Sunteți pe pagina 1din 15

1

CAPITOLUL 1- CUNOSTINTE MINIMALE DE SPECIALITATE


1.1. Tensiuni standardizate
Valorile standardizate ale tensiunilor nominale intre faze pentru instalatiile de transport si
distributie a energiei electrice sunt: 400 V;690 V;1000 V;6000
V;10000V;20000V;110000V;220000V;400000V; 750000V.
Tensiunea de 1000 V se refera la o retea trifazata cu trei fire si reprezinta tensiunea intre
faze.
1.2.Sectiuni standardizate pentru conductoare si cabluri.Conductoare pentru linii
electrice trifazate.
La circuite trifazate, cu conductoare de faza avand sectiuni pana la 50 mm
2
, sectiunea
nulului se ia egala cu sectiunea conductorului de faza.
Pentru circuite trifazate, avand conductoarele de faza cu sectiuni mai mari de 50 mm
2
,
exista urmatoarea corelatie:
Sectiunea conductorului de faza( mm
2
) Sectiunea conductorului de nul ( mm
2
)
70 50
95 50
120 70
150 70
185 95
240 120
Din punct de vedere al rezistentei mecanice sectiunea conductorului de nul, la liniile
electrice, trebuie sa fie de cel putin 6 mm
2
Cu, sau 16 mm
2
Al( funie)
Cabluri electric sectiunea conductoarelor cablurilor electrice:
Cablu cu izolatie din cauciuc si manta de Pb. mm
2
Cablu cu izolatie din hartie
impregnate, mm
2
Cu-(CP) Al-(ACP) Cu-(CHP) si Al-(ACHP)
3x1,5+1
3x2.5+1.5
3x4+2.5 4x2.5
3x6 + 4 3x6 + 4
3x10 + 6 3x10+6 3x10+6
3x16+6 3x16+6 3x16+10
3x25+10 3x25+10 3x25+16
3x35+10 3x35+10 3x35+16
3x50+16 3x50+16 3x50+25
3x70+25
3x95+50
3x120+50
3x150+70
2
1.3. Marimi electrice si unitati de masura.
Curentul electric:- Daca la capetele unui conductor electric se aplica o tensiune, atunci
in acel conductor ia nastere un curent electric datorat deplasarii electronilor liberi din
conductor.
Intensitatea curentului electric(I)- reprezinta cantitaea de electricitate( sarcina
electrica) Q [C] ce trece in unitatea de timp prin sectiunea conductorului.
,
t
Q
I =

s
C
Cantitatea de electricitate ce trece prin conductor este in functie de marimea tensiunii
aplicata conductorului precum si de rezistenta pe care o opune acesta.
Unitatea de masura a intensitatii curentului este Amperul A.
Un Amper reprezinta cantitatea de electricitate de un coulomb care trece prin conductor
in tip de o secunda. Ca sens al curentului electric s-a fixat, conventional, sensul invers in
care se deplaseaza electronii.
Intensitatea curentului electric ce trece printr-un conductor isi mentine aceeasi valoare pe
toata lungimea conductorului.
Intensitatea curentului electric se masoara cu ampermetrul
Raportul dintre intensitatea curentului electric ( I) si suprafata sectiunii prin care acesta
trece se numeste densitate de curent
S
I
=

2
mm
A
Rezistenta electrica ( R )- etse marimea care indica gradul de opunere a unui conductor
la trecerea curentului electric prin el.
Unitatea de masura pentru rezistenta se numeste Ohm( ).
Un Ohm este rezistenta conductorului in care circula un curent de un Amper cand se
aplica o tensiune de un Volt.
Rezistivitatea electrica ( ) este marimea care da dependenta dintre natura
conductorului si rezistenta electrica.
Unitaea de masura pentru rezistivitate este
m
mm
2
O
Valoarea rezistentei unui conductor se calculeaza cu formula:
S
l
R = sau
S
l
R

in care:
- R- rezistenta conductorului ( );
- l lungimea conductorului (m);
- S- sectiune conductorului ( mm
2
);
- - rezistivitatea ( rezistenta specifica) a materialului conductor (
m
mm
2
O
);
- - conductivitatea materialului conductor
|
.
|

