Caldura din pamint taie trei sferturi din factura la intretinere Serban Buscu Aparut in editia din 10 Aprilie

2007 Investitia intr-o instalatie geotermala se amortizeaza in numai cinci ani. Desi mai scumpe decit centralele pe gaz, ele sint de 2,5 ori mai eficiente. Deja cunoscute in tarile scandinave si pe continentul american, instalatiile de incalzire pe baza de energie geotermala pot avea un viitor si in Romania. In afara de faptul ca sint perfect ecologice (nu folosesc flacara, nu emit noxe), aceste sisteme sint, in ciuda pretului ridicat, si extrem de eficiente. Principiul de functionare este unul destul de simplu si se bazeaza pe exploatarea caldurii inmagazinate in pamint (constant 10 grade Celsius). Desi in numar foarte mic, astfel de instalatii se comercializeaza si sint folosite si in Romania. Pe linga menirea principala, aceea de a incalzi incintele, instalatiile pot fi folosite pe timpul verii si pe post de aparate de aer conditionat, destul de eficiente. Un alt avantaj consta in faptul ca, spre deosebire de centralele termice pe gaz sau energie electrica, aceste sisteme pot fi folosite nu doar pentru o singura locuinta, ci chiar pentru un cartier intreg. Din cunostintele noastre, sistemul poate fi folosit atit pentru o casa, cit si pentru cartiere, daca este sa luam in considerare cazul orasului Stockholm, unde acesta este utilizat ca sistem de incalzire pentru ansambluri de locuinte, ne-a spus Irina Nicolau, consilier in cadrul Departamentului Programe al Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei. Costisitoare in prima faza, dar eficiente Pretul unor astfel de sisteme variaza in functie de performanta si este cuprins, de regula, intre 13.500 si 36.500 de lei, explica Nicolau. Reprezentantii Mira Consulting, o firma de consultanta financiara in domeniul fondurilor europene, inainteaza o valoare mai exacta. O instalatie costa 15.000 de euro la o casa de 230 de metri patrati, spun reprezentantii firmei. Totusi, pretul ridicat al investitiei initiale se justifica prin performantele ulterioare. Instalatia reduce factura la intretinere si vara, si iarna, cu 70%. Chiar daca investitia este de 2,5 ori mai mare decit la o centrala pe gaz, se amortizeaza in numai cinci ani, spun cei de la Mira. Subventionate european Investitia poate fi foarte promitatoare datorita fondurilor nerambursabile si a subventiilor ce vor fi operationale din acest an. Investitiile pentru instalatii de incalzire bazate pe resursele geotermale sint eligibile pentru finantare din fondurile structurale in cadrul domeniului major de interventie Valorificarea resurselor regenerabile de energie, ne-au spus reprezentantii MEC. Potrivit specialistilor ministerului, proiectul privind finantarile pentru instalatii de incalzire pe baza de energie geotermala se afla deocamdata in stadiul de aprobare. Dupa ce Uniunea Europeana isi va da acordul, autoritatile romane vor publica ghidul de aplicare si criteriile de selectie, apoi vor lansa cererile de proiecte catre toti potentialii beneficiari. Proiectul va deveni aplicabil pe parcursul acestui an. Licitatie de la ANL, in doua saptamini

Sintem inca in faza de aprobare, dar intentionam sa introducem sisteme de incalzire neconventionale in 11 amplasamente ale ANL, ne-a declarat Gheorghe Popescu, directorul Autoritatii Nationale pentru Locuinte, care a adaugat ca se refera mai ales la sisteme de incalzire pe baza de pompe de caldura. Proiectul se afla deocamdata in faza de aprobare, insa urmeaza sa demareze in cel mai scurt timp. Probabil ca in urmatoarele doua saptamini vom primi avizul si vom organiza si o licitatie, a mai spus Popescu. Proiectul presupune introducerea unui sistem mixt in judetul Constanta (energie solara si geotermala) si a unor sisteme pe baza de pompe de caldura in comune din judetele Covasna, Harghita si Mures.
y

Cum furam caldura si racoare din pamint

Instalatia pe baza de energie geotermala este utila nu doar in timpul iernii, ci si in timpul verii. Sistemul poate ajuta la incalzirea sau la racirea incintelor, in functie de sezon. In cea de-a doua situatie, instalatia poate inlocui cu succes aparatele de aer conditionat. In timpul verii, aerul din casa este preluat prin intermediul unor ventilatoare de mare capacitate (ventiloconvectoare) si este transmis prin sistemul de tubulatura direct in pamint, unde, la peste zece metri, se mentine o temperatura constanta in jurul a zece grade Celsius. Odata ajuns in pamint, aerul cald din casa este racit si retrimis in incinta. Instalatia geotermala este mai economica decit aparatele de aer conditionat datorita faptului ca trimite caldura din casa intr-un mediu unde sint zece grade Celsius, nu 35, cum ar putea fi afara in timpul verii. Principiul de functionare a instalatiei de incalzire este putin mai complicat, insa tot ecologic. In primul rind, se face un foraj vertical sau o sapatura orizontala in pamint. Se introduc citeva tevi prin care circula apa. Apa preia temperatura pamintului (aproximativ zece grade Celsius). Dupa ce a preluat temperatura pamintului, lichidul este introdus intr-un radiator, unde este racit pina la cinci grade Celsius. In procesul de racire se degaja o caldura care este inmagazinata intr-un stocator. Procesul este repetat pina cind in stocator se ajunge la 50 de grade Celsius. Aerul din stocator este distribuit in incinta. (Serban Buscu) interesant subiectul dar tratat intr-o maniera da doi bani (probabil ca anexa a campaniei publicitare a vreunei firme) si pigmentat cu un sir nesfarsit de erori: "In afara de faptul ca sint perfect ecologice (nu folosesc flacara..."- doua prostii pe un singur rand. sunteti convins ca tulburarea apelor freatice si interventia asupra subsolului este ceva perfect ecologic? iar flacarile nu polueaza in sine ci depinde de tipul combustibilului folosit , rumegusul sau lemnul ars sunt nepoluante. "Un alt avantaj consta in faptul ca, spre deosebire de centralele termice pe gaz sau energie electrica, aceste sisteme pot fi folosite nu doar pentru o singura locuinta, ci chiar pentru un cartier intreg" se pare ca autorul articolului traieste undeva in pustie iar RADET-ul e ceva ce depaseste puterea lui de intelegere. iar balbaielile incoerente de la final preluate dintr-un pliant publicitar prost tradus arata si calitatea jurnalistului si a ziarului care-l plateste pentru asa ceva. 2 | MariusDelaepicentru-(10-04-2007 03:58) O fi mai ieftina intretinerea casei, dar aerul, vrem-nu-vrem, umed, trimis la 5-10 grade, face roua si aduce cu el sporii traditionalului mucegai, bogat in aflatoxine si alte substante cancerigene. Cu alte cuvinte, ce cistigam cu geotermala, pierdem la schimbarea filtrelor micronice de aer, ca sa nu dam aceiasi bani pe medicamentele antihistaminice si citostatice. Bashca, suplimentul de energie necesar pomparii aerului prin filtre. Pe scurt, ce se economiseste la intretinerea casei se cheltuieste pentru intretinerea instalatiei. PS. Voi n-aveti acolo un traducator mai acatarii? Nu de alta dar ultimul paragraf e de neinteles. "Stocator" in loc de "rezervor", "preia temperatura" in loc de "cedeaza caldura" etc.

Am ris cu pofta la formula "...In procesul de racire se degaja o caldura..." Cum ar veni, si invers, "in procesul de incalzire, se degaja o raceala". 1 | tati-(09-04-2007 22:35) asta-i reclama de prostit poporu'. "se amortizeaza in cinci ani". rezulta ca "salvez" 250 de euroi pe luna, fie vara fie iarna. va reamintesc, asta inseamna binisor peste 8 milioane pe luna. luand in calcul si dobanda (15,000 ii dai pe loc, sa ne-ntelegem, nu cum au propus unele blocuri: va platim din economia de 70%. si au plecat invatindu-se astia cu inventiile lor). pe cand intretinerea o platesti in timp. ) ca sa revin, o evaluare estimativa imi spune ca ar trebui sa salvez binisor peste 10 milioane pe luna, ca sa renteze asa ceva. ceea ce e exclus. trist, dar adevarat: energia ecologica costa inca mult. trebuie sa asteptam sa se termine celelalte alternative. uitati-va la automobilele hibride: masini de fitze pentru ecologisti de fitze.
Ia i

Solu ii ecologice pentru c ldura din case

pia a construc iilor de locuin e se orienteaz spre energiile neconven ionale cu 150 de milioane, pute i avea o instala ie care nc lze te zilnic 500 litri de ap Casele nc lzite i luminate pe baz de energie solar , eolian sau geotermal vor reprezenta pe viitor alternativa cea mai bun din punct de vedere al costurilor, sus in speciali tii prezen i la Expozi ia Na ional de Instala ii Camex, care s-a ncheiat ieri. Cu toate c investi ia ini ial este de dou -trei ori mai mare dect cea a unui sistem tradi ional, costurile vor putea fi recuperate n maxim cinci ani, iar beneficiarul va realiza economii de pn la 75 la sut la factura energiei. "Se observ deja n domeniul instala iilor un ritm galopant al evolu iei tehnologice. Din cauza crizei gazelor naturale i a petrolului, vom discuta mai mult n acest an de energiile neconven ionale - solare, eoliene sau geotermale. Sntem nevoi i, datorit rezervelor naturale limitate, s consum m mai pu in, dar, n acela i timp, civiliza ia ne oblig s consum m mai mult pentru propriul confort. n Ia i snt deja case care folosesc surse de energie neconven ional ", sus ine Gheorghe Avram, directorul general al firmei DAS. Durat de via de 45 de ani

Un panou de trei metri p tra i, care ar putea nc lzi aproximativ 500 de litri de ap pe zi cost 150 milioane de lei. Totul depinde ns de lumina natural . n lipsa acesteia, panoul este prev zut suplimentar cu nc lzire electric . Panourile tubulare sau plate, protejate mpotriva precipita iilor se a eaz direct pe acoperi , pe o suprafa stabilit de proprietarul locuin ei i innd cont de necesit i. "Pre ul depinde n principal de suprafa a pe care clientul o vrea nc lzit , a a nct nu m pot hazarda s spun un pre minim sau maxim. Cert este c energiile neconven ionale economisesc sume importante de bani, iar durata de via a instala iilor poate dep i 45 de ani", a afirmat Cristian Dobre, directorul firmei Multielement. A.Stanciu ranii iau locul constructorilor de ora

