1.

Aspecte generale
In ultimul timp se acord o atentie deosebit studierii dispersiei poluantilor emisi in atmosfer de ctre surse de poluare multiple sau izolate, cu regim de functionare continuu sau accidental, deoarece este tot mai evident faptul c activittile antropice au produs deja o "perturbare" a echilibrului mediului inconjurtor. Una din cile cele mai putin costisitoare de actiune impotriva polurii atmosferei o constituie modelarea matematic. Modelarea matematic a dispersiei poluantilor in atmosfer const in estimarea concentratiilor de poluanti la sol si la inltime in functie de caracteristicile surselor de poluare, de conditiile meteorologice si orografice, de procesele de transformare fizic si chimic pe care le pot avea poluantii in atmosfer si de interactia acestora cu suprafata solului. Utilizarea unor modele de dispersie capabile s prognozeze gradul de poluare va permite elaborarea unor planuri strategice de asigurare a zonei de securitate in jurul marilor surse de poluare. Pe baza informatiilor privind gradul de poluare estimat cu modelele de dispersie se poate stabili zona de evacuare a populatiei in cazul unui accident chimic sau radioactiv, ceea ce implic decizii politice si economice de mare rspundere. Utilizind cimpul de vint prognozat cu ajutorul modelului HRM (High resolotion Regional Model), ANM (Administratia Nationala de Meteorologie) realizeaza prognoza campului de concentratii in cazul unui accident chimic sau nuclear pentru un interval de 48 de ore. Sursa de poluare pentru care se poate realiza prognoza poate fi situata in orice punct pe teritoriul Romaniei. In prezent modelul de prognoza a poluarii la scara regionala se ruleaza operativ (zilnic) pentru trei locatii: Cernavoda, Tr Magurele si Kozlodui. Rularea operativa se face pentru un caz de accident simulat, iar utilitatea acestui sistem de prognoza consta in faptul ca in cazul producerii unui accident dispunem de informatii privind directia de deplasare a norului de poluant si zonele care urmeaza a fi afectate. In cazul in care un asemenea accident ar fi real, sistemul de prognoza permite rularea modelului de transport al poluantilor pe baza informatiilor privind emisia reala de poluant. In figurile urmatoare sunt prezentate concentratiile de poluant prognozate pentru accident simulat la Cernavoda.

In ceea ce priveste poluarea, Viorel Marculescu, directorul general adjunct al centralei de la Cernavoda, sustine ca aceasta produce 16-20 de tone de deseuri radioactive pe an, incadrandu-se in normele de poluare aprobate de Uniunea Europeana. Emisiile radioactive de la CNE Cernavoda, masurate de agentiile abilitate si apoi consemnate in rapoartele de mediu, contribuie la doza debit de 240 ori mai putin decat radiatia naturala si de 100 ori mai putin decat ar fi permis legal. In zona orasului Cernavoda, masuratorile de doza biologica arata ca radioactivitatea radonului din locuinte (din materialele de constructii) contribuie de 100 ori mai mult decat eventualele scapari de substante radioactive de la reactorul CNE. Astfel,putem observa ca dozele gamma masurate in orasele Cernavoda, Slobozia, Calarasi, Mangalia si Constanta sunt in limitele fondului natural, dupa cum urmeaza: Debitul de Doza Gamma Iulie 2006 CERNAVODA - 0.0999 microSv/ora (media lunii IULIE 2006) SLOBOZIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) CALARASI - 0.12 microSv/ora (media anului 2004) MANGALIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) Februarie 2006 CERNAVODA - 0.098 microSv/ora (media lunii FEBRUARIE 2006) SLOBOZIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) CALARASI - 0.12 microSv/ora (media anului 2004) MANGALIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) Ianuarie 2006 CERNAVODA - 0.098 microSv/ora (media lunii DECEMBRIE 2005) SLOBOZIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) CALARASI - 0.12 microSv/ora (media anului 2004) MANGALIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) Decembrie 2005 CERNAVODA - 0.098 microSv/ora (media lunii DECEMBRIE 2005) SLOBOZIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) CALARASI - 0.12 microSv/ora (media anului 2004) MANGALIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) Octombrie 2005 CERNAVODA - 0.10 microSv/ora (media lunii OCTOMBRIE 2005) SLOBOZIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) CALARASI - 0.12 microSv/ora (media anului 2004) MANGALIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) Septembrie 2005 CERNAVODA - 0.10 microSv/ora (media lunii SEPTEMBRIE 2005) SLOBOZIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) CALARASI - 0.12 microSv/ora (media anului 2004) MANGALIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) August 2005 CERNAVODA - 0.10 microSv/ora (medie lunii IULIE 2005) SLOBOZIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004) CALARASI - 0.12 microSv/ora (media anului 2004) 2