\
|
O
2
mm
m
Conductivitatea ( ) este inversul rezistivitatii

1
=
3
Conductivitatea electric (numit i conductibilitatea electric specific) este mrimea
fizic prin care se caracterizeaz capacitatea unui material de a permite transportul
sarcinilor electrice atunci cnd este plasat ntr-un cmp electric
Conductibilitatea electric este proprietatea materialelor de a permite trecerea curentului
electric.
Valoarea rezistentei pentru un circuit monofazat( doua conductoare) se determina
luandu-se in calcul lungimea ambelor conductoare( dus si intors).
Rezistenta metalelor creste cu temperatura, iar a carbunelui si a apei scade cu cat
temperatura lor creste.
Variatia cu temperatura a rezistentei se determina cu relatia:
R
2
=R
1
[1+ (t
2
-t
1
)] , in care:
- R
1
- rezistenta cunoscuta a conductorului la o anumita temperatura;
- - coeficientul de temperatura reprezinta variatia rezistentei de 1 a
conductorului la cresterea temperaturii sale cu 1
0
C;
- t
2
- temperatura pentru care dorim sa aflam rezistenta conductorului;
- t
1
temperatura pentru care cunoastem resistenta R
1
Rezistenta se masoara cu Ohmetrul
Conductan a electric ( G ) -este mrimea care exprim capacitatea a unui conductor
sau circuit dat de a conduce curentul electric. Conductana se msoar n siemens (S) i
este mrimea invers rezistenei electrice msurate n ohmi ( ).
Tabelul 1Rezistivitatea, Coeficientul de topire la 20
0
C si punctual de topire al unor materiale din
care se fabrica conductoarele electrice
( Se considera 1m de material avand S= 1 mm
2
)
4
Tensiunea electrica numeric este egala cu lucrul mecanic efectuat pentru a transporta
unitatea de sarcina pozitiva de-a lungul intregului circuit.
In intreriorul surselor de energie electrica( al masinilor generatoare rotative, al
elementelor galvanice, al acumulatoarelor etc), unde se produce o transformare a energiei
mecanice , chimice, etc. in energie electrica, ia nastere o forta electromotoare.
In momentul in care la bornele acestor surse se racordeaza receptoare electrice, ia nastere
un current electric de o anumita intensitate( I ), current care este debitat in exterior, in
conductorul liniei pana la receptoare.
La borna sursei- datorita pierderilor din interior- forta electromotoare are o valoare mai
mica acesteia i s-a dat denumirea de tensiune electrica( U)
U= E- rI, unde:
- E forta electromotoare care ia nastere in interiorul sursei de energie;
- rI pierdere de tensiune interioara.
Unitatea de masura pentru tensiune este VOLTUL.( V)
Tensiune electrica scade in lungul conductoarelor prin care trece curentul electric cu atat
mai mult cu cat rezistenta electrica a conductoarelor este mai mare, producandu-se asa
numita pierdere de tensiune din conductoare ( U).
1.4. Clasificarea materialelor
Corpul sau materialul care conduce curentul electric se numete conductor electric;
metalele sunt buni conductori electrici, iar dintre acestea conductivitatea cea mai mare o
are argintul (63,010
6
Sm
1
), urmat la mic distan de cupru (59,610
6
Sm
1
). De
asemenea plasma (gaz ionizat) este n general un bun sau foarte bun conductor electric ,
n multe cazuri conductivitatea plasmei se poate considera infinit. Tot n clasa
conductorilor intr i unele lichide care conin muli ioni, de exemplu apa srat conduce
curentul electric cu att mai bine cu ct concentraia de sare este mai mare.
5
Un corp sau material care nu permite n mod semnificativ trecerea sarcinilor electrice se
numete izolator (de exemplu sticla, vidul, apa deionizat etc.).
O valoare a conductivitii electrice ntre cea a conductorilor i cea a izolatorilor o au
semiconductorii. Adesea conductivitatea semiconductorilor poate fi ajustat n limite
largi, att permanent prin procesul de fabricaie, de obicei prin dopare, ct i dinamic prin
aplicarea unor cmpuri electrice exterioare, prin variaia temperaturii, prin iluminare, prin
expunere la radiaie ionizant etc.
Materialele electroizolante prezint o rezistivitate electric cu valori cuprinse ntre 10
8
i 10
18
[ cm]. Oricare dintre proprietile electrice i neelectrice ale materialelor
electroizolante poate servi drept criteriu de clasificare a acestor. S-au impus totui
criteriile cu caracter general cum sunt: natura chimic, starea de agregare, stabilitatea
termica, forma i caracteristica esenial a materialelor componente la care se mai adaug
eventual, starea final i transformrile necesare pentru obinerea produsului finit. Astfel,
dup natura lor chimic, materialele electroizolante se pot clasifica n materiale organice,
anorganice i siliconice. Materialele de natur organic prezint proprieti
electroizolante foarte bune, avnd ns o rezisten redus la solicitrile termice i
mecanice. Materialele de natur anorganic (marmura, azbestul etc.) au o comportare