Dezvoltarea domeniului construc iilor a dus la cre terea comenzilor i n domeniul instala iilor. "Dac acum un an ne f ceam probleme n privin a comenzilor, acum ne-am dublat num rul de angaja i i ne ntreb m chiar cum s r spundem tuturor solicit rilor. Sntem angaja i i n lucr ri mari, la Kaufland, ABplus, Selgros, Carrefour i avem i cereri din str in tate", a afirmat Gheorghe Avram. Acesta a spus c pentru a stabiliza for a de munc a fost nevoit s dubleze fondul de salarii, care a ajuns astfel la peste cinci miliarde de lei. Mai mult, pentru c mul i instalatori din domeniul urban au plecat peste hotare, firma este obligat s angajeze lucr tori din mediul rural, asigurndu-le acestora att transportul, ct i cazarea. Romnii sunt nc fideli construc iei de case tradi ionale de Andrei Panait (943 afisari, 2007-12-17) Solu iile alternative la locuin ele clasice au de partea lor avantajul pre ului redus i al duratei mai mici de execu ie a lucr rilor Pia a romneasc abund n oferte de case din lemn sau din elemente prefabricate. Cu toate acestea, romnii sunt fideli n continuare sistemului tradi ional. Constructorii cred ns c viitorul este al noilor tehnologii, care au avantaje precum pre ul mai mic sau durata de execu ie redus . ine i minte povestea celor trei porcu ori care i-au f cut trei case din materiale diferite? Cele de paie i din be e de chibrit au c zut la prima suflare a lupului cel r u, dar cea de c r mid a rezistat. Azi lucrurile au evoluat, materialele de construc ie s-au diversificat. Au ap rut i alte cerin e, printre care i ndeplinirea unui coeficient termic corespunz tor. Pre ul, principalul inconvenient al caselor tradi ionale Pentru construc ia la ro u a unei case tradi ionale este nevoie de o echip numeroas i variat din punct de vedere al calific rii. O ntreag armat de dulgheri, fierari-betoni ti, zidari i muncitori necalifica i ncarc nota final de plat . Costurile cu manopera ajung n jurul a 15% din pre ul total al lucr rii. Exist i mici trucuri de diminuare a costurilor. Echipa poate fi mic orat prin eliminarea din antier a opera iunilor care nu sunt strict necesare. De pild , fasonarea fierului diverselor tipuri de arm turi poate fi f cut din depozit. Astfel, este nevoie de doar doi fierari n antier, care s monteze elementele deja t iate la dimensiune. Pre ul la kilogram al fierului fasonat este mai mare dect dac el este adus n antier la bare sau colaci, dar economiile rezultate din mic orarea echipei acoper pierderile. La fel se poate proceda i cu materialul lemnos. De pild , n locul cofrajelor clasice de scndur pot fi nchiriate cele moderne, tip Doka, care necesit o for de munc de asemenea redus . De altfel, materialele folosite n construirea unei case tradi ionale betonul, fierul, c r mizile sunt principalul motiv pentru care pre ul unei astfel de construc ii este mai ridicat dect al celorlalte tipuri de case. Spre exemplu, firma Neoconstruct percepe 2.090 de lei pe metrul p trat construit de cas tradi ional finisat i izolat la interior i exterior.

Aceea i firm are tariful de 1.690 lei pe metrul p trat pentru casele de lemn i 1.890 lei pe metrul p trat pentru vilele combinate zid rie-lemn, n acelea i condi ii de finisare. n afar de pre ul piperat, o cas tradi ional are i dezavantajul duratei de execu ie, care poate ajunge i la doi ani, n func ie de complexitatea proiectului. Patru oameni, trei luni, o cas Un metru p trat de cas finlandez Jukkatalo, adus n Romnia de Valtec Domus, cost 600 euro. Costurile cu manopera sunt mult reduse, datorit elementelor prefabricate n Finlanda din care este construit vila. Astfel,o echip de patru oameni este suficient pentru a asambla i finisa construc ia ntr-o lun . Constructorul d termen de trei luni de la data ob inerii autoriza iei, i asta pentru c importul din Finlanda dureaz dou luni. Betonul este folosit i aici, de asemenea sub form de elemente prefabricate, dar numai la funda ie. Un avantaj este c funda ia poate fi executat i pe vreme de iarn , cu temperaturi sub 0 grade Celsius, lucru care la construc iile clasice se poate ob ine numai dup aditivarea betonului la sta ie. De altfel, materialele de construc ie la casele finlandeze, n preponderen elemente prefabricate din lemn, contribuie i ele, prin costul lor mai mic dect al betonului sau c r mizilor, la un cost final convenabil pentru client. Mai mult, acest pre include i electrocasnicele din buc t rie, dar i finisajele interioare, precum nc lzirea prin pardoseal , gresia, faian a sau parchetul. n interiorul peretelui prefabricat se afl vat mineral de densitate mare, n timp ce la exterior i interior izola ia este asigurat de cte o folie de polietilen . n plus, pere ii interiori sunt finisa i cu rigips. Izola ia termic pefect este esen ial , pentru c aceste elemente se fabric i sunt folosite n Finlanda, o ar friguroas ", spune Narcis Some f lean, pre edinte la Valtec Domus, care i invit pe cei ce doresc s locuiasc o perioad , n mod gratuit, ntr-o cas show-room situat n Cluj-Napoca. Romnii, reticen i fa de casele din lemn

Amatorii de cas nou prefer de multe ori betonul i zid ria n detrimentul lemnului. Asta, de i pre urile caselor de lemn sunt mai mici dect ale variantei tradi ionale. Constructorii de case din lemn pe sistem american", Ossature Bois" sau Holzrahmenbau" lucreaz la pre uri cu 30-40% mai mici dect ale constructorilor care folosesc solu ii clasice. Ofertele sunt variate. Ele ncep de la 250-350 de euro pe metrul p trat construit cu finisaje i acoperi , dar f r funda ie, instala ii electrice i sanitare i pot ajunge pn la aproximativ 500 de euro pentru o locuin izolat la exterior i la interior, cu finisaje i acoperit cu igl metalic . Cei care vnd astfel de case spun c romnii au prejudec i fa de casele din lemn, de i ele sunt ecologice i eficiente termic (lemnul are un coeficient termic de trei ori mai mic dect al c r mizii). Asta nseamn c pierderile termice dinspre interior c tre exterior ale unei case de lemn neizolate sunt mai mici dect n cazul unei construc ii din c r mid clasic , de asemenea neizolat .

Sorin Coler, directorul firmei de construc ii Neoconstruct, consider c nencrederea va persista nc mul i ani, dar crede c viitorul apar ine construc iilor din lemn. Eu voi recomanda clien ilor o cas pe structur de lemn, de i noi execut m i case din zid rie sau combinate. Consider c exist multiple avantaje: costul sc zut, timpul redus de execu ie, costuri reduse de ntre inere, i nu n ultimul rnd energiile pozitive generate asupra omului prin faptul c acesta tr ie te ntr-un mediu natural, ecologic." Sistemul Amvic, economii de 5.000 de euro O alt variant , care pune accentul pe dimensiunea ecologic , dar i pe un cost sc zut, are la baz o tehnologie de tip lego. For a de munc necesar ridic rii unei astfel de case, n sistem Amvic, din diafragme de beton turnate n cofraje de polistiren, este la jum tatea uneia similare, construit dup metode tradi ionale. Astfel, costul unui metru p trat construit ncepe de la 500 de euro, cu finisaje de nivel mediu incluse. Aceast tehnologie determin i o durat de construc ie sc zut , cuprins ntre o lun i trei luni. Marin Cru escu, directorul companiei Amvic, spune c , n condi iile acelora i coeficiente termice i suprafa e, economiile rezultate din construirea unei astfel de case fa de o construc ie clasic sunt cuprinse ntre 5.000 i 8.000 de euro. Economiile rezult din structura care nu mai necesit stlpi i centuri, din nlocuirea cofrajelor de lemn cu sistemul de cofraje din polistiren i din mic orarea pre urilor la finisaje, datorit pere ilor foarte drep i. n plus, acest tip de cas este prietenos fa de mediu, prin consumul redus de combustibil necesar nc lzirii, dar i prin faptul c se salveaz materialul lemnos necesar n varianta clasic ", mai afirm Cru escu. Conform constructorului, un alt avantaj al acestui sistem este i o economie important la factura de energie. Datorit izola iei termice foarte performante, costurile pot fi diminuate cu pn la 50%. Polistirenul, cel mai bun izolator termic Constructorii de pe pia a romneasc apeleaz la solu ii precum lemnul, betonul-armat, c r mida, separat sau n combina ii. Se pot construi case exclusiv din lemn, din beton-armat n cofraje de polistiren, din zid rie sau combinnd aceste elemente. Gheorghe Polizu, pre edintele Patronatului Societ ilor din Construc ii (PSC), spune c materialele folosite pentru ridicarea unei construc ii la ro u sunt asem n toare din punct de vedere al durabilit ii. Nu acela i lucru se poate spune i depre izola ia termic a diferitelor tipuri de locuin e. La fel cum prefera i friptura de porc, vac sau pui, tot a a i n construc ii, fiecare alege tipul de cas care-i place mai mult. Materialele existente ast zi pot fi utilizate cu aproximativ acelea i rezultate. Din punct de vedere termic, este clar c termoizolantele din materiale plastice, precum polistirenul, sunt cele mai eficiente", spune el. Lucrurile au evoluat mult fa de perioada de dinainte de 1989, cnd speciali tii statului centralizat acreditau ideea c materialele plastice, din care se fac principalele termoizolatoare eficiente, ar trebui folosite exclusiv n industria farmaceutic .

ncepnd din anul 2009, nicio construc ie nu va mai putea fi vndut dac nu va avea un certificat energetic, care va lua n considerare, printre al i parametri, i pierderile de energie termic . Iar polistirenul este cel mai folosit material termoizolator. Toate construc iile, indiferent c sunt f cute din beton, c r mid sau lemn, sunt izolate termic. Astfel, la exteriorul caselor tradi ionale, polistirenul se monteaz peste un strat de tencuial cu grosimea de doi centimetri, aplicat pe zidurile de c r mid . La fel se procedeaz i la casele de lemn, cu men iunea c n acest caz montajul polistirenului se face direct pe peretele exterior. De altfel, cofrajele din polistiren au nceput s fie tot mai des folosite i pe pia a romneasc . n interiorul lor se toarn pere ii casei, din beton-armat, i astfel izola ia termic este deja f cut .