MANGALIA - 0.10 microSv/ora (media anului 2004)

2. Impactul asupra mediului

Impactul functionarii centralei nucleare asupra mediului este monitorizat permanent, acest lucru fiind realizat prin controlul surselor, efluentilor si a mediului. Programul de monitorizare a mediului include toate activitatile necesare pentru determinarea nivelelor de radioactivitate in mediu si a impactului acestora asupra mediului si a sanatatii populatiei, impact datorat operarii normale a CNE-PROD Cernavoda. In cadrul activitatilor executate in centrala pot fi identificate urmatoarele elemente care concura la asigurarea unei protectii adecvate a mediului si a populatiei: (a) controlul surselor - cuprinde masurile si activitatile necesare pentru confinarea materialelor radioactive. Sunt prevazute bariere multiple pentru a preveni scaparea materialelor radioactive in mediul inconjurator. (b) controlul efluentilor - cuprinde masurile si activitatile necesare pentru a controla evacuarile de radioactivitate si produse chimice in mediu pentru conformitate cu limitele sau tendintele specificate. (c) monitorizarea efluentilor - cuprinde masurile si activitatile necesare pentru masurarea evacuarilor de efluenti in punctele de emisie. (d) monitorizarea mediului - cuprinde masurile si activitatile necesare masurarii nivelelor de radioactivitate in mediu pentru a evalua impactul radiologic asupra sanatatii publicului si asupra mediului, datorat evacuarilor de efluenti din CNE-PROD. Pentru o estimare cat mai corecta a impactului functionarii centralei asupra mediului, in 3