invers materialelor organice. Materialele de natur siliconic mbin n mod favorabil
cele mai bune proprieti ale materialelor organice i anorganice. Lund n considerare
starea de agregare a materialelor electroizolante vom distinge materiale: solide, lichide i
gazoase. Folosind drept criteriu de clasificare stabilitatea termic, materialele
electroizolante se mpart n clase de izolaie i au caracteristica comun temperatura
maxim la care pot fi utilizate timp ndelungat. Pentru determinarea stabilitii termice,
pe lng temperatur, se pot utiliza i mrimi electrice (constante de material) ca de
exemplu scderea rigiditii dielectrice cu creterea temperaturii, mrimi fizice sau
mrimi mecanice. O clas de izolaie cuprinde materialele care au o stabilitate termic
comparabil, la o temperatur de serviciu dat. Clasificarea materialelor n clase de
izolaie este n prezent nesatisfctoare deoarece se refer la grupe de materiale ce pot
intra n constituia unui sistem de izolaie, dar nu ofer posibilitatea alegerii unui material
pentru condiiile impuse de un anumit scop sau loc de utilizare. Ca urmare este cutat un
alt criteriu de clasificare a materialelor adoptat de CEI (Comisia Electronic
Internaional). Aceast clasificare cuprinde n fiecare grup materiale de aceeai form
i stare final, care necesit pentru utilizare acelai mod de prelucrare. Din punctul de
vedere al proprietilor lor electrice, materialele semiconductoare se situeaz ntre
materialele conductoare i materialele electroizolante.
Materialele semiconductoare au o rezistivitate electric cuprins n intervalul (10
-
3
10
10
)[ cm]. Caracteristicile de baz ale materialelor semiconductoare sunt
urmtoarele: - rezistivitatea materialelor semiconductoare variaz neliniar cu
temperatura; rezistivitatea lor scade odat cu creterea temperaturii; -prin suprafaa de
contact ntre 2 semiconductori sau un semiconductor cu un metal, conducia electric este
unilateral; -natura purttorilor de sarcin dintr-un semiconductor depinde de natura
impuritilor existente n semiconductor. Materialele semiconductoare se pot clasifica, la
rndul lor, dup mai multe criterii. Astfel dup gradul de puritate distingem: -
Semiconductori intriseci. Acetia sunt perfect puri i au o reea cristalin perfect
6
simetric; - Semiconductori extrinseci. Acetia sunt impurificai i natura conductibilitii
lor depinde de natura impuritilor. Dup felul impuritilor pe care le conin,
semiconductorii extrinseci pot fi: donori, dac impuritatea are valena mai mare dect cea
a semiconductorului; acceptori, dac impuritatea are valena mai mic dect cea a
semiconductorului.
Materialele conductoare au o rezistivitate care nu depete 10
-5
10
-3
[ cm]. Dup
natura conductibilitii electrice materialele conductoare se pot clasifica n:
- Materiale conductoare de ordinul I. Aceste materiale prezint o conductibilitate de
natur electronic, rezistivitatea lor crete odat cu creterea temperaturii, iar sub
aciunea curentului electric ele nu sufer modificri de structur. Materialele conductoare
de ordinul I sunt metale n stare solid i lichid. Dac lum n considerare valoarea
conductivitii lor, materialele conductoare de ordinul I se pot mpri n: --materiale de
mare conductivitate, cum sunt: Ag, Cu, Al, Fe, Zn, PB, Sn etc. --materiale de mare
rezistivitate, care sunt formate de obicei din aliaje i se utilizeaz pentru rezistene
electrice, elemente de nclzire electric, instrumente de msur etc.
- Materiale conductoare de ordinul II. Aceste materiale prezint o conductibilitatea de
natur ionic, rezistivitatea lor scade odat cu creterea temperaturii, iar sub aciunea
curentului electric ele sufer transformri chimice. Din categoria materialelor
conductoare de ordinul II fac parte srurile n stare solid sau lichid, soluiile bazice sau
acide, soluiile de sruri (deci toi electroliii).
1.5. Legea lui Ohm
Legea lui Ohm stabileste o legatura intre cele trei marimi de baza: intensitate, tensiune si
rezistenta, dintr-un circuit electric inchis.
Intensitatea curentului electric care trece printr-un circuit este direct proportionala cu
tensiune electrica aplicata acelui circuit si invers proportionala cu rezistenta electrica a
circuitului.
R
U
I = , in care:
- I intensitatea curentului electric ( A);
- U- tensiunea electrica( V);
- R rezistenta electrica( ).
Daca la un circuit electric se cunosc doua din cele trei marimi de baza se poate afla a treia
I
U
R = sau RI U =
Legea lui Ohm este valabila atat pentru un circuit inchis cat si pentru portiuni din
circuitul respectiv
7
a) pentru intreg circuitul ABCDE avem : U= RI sau
R
U
I =
b) pentru portiunea de circuit BCD avem U
1
=R
1
I sau
1
1
R
U
I = ;
c) Pentru portiunea de circuit ABDE avem: U-U
1
=R
2
I sau
2 2
2 1
R
U
R
U U
I =

