate folosi si un fertilizant pentru plante
obisnuite, dar dozajul va fi redus la jumatate. Iarna e indicat ca fertilizarea sa fie intrerupta. Jugastrul este foarte tole obisnuite, dar dozajul va fi redus la jumatate. Iarna e indicat ca fertilizarea sa fie intrerupta. Jugastrul este foarte toleran rant in t in
privinta substratului, singura conditie fiind ca acesta sa aiba un drenaj bun. Se simte la fel de bine si intr privinta substratului, singura conditie fiind ca acesta sa aiba un drenaj bun. Se simte la fel de bine si intr- -un sol acid si in un sol acid si intr tr- -unul unul
alcalin. alcalin.
Formare Formare - - bonsaii din jugastru se pot realiza foarte usor prin tunderi repetate, o legare cu sarma a intregii plante, nefiind bonsaii din jugastru se pot realiza foarte usor prin tunderi repetate, o legare cu sarma a intregii plante, nefiind
necesara. Legarea cu sarma, daca se impune, trebuie facuta pe ramurile nou lemnificate, deoarece dupa ingrosare acestea necesara. Legarea cu sarma, daca se impune, trebuie facuta pe ramurile nou lemnificate, deoarece dupa ingrosare acestea
devin destul de rigide si exista riscul de rupere. Reducerea dimensiunii frunzelor se poate realiza printr devin destul de rigide si exista riscul de rupere. Reducerea dimensiunii frunzelor se poate realiza printr- -o defoliere totala a o defoliere totala a
plantei in luna iunie. Tunderile anuale au ca rezultat, inafara de controlul asupra coroanei, si reducerea distantei internod plantei in luna iunie. Tunderile anuale au ca rezultat, inafara de controlul asupra coroanei, si reducerea distantei internodale ale. .
Replantarea jugastrului este bine sa fie facuta, daca nu anual, cel putin o data la doi ani. Chiar daca specia are o crestere Replantarea jugastrului este bine sa fie facuta, daca nu anual, cel putin o data la doi ani. Chiar daca specia are o crestere le lenta, nta,
radacinile se dezvolta relativ repede si tind sa acapareze intreg spatiul din vas. radacinile se dezvolta relativ repede si tind sa acapareze intreg spatiul din vas.
Inmultirea Inmultirea- - se poate face primavara, din seminte sadite dupa o perioada de 3 luni de stratificare sau prin butasire, folosind se poate face primavara, din seminte sadite dupa o perioada de 3 luni de stratificare sau prin butasire, folosind
butasi semilemnificati. Vara se poate efectua un marcotaj aerian. butasi semilemnificati. Vara se poate efectua un marcotaj aerian.
Boli si daunatori Boli si daunatori - - cea mai intalnita afectiune este ofilirea ramurilor, provocata de o ciuperca ce ataca straturile de alburn. cea mai intalnita afectiune este ofilirea ramurilor, provocata de o ciuperca ce ataca straturile de alburn.
Pentru salvarea plantei se impune indepartarea ramurilor afectate. Pana la vindecare, nu se vor efectua alte operatii iar Pentru salvarea plantei se impune indepartarea ramurilor afectate. Pana la vindecare, nu se vor efectua alte operatii iar
fertilizarea va fi redusa sau intrerupta. Dat fiind ca infectia are loc in tesuturile profunde ale plantei, folosirea unui fu fertilizarea va fi redusa sau intrerupta. Dat fiind ca infectia are loc in tesuturile profunde ale plantei, folosirea unui fungi ngicid nu are cid nu are
efectul asteptat. Cei mai frecventi daunatori sunt afidele, paduchii lanosi si plosnitele. Acestea din urma gauresc nervurile efectul asteptat. Cei mai frecventi daunatori sunt afidele, paduchii lanosi si plosnitele. Acestea din urma gauresc nervurile fr frunzei unzei
ori petiolul, de unde sug seva. Pot provoca o cadere masiva a frunzelor dar acest fapt nu pune in pericol viata plantei. Este ori petiolul, de unde sug seva. Pot provoca o cadere masiva a frunzelor dar acest fapt nu pune in pericol viata plantei. Este de de
dorit sa prevenim in loc sa combatem; de aceea, folosirea unui insecticid o data pe luna poate tine departe musafirii nepofti dorit sa prevenim in loc sa combatem; de aceea, folosirea unui insecticid o data pe luna poate tine departe musafirii nepoftiti. ti.
Regn:PIanta
e
ncrengtur:
Magnoliophyt
a
Clas:Magno
liopsida
Ordin:Sapin
daIes
Familie:Acer
aceae
Gen:cer
$pecie:A.
campestre
Nume Nume Jugastru Jugastru
Acer campestre Acer campestre
Field Maple Field Maple Longevitate: pana la 100 de ani Longevitate: pana la 100 de ani
Dimensiuni: Dimensiuni: 0.5 0.5 -- 1 m 1 m diametru si 1 diametru si 188 m lungime m lungime sau sau
exceptional 25 m exceptional 25 m
Acer campestre,
iarna
Acer campestre vara Acer campestre toamna
$ursa http://oreganstate.edu
aracteristici morfologice aracteristici morfologice
R Rdcin suberoas dcin suberoas
TuIpin brun cenusie sau gIbuie, cu pete aIbicioase, cu TuIpin brun cenusie sau gIbuie, cu pete aIbicioase, cu
numeroase crpturi n Iung si n Iat, soIzoas. numeroase crpturi n Iung si n Iat, soIzoas.