50 % reprezint economia ce poate fi realizat prin utilizarea unei izola ii performante

O.K., am inteles avantajul pretului mai mic de buratino in data de 2007-12-17 22:39:56 shi al timpului redus necesar constructiei. da' casa asta, de lemn, o poti lasa mostenire nepotilor? care e, bre, durata de viata a unei astfel de case? din pacate, aci in California avem numa' case d'astea. mai putrezeste un perete, mai scaperi un chibrit shi dispare casa. pe coasta ailalta mai vine cite un uragan shi iti muta casa in statu' vecin samd. Raspunde Fa-ti cazemata, tovarase! de MIORLAU in data de 2007-12-18 18:23:58 In asta e spilu: o astfel de casa se poate modifica, mari, adauga, muta... azi nu mai vin popoarele migratoare ci rromanii navalesc peste alte popoare distrugind totul in calea lor, tovarasi!!!.. Sa incepem aprecierile cu cele publice.... de Naidin Petre in data de 2007-12-17 09:12:53 Specialist in Energetica-www.eficientaenerg.ro PLANUL Cladire Inteligenta Energeticinscris la EU-27. n cazul cl dirilor cu o suprafa util de peste 1.000 m2, aflate n proprietatea/administrarea autorit ilor publice sau a institu iilor care presteaz servicii publice, Certificatul de performan energetic a cl diri este afi at ntr-un loc accesibil i vizibil publicului de la 1 ianuarie 2007 !. Document tehnic care are caracter informativ i care atest performan a energetic a unei cl diri; cuprinde valori de referin prev zute n reglement rile tehnice n vigoare, care permit consumatorilor s compare i s evalueze performan a energetic a cl dirii. Certificatul este nso it de recomand ri de reducere a costurilor, prin mbun t irea performan ei energetice a cl dirii.L-ati vazut pe undeva ??. Casa pasiv , solu ia pentru un viitor verde de Ioana Bogdan (1133 afisari, 2007-12-11) Locuin a familiei Cru escu este prima cas ... Locuin a cu un consum redus de energie poate fi o solu ie de combatere a nc lzirii globale.

Ce poate face un romn care vrea s combat poluarea, f r s cunoasc strict sensul sintagmei de "eficien energetic "? Am aflat de la so ii Cru escu, autorii i proprietarii primei locuin e ecologice din Romnia. Pe Ruxandra i Marin Cru escu i-am ntlnit la o conferin despre eficien a energetic n cl diri, desf urat pe 3 i 4 decembrie n Bucure ti. Am aflat atunci c se ocup cu proiectarea i producerea caselor cu consum redus de energie, fiind totodat primii proprietari din Romnia ai unei astfel de locuin e. Casa pasiv este pentru ei o profesiune i, n acela i timp, un hobby. Adev rul: Cum defini i conceptul de "cas pasiv "? Ruxandra Cru escu: Casa pasiv este o cas foarte bine izolat termic, cu ferestre cu trei foi pe geam i protec ie solar . Pentru nc lzirea ei se utilizeaz , dac este posibil, surse regenerabile, adic instala ii solare, fotovoltaice, pompe de c ldur . Toate acestea, luate n ansamblu, trebuie s o determine s consume de circa 10 ori mai pu in energie dect o cas care nu este reabilitat termic. - Care sunt avantajele? Ruxandra Cru escu: O cas pasiv g se te i asigur un mediu s n tos de via n ea, n sensul c nu sunt diferen e de temperatur n acela i spa iu - cum este ntr-o cas obi nuit , de exemplu, unde te trage frigul de jos i ai c ldur n partea de sus a camerei. Exist o temperatur omogen n casa pasiv , extrem de pl cut i confortabil i, n acela i timp, un aer proasp t n permanen , asigurat de o instala ie de ventila ie controlat , care nu trebuie confundat cu aerul condi ionat. - Ce nseamn , concret, o instala ie de ventila ie? Ruxandra Cru escu: Instala ia de ventila ie const ntr-o pomp de c ldur aer-aer, care ia aerul curat din afar , l bag ntr-un schimb tor de c ldur , unde se ntlne te cu aerul viciat care iese, mai ia cteva grade, dup care este comprimat n compresorul pompei de c ldur i intr cu temperatura pe care proprietarul casei vrea s o introduc . 25-27 de grade. Avem i aer proasp t, i c ldur . F r aer nu po i rezista dect cinci minute. Aceast instala ie e indispensabil pentru casa pasiv . - La ce costuri ajungi cu construc ia ei? Marin Cru escu: Nu cost prea mult fa de o cas obi nuit . Dac la o cas normal oamenii i pun n jur de 5-10 centimetri de polistiren pe anvelop , la o cas pasiv sunt necesari circa 30 de centimetri. Diferen a aceasta de izola ie la nivelul ntregii case este cifrat la cteva mii de euro de la patru pn la ase mii de euro. Apoi sunt instala iile, care trebuie s fie performante. Adic instala ia de nc lzire din pardoseal , care te cost o diferen de 1.000-2.000 de euro, instala ia solar pentru apa cald menajer , care cost o diferen de la 3.000 pn la 5.000 de euro (care este indispensabil , pentru c trebuie s faci obligatoriu disocierea ntre ce e necesar i ce nu e, n construc ia unei case), i sistemul de ventila ie, pentru care cheltuie ti ntre cinci i opt mii de euro. n total, o diferen de pre de 20.000-40.000 de euro.

Dar ce reprezint aceast sum , cnd se fac vile cu tot felul de gresii pe jos, care cost milioane de euro, cnd cu ace ti bani po i mbun t i performan ele energetice ale cl dirii respective? - Cum este arhitectura? Ruxandra Cru escu: Ca aceea a unei locuin e obi nuite. Nu sunt restric ii majore, dar trebuie s se in cont de o form a casei ct mai compact , ct mai adunat . Cu ct avem ni te volume ct mai pu in "jucate", cum ne place nou s spunem, cu att pierderile sunt mai mici. Spa iile trebuie s fie compacte ne referim la volumetria total a casei, anvelopanta cl dirii pentru ca pierderea de c ldur s fie ct mai mic . Forma ideal este oval , pentru c pierderea cea mai mare de c ldur la o cas este pe col , unde vntul vine i dintr-o parte, i din cealalt . - Din ce e construit ? Marin Cru escu: Din orice. Pe structur de lemn, pe cadre i c r mid . Dar ideal e s o construie ti din cofraje termoizolante din polistiren n care se toarn beton, i n cazul sta ai deja pere ii izola i termic uniform, n-ai pierderi de c ldur pe col , deoarece pe col izola ia este dubl i nu se fac pun i termice, se poate orice, problema este ca anvelopa casei s fie izolat cu un minim de 30 centimetri de polistiren. La mansard sunt necesari minim 40 de centimetri, iar sub cas , minim 20 de centimetri. Ferestrele trebuie s fie cu trei rnduri speciale de foi de geam. - A i locuit vrodat ntr-o cas pasiv ? Ruxandra Cru escu: Prima cas pasiv din Romnia este a noastr Burlu i, comuna Ciofrngeni, jude ul Arge . i se afl n localitatea

La construc ia ei, n 2004, izola ia s-a f cut cu 30 centimetri de polistiren peste c r mid de 38, n interior s-a pus structur de rigips de cinci centimetri n care s-a b gat vat mineral de cinci centimetri, deci peretele e de aproape 80 de centimetri. Sub cas s-au pus 20 centimetri de polistiren, la subsol 25 centimetri de polistiren, astfel nct s nu existe niciun fel de punte termic , adic la orice schimbare de direc ie s existe izolare. Punte termic nseamn o pierdere de energie printr-un loc care nu este foarte bine izolat. Col urile casei sunt cele mai expuse. La casele clasice se face, n aceste locuri, un stlp din beton. Stlpul sta din beton pierde aproape 100% c ldur . - Cnd vor opta romnii pentru asemenea locuin e? Ruxandra Cru escu: Pn s ajung s tr iasc ntr-o cas pasiv , romnul trebuie s n eleag c trebuie s treac prin standardul de cas de joas energie, care nseamn 15 centimetri de izola ie termic . Numai a a va n elege avantajele. Mai trebuie s dispar i mentalitatea c o cas pasiv cost mult. Este o abera ie. i energia e scump . Dup ce c suntem s raci, pl tim energia, fa de Germania de exemplu, de trei ori mai mult. - De unde aceast preocupare?

Marin Cru escu: E o pasiune a noastr , un hobby, i, n acela i timp, o meserie. Eu cu so ia form m o echip bun privind reducerea consumului de energie. Pe de alt parte, tot timpul am vrut s aduc ceva bun pentru om pe pia a romneasc . Acum am deschis o fabric de cofraje termoizolante, cu ajutorul c rora casele se construiesc mult mai u or. Lumea spune c nu avem meseria i. E fals. Avem meseria i, dar avem productivitate sc zut , nu le lu m utilaje, nu facem preg tire cu ei i folosim sistemele vechi care sunt mari consumatoare de energie i de manoper . Tr im alte timpuri i trebuie s aducem tehnologii noi i eficiente. La a 11-a conferin interna ional privind casele pasive de la Bregenz, din aprilie 2007, ministrul energiei a spus c , n Austria, casa pasiv e politic de stat. - Care e viitorul casei pasive? Ruxandra Cru escu: E standardul viitorului. n 2015 va fi obligatorie construc ia ei i la noi. Trebuie s n elegem c mine va fi mai r u cu energia din cauza costurilor i trebuie s nv m s gndim ecologic. - Nu e prea devreme pentru romni s fac asta? Ruxandra Cru escu: S sper m c nu e prea tziu. Opiniile cititorilor (3) Adauga opinia ta! Asa este in SUA de MIORLAU in data de 2007-12-14 19:50:10 de unde s-a furat ideia si tehnologia a fost "adaptata" rrumineste, nu exista "pereti de 8o cm" dar rruminii e prosti, tovarasi.. SI Comisia Europeana ne impune... de Naidin Petre in data de 2007-12-11 09:28:24 Specialist in Energetica-www.eficientaenerg.ro PLANUL de Actiune pentru Eficienta Energetica in Sectorul Cladiri .EU-27-Dinamica referinteiFraunhofer ISI Institute Systems and Innovation Research:.Casa Pasiva in 9 tari parteneref r sistem de nc lzire tradi ional i climatizare; nivel de izolare foarte ridicat i ventilare cu o eficien ridicat de recuperare a c lduri.Consum energetic:15 kWh/m an .Ce va fi in 2009-parcurgeti site. Am fost si eu cu lucrare la Conferinta-redactor tinem legatura? Case pasive de vinti in data de 2007-12-11 08:44:49 Mai multe lucruri interesante gasiti pe www.NaturEnergy.ro Vinul ecologic i nucile ne men in s n to i n timpul iernii de Mihaela Pavnutescu (4079 afisari, 2007-10-22) i romnii apreciaz vinul ecologic, dar, ...