=
U-U
1
= U reprezinta pierderea de tensiune pe distanta AB a circuitului.
Pe baza legii lui Ohm se poate determina pierderea de tensiune pe diferite protiuni ale
unui circuit daca cunoastem curentul respectiv precum si rezistenta electrica a portiunii
considerate.
Exemplu: Tensiunea electrica de alimentare a unui circuit este de 24 V, iar rezistenta
circuitului este de 6 . Sa se determine valoarea curentului I ce trece prin circuit.
Rezolvare: A
R
U
I 4
6
24
= = =
Gruparea rezistoarelor- Rezistoarele electrice se pot lega in series au paralel
Legarea in serie se face legand rezistoarele unul de altul in continuare astefel incat acelasi
curent trece prin fiecare.
Fig.1 Legarea serie a rezistoarelor
U
1
R
1
R
2
U
2
A
E
B
D
I
C
R
8
Rezistenta echivalenta( totala) R
T
a unui grup de rezistoare ( R
1
,R
2
,R
3
) legate in serie se
calculeaza cu relatia:
R
T
= R
1
+R
2
+R
3.
Legarea rezistoarelor in paralel se face prin conectarea capetelor acestora astfel ca prin
fiecare dintre ele trece numai o parte din curentul total din circuitul electric in care au fost
legate rezistoarele.
Fig.2 Legarea rezistoarelor in paralel
Rezistenta echivalenta se determina cu relatia:
3 2 1
1 1 1 1
R R R R
T
+ + = ;
1 3 3 2 2 1
3 2 1
R R R R R R
R R R
R
T
+ +

=
In cazul a numai doua rezistoare( Divizorul rezistiv)
2 1
2 1
R R
R R
R
T
+

=
Rezistenta echivalenta ce inlocuieste un grup de rezistoare legate in paralel este mai mica
decat cea mai mica rezistenta din grup.
Rezistoarele se mai pot lega si mixt .Rezistenta echivalenta se detremina afland pe rand
rezistentele legate in serie separat si cele legate in paralel separate dupa care aflam
rezistenta totala.
1.6. Legile lui Kirchhoff.
Legile lui Kirchhoff stabilesc modul in care circula curentul electric prin conductoarele
electrice legate intre ele( ramificat si buclat)
Legea I Daca mai multe conductoare prin care circula curenti electrici se intalnesc
intr-un puct( nod), suma curentilor care intra in acel punct este egala cu suma curentior
care pleaca din acel punct.
Conventional se noteaza cu:
+ curentii care intra in nod;
- curentii care pleaca din nod.
9
Fig. 3 Curentii electrici intr-un nod
Legea I Kirchhoff: I
1
+I
2
+I
4
= I
3
+I
5
sau I
1
+I
2
- I
3
+I
4
- I
5
=0
Legea a II-a Intr-un circuit electric inchis, suma algebrica a fortelor electromotoare
este egala cu suma algebrica a pierderilor de tensiune.
Adica:

