Consistenta cognitive si comunicarea de masa

Notiunea generala a consistentei sta la baza intregii stiinte. Conceptul ca fenomenele sunt ordonate este cel care permite predictibilitatea. Aceasta la randul ei permite cercetatorilor sa formulize sis a testeze ipoteze, sa faca generalizari din ele, sa construiasca teoria sis a prezica rezultatele viitoare. Scopul cercetatorului in comunicare si al teoreticianului este intr-o mare masura de a prezice efectul sau rezultatele viitoare ale mesajelor. Conceptul consistenteiin comportamentul uman este o extensie a notiunii generale de la lumea fiica la domeniul comportamentulu uman. Indivizii lupta pentru consistent in diferite moduri, ca: consistent in atitudini, in comportamente, intre atitudini si comportamente, in perceptia noastra asupra lumii si chiar in dezvoltarea personalitatii. Conceptele consistentei umane se bazeaza pe notiunea ca fiintele umane actioneaa in moduri rationale. Cercetarea comunicarii de masa se ocupa, in mare parte, de modul cum trateaza indivizii informatiile discrepant sau neconforme prezentate deseori in scopul producerii unor schimbari de atitudine. Teoria echilibrului a lui HEIDER Ca psiholog, Heider s-a ocupat de modul in care un individ isi organizeaza atitudinile fata de persoane si obiecte in cadrul propriei structure cognitive. Heider a stipulate ca starile fara echilibru produc tensiuni si genereaza forte pentru refacerea echilibrului. El a aratat ca conceptual de stare echilibrata indica o situatie in care unitatile percepute si sentimentele exprimate coexista fara tensiune. Se presupune ca o stare echilibrata este stabile si rezista influentelor din afara; ostare neechilibrata este predispusa instabilitatii, producand tensiuni psihologice in individ. Teoria simetriei a lui Newcomb Socio- psihologul Theodore M. Newcomb a luat teoria lui Heider referitoare la echilibrul unei persoane si a aplicat-o la o comunitate de oameni. El a utilizat termenul simetrie pentru a distinge teoria echilibrului si a sustinut ca noi incercam sa ne influentam unii pe alti pentru a produce simetrie. Spre deosebire de HEIDER, NEWCOMB pune accentual pe comunicare. Simetria spune ca oamenii se vor asocial sau vor devenii prieteni cu cei cu care sunt de accord. Modelul de simetrie al lui Newcomb arata ca, cu cat este mai atras A de catre B( o persoana sau un grup) ,cu atat este mai mare schimbarea de opinie din partea lui A fata de pozitia lui B.

Abordarea socio-psihologica

Teoria congruentei a lui OSGOOD Modelul congruentei este un caz special al teoriei echilibrate a lui Heider. Desi similar teoriei echilibrului, el se ocupa in primul rand de atitudinele pe care persoanele le au fata de sursele de informatii si fata de obiectele la care se refera aceste surse. Modelul congruentei presupune ca sistemele de referinta ale judecatilor tind catre simplitate maxima. Potrivit teoriei congruentei, cand se produce o schimbare, aceasta este intotdeauna catre congruent mai mare cu sistemele de referinta predominante. In esenta, definitiile echilibrului si congruentei sunt identice. Incongruenta si media Incongruenta nu produce schimbari de atitudine. Avem motive sa credem ca o mare parte din materialul media, care ar trebui sa produca incongruenta intr-un individ, nu face acest lucru niciodata. In procesul de selectare a subiectelor carora le dam atentie putem evita mesajele pe care le suspectam ca nu sunt in concordant cu conceptia noastra despre lume sau acordam atentie numai unei parti din mesaj care este in accord cu sistemul nostrum de referinta. Oamenii diferiti pot numai sa vada lucruri diferite in mesaj, dar, deseori, iau parte la un mesaj din motive diferite. Daca nu putem percepe gresit mesajul, putem ataca credibilitatea autorului. Credibilitatea este, la urma urmelor, cel mai important lucru pe care il are un communicator. Un communicator de stiri care nu are credibilitate nu va avea niciodata audienta. Negarea sau neincrederea sunt un alt mijloc de a trata incongruenta. Daca, intr-adevar, un mesaj nepotrivit ajunge la un individ, nu exista totusi nici o garantie ca se va produce o schimbare de atitudine. Tendinta selective poate intra in scena si ne vom aminti numai punctele care sustin cadrul nostrum dominant de referinta. Rolul editorilor media In luarea unei decizii, se presupune ca disonanta apare in masura in care alternative respinsa contine particularitati care ar putea duce la acceptarea sa, iar alternative aleasa contine particularitati care ar pute duce la respingerea sa. Teoria disonantei postuleaza ca, atunci cand un individ este pus intr-o situatie in care el sau ea trebuie comparat in public intr-un mod contrar conceptiilor si atitudinii sale personale, individual experimenteaza o disonanta prin constiinta comportamentului sau. Acest gen de situatii se produc deseori ca rezultat al unei promisiuni, al unei recompense sau al unei amenintari cu pedepsirea, dar, cateodata, el poate fi pur si simplu rezultatul presiunii exercitate de un grup pentru ca individual sa se conformeze unei norme cu care nu este de accord. Teoria disonantei este foarte importanta in domeniile de cautare si evitare a informatiilor, deseori denumite si expunere selective sau atentie selective . Teoria preconizeaza ca

Abordarea socio-psihologica

indivizii vor evita informatiile producatoare de disonanta si exista dovezi considerabile care arata ca personalul din media este constient de asta. Concluzii Asa cum ar trebui sa fie clar pana acum, teoriile consistentei au multe implicatii in ceea ce priveste modul in care percep oamenii lumea, cum comunica, cum utilizeaza, deformeaza, ignora sau uita continutu mass-media. Oamenii reduc disonanta postdecizionala prin retentia selective a faptelor, iat natiunile incearca sa schimbe atitudini prin roluri jucate fortat. Media nu numai ca variaza in perceptia pe care o au asupra unui eveniment, dar deseori ignora faptele neplacute despre societatea in care fiinteaza.

Abordarea socio-psihologica