Cunoscut de francezi drept vin natural, varianta bio a licorii cost de dou ori mai mult i se produce din struguri netrata i chimic, cule i manual i ajun i la maturitate deplin Vinul ecologic sau vinul bio, denumit de francezi i vin natural, este de dou ori mai scump dect vinul obi nuit i este destinat consumatorilor care sunt foarte aten i la s n tatea lor. Strugurii din care este ob inut acest vin nu intr n contact cu niciun produs chimic, iar viticultorii respect regulile impuse de bioagricultur . Combina ia dintre vin i nuci asigur organismului toate substan ele esen iale func ion rii corecte a celulelor. Dup trei ani n care vi a-de-vie nu a fost tratat cu substan e chimice, pot fi recolta i strugurii din care se produce a a-numitul vin bio". n acest r stimp, cultivatorii trebuie s respecte cu stricte e regulile legate de ob inerea i protejarea vi ei-de-vie. Tratamentele care se aplic trebuie s con in substan e de sintez , tradi ionalele "chimicale" fiind schimbate cu substan e de origine natural . Sulfi ii din vin se formeaz n urma procesului natural de fermenta ie i opresc, temporar, transformarea vinului n o et. Dar mul i produc tori de vinuri adaug sulfi i sau dioxid de sulf pentru a conserva vinul. Acest procedeu poate cauza alergii, care pot evolua pn la astm. Strugurii, neatin i de chimicale Vinul ro u scade febra i ncetine te ... Primul pas pentru a ob ine vinul ecologic este f cut n momentul n care produc torii au grij ca strugurii rodi i de viile lor s nu intre n contact cu niciun fel de substan chimic . Dac aceast condi ie nu este respectat , strugurii nu mai sunt certifica i ca produse bio. Spania se num r printre cei mai importan i produc tori de vin eco. Renumi i sunt produc torii din regiunile Catalonia i Alicante. Vinul ecologic de Bocopa, rod al viilor plantate n Alicante, unde produc ia a nceput abia n urm cu patru ani, a crescut de la 70.000 de litri, ob inu i n primul an, la 650.000 de litri vndu i anul acesta. Sta iunea viticol Bocopa este socotit num rul doi mondial printre produc torii de vinuri ecologice. De i n Spania vinul bio cunoa te o cre tere spectaculoas , totu i numai un singur procent din produc ia de vinuri a spaniolilor este reprezentat de vinul bio. Cu toate c acest procent pare nesemnificativ, vinul ecologic este din ce n ce mai solicitat de consumatori, cerere care va duce n curnd la extinderea i diversificarea ofertei pe pia a vinurilor certificate bio. Francezii ador vinul natural La Paris s-a dezvoltat o adev rat fobie vizavi de vinurile bio. Vinul ecologic denumit de francezi vin natural" nso e te cele mai sofisticate feluri de mncare servite n restaurantele de lux. Un vin bun este deja socotit de c tre urma ii lui dArtagnan vinul ob inut din culturile bio. Nici romnii nu s-au l sat mai prejos.

n jude ul Mehedin i, dup ce strugurii au fost certifica i bio, viticultorii au ob inut primele sticle cu vin ecologic, care, din p cate, au fost destinate exportului. Pentru c vinul bio nu este numai s n tos, ci i profitabil, el devine o afacere pentru cei care-l produc. Secretul unui vin bun const n calitatea strugurilor din care este ob inut i n metodele de fermentare, p strare i nvechire. Substan ele chimice, indiferent de originea lor, sunt totu i necesare, deoarece destinul natural al strugurelui fermentat este, din p cate, o etul. Dar metodele promovate de agricultura ecologic devin din ce n ce mai agreate i-i asigur pe consumatori c vinul ob inut cu ajutorul conservan ilor naturali poate fi b ut cu pl cere. El este o surs important de energie, de vitamine i de enzime care ne asigur s n tatea, mai ales n timpul iernii, cnd restul alimentelor sunt fierte i conservate. Tratament ideal pentru inim Calit ile terapeutice ale vinului au fost recunoscute nc din anul 450 .Hr. de c tre p rintele medicinei, Hipocrate. El recomanda vinul ca tratament pentru sc derea febrei, ca dezinfectant extern, ca diuretic ori ca supliment nutritiv. Vinul ncetine te mb trnirea. Melatonina, o substan care se g se te n coaja strugurilor, are un efect protector asupra celulelor. Cercet torii au demonstrat c dou pahare cu vin b ute zilnic protejeaz inima, datorit flavonoidelor din coaja i smburii strugurilor. Vinul ro u reduce riscul de instalare a cancerului i poate vindeca bolile de gingii. Savan ii se gndesc deja la o pastil din extract de vin cu ajutorul c reia vor fi vindecate o sumedenie de boli. i astfel va fi nl turat i pericolul reprezentat de alcool, pentru c totu i vinul r mne o b utur alcoolic . Pn atunci ns dou pahare de vin pe zi fac mai mult bine dect un pumn de medicamente. Vi a-de-vie provine din sud-vestul Asiei Istoria vinului este att de veche nct se confund cu istoria omenirii. Primele dovezi legate de produc ia vinului sunt oferite de situri arheologice aflate n Armenia, Georgia i Iran, datnd din anii 6.000 sau 5.000 .Hr. n Europa, primii viticultori au fost grecii, acum 6.500 de ani naintea erei noastre. Egiptenii sus ineau c au primit secretul vinului de la nsu i Dionisos, zeu al vinului la greci, i l foloseau n cadrul ceremoniilor religioase. Efectele curative ale vinului au fost ns descoperite i promovate de romani. Ei l amestecau cu diverse plante i substan e minerale, folosindu-l ca medicament pentru mai multe boli. Religia cre tin asociaz vinul cu sngele Mntuitorului Iisus, iar Biblia l consider pe Noe primul viticultor al lumii, pentru c el a luat pe arca sa vi -de-vie din al c rei rod i f cea vin. Nuca nlocuie te curcanul!

Fie c este alb, ro u sau roze, un vin bun, parfumat i p strat la temperatura pivni ei face deliciul unei dup -amiezi de toamn trzie, mai ales atunci cnd gustul s u este poten at de savoarea inegalabil a smburilor de nuc . i, peste iarn , la gura sobei, atunci cnd posturile impun mnc ruri f r carne, nucile pot nlocui cu succes purcelul sau curcanii, fiind un substitut excelent al c rnii pe care o ntrece din punct de vedere caloric, avnd o toxicitate mai mic i fiind foarte u or digerabile. Prin con inutul bogat n proteine, nuca ntrece soia i este mai consistent i mai bogat din punct de vedere energetic. Ea este bogat n lipide polinesaturate, protide i glucide, iar mineralele i vitaminele din grupa B o recomand ca un aliment complex. Regleaz metabolismul Ca medicament, nucile sunt mai pu in cunoscute acum, de i, odinioar , se aflau la concuren cu plantele medicinale. Nucile au ac iune vitaminizant . Con in cantit i apreciabile de vitamina E, care are un efect de ntinerire, regleaz activitatea hormonal i protejeaz pielea. Nici vitamina F nu lipse te, ea favoriznd asimilarea vitaminei E. Nuca este fructul cel mai bogat n cupru, magneziu i zinc, motiv pentru care este folosit n tratarea bolilor cardiovasculare, a tulbur rilor de cre tere i n corectarea deficien elor imunitare. Nuca ajut i n tratarea glandei tiroide, datorit cantit ilor apreciabile de iod pe care le con ine, n boli de piele, diabet ori sterilitate. n Evul Mediu, nuca era recunoscut pentru t m duirea bolilor mintale. Forma sa perfect asem n toare cu cea a creierului i determina pe spi erii medievali s-o pun la loc de frunte n tratamentul bolilor psihice. n medicina tradi ional coreean , nuca este considerat ca fiind una dintre semin ele lumii. Perfect adev rat, dac ne gndim c studii tiin ifice actuale au demonstrat c nuca este un remediu pentru memorie i un energizant de excep ie. Cine nu tie ct de bun i de revitalizant este amestecul de nuci cu miere! Nucile sunt foarte hr nitoare i au o ac iune terapeutic bine definit . Au virtu i antitoxice la nivelul pielii i al circula iei limfatice i ca ac iune vermifug constituie cel mai mare du man al teniei. i asigur s n tatea pielii Nucile pisate sunt foarte bune pentru cur area tenului, iar frunzele de nuc verzi puse la macerat n petrol lampant constituie un bun unguent folosit n ameliorarea durerilor reumatismale. Frunzele de nuc au i o ac iune puternic bactericid , astringent i scad glicemia. Se folosesc n tratarea tuberculozei, a infec iilor tubului digestiv, precum i n unele boli de piele.

Nuca este printre pu inele fructe de care ne putem bucura i iarna, datorit faptului c se conserv natural n coaj . n Antichitate, nucile nu erau consumate n stare proasp t , din cauza pieli ei care acoper smburii, bogat n tanin. Fructele erau decojite cu aten ie i puse la uscat n camere ntunecoase i bine ventilate.

Opiniile cititorilor (5) Adauga opinia ta! si ce vinuri ne recomandati??? de laura in data de 2007-10-22 20:00:17 Eu n-am vecini si bunici si rude la tara, asa ca vinul la mine se gaseste la magazin. Care e vinul care se vrea a fi cel mai natural si mai ecologic de pe piata? Raspunde am vin ecologic de leustean marian in data de 2007-10-22 13:08:54 am vin ecologic deoarece via mea nu a fost stropita cu niciun fel de substanta chimica.doritorii ma pot contacta la tf. 0723293066 Eco-vin de HH in data de 2007-10-22 08:03:15 Dar nu v-a trecut prin cap ca la noi e mult mai mult vin eco-bio sau cum vreti sa-i spuneti? Aproape toate viile din curtea gospodarului sunt nestropite. Vinul de bolta pe care il are tot romanul posesor de curte e cel mai sanatos. Din pacate nu e incurajat pentru ca deh, sunt soiuri hibride. Aiurea. E mai bine sa bem pe cel de surcele imbuteliat si cu eticheta ochioasa. Dar cica din struguri nobili. La's ca beau eu Capsunica din bolta.