perioada 1984 - 1994 a fost derulat programul de monitorizare preoperationala a mediului la CNE-PROD Cernavoda. Masurarile efectuate in cadrul acestui program au detectat modificarile de radioactivitate a mediului produse ca urmare a accidentului de la Cernobal din 1986. Incepnd cu anul 1990, valorile concentratiilor specifice de radionuclizi in factorii de mediu au revenit la valorile normale de dinainte de 1986. Rezultatele acestui program de monitorizare preoperationala a mediului au fost rezumate, analizate si prezentate in lucrarea Summary of the preoperational Environmental Monitoring Program for Cernavoda NPP 1984-1993 HPD-39-1994. Programul de monitorizare de rutina a mediului la CNE-PROD Cernavoda a fost elaborat si aprobat in anul 1995 - RD-01364-RP7. In anul 2004 a fost elaborata revizia 4 prin care sunt introduse noi puncte de prelevare care sa monitorizeze impactul functionarii obiectivului DICA (Depozitul Intermediar de Combustibil Ars), precum si apele subterane de adncime, de pe amplasament si din orasul Cernavoda. Prin implementarea Programului de Monitorizare a Radioactivitatii Mediului, in perioada 1996 - 2003 au fost analizate un numar de 5723 probe din jurul centralei si de pe o arie cu o raza de 25 km in jurul acesteia. Tipurile de probe au fost urmatoarele: aer (particule materiale, iod, vapori de apa), apa, sol, sediment, depuneri atmosferice, probe alimentare (peste, carne de porc, vita si pui, legume, fructe). Au fost efectuate de asemenea, masurari ale dozei gama externe. Rezultatele acestor masurari nu au relevat prezenta unor radionuclizi CANDU in mediul inconjurator CNE-PROD Cernavoda, cu exceptia tritiului detectat in locatii aflate in imediata vecinatate a centralei. CNE-PROD Cernavoda este autorizata sa utilizeze ca apa de racire apa din fluviul Dunarea, via Canal Dunare - Marea Neagra bief I. Apa calda este returnata in Dunare via canal Seimeni sau in Canalul Dunare- Marea Neagra bief II. Se utilizeaza substante chimice specifice: hidrazina, morfolina, ciclohexamina pentru conditionarea chimica a sistemelor, acid clorhidric, hidroxid de sodiu, clorura ferica, var in procesul tehnologic pentru obtinerea apei deminareralizate in Statia de Tratare Chimica a Apei si bioacid ca agent de control a incarcaturii macrobiologice in apa tehnica de serviciu. Programul de Monitorizare Chimica a efluentului lichid inactiv a fost conceput si aplicat pentru a verifica si demonstra respectarea cerintelor autorizatiei de gospodarire a apelor. - Conform acestui program toate substantele chimice utilizate pentru conditionarea chimica a sistemelor centralei sunt monitorizate in efluentul lichid. - Tratamentele cu agent de control al incarcaturii macrobiologice se efectueaza localizat, numai pe circuitul de apa tehnica de serviciu, avand ca scop limitarea fixarii si cresterii scoicilor in conducte si echipamente. - Substantele chimice utilizate pentru obtinerea apei demineralizate sunt monitorizate si sunt neutralizate inainte de evacuarea in efluent. Concentratiile tuturor acestor substante in efluentul lichid se situeaza sub limita autorizata pentru evacuare. De asemenea se masoara temperatura apei calde evacuate si s-au efectuat studii privind impactul termic al evacuarii apei calde in Dunare si Canalul Dunare - Marea Neagra. Impactul radiologic real al CNE-PROD Cernavoda asupra populatiei este determinat prin programul de supraveghere a mediului inconjurator. Elementele principale ale acestui programului sunt:

 Cerintele pentru monitorizarea de rutina si studiile speciale in cazul unor eliberari radioactive din centrala. Detalii despre locurile de amplasare a statiilor de monitorizare mediu, mijloacele de prelevari probe, masurarile analitice care trebuie efectuate si frecventa de prelevare. Proceduri detaliate pentru operarea statiilor de monitorizare si pentru analize de laborator, inclusiv metode de asigurarea calitatii si calibrarea echipamentelor. Calibrarea aparaturii se va face cu respectarea standardelor nationale, daca este posibil. Raportarea anuala a rezultatelor programului de monitorizare a mediului si estimarea dozelor ncasate de catre populatie conducerii centralei si autoritatilor. Inregistrarile tuturor masurarilor analitice sunt pastrate pentru raportari viitoare, n conformitate cu legislatia nationala. Laboratorul de Control al Mediului CNE-PROD Cernavoda, amplasat in orasul Cernavoda, este dotat cu echipamente performante si aparatura moderna de analiza si analizeza un numar mare de probe pentru a se stabili continutul de radionuclizi naturali sau artificiali. Tipurile de probe analizate sunt urmatoarele: aer - particule sub forma de aerosoli, iod, vapori de apa captate cu ajutorul a circa 120 filtre amplasate in zece locatii de monitorizare; apa de suprafata - se analizeaza probe prelevate din trei locatii; sol - se analizeaza cate patru probe de sol cu o frecventa anuala; sediment - se analizeaza probe din doua puncte de prelevare - o locatie indicator situata in punctul de deversare a apelor de racire de la centrala in Dunare si o locatie de fond situata in amonte de orasul Cernavoda; lapte - se analizeaza zeci de probe cu o frecventa saptamanala; peste - se analizeaza probe prelevate din crescatoria Tibrinu situata la 8 km NV de Cernavoda si din Dunare; carne (porc, vita, pui) - se analizeaza probe din punctele de prelevare situate in zonele Medgidia si Cernavoda; fructe - se analizeaza fructe reprezentative pentru dieta si specificul agricol al zonei - capsuni, cirese, caise, piersici, struguri din trei puncte de recoltare: Satu Nou ferma pomicola, Cernavoda - piata agroalimentara si Seimeni - gospodarii particulare; legume - se analizeaza legume specifice dietei locale si produse in zona de posibila influenta a CNE-PROD Cernavoda, recoltate din aceleasi locatii ca si probele de fructe. De asemenea sunt efectuate masuratori ale dozei gama externe si cu ajutorul unei retele de dozimetre termoluminiscente aflate in cincizeci de locatii de monitorizare amplasate in jurul centralei pe o arie cu raza de 30 km. Permanent rezultatele monitorizarii radiologice a mediului sunt comparate cu rezultatele Programului de Monitorizare Preoperationala a Mediului desfasurat in perioada 1984 - 1994. Pana in prezent nu au fost detectate modificari ale radioactivitatii mediului in zona orasului Cernavoda fata de perioada anterioara punerii in functiune a centralei nucleare.