= I R E
Acesta regula se aplica tinand seama de urmatoarele:
- forta electromotoare este pozitiva daca sensul ales pentru parcurgerea
circuitului pargurge sursa de la borna negativa la borna pozitiva;
- pierderile de tensiune au semnul plus cele la care sesul curentului este acelasi
cu sensul ales pentru parcurgerea circuitului in caz contrar ele vor fi cu minus.
Fig.4. Circuit electric inchis
-E
1
+E
2
=R
1
I+R
2
I
In cazul in care la calculul curentului se obtine o valoare cu semnul minus inseamna ca
sensul real al circuitului este invest celui ales.
10
1.7. Puterea electrica. Energia electrica
Energia dezvoltata in unitatea de timp la bornele unui consummator se numeste putere
electrica.
Unitarea de masura pentru puterea electrica este Wattul [P]
SI
=1 W.
In cazul curentului continuu puterea electrica se poate calcula cu relatiile:
I U P = ;
2
I R P = - puterea electrica disipata de un consummator cu rezistenta R sub forma de
caldura;
R
U
P
2
= .
In cazul curentului alternativ monofazat
a) puterea activa: P
a
=UI cos .
b) Puterea reactiva: P
r
= UI sin
In cazul curentului alternativ trifazat:
a) puterea activa : cos 3 UI P
a
=
b) puterea reactiva: sin 3 UI P
r
=
Puterea electrica se masoara cu Wattmetrul
Intre puterea mecanica si puterea electrica exista urmatoarea relatie: 1CP=736W.
Pierderea de putere
Odata cu pierderea de tensiune din conductoare se produce simultan si o pierdere de
putere.
Aceasta se exprima prin relatia generala:
P=R
T
I
2
, in care:
- P este pierderea de putere;
- R
T
rezistenta tuturor conductoarelor circuitului sau ale liniei electrice
considerate;
- I intensitatea curentului ce strabate circuitul sau linia electrica.
In general, pentru circuite sau linii electrice scurte nu se tine seama de pirderea de putere
din conductoare.
Pierderea de putere devine importanta la liniile electrice lungi si de ea se tine seama la
dimensionarea conductoarelor, deoarece, procentual pierderea de putere este mai mare
decat pierderea de tensiune.
Puterea pierduta in conductoare se transforma in caldura.
Randamentul ( )- este raportul dintre puterea utila si puterea absorbita.
Randamentul este mai mic dacat unitatea.
1
2
<
+
=
+
= =
RI P
P
P P
P
P
P
u
u
u
u
a
u
, in care:
P
u
este purerea utila puterea obtinuta dupa transportul sau dupa transformarea
ei se mai numeste si puterea la arbore
P
a
- este puterea de transport sau puterea absorbita efectiv de electroreceptoare
RI
2
pierderi prin effect Joule( caldura)
11
In afara de pierderile prin efect Joule, la transportul si transformarea energiei electrice se
mai produc si alte pierderi cum ar fi cele electromagnetice. La electromotoare se produc
pierderi mecanice( frecare in lagare).
Daca se ia in considerare numai pierderile prin efect Joule atunci se obtine randamentul
electric(
e
), daca se iau in considerare toate pierderile se obtine randamentul total( ).
La electromotoare puterea inscrisa pe placuta lor precum si cea trecuta in prospecte
reprezinta puterea utila( la arbore).
Coeficientul de cerere- reprezinta raportul dintre puterea maxima absorbita de o instalatie
electrica si puterea totala instalata in receptoarele acelei instalatii, el este subunitar( < 1)
1 < =
i
a
c
P
P
C
Intr-un atelier sau fabrica sunt receptoare de tot felul.Acestea nu lucreaza simultan si nici
toate incarcate la plina sarcina.In aceasta situatie puterea absorbita de toate receptoarele
fabricii/ atelierului este mai mica decat puterea instalata in receptoare.
Coeficientul de cerere se calculeaza dupa formula:
r m
i s
c
K K
C