Gabriel Bejan Vineri, 31 August 2007 "Taranul e al mai prost din Romania. Vindem laptele cu 7 mii de lei. Abatorul plateste chilul de carne in viu cu 17 mii de lei, daca ii dau un vitel sau o vaca. Eu ce pot cumpara cu 17 mii de lei dintr-un magazin? Nimic. Da el stii ce face cu vita mea? Pai o transeaza in juma de ora si dupa aia imi vinde mie chilul de carne cu 170 de mii! Te umfla si rasul", spune Ion Lancea, un taran voinic din comuna sinca Noua. De altfel, oamenii din aceasta localitate brasoveana situata la poalele muntilor Fagaras au aceleasi probleme ca majoritatea taranilor din Romania. Produsele lor nu au pret, motiv pentru care nici banii nu prea-i dau afara din casa. Sunt oameni gospodari si "au cultul muncii", dupa cum ii lauda primarul Dumitru Flucus. Pe de alta parte, prim-gospodarul comunei crede ca oamenii din sat sunt uneori prea traditionalisti si greu de convins sa accepte ceva nou. Taranii din Sinca Noua au insa toate motivele sa spere ca in curand viata li se va imbunatati semnificativ pentru ca vor putea vinde laptele, branza sau cartofii cu un pret mult mai bun decat in prezent. Acest lucru este posibil fiindca, incepand de anul trecut, primaria si majoritatea gospodariilor au incheiat contracte cu o firma specializata de certificare ecologica din Cluj, care le-a impus conditii drastice privind conditiile de hrana si de viata ale vitelor din gospodariile proprii. De fapt, cea mai importanta cerinta o reprezinta cea referitoare la lipsa fertilizantilor si ingrasamintelor chimice din nutretul animalelor si culturile agricole. Pe langa

aceasta, mai exista prevederi referitoare la spatiile de depozitare a produselor, calitatea grajdurilor etc. "Anul trecut am primit o solicitare de la Primaria sinca Noua in care se spunea ca gospodarii de aici doresc sa obtina certificate ecologice. Nu era foarte greu sa indeplineasca conditiile cerute pentru ca ei spuneau ca stiu din mosi-stamosi ca fertilizantii chimici strica pasunea. Pana in acest moment am incheiat contracte cu 90 de gospodarii de acolo si cu primaria pentru pasunea comunala. Periodic facem verificari sa vedem daca se respecta conditiile. Cred insa ca acest demers al lor va fi profitabil daca vor avea unde sa vanda produsele. E drept ca in supermarket este o diferenta mare de pret intre branza obisnuita si branza ecologica", spune Pirosca Lorinch, directorul firmei care atesta ecologic produsele din Sinca Noua. "Degeaba ai produse ecologice daca nu ai o hartie la mana" Cum au ajuns insa taranii din sinca Noua sa faca un lucru aflat de altfel la indemana multor localitati din tara, dar inedit, totusi, in Romania? Primarul comunei, Dumitru Flucus, este artizanul acestei initiative. "Comuna noastra este una noua, ne-am infiintat in 2002. Am vrut sa facem si noi ceva, sa fie viata in satul asta si peste 50 de ani. Dupa cum se stie, din pricina saraciei, satele din Romania se depopuleaza. Ne-am luat dupa ce am vazut la altii, in Occident, si am hotarat sa facem agricultura certificata bio, ca tot e la mare moda in strainatate. Ne era mai usor, ca aici nu este zona poluata, deci potential era, trebuia numai sa constientizam lumea si sa oficializam lucrul asta. Ca degeaba ai produse ecologice daca nu ai o hartie la mana care sa recunoasca lucrul asta, ca sa poti obtine un beneficiu economic. Am facut sedinte cu oamenii. Am dezbatut aici, le-am explicat ce e aia ecologie Oamenii nu stiau - nu iesisera niciodata afara - ca produsele ecologice sunt mai scumpe decat cele obisnuite daca, bineinteles, sunt atestate de o firma agreata de Uniunea Europeana. A fost greu sa conving oamenii sa plateasca pentru aceste certificate. Cum sa-l convingi pe taran sa scoata acum bani din buzunar pentru un beneficiu care va aparea peste un an sau doi? Oamenii au probleme economice concrete aici, in Sinca Noua. Am avut un proiect cu nemtii (n.r. comuna este infratita cu localitatea Wulkow, Brandenburg Germania) si am dus localnici in Germania care au vazut cu ochii lor ca se vand si merele cu viermi la un pret mai mare", spune primarul Flucus. Fabrica de produse lactate ecologice Christoph Promberger este un pasionat de natura din Germania, de profesie inginer silvic, stabilit in Sinca Noua cu multi ani in urma. Venit in Romania cu un proiect legat de studierea lupilor, Christoph s-a indragostit de locurile acestea. Acum germanul are in Sinca Noua un centru de echitatie si se ocupa de proiectele din zona ale fundatiei ecologice internationale WWF (For a living planet). Promberger are in grija insa si un alt proiect care, practic, va inchide circuitul economic al produselor bio de la sinca Noua. Este vorba despre o fabrica de produse lactate ecologice, deschisa cu banii unor oameni de afaceri din Elvetia, investitie care, potrivit lui Promberger, se va ridica la peste un milion de euro. "Deja s-au cumparat terenurile si se face proiectul. Cel mai tarziu in primavara va incepe constructia fabricii. Nu este un proiect mare, este doar pentru productia de lapte a satului, in medie cam de 2.000 de litri pe zi. Vom face cascaval, mai multe feluri de branza, atat pentru export, cat si pentru piata romaneasca. Totul va fi exclusiv bio, nu vom lua nici un miligram de lapte necertificat ecologic", spune Christoph Promberger. Comunitati ecologice peste tot in lume Conceptul de comunitate ecologica, desi nu inseamna mare lucru in Romania, a aparut in lume inca din anii 60 si reflecta un mod de viata al localnicilor foarte apropiat de natura. Asta

presupune folosirea doar a ingrasamintelor naturale pentru terenuri, energii nepoluante (panouri solare pentru incalzire, mori de vant pentru producerea curentului electric etc.). Una dintre primele comunitati ecologice din lume a fost localitatea Findhorn din nordul Scotiei. In 1987, fondatorul satului ecologic Liuminying din China a fost mentionat de programul Natiunilor Unite pentru Mediu. Una dintre cele mai spectaculoase exemple din acest punct de vedere este Ashton Hayes din Anglia, acolo unde comunitatea locala este implicata intr-un proiect de reducere pana la zero a emisiilor de carbon in atmosfera. In aceasta localitate consumul de energie (inclusiv cel din casele oamenilor) este redus pana la strictul necesar. In Romania, conceptul nu este foarte raspandit. Exista insa ferme private de culturi agricole ecologice care - desi au productii mai mici decat cele obisnuite - scot profituri importante din vanzarea produselor cu preturi ridicate, in special in strainatate. "Sper sa-l bat la fund si pe neamt, si pe englez" Taranul Ion Lancea din Sinca Noua ii primeste de cateva ori pe an la el in gospodarie pe inspectorii de la Cluj care-i verifica conditiile in care-si tine vacile si, mai ales, daca le da numai mancare naturala. La inceput, omul nu prea a stiut de ce trebuie sa-i plateasca pe domnii aceia care-i veneau acasa. Acum taranul a inteles la ce-i foloseste ecologia. "Dupa cum ma duce pe mine capul, produsul ecologic este unul natural, adica mai curat. Fiind mai curat, ceri pe piata europeana alti bani pe el. Asa speram sa-i batem la fund si pe neamt, si pe englez, ca marfa mea e mai buna ca a lor." Terapia cu n mol ntinere te pielea de Mirela D d cu (1917 afisari, 2007-07-13) Dup ce aplic m n molul pe zonele dureroase, nu ... n afar de efectul revitalizant asupra corpului, metoda este indicat bolilor reumatismale i dermatologice

i n tratamentul

N molul este unul dintre cele cinci elemente ale naturii care influen eaz s n tatea organismului. El poate fi folosit ca agent terapeutic, deoarece culoarea sa neagr transfer propriet ile razelor solare c tre organism. Datorit umidit ii crescute, n molul se p streaz mai mult timp pe piele, ac ionnd mai eficient asupra zonei afectate. Dac nu ave i posibilitatea s beneficia i de efectele curative ale n molului din sta iunile de pe litoral, pute i apela la centrele spa sau v pute i trata acas . Ceea ce i confer n molului calit ile terapeutice este faptul c provine dintr-un mediu nepoluat i necontaminat. Terapia cu n mol este eficient n foarte multe afec iuni, ne spune dr. Georgiana-Ozana Tache, ef sec ie Recuperare Medical , Spitalul de Urgen Floreasca. Bolile reumatismale, afec iunile posttraumatice, neurologice i ginecologice cronice pot fi tratate cu ajutorul acestei terapii, utilizndu-se mai multe proceduri. Onc iuni (ungeri) cu n mol - se aplic n molul rece pe ntreg corpul sau numai pe zonele dureroase, dup care ne expunem la soare 10-15 minute, pn sim im c n molul ne strnge pielea. Pentru ndep rtarea acestuia se recomand un du cu ap rece, dulce. Procedura mbun t e te calitatea pielii, regleaz circula ia sangvin i energizeaz esuturile epiteliale. mpachet ri cu n mol - se efectueaz la o temperatur de 38-40C, ntr-un strat de aproximativ 2 cm pe regiuni mai mici sau mai ntinse. Se recomand n afec iunile dermatologice, precum

psoriazisul, urticaria sau acneea. Cataplasme se aplic n mol la temperaturi ridicate i destul de variate pe regiuni limitate ale corpului. Cataplasmele se las ntre 20 i 30 de minute.