3. Limitele de doza Limitele de doze utilizate la CNE-PROD Cernavoda sunt in concordanta cu Normele Fundamentale de Securitate Radiologica (NSR-01/2002) si recomandarile Comisiei Internationale de Protectie Radiologica (ICRP) stabilite in publicatia 60. Obiectivele pentru dozele individuale si colective sunt stabilite anual. Sunt stabilite obiective de limitare a dozelor pentru anumite lucrari si echipe de lucratori in functie de situatia existenta, ca masura de control intermediar. De asemenea este stabilit un sistem de control al dozelor incasate, pentru identificarea zonelor cu probleme si pentru luarea unor masuri corective in timp util. Raport de Mediu - Informatii Privind Radioactivitatea Mediului Emisii Radioactive August 2006 Luna Iulie - 0.99 microSv Total de la inceputul anului: 7.75 microSv Contributia tritiului: 80% Iunie 2006 Luna Mai - 1.09 microSv Total de la inceputul anului: 6.13 microSv Contributia tritiului: 80% Februarie 2006 Luna Ianuarie - 1.03 microSv Total de la inceputul anului: 2.41 microSv Contributia tritiului: 80% Ianuarie 2006 Luna Ianuarie - 1.38 microSv Total de la inceputul anului: 1.38 microSv Contributia tritiului: 80% Decembrie 2005 Luna Decembrie - 1.1 microSv Total de la inceputul anului: 8.18 microSv Contributia tritiului: 80% Octombrie 2005 Luna Septembrie - 0.62 microSv Total de la inceputul anului 2005 - 6.37 microSv Contributia tritiului: 80% Septembrie 2005 Luna Septembrie - 0.98 microSv Total de la inceputul anului 2005 - 5.75 microSv Contributia tritiului: 80% August 2005 Luna August - 0.81 microSv Total de la inceputul anului 2005 - 4.8 microSv Contributia tritiului: 80%

 Iulie 2005 Luna Iulie 2005 - 0.46 microSv Total de la inceputul anului 2005 - 3.9 microSv Contributia Tritiului: 80% Limite pentru populatie: - Limita legala: 1000 microSv/an + Tritiu in Aer * LUNA CONCENTRATIA DE TRITIU IN AER (Bq/m 3) ANUL 2006 MAI APR MAR FEB IAN DEC NOV OCT SEP AUG IUL IUN MAI APR MAR FEB 0.850 0.155 0.455 0.391 0.177 ANUL 2005 3.400 0.379 0.134 0.120 0.110 0.150 0.110 0.050 0.260 0.324 0.188 0.109 0.012 0.004 0.004 0.003 0.005 0.003 0.001 0.007 0.010 0.005 0.027 0.005 0.015 0.013 0.060 DOZA ASOCIATA CONCENTRATIEI DE TRITIU IN AER (microSv/luna)