Coroana rotund Coroana rotund
Lujeri anuaIi bruni sau bruni gIbui, Ia nceput de reguI Lujeri anuaIi bruni sau bruni gIbui, Ia nceput de reguI
pubescenti, apoi gIabrescenti, adeseori (mai aIes Istarii) cu pubescenti, apoi gIabrescenti, adeseori (mai aIes Istarii) cu
muchii sau aripi de pIut. Muguri IateraIi aIungit ovoidaIi , muchii sau aripi de pIut. Muguri IateraIi aIungit ovoidaIi ,
obtuzi, aIipiti sau putin deprtati de Iujer, cu soIzi des si obtuzi, aIipiti sau putin deprtati de Iujer, cu soIzi des si
aIbicios ciIiati. aIbicios ciIiati.
Frunze variabiIe, cu Iamina subtire pn Ia pieIoas, de 4 Frunze variabiIe, cu Iamina subtire pn Ia pieIoas, de 4 - - 8 8
cm Iungime si 4,5 cm Iungime si 4,5 - - 10 cm Itime, pubescente mai aIes pe 10 cm Itime, pubescente mai aIes pe
nervuri si barbuIate n subtioara nervuriIor, pn Ia nervuri si barbuIate n subtioara nervuriIor, pn Ia
gIabrescente sau gIabre. Lobii sunt obtuzi, pn Ia acut sau gIabrescente sau gIabre. Lobii sunt obtuzi, pn Ia acut sau
acuminat ngustati, ns cu vrfuI totdeauna obtuz, pe acuminat ngustati, ns cu vrfuI totdeauna obtuz, pe
margini obtuz IobuIati, sinuati sau ntregi. PetioIi de 3 margini obtuz IobuIati, sinuati sau ntregi. PetioIi de 3 - - 6 cm 6 cm
Iungime, cu suc Iptos. Iungime, cu suc Iptos.
$ursa wikimedia.org
Frunza de jugastru
$coart
de
jugastru
FIori andro FIori andro- -monoice, n infIorescente corimbiforme, monoice, n infIorescente corimbiforme,ce apar prim ce apar primvara, Ia vara, Ia
nceput erecte apoi pendente, cu 10 nceput erecte apoi pendente, cu 10 - - 20 fIori Ia subtioara unor bractei mici, 20 fIori Ia subtioara unor bractei mici,
apar odat cu frunzeIe sau mai trziu, pediceIi si sepaIe pubescente, petaIe apar odat cu frunzeIe sau mai trziu, pediceIi si sepaIe pubescente, petaIe
ngust eIiptice, verzui. Luna de aparitie este ncepnd cu apriIie si jumtatea ngust eIiptice, verzui. Luna de aparitie este ncepnd cu apriIie si jumtatea
Iui mai Iui mai
Fructe de reguI pendente, pediceIate, cu nucuIe usor convexe, proase sau Fructe de reguI pendente, pediceIate, cu nucuIe usor convexe, proase sau
gIabre, aripiIe orizontaIe, n preIungire sau putin rsfrnte napoi spre gIabre, aripiIe orizontaIe, n preIungire sau putin rsfrnte napoi spre
pedice, spre vrf usor Itite, mpreun cu nucuIeIe de 2 pedice, spre vrf usor Itite, mpreun cu nucuIeIe de 2- - 4, 5 cm Iungime. 4, 5 cm Iungime.
$ursa http://farm1.static.flickr.com
Flori de jugastru
Fructe de jugastru
$ursa http://gallery.nen.gov.uk
$eminte de Acer campestre ( Jugastrul )
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/
Alte soiuri Alte soiuri
jugastru de Banat (Acer monspessulanum) jugastru de Banat (Acer monspessulanum)
jugastru negru (Acer tataricum) jugastru negru (Acer tataricum)
Acer tataricum- jugstru
negru
Acer
monspessulanum-
jugastru de Banat
##jspndire jspndire
Jugastrul apare n toat Europa si Asia, avansnd spre Jugastrul apare n toat Europa si Asia, avansnd spre
nord nord- -vest pn n Anglia, $candinavia, mai putin dect vest pn n Anglia, $candinavia, mai putin dect
artarul, iar n sudul arealului dincolo de limita arealului artarul, iar n sudul arealului dincolo de limita arealului
paltinului de munte. paltinului de munte.
R Rspndire n tar spontan de la cmpie pn n spndire n tar spontan de la cmpie pn n
regiunea dealurilor. Frecvent cultivat n parcuri si regiunea dealurilor. Frecvent cultivat n parcuri si
perdele forestiere de protectie. Dintre toate soiurile perdele forestiere de protectie. Dintre toate soiurile
care creste la noi n tar jugastrul este cel mai de slab care creste la noi n tar jugastrul este cel mai de slab
pret, crescnd mai ales n tovrsia stejarului. pret, crescnd mai ales n tovrsia stejarului.
arta
rspndirii
jugastrului
&tilizari &tilizari economice economice
emnul de jugastru este bun pentru foc emnul de jugastru este bun pentru foc
$e $e ntrebuinteaz putin n industrie, din cauz c ntrebuinteaz putin n industrie, din cauz c
trunchiul este adesea foarte subtire. trunchiul este adesea foarte subtire.
$e fac din el paturi de revolvere, cozi de bice, $e fac din el paturi de revolvere, cozi de bice,
prsele de cutite (datorit durittii) prsele de cutite (datorit durittii)
Mai este folosit n industria mobilei, la Mai este folosit n industria mobilei, la
confectionarea de unelte agricole, crute, mnere confectionarea de unelte agricole, crute, mnere
de scule si instrumente de desen. de scule si instrumente de desen.
Mai este folosit si n industria farmaceutica ca
tratament naturist