Dr. Georgiana Ozana-Tache N molul se recomand n afec iunile reumatismale deoarece, prin nc lzirea zonei dureroase, elimin spasmul muscular i inflexibilitatea ncheieturilor Dr. Georgiana Ozana-Tache, medic primar Recuperare Medical Unde ne trat m Cele mai cunoscute locuri din Romnia unde pute i beneficia de tratamente cu n mol organogen aflat pe fundul lacului sunt sta iunea Techirghiol, aflat la rmul M rii Negre i Lacul S rat, sta iune situat la cinci kilometri S-V de Br ila. Sta iunea Techirghiol - N molul sapropelic de Techirghiol relaxeaz i elimin stresul, hidrateaz i catifeleaz pielea, previne uscarea pielii n cazul afec iunilor dermatologice precum psoriazisul sau eczemele, amelioreaz durerile reumatismale. Lacul S rat - Sta iunea Lacul S rat con ine importante rezerve de n mol sapropelic i ap mineral bogat n sulf, clor, sodiu, magneziu i brom, recomandate n bolile reumatismale degenerative, dermatologice, endocrine i respiratorii. sunt si bai de namol la sacelu -gorj. ce proprietati au? Nu putem gasi ceva mai puti "vomitiv"? Casele viitorului sint ieftine si reciclabile Alexandra Olivotto Aparut in editia din 7 Iunie 2007 Construite din materiale refolosibile, consuma putina energie, au design bioclimatic si panouri solare. Cladirile ecologice costa intre 12.000 si 60.000 de euro. Arhitectul Luis de Garrido a prezentat recent modelul casei R4: facuta toata din materiale reciclabile si consumind un minimum de energie. Numele ei, prezentat recent la Construmat, cel mai important show mondial de constructii, vine de la Refolosire, Recuperare, Reciclare si Ratiune, ultimul R fiind cel mai important, dupa cum afirma arhitectul care a construito. Exista doua variante ale cladirii la ora actuala: una de 150 de metri patrati, la pretul de 60.000 de euro, si alta de 25 de metri patrati, la 12.000 de euro. Toate materialele de constructie a casei - sase containere de transport - au fost reciclate si sint reciclabile. Prototipurile R4 nu necesita aer conditionat si folosesc un minimum de caldura. Designerul a explicat ca sistemul de ventilatie functioneaza in subsolul casei si o mentine proaspata la orice ora. Sistemul de

iluminare este low-cost, iar peretii au fost construiti dintr-un amestec de ceramica si sticla pentru a-i asigura casei un maximum de luminozitate. Toate aplicatiile din casa sint controlate de un sistem tehnic central, iar consumul lor de energie e practic zero, datorita designului bioclimatic, a panourilor solare si a sursei geotermale de energie. Costurile unor case ecologice i-au preocupat pe arhitecti multa vreme. A fi constienti de starea mediului este o responsabilitate sociala. Multi oameni vor lua in considerare cumpararea unei case R4, datorita pretului ei. In trecut, costurile mari ii indepartau pe oameni de astfel de locuinte, a declarat Enric Aul, directorul Proyectes Naturals, o firma de arhitectura ecologista. Luis de Garrido afirma ca, intr-adevar, principala provocare cu care s-a confruntat pe cind proiecta R4 era de a o face si ieftina, si ecologica. Proiecte ca acesta demonstreaza ca ecologia nu este neaparat costisitoare, a comentat si Cristina Narbona, ministrul spaniol al Mediului, dupa ce a examinat casa R4. Autorul ei vede o singura problema in ceea ce priveste viitorul unei astfel de locuinte: ca oamenii nu vor crede in ea, chiar daca este la ora actuala cea mai ecologica de pe piata. Ecoarhitectura si-a luat avint si pe continentul asiatic, dar dezvoltatorii sint inca reticenti. Potrivit Wall Street Journal, pina de curind, Asia - cu exceptia Japoniei - se plasa cu mult in urma Americii si Europei in ceea ce priveste ecoarhitectura. Iar semnalele de alarma nu lipsesc: in fiecare an, despaduririle din Thailanda, Indonezia si Filipine cauzeaza alunecari de teren, orasele ultramoderne ca Hong Kong se lupta cu o calitate slaba a aerului, iar China are sanse sa devanseze SUA in calitatea de cel mai mare emitator de dioxid de carbon. Dar si ecoarhitectura asiatica a avansat radical in ultimii ani, probabil datorita expertilor straini, crede arhitectul malaiezian Kenneth Yeang, adept al ecodesignului de trei decenii. Principala problema ramine insa ca specialistii nu ajung la un consens in privinta a ceea ce reprezinta de fapt arhitectura verde. Multi arhitecti fac eco-spoiala. Instaleaza niste gadgeturi si isi spun ecologisti. A fi verde este insa mult mai complex decit simpla detinere a unor sisteme de reciclare, declara Yeang pentru Wall Street Journal. Desmond Spencer-Harty, arhitect la compania Oceans One, considera ca ecodesignul creste costurile de constructie cu 15%, ceea ce dezvoltatorii asiatici gasesc greu de digerat. Sisteme de certificare a cladirilor environment-friendly au fost puse la punct in India, Japonia, Taiwan, Singapore si Hong Kong, iar numarul constructiilor verzi acreditate a crescut de la patru in 1996 la 130 la ora actuala. In SUA, mai mult de 700 de astfel de cladiri au obtinut certificate din 2000 pina acum. Insa in Asia guvernele incep acum sa impuna standarde: toate cladirile guvernamentale din Taiwan trebuie sa se conformeze standardelor verzi, Hong Kong impune cerinte privind eficienta energiei, iar Beijingul ameninta ca va retrage licentele dezvoltatorilor daca nu produc constructii environment-friendly. Majoritatea acestora sint in Asia cladiri publice, institutii academice, iar numarul celor rezidentiale este in crestere. In afara celui din urma este deja in constructie un eco-oras, Dongtan, programat sa foloseasca doar energie reutilizabila si sa produca o cantitate minima de deseuri. Primul hotel de cinci stele care este prietenos cu mediul pe www.cotidianul.ro/select Casa care scade factura Seila Dumitrescu Aparut in editia din 19 Aprilie 2007

Casa ecologica costa aproximativ la fel ca si cea normala, doar ca economiseste 15% din facturile la utilitati. Casa ecologica, supranumita si casa prietenoasa cu mediul inconjurator, este un proiect sustinut de reputata organizatie elvetiana WWF International, activa in domeniul protejarii naturii si a mediului inconjurator. Conceptul a fost prezentat in Romania acum doua zile, in cadrul unui seminar organizat de filiala WWF Romania. Citeva dintre calitatile comune ale caselor ecologice includ materiale naturale folosite in constructie, sistem de incalzire solara a apei calde montat pe acoperis si sistem de incalzire centrala bazat pe lemn. In comparatie cu o casa normala, casa ecologica se diferentiaza printr-un sistem de izolare superior celui obisnuit, materiale naturale folosite in constructie, cum ar fi rame din lemn, izolare cu lina, vopsele organice si pereti intregi din paie, a enumerat Jean Paul Jeanrenaud, directorul Diviziei de afaceri si industrie WWF International. Jeanrenaud a adaugat ca electricitatea este generata cu ajutorul unor panouri fotovoltaice amplasate pe acoperis, apa folosita in toaleta provine din cea de ploaie si se folosesc cantitati mari de glazurare pentru a permite multe raze de lumina. In cazul caselor orientate spre sud, exista avantajul amenajarii unui sistem de panouri solare care se orienteaza pasiv dupa sursa de energie, panouri prin care se acumuleaza liber lumina si caldura, a continuat reprezentantul WWF. Directorul Diviziei business si industrie e de parere ca nu e neaparat necesar ca o casa ecologica sa fie mai scumpa decit una normala. Unele case au fost construite cu un pret mai mic decit costul unei case conventionale, altele cu un pret mai mare; prin urmare, pretul general nu ar trebui sa fie dramatic diferit de cel al unei case normale, a raspuns evaziv la intrebare Jeanrenaud. Avantajele casei ecologice se simt la nivelul facturilor la utilitati - cu 15% mai mici decit cele ale unei case normale, izolare fonica si termica ce transforma proprietatea intr-un loc racoros vara si calduros iarna, acces la echipamente reciclabile si integrarea in-tr-o comunitate organizata, cu sali de sport, scoli, gradinite, zone de agrement pentru membrii rezidenti. Eco-sat in Anglia Unul dintre primele locuri in care initiativa a prins contur este Londra, mai precis in zona rezidentiala din sudul capitalei Angliei, unde s-au investit 15 milioane de lire sterline. E vorba de 100 de case, cu doua dormitoare, care s-au vindut cu 120.000 de lire sterline; pretul nu este mare avind in vedere ca autoritatile locale ne-au vindut pamintul cu doua milioane de lire sterline mai putin decit cea mai importanta oferta licitata, a raspuns transparent la intrebarile legate de culisele proiectului din Anglia. Jeanrenaud a adaugat ca o infrastructura comuna cu cea a autoritatilor locale coboara pretul proprietatilor, facindu-le accesibile. Casa eco - prioritate nationala in Portugalia Daca in Anglia exista 100 de case ecologice construite, Portugalia va avea 8.000, la 25 km de Lisabona.

Dupa ce i-am prezentat proiectul, Primul-ministru al Portugaliei a declarat proiectul caselor ecologice in care vor locui 25.000 de persoane proiect de interes national; pretul unei case cu patru camere, piscina si gradina va fi de aproximativ 250.000 de euro, a dezvaluit in premiera Jean Paul Jeanrenaud.
y

Case si la Brasov

Romania s-ar putea afla si ea pe lista tarilor in care se vor construi case ecologice. Ca sa fie rentabila investitia, ar fi necesar un proiect de minimum 2.000 de case, a sustinut Jeanrenaud. Referitor la posibila constructie a caselor ecologice de la Brasov, viceprimarul Gabriel Andronache s-a aratat surprins de afirmatiile investitorilor. Am primit, intr-adevar, vizita unei delegatii interesate sa construiasca mai multe case de acest tip in zona municipiului Brasov. Insa nu a fost decit o simpla prezentare a unui proiect conform caruia zonele rezidentiale pot fi integrate in arii protejate sau impadurite." Un astfel de proiect ar fi fost aplicat si in Portugalia.

Apartamentele secolului XXI 16 Februarie 2007

Ana-Maria Adamoae

Cutiile de chibrituri au fost inlocuite cu apartamente spatioase, dupa modelul celor occidentale.

Traiul la bloc, in apartamente cat cutia de chibrituri si unde vocea vecinului de la parter se aude pana la etajul patru, va deveni, in cativa ani, o amintire. Camere spatioase, bucatarii deschise si sufragerii transformate in livinguri, terase in loc de balcoane, contoare individuale pentru utilitati sunt doar o parte dintre schimbarile pe care le-au suferit apartamentele de bloc, odata cu aparitia noilor ansambluri de locuinte. Iar parculetele, pistele pentru biciclete si role, parcarile subterane au devenit dotari standard ale noilor cartiere. Apartamentul clasic, pe cale de disparitie Daca, acum 10-20 de ani, apartamentele aveau minimum de dotari, acum ele nu mai sunt livrate beneficiarilor fara gresie, faianta, parchet sau geamuri termopan. Bucatariile si baile sunt complet dotate, iar centrala de apartament si interfonul nu lipsesc din niciun apartament. Se poate spune ca apartamentul clasic, cu bucatarie, hol, baie, dormitor si sufragerie, e pe cale de disparitie. Holul nu mai exista, sufrageria a fost inlocuita de living, iar bucataria face parte din acesta. Balcoanele s-au extins si ele, in cazul apartamentelor de la ultimul etaj fiind transformate in adevarate terase. Proprietarii sunt feriti de pierderile din retea atat de des intalnite la blocurile vechi.