IAN 0.154 0.005 * Cernavoda - Laborator Control Mediu Concluzii privind iradierea in zona Cernavoda Radioactivitatea naturala- 2,4 mSv/an Radioactivitatea indusa de CNE- cel mult 1% din radioactivitatea naturala, adica 0,03 mSv/an

4. Radioprotectia

Radiatiile ionizante reprezinta un pericol caracteristic asociat exploatarii unei centrale nucleare. Preocuparea majora a conducerii pentru protectia (securitatea) si sanatatea angajatilor si a populatiei impune ca toate aspectele legate de pericolele potentiale ale exploatarii CNE-PROD Cernavoda sa fie coordonate si controlate corespunzator. Succesul in exploatarea unei centrale nucleare depinde de mai multi factori. Un factor important este stabilirea si mentinerea unui program de radioprotectie efectiv si eficient. Politica si principiile de radioprotectie stabilite de conducerea CNEPROD Cernavoda au avut ca punct de plecare politica de securitatea muncii si radioprotectie a Societatii Nationale "Nuclearelectrica" ce a reprezentat primul pas in dezvoltarea unui astfel de program. Programul se bazeaza pe experienta in exploatare a diferitelor centrale nucleare, inclusiv cele de tip CANDU si include prevederile Normelor Fundamentale de Securitate Radiologica emise de CNCAN si recomandarile organismelor internationale, ca AIEA - Agentia Internationala pentru Energie Atomica, INPO - Institute for Nuclear Power Operations, ICRP - International Comission on Radiological Protection. Programul de Radioprotectie stabileste standardele interne in cadrul carora trebuie sa se actioneze in vederea asigurarii unui inalt nivel de siguranta pentru activitatile ce se desfasoara in prezenta radiatiilor. Standardele stabilite pentru fiecare domeniu acoperit de program au fost detaliate in documente de referinta si in instructiuni pe centrala. Documentele de referinta si instructiunile specifice au fost elaborate si sunt actualizate de catre Directia Radioprotectie, in concordanta cu reglementarile nationale aplicabile si cu cele mai bune practici actuale mondiale in radioprotectie. Conformitatea cu standardele stabilite este asigurata prin dezvoltarea si folosirea procedurilor de radioprotectie. Insusirea acestor proceduri, coroborata cu o instruire temeinica specifica activitatii fiecarui angajat al centralei vor asigura faptul ca toate activitatile din centrala se desfasoara in conditii de siguranta din punct de vedere radiologic. Masurarea si inregistrarea corecta a dozelor incasate de catre personalul expus profesional al CNEPROD Cernavoda si al contractorilor reprezinta un element foarte important al Programului de Radioprotectie. Dozele incasate de catre personalul expus profesional al CNE-PROD Cernavoda si al contractorilor se datoreaza expunerilor externe si interne caracteristice unei reactor de tip CANDU. Programul de dozimetrie, incluzand metodele folosite si justificarea lor tehnica, este elaborat de Directia Radioprotectie. Serviciile de dozimetrie sunt asigurate de un laborator (organism dozimetric) acreditat al centralei. Expunerea externa reprezinta expunerea la surse radioactive aflate in exteriorul organismului uman. Sursa principala pentru iradierea externa intr-o centrala de tip CANDU este radiatia gama. Monitorizarea personalului se realizeaza prin purtarea de catre acesta de dozimetre individuale integratoare cu detectori termoluminiscenti pentru masurarea dozei pe tot corpul si pe piele. Tot dozimetrele de tip termoluminiscent sunt folosite pentru masurarea dozei pe extremitati, pastilele termoluminiscente fiind fixate in zonele unde iradierea este cea mai mare (degete, incheietura mainii, glezne). Intr-o centrala CANDU dozele de neutroni reprezinta o contributie mica la iradierea externa, insa ele sunt monitorizate la randul lor cu ajutorul unui debitmetru de neutroni.