= , unde:
-K
s
este coeficientul mediu de simultaneitate al functionarii motoarelor( in
masura in care acestea functioneaza simultan);
-K
i
este coeficientul mediu de incarcare a motoarelor electrice din instalatia
cosiderata, aflate in functiune( in masura in care motoarele sunt incarcate la sarcina
nominala);
-
m
este randamentul mediu general al electromotoarelor, corespunzator K
i
;
-
r
este randamentul mediu general al retelelor care alimenteaza electromotoarele.
Tabel 2. Valori ale coeficientilor de cerere pentru diferite receptoare electrice( valori informative)
12
Energia electrica- produsa, transportata sau consumata se poate determina facand
produsul dintre dintre puterea electrica respectiva si timp.
t P W =
Energia electrica este de doua feluri:
- energie electrica activa;
- energie electrica reactiva.
Energia electrica activa este energia de baza care se foloseste in toate activitatile unde
energia electrica este solicitata ea putandu-se transforma in energie mecanica, luminoasa,
calorica.
Energia electrica reactiva- este o energie complementara, care serveste la magnetizarea
bobinajelor diverselor receptoare inductive( transformatoare, motoare etc) racordate la
reteaua electrica.
Se urmareste permanent ca circulatia acestei energii reactive prin retelele electrice de
transport, distributie si utilizare sa fie cat mai mica, dandu-se posibilitatea energiei
electrice active sa circule pana la capacitatea maxima a retelelor.
In general energia electrica are simbolul W.
Energia electrica in curent continuu: t I U W = ; t RI W =
2
; t
R
U
W =
2
Energia electrica in curent alternativ:
a) Energia activa in curent monofazat si trifazat:
t I U W
a
= cos ; t I U W
a
= cos 3
b) Energia reaciva in curent monofazat si trifazat:
t UI W
r
= sin ; t UI W
r
= sin 3
Unitatea de masura pentru energie electrica activa este Wattora( Wh) sau multiplul sau
kilowattora( kWh).
Unitaea de masura pentru energia reactiva este- Voltamper reactiv- ora(Varh) sau
multiplul sau kilovoltamper reactiv-ora(kVarh)
Energia electrica se masoara cu contoarul electric( de energie activa, respectiv energie
reactiva).
1.8. Pierderea de tensiune( U).
Tensiunea scade in lungul unui conductor prin care trece curent electric, producadu-se
ceea ce numim o pierdere de tensiune, notata cu U.
Aceasta pierdere este direct proportionala cu rezistenta conductorului( pe portiunea
considerate) si cu intensitatea curentului electric ce trece prin acel conductor.
Pierderea de tensiune dintre doua puncte ale unui conductor reprezinta diferenta de
tensiune dintre acele puncte.
Pentru determinarea ei se aplica legea lui Ohm( U=RI).
Pierderile de tensiune sunt cu atat mai mari cu cat conductorul are o lungime mai mare si
cu cat sectiunea este mai mica.
Daca pentru acelasi conductor creste intensitatea curentului care trece prin el vom avea
pierderi de tensiune mai mari.
13
Pentru buna functionare a receptoarelor trebuie sa avem la bornele acestora o tensiune de
alimentare cat mai apropiata de tensiunea lor nominala.Pentru aceasta, pierderile de
tensiune admise, atat in retele de transport si distributie a energiei electrice , cat si in
instalatiile de utilizare, sunt limitate la anumite procente maxime.
Astfel, in retelele electrice de distributie ele pot fi maxim 0,5%, in coloanele
bransamentelor electrice individuale( portiune de bransament de la intrarea in cladire
pana la contor)de 1% , la coloanele principale collective din blocuri de 0,5% etc.
Pierderile de tensiune maxime admise in instalatiile de utilizare, de la tabloul general al
instalatiilor si pana la ultimul receptor( lampa, motor etc.), pentru sarcina maxima la care
au fost proiectate instalatiile sunt urmatoarele:
a) In cazul alimentarii instalatiilor prin bransarea directa la retelele electrice de
joasa tensiune:
- 3% pentru instalatii de iliminat;
- 5% pentru restul instalatiilor de orice fel.
b) In cazul alimentarii instalatiilor printr-o centrala proprie sau post de
transformare:
- 8% pentru instalatiile de iluminat;
- 10% pentru restul instalatiilor de orice fel.
c) In cazul alimentarii lampilor cu tensiuni reduse( sub 42 V), pierderea de
tensiune maxima admisa in conductoare este de 10%.
La pornirea electromotoarelor se produce o pierdere de tensiune foarte pronuntata in
circuitul de alimentare datorita curentului mare absorbit la pornire de catre electromotor
pentru un timp foarte scurt( socul de pronire).
Pierdere maxima de tensiune admisa in momentul pornirii electromotoarelor se indica de
catre constructorul acestora si de ea trebuie sa se tina seama la dimensionarea circuitelor
electrice de alimentare.
Pastrarea tensiunii la o valoare cat mai apropiata de valoarea nominala este de mare
importanta, deoarece la valori mai scazute ale acesteia electromotoarele trifazate pierd
din puterea lor mecanica, fierbatoarele si incalzitoarele electrice nu mai produc caldura
prescrisa, iar becurile electrice pierd in si mai mare masura din intensitatea lor luminoasa.
1.9. Relatii folosite in electrotehnica; Marimi electrice si unitati de masura.
Marimi electrice si unitati de masura. Multipli si submultiplii unitatilor de masura.
Nr.
crt
Denumirea marimii Simbolul
marimii
Denumirea unitatii de
masura in S.I.
Simbolul unitatii
de masura
1 Curentul electric I; i Amper A
2 Sarcina electrica Q Coulomb C
3 Tensiunea. Diferenta de potential U; u Volt V
4 Forta electromotoare E; e Volt V
5 Rezistenta electrica R; r Ohm
6 Reactanta X; x Ohm
7 Impedanta Z; z Ohm
8 Conductanta G Siemens S
9 Capacitatea electrica C Farad F
10 Energia electrica activa W
a
Joule; Wattora J; Wh
11 Energia electrica reactiva W
r
Volt-amper-reactiv-ora Varh
14
Nr.
crt
Denumirea marimii Simbolul
marimii
Denumirea unitatii de
masura in S.I.
Simbolul unitatii
de masura
12 Putere electrica activa P Watt W
13 Putere electrica reactiva Q Volt-amper- reactiv Var
14 Putere electrica aparenta S Volt-amper VA
15 Frecventa f Hertz Hz
16 Factor de putere cos fara dimensiune -
17 Randamentul fara dimensiune -
Multipli si submultiplii unitatilor de masura
Prefix
Denumirea Simbol
Nr. Care multiplica unitatea de
masura
Exemplificarea pentru unitatea
Watt
terra T 1000000000000 10
12
terawatt
giga G 1000000000 10
9
giga watt
mega M 1000000 10
6
megawatt
kilo k 1000 10
3
kilowatt
hecto h 100 10
2
hectowatt
M
U
L
T
I
P
L
I
deca da 10 10 decawatt
- - 1 1 watt
deci d 0,1 10
-1
decieatt
centi c 0,01 10
-2
centiwatt
mili m 0,001 10
-3
miliwatt
micro 0,000001 10
-6
microwatt
nano n 0,000000001 10
-9
nanowatt
S
U
B
M
U
L
T
I
P
L
I
pico p 0,000000000001 10
-12
picowatt
Principalele relatii fundamentale folosite in electrotehnica.
Relatii intre curent, tensiune,putere.
Curent alternativ
Trifazat
Marimea
de
determinat
Curent continuu si
monofazat
ne inductiv
Monofazat inductiv
Neinductiv Inductiv
Curentul
R
U
I = ;
U
P
I =
cos
=
R
U
I ;
cos
=
U
P
I
U
P
I