Pentru ca fiecare apartament e dotat cu contor individual pentru apa rece, energie electrica si gaze. Mai mult decat atat, mare parte dintre ansamblurile rezidentiale au gospodarie de apa proprie, grup generator de curent si sisteme de detectare a gazelor, prevenire si stingere a incendiilor. Cartiere tip oras in oras Blocurile noi nu mai sunt inghesuite unul intr-altul asa incat sa-l admiri de la geam pe vecinul de vizavi, cum se intampla in cartierele tip dormitor ale Capitalei. Din contra, sunt inconjurate de spatii verzi, parculete cu alei si mobilier modern, piste pentru biciclete si role, dar si locuri de joaca special amenajate pentru cei mai mici locuitori. Si pentru ca oamenii mai au nevoie si de relaxare, la parterul blocurilor sunt sali de fitness, sauna, masaj, cluburi unde vecinii pot socializa. Mai toate cartierele sunt dotate cu centre comerciale, spalatorii ecologice, farmacii, cafenele sau gradinite. Si, nu in ultimul rand, exista sisteme video de supraveghere, iar accesul se face pe baza de card. Targul Condominium 2007 prezinta peste 35 de proiecte rezidentiale din jurul Capitalei Blocuri si vile in miniatura, imagini in miscare proiectate pe ecrane video, teancuri de pliante atent rasfirate la fiecare stand, domnisoare pregatite sa raspunda la orice intrebare si o multime de bucuresteni analizand fiecare oferta. Pe scurt, prima zi a targului specializat de apartamente Condominium 2007, a carui oferta cuprinde peste 4.000 de apartamente noi, incluse in 35 de proiecte imobiliare, din Bucuresti si de pe litoralul Marii Negre. Vizitatorii au putut admira si analiza zeci de machete, de la blocuri-turn in centrul orasului si pana la apartamente in vile pe malul lacurilor din preajma Capitalei. Unele dintre proiectele expuse la targ au peste 1.000 de apartamente, cum ar fi West Park, din cartierul Militari, sau Planorama, din zona Doamna Ghica. Pe de alta parte, daca unii bucuresteni au venit doar din curiozitate, pentru altii expozitia a fost o ocazie de a testa piata si de a gasi cea mai avantajoasa oferta. Sunt prea batrana sa-mi mai schimb apartamentul. Dar am vrut sa vad cu ochii mei cum arata un bloc din asta nou. Unele parca sunt iesite din filme, spune Maria, o doamna la a doua tinerete, uitandu-se cu admiratie la macheta unui bloc-turn. In schimb, foarte multe perechi de tineri treceau pe la fiecare stand in parte, notandu-si constiincios preturile si suprafata apartamentelor. Vrem sa ne casatorim si avem nevoie, bineinteles, de o casa. Asa ca am venit sa vedem ce oferte sunt. Eu, una, as vrea un living mare, care sa includa si bucataria, povesteste Ioana, o tanara aflata ieri la targ. In ceea ce priveste preturile, marea majoritate a ofertelor se adreseaza oamenilor cu venituri medii spre mari si variaza de la 50.000 de euro, pentru o garsoniera, pana la 313.000 euro plus TVA - patru camere. Top Preturile apartamentelor din Capitala Suma Tip de apartament Loc

50.000-70.000 euro 70.000-90.000 euro 90.000-120.000 euro 120.000-150.000 euro 200.000-350.000 euro Program Condominium 2007

garsoniera doua camere trei camere doua camere patru camere

Confort Park, sos. Vitan-Barzesti Rubin, padurea Baneasa Planorama, Doamna Ghica, Sara Sea View-Olimp Insieme, cartierul Pipera Emerald Residence, Lacul Tei

In cazul in care vreti sa testati oferta in domeniul apartamentelor, Targul Condominium 2007 este deschis pana duminica inclusiv. Astazi si maine, programul expozitiei este de la ora 10.00 la 19.00, iar in ultima zi, vizitatorii sunt asteptati intre orele 10.00 si 16.00. Targul se desfasoara in galeriile comerciale de la World Trade Plaza, din Piata Montreal, nr. 10, Bucuresti, iar intrarea este libera.

Baie cu sare aromata 30 Aprilie 2006

Mihaela Dima

Dupa o zi obositoare de munca, rezerva-ti cateva minute pentru a te relaxa. Fa o baie cu cateva lingurite de sare speciala si vei avea o piele catifelata si hidratata.

Sarea spumanta cu miros placut este bogata in minerale si de aceea dezintoxica, hidrateaza, relaxeaza, hraneste si revitalizeaza celulele pielii. De asemenea, sarea de baie diminueaza tensiunea musculara, energizeaza si confera o stare de spirit buna. Proprietati curative Pentru ca nu sunt doar produse cosmetice, ci au si proprietati curative, amestecurile de saruri naturale sunt recomandate si in caz de reumatism, artrite, entorse, afectiuni ginecologice, insomnii sau perturbari ale glandei tiroide. Exista insa si sare cu sulf, recomandata pentru tratarea multor altor afectiuni. Sarea de baie trebuie folosita in anumite cantitati. Cum se foloseste Intr-o cada obisnuita trebuie sa pui cam trei lingurite cu sare de baie, peste care se lasa sa curga apa calda (40-50 de litri) in jet puternic, pentru a o transforma in spuma. Temperatura

optima a apei de imbaiere este de 34-38 de grade Celsius, iar durata unei bai este de maximum 20-30 de minute. Nu se recomanda o clatire dupa aceasta, pentru a nu atenua efectul sarii. Se pot face insa si bai partiale, in care cantitatea de sare va fi mai mica. Preturile nu sunt foarte mari, iar produsul poate fi gasit cam in toate magazinele de cosmetice sau la farmacii. Cat costa Pretul variaza de la 10 la 100 de lei noi, in functie de cantitate, de aroma si, bineinteles, de marca. Exista sare de baie grunjoasa si fina, dar si bile efervescente, pe care le poti folosi de mai multe ori. Trebuie doar sa te decizi a ce vrei sa miroasa pielea corpului tau: a liliac, a capsuni, a pin, a fructe exotice sau a vanilie! "Cu iedera" Iata ce ne-a spus actrita Crina Matei: "Folosesc o combinatie de spumant si sare de baie in forma solida. Imi place cel cu extract de iedera, fiindca este foarte reconfortant, decongestionant, racoritor si are si un rol de protectie. Le folosesc pentru ca miros frumos, dar si pentru modul in care actioneaza. Sunt foarte delicate si iti lasa pielea foarte fina dupa baie.

Biomasa, o surs de energie regenerabil aflat la r scruce de Francisca M. Catan (1147 afisari, 2007-09-13) Folosit att pentru ob inerea de curent electric, ct i a agentului termic pentru locuin e, energia extras din biomas ridic , mai nou, probleme de etic , ntruct n multe zone ale lumii e nevoie mai degrab de hran , dect de combustibili. De i folosirea biomasei n scopuri energetice este una dintre cerin ele Uniunii Europene, exist voci care sus in c folosirea acestei resurse necesit preciz ri i reconsider ri. Motivele scepticilor sunt dou : poluarea i lipsa de hran . Chinezii au anun at deja c renun la proiectul de a produce etanol pentru automobile din porumb, ntruct din cauza secetei anul acesta e nevoie de toat produc ia de cereale pentru hrana animalelor i a oamenilor. Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, n care se nscriu: lemnul, pleava, uleiurile i de eurile vegetale din sectorul forestier, agricol i industrial, dar i cerealele i fructele, din care se poate face etanol. La fel ca i energiile ob inute din combustibilii fosili, energia produs din biomas provine din energia solar nmagazinat n plante, prin procesul de fotosintez . Principala diferen dintre cele dou forme de energie este urm toarea: combustibilii fosili nu pot fi transforma i n energie utilizabil dect dup mii de ani, n timp ce energia biomasei este regenerabil , putnd fi folosit an de an.

Zone ntinse de p duri au disp rut pe ... Lemnul,naintea c rbunelui n ultimele cteva sute de ani, omul a exploatat biomasa mai ales sub form de c rbune. Acest combustibil fosil a rezultat n urma unor transform ri chimice ndelungate. Combustibilii fosili sunt constitui i din acelea i elemente chimice (hidrogen i carbon) ca i biomasa proasp t . Cu toate acestea, ei nu sunt considera i surse de energie regenerabil din cauza timpului ndelungat de care au nevoie pentru a se forma. n aceea i situa ie se afl i gazele naturale i petrolul. Azi, omenirea e obligat s revin la folosirea energiilor regenerabile. Dup energia solar , biomasa a fost folosit n scopuri energetice nc de cnd a fost descoperit focul, pentru c primii oameni s-au nc lzit arznd lemne i abia mai trziu au descoperit c rbunii i petrolul. i de eurile con in energie De eurile alimentare i cele industriale, apele uzate i de eurile menajere sunt surse specifice de biomas . Aceasta se prezint sub form solid , lichid sau gazoas i poate avea nenum rate aplica ii. La ora actual , energia biomasei provine n cea mai mare parte din elemente solide, precum a chiile de lemn, rumegu ul, unele de euri menajere, dar i din elemente lichide, ntre care se num r n primul rnd detergen ii proveni i din coacerea lemnului n industria papet riei. Biomasa prezint multe avantaje ca surs de energie. Ea poate fi folosit att pentru producerea de electricitate, ct i pentru ob inerea de energie termic . Dar aici intervine problema polu rii. Ultimele studii arat c arderea de eurilor produce mult prea mult dioxid de carbon i, prin urmare, ce se economise te pe o parte se pierde pe alta. Etanol i biogaz din de euri Ast zi, cercet rile se concentreaz pe conversia biomasei n alcool, care ar putea servi drept carburant pentru suplimentarea i chiar nlocuirea benzinei i a motorinei. Alte forme lichide de energie ob inute din biomas ar fi uleiurile vegetale. Metanolul produs prin distilarea lemnului i a de eurilor forestiere este considerat un carburant alternativ pentru transport i industrie, la pre uri care ar putea concura cu cele ale combustibililor ob inu i din bitum i din lichefierea carbonului. Etanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este c utilizeaz resurse alimentare, cum sunt porumbul sau grul. Dac ns etanolul s-ar ob ine exclusiv din de euri alimentare sau agricole, de i costurile sale de produc ie ar fi mai mari, efortul s-ar justifica pentru c se recicleaz de eurile. La alcooli se adaug i biogazul, respectiv forma gazoas a biomasei. Acest gaz cu o putere caloric destul de slab , con innd n principal metan, se ob ine din materii organice, precum apele uzate sau b legarul. Lemnul este principala surs bio