Expunerea interna reprezinta expunerea la surse radioactive ajunse in interiorul organismului uman prin inhalare sau ingerare. Sursa principala pentru iradierea interna intr-o centrala de tip CANDU o constituie vaporii de apa tritiata. Doza interna datorata acestei surse este determinata prin analiza probelor de urina. Frecventa masurarii depinde de concentratia tritiului in urina la ultima proba masurata: cu cat concentratia tritiului in urina creste, intervalul dintre doua furnizari de proba biologica scade, variind de la lunar la zilnic. Dozele interne datorate altor surse sunt determinate prin masurarea directa a lucratorilor cu contorul de corp uman, cu o frecventa care depinde de natura activitatii desfasurate. Masurarile cu contorul de corp uman se fac semestrial, anual sau o data la trei ani. Pentru inregistrarea si regasirea corecta a dozelor este stabilit un sistem de inregistrare in format electronic (tip baza de date) si pe suport de hartie. Pe langa evidenta dozelor incasate, sistemul pastreaza si inregistrarile rezultatelor analitice ale tuturor probelor dozimetrice. Sistemul de inregistrare a dozelor este proiectat astfel incat sa permita fiecarui angajat, persoanelor responsabile cu supravegherea expunerilor si organismelor de reglementare si control accesul la inregistrarile dozelor. 5. Deseurile radioactive Deseurile radioactive sunt rezultatul activitatilor zilnice de intretinere, reparatii, al opririlor programate sau neprogramate ale centralei si sunt gestionate complet separat de deseurile conventionale. Deseurile radioactive generate in urma acestor activitati sunt: solide (plastic, celuloza, sticla, lemn, filtre de purificare, filtre de la sistemele de ventilatie etc.); lichide organice (ulei, solvent, lichid scintilator); amestecuri solide-lichide inflamabile. Colectarea si sortarea lor este efectuata de personal calificat, dupa reguli si criterii specificate prin proceduri. Activitatea de sortare se aplica tuturor tipurilor de deseuri radioactive. Pentru fiecare tip de deseuri radioactive (solide, lichide organice si amestecuri solide-lichide inflamabile se urmaresc diferite criterii: sursa de provenienta (cladirea serviciilor, cladirea reactorului) felul materialului (plastic, celuloza, metal, lemn, ulei, solventi etc.) continutul de radionuclizi (viata scurta, medie sau lunga) debitul de doza la contact (slab active, mediu active). Dupa sortare, deseurile radioactive sunt stocate in containere speciale de inox. Deseurile radioactive lichide organice sunt pastrate in cladirea serviciilor, urmand sa fie solidificate pentru eliminarea potentialelor pericole de inflamabilitate. Unele deseuri solide sunt compactate cu o presa hidraulica pentru reducerea volumului. Stocarea deseurilor radioactive solide sau solidificate este asigurata pentru toata perioada de exploatare a centralei in conditii de securitate si pastrare optime. Depozitarea finala a acestor deseuri se va realiza numai dupa conditionarea in matrice solide, sigure, care sa garanteze ca cel putin 300 de ani nu vor avea impact negativ asupra mediului inconjurator.