=
3 cos 3
=
U
P
I
Tensiunea
I R U = ;
I
P
U =
cos = I R U
cos
=
I
P
U
I
P
U

=
3 cos 3
=
I
P
U
Pierderea
de tensiune
( volti) (
R=
rezistenta
unui
conductor)
I R U
v
= A 2 cos 2 I R U
v
= A
I R U
v
= A 3 cos 3 I R U
v
= A
Puterea
activa
I U P = cos I U P =
I U P = 3 cos 3 I U P =
15
Curent alternativ
Trifazat
Marimea
de
determinat
Curent continuu si
monofazat
ne inductiv
Monofazat inductiv
Neinductiv Inductiv
Puterea
reactiva
-
sin = I U Q
tg P Q =
-
sin 3 = I U Q
tg P Q =
Puterea
aparenta
-
I U S =
2 2
Q P S + =
-
I U S = 3
2 2
Q P S + =
Rezistenta , reactanta, inductanta
Marimea de determinat Relatia folosita
Rezistenta
S
l
R = ;
S
l
R

Reactanta inductiva( inductanta )


L X
L
=
Reactanta capacitiva ( capacitanta )
C
X
C

1
=
Reactanta totala
C
L X

1
=
Impedanta
2 2
X R Z + = ;
2
2
1
|
.
|

\
|
+ =
C
L R Z