Exist o larg varietate de surse de biomas , printre care se num r copacii cu vitez mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zah r, rapi a, plantele erbacee cu rapiditate de cre tere i diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor i din construc ii, paiele i tulpinele cerealelor, de eurile rezultate dup prelucrarea lemnului, de eurile de hrtie i uleiurile vegetale uzate. Principala resurs de biomas o reprezint ns lemnul. Energia asociat biomasei forestiere ar putea s fie foarte profitabil noilor industrii, pentru c toat materia celulozic abandonat ast zi (crengi, scoar de copac, trunchiuri, bu teni) va fi transformat n produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere n scopuri energetice duce la producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea nlocui o bun parte din consumul actual de petrol, odat ce tehnologiile de conversie energetic se vor dovedi rentabile. De asemenea, terenurile pu in fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive, cu perioade de t iere o dat la 10 ani. Pe de alt parte, biomasa agricol (b legarul, reziduurile celulozice ale recoltelor, reziduurile de fructe i legume i apele reziduale din industria alimentar ) poate produce etanol sau biogaz. Spre deosebire de biomasa forestier , care este disponibil pe toat perioada anului, biomasa agricol nu este, de obicei, disponibil dect o dat pe an. Biogazul provenind din b legar poate nc lzi locuin ele; purificat i comprimat, el poate alimenta ma inile agricole. Utilizarea de eurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimiznd problemele elimin rii gunoaielor i furnizarea de energie. Biomasa, ans pentru dezvoltarea rural Biomasa, ca surs de energie alternativ , contribuie, n prezent, cu 14 la sut la consumul mondial de energie primar . Pentru trei sferturi din popula ia globului ce tr ie te n rile n curs de dezvoltare, biomasa reprezint cea mai important surs de energie. Obiectivul propus n Cartea Alb a Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitar Energy for the future: renewable sources of energy" presupune ca aportul surselor regenerabile de energie al rilor membre ale Uniunii Europene s ajung la 12% din consumul total de resurse primare pn n 2010. De exemplu, n Ungaria, energia ob inut din biomas este n cre tere. Aceasta a nlocuit deja unele centrale care operau pe c rbune. La un moment dat, premierul Ferenc Gyurcsany estima c , pn n 2020, 16% din energia produs n Ungaria va proveni din surse regenerabile. Producerea de biomas reprezint att o resurs de energie regenerabil , ct i o mare ans pentru dezvoltarea rural durabil . La nivelul Uniunii Europene, se preconizeaz crearea a peste 300.000 de noi locuri de munc n mediul rural, tocmai prin exploatarea biomasei. Romnia trebuie s ncurajeze investi iile n surse alternative de energie, pentru ca ponderea energiei electrice produse din resurse alternative s ajung la 33 la sut pn n 2010. De i biomasa este una dintre principalele resurse de energie regenerabil ale Romniei, n prezent ara noastr i ob ine cea mai mare parte din energia verde care provine din resurse hidro. Exploatarea biomasei c tig ns tot mai mult teren i la noi. Ori combustibili, ori hran

Biocarburan ii suscitau, la un moment dat, un mare entuziasm. Abandonarea combustibililor fosili n schimbul biogazului i al alcoolului a fost prezentat drept un remediu mpotriva schimb rilor climatice. Oficialii de la Bruxelles cer ca 6 la sut din carburantul utilizat n 2010 s fie biogaz i 20 la sut , n 2020. Pentru a atinge aceste obiective, guvernul britanic a redus taxele asupra biocarburan ilor cu 0,30 de euro pe litru, n timp ce reprezentan ii Uniunii Europene dau agricultorilor 45 de euro pe hectar pentru culturile din care se produc combustibili verzi (biogaz sau alcool). Toat lumea este aparent mul umit . ranii i industria chimic pot dezvolta noi pie e, statul poate s - i respecte angajamentele n materie de reducere a emisiilor de gaz carbonic, iar ecologi tii o pot vedea ca pe ini iativ de domolire a nc lzirii globale. Utiliza i la scar mic , biocarburan ii sunt inofensivi. Dar, sus in unii speciali ti n domeniul energiei, proiectele Uniunii Europene cer crearea de culturi special destinate producerii de combustibil. Ceea ce nu reprezint tocmai un demers ecologic. n cazul Marii Britanii, traficul rutier consum 37,6 milioane de tone de produse petroliere pe an. Cultura de oleaginoase cea mai productiv din ar este cea de rapi , cu aproximativ 3,5 tone pe hectar. Dintr-o ton de grne de rapi rezult 415 kilograme de biogaz, adic 1,45 de tone de carburant pe hectar. Pentru a face s mearg toate ma inile pe biogaz, ar fi nevoie de 25,9 milioane de hectare de rapi , dar Marea Britanie nu are dect 5,7 milioane. Astfel, pentru a atinge obiectivul cel mai modest al Uniunii Europene, trebuie consacrat cvasi-totalitatea terenurilor agricole britanice, culturii de rapi . Dac acela i fenomen este calculat la scar european , se constat c efectul asupra aprovizion rii alimentare ar fi catastrofal din punct de vedere alimentar. i dac , dup cum reclam unii ecologi ti, experien a se va extinde la scar mondial , atunci principalele terenuri fertile de pe planet vor ajunge s fie destinate producerii biocombustibilului pentru automobile, iar hrana pentru oameni ar c dea pe planul doi. Cum pe planet exist prea mul i oameni care mor de foame, o solu ie mai bun ar fi s mergem pe jos i s cultiv m cerealele necesare vie ii. Planta iile de palmier din Malaysia produc uleiul din care se ... Biocarburan ii din a doua genera ie sunt indica i Utilizarea biocarburan ilor din prima genera ie ridic a adar probleme etice, cum ar fi concuren a ntre produsele alimentare i carburan i. Biocarburan ii din prima genera ie sunt cei ob inu i din diverse culturi precum gru, porumb, sfecl de zah r pentru filiera bioetanol i din rapi , floareasoarelui, arahide, palmier de ulei pentru filiera biodiesel. Biocarburan ii din a doua genera ie sunt constitui i din de euri lemnoase, din reziduuri alimentare i industriale. n acest sens, oamenii de tiin sus in c utilizarea biocarburan ilor din cea de-a doua genera ie este cea mai indicat din punct de vedere ecologic. ri precum Germania, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii au dezvoltat sistemul de biocarburan i din cea de-a doua genera ie, dar costurile pentru construc ia unor astfel de biorafin rii sunt foarte mari. Pe de alt parte, ace ti speciali ti au sugerat c remp duririle i protejarea habitatelor constituie o solu ie mai bun de mic orare a emisiilor de gaze cu efect

de ser . Ei sus in c p durile ar putea absorbi de nou ori mai mult CO2 dect ar putea-o face utilizarea de biocarburan i n aceea i arie. Dimpotriv , producerea de biocarburant ar duce la alte defri ri. Palmierul de ulei este un pericol La nivel mondial, problemele pe care le creeaz ncurajarea utiliz rii biodieselului sunt i mai mari. Cultura cea mai distrug toare de pe glob ar putea deveni palmierul de ulei. "Cererea de biodiesel din partea Uniunii Europene va absorbi cea mai mare parte din stocurile de ulei de palmier brut din Malaysia. i asta pentru c acest carburant ob inut din uleiul de palmier e mult mai ieftin dect altele", scriau ziari tii cotidienelor britanice. Asocia ia Prietenii P mntului a publicat, nc din septembrie 2005, un raport asupra impactului pe care l-ar avea aceast produc ie asupra mediului. "Dup estim rile noastre, n Malaysia, 87% din de ertific ri sunt provocate de dezvoltarea planta iilor de palmieri". La Sumatra i la Borno, 4 milioane de hectare de p dure au fost transformate n planta ii cu palmieri. Malaysienii inten ioneaz s defri eze nc 6 milioane, iar indonezienii vreo 16,5 milioane. Mii de indigeni au fost expulza i de pe p mnturile lor din aceast cauz . Nenum ratele incendii de p dure, care au avut loc n regiunile respective, au fost aprinse de plantatorii de palmieri. Tot sectorul a devenit un gigantic cmp cu palmieri de ulei. Mai mult dect att, nainte de plantarea acestor arbori scunzi, este necesar s se taie i s se ard copaci mari din p durile tropicale, care ar fi putut elimina o cantitate imens de dioxid de carbon n atmosfer . Opiniile cititorilor (3) Adauga opinia ta! Despre Biomasa, LFW si GHG de Din Provincie in data de 2007-09-15 01:03:18 Stimate Doamne Catana si Petre, stimati cititori, Atrag respectuos atentia ca descarcarea necontrolata, in atmosfera, de GHG (gazele cu efect de sera; aici, in principal metan CH4, in amestec cu altele), ca urmare a constructiei si/sau a operarii incorecta a LFW (depozite de deseuri; in principal municipale), este sursa nr.2-3 de amplificare a efectului de sera indus de om, dupa cea a CO2 antropic (despre vaporii de apa, citeste ... Raspunde La actiune rapid Totul de la Mama Natura! de Naidin Petre in data de 2007-09-13 09:35:13 Specialist in Energetica-www.eficientaenerg.ro- Utilizarea Surselor Energetice Regenerabile pentru Energetica cladirilor si un Mediu curat. Potentialul energetic al RES din Romania din Biomasa : Echivalent economie energie-mii tep-7.597,0 pt energie Termica si Electrica(un potential ridicat,cu o productie medie de 97,5 tep/an-1134 GWh;cantitatea de caldura avand ponderea: -54% din c ldura produs pe citeste ... Raspunde energia de socrrate in data de 2007-09-13 05:20:20 ptr binele terrei trebuie ca o mare parte din oameni sa piara ca prea multe rele au facut.criza energetica si epoca glaciara vor veni simultan,amin