6. Acuzatiile aduse centralei CANDU de la Cernavoda Totusi, au fost aduse mai multe acuzatii aduse energeticii nucleare in general si filierei CANDU in special.Astfel, o presupusa poluare radioactiva produsa de centrala CANDU de la Cernavoda ar putea fi una din cauzele cresterii numarului de malformatii la nou-nascuti, a cazurilor de cancer si de leucemie in zona de sud-est a tarii. Conducerea centralei se apara zicand ca doza debit naturala acceptata astazi este de 2,4mSv/an si orice obiectiv nuclear e astfel proiectat si realizat ca, in mediul inconjurator, aceasta doza sa nu fie depasita. Se fac masuratori, obligatorii si responsabile, inainte si dupa intrarea in functiune a centralei, care pot da masura poluarii radioactive in zona obiectivului nuclear si nu suspiciunile legate de aparitia unor cazuri medicale. Concluziile masuratorilor in jurul CNE-Cernavoda sunt urmatoarele: 1. Masuratorile de doza globala, din regiunea de sud-est, nu indica nici o crestere fata de doza debit naturala: emanatiile radioactive ale centralei contribue doar cu 0,01mSv/an, in 2005 si 2006 ; doza gama in Cernavoda si orasele din zona este de circa 0,8 mSv/an adica este datorata cauzelor naturale. 2. Masuratorile de izotopi radioactivi specifici din solul, atmosfera si apele din jurul centralei, facute inainte si apoi periodic dupa intrarea in functiune a obiectivului, nu indica nici o poluare semnificativa. Dozele pentru efluentii radioactivi evacuati de la CNE sunt in toti anii, de la punerea in functiune, sub 0,01mSv/an, adica de 100 ori mai putin decat ar fi permis prin lege. O alta acuzatie adusa a fost aceea ca filiera centralelor de tip CANDU (combustibil U natural sau usor imbogatit in izotopul 235U, moderator apa grea), prezinta acelasi risc de accidente nucleare ca si filiera RBMK (combustibil U natural, moderator grafit),referindu-se la accidentul nuclear de la Cernobal. Dar centralele comerciale din generatia a II-a de tip CANDU, ca cea de la Cernavoda, sunt prevazute cu sisteme de securitate multiple ca sa nu se ajunga in nicio situatie, chiar la incalcarea voita a instructiunilor de exploatare, la accidente nucleare. Astfel de sisteme, sau echivalente, nu au fost prevazute pentru centralele de la Cernobal. Nimeni nu si-a inchipuit ca personalul ucrainian, care efectua o cercetare de rutina, va provoca acel lant de incalcari ale regulamentelor si erori care au condus la primul accident nuclear din istoria energeticii. Subliniem ca problema nu este la sistemele de securitate ale obiectivelor nucleare, ci in credibilitatea pe care o au oamenii pe mana carora sunt date tehnologiile nucleare; tehnologiile nucleare vor fi benefice si sigure numai intr-o societate cu o cultura a radiatiilor nucleare, obtinuta prin educatia si instruirea membrilor acestei societati din scoala medie, in universitati si apoi continuu toata viata. De asemenea se afirma ca tritiul produs in zona activa a reactorului poate scapa in mediul exterior, din circuitul de racire primar, fapt ce probabil este ascuns publicului, sau este necunoscut.

10

Masurile luate la CNE Cernavoda fac practic imposibil un astfel de accident. Daca s-ar petrece el ar fi rapid neutralizat si eventualele scapari de tritiu in apa si aer, care sunt permanent monitorizate, nu ar duce la o crestere vizibila a nivelului natural, provocat de radiatia cosmica. Un nucleu de tritiu este produs in reactor in reactia nucleara de captura a unui neutron de catre un nucleu de deuteriu. Tritiul se produce in atmosfera prin aceeasi reactie nucleara: deuteriul existent in atmosfera capteaza neutronii proveniti din radiatia cosmica. Tritiul este un izotop radioactiv al hidrogenului, cu timpul de injumatatire de circa 11 ani. La CNE-Cernavoda vaporii de apa tritiata, care pot scapa in atmosfera la deschiderea vanelor de aerisire a circuitelor moderatorului si agentului de racire, sunt absorbiti de sisteme multiple de filtre. Moderatorul si apa grea pentru racire nu pot scapa datorita fisurarilor conductelor, acestea fiind practic triplate. Specialisti in dozimetrie pot confirma ca iradierea in aer liber in apropierea centralei este mai mica decat cea dintr-o camera inchisa de bloc din Cernavoda, sau Constanta, datorita radonului. Astfel se dovedeste ca incriminarea CNE Cernavoda de poluare radioactive este nemotivata. Intr-o societate care se indreapta spre folosirea preponderenta a energiei nucleare, datorita necesitatilor crescande de energie ecologica si ieftina, situatia pare incredibila si probabil se va corecta.

11