Monografia Marii Britanii in perioada 1990-2007

Catalin Andreea-Oana Seria A, Grupa 1526

-Bucuresti 2010Lucrarea de fata consta in elaborarea unei monografii care contine o analiza a structurii si dinamicii cheltuielilor si veniturilor bugetare, precum si a deficitului

bugetar si a datoriei publice pentru Marea Britanie, stat membru al Uniunii Europene, in perioada 1990-2007. Pentru o mai buna intelegere a analizei mai sus mentionate, lucrarea este structurata in cinci parti, dupa cum urmeaza: Partea I este dedicata analizei structurii si dinamicii cheltuielilor bugetare, Partea a II a este dedicata analizei structurii si dinamicii veniturilor fiscale, Partea a III a este dedicata analizei evolutiei deficitului bugetar in comparatie cu criteriile de convergenta nominala stabilite prin Pactul de Stabilitate si Crestere, Parte a IV a este dedicata analizei structurii si dinamicii datoriei publice in comparatie cu criteriile de convergenta nominala stabilite prin Pactul de Stabilitate si Crestere, Partea a V a va contine concluziile finale desprinse in urma interpretarii rezultatelor desprinse la partile anterioare. Fiecare parte (cu exceptia celei de a V a parti) va avea urmatorul continut: Tabel centralizator care contine datele de intrare in conformitate cu indicatorii respectivi, Tabel centralizator care contine rezultatele pentru indicatorii respectivi, Grafice de evolutie si structura, Interpretarea rezultatelor, analiza corelatiilor dintre indicatori si concluziile referitoare la aspectele analizate in cadrul fiecarei parti. Partea a V a contine o interpretare de ansamblu a rezultatelor inregistrate in partile anterioare si a corelatiilor existente dintre acestea, constituind explicatii ale evolutiilor inregistrate.

Partea I
In prima parte, analiza structurii si dinamicii cheltuielilor bugetare este realizata cu ajutorul indicatorilor de nivel si, respectiv, de dinamica, la care se adauga o serie de grafice corespunzatoare indicatorilor anterior calculati si selectati din surse electronice cu caracter general si international. Pentru inceput, pentru a patrunde in detaliile care definesc Marea Britanie la nivel economic si nu numai, sunt prezentati intr-un prim tabel indicatorii de nivel, care reprezinta materia prima necesara utilizarii ulterioare, si anume datele de intrare. O parte din indicatorii de nivel cuprinsi in acest tabel sunt: cheltuielile bugetare totale in expresie nominala, cheltuielile bugetare totale in expresie reala, produsul intern brut, acestia fiind exprimati in milioane euro, precum si ponderea in produsul intern brut a cheltuielilor bugetare totale exprimata in procente si in ultimul rand indicele preturilor de consum exprimat in procente, avand ca baza fixa anul 2005 (2005=100). Ca o precizare, anul 2000 nu mai este utilizat ca perioada de baza, acest loc fiind luat de anul 2005. Acesta este necesar pentru a calcula

cheltuielile bugetare totale in expresie reala (se obtin prin impartirea valorilor nominale la indicele preturilor de consum). Perioada de observatie se desfasoara pe parcursul celor 18 ani, din 1990 pana in 2007, inceputurile crizei economice mondiale. Marea Britanie este printre primele tari europene, din punct de vedere al gradului de dezvoltare economica, financiara, culturala etc, fapt demonstrat de valorile cuprinse in tabel. Cheltuielile bugetare in expresie nominala (preturi curente) nu asigura comparabilitatea in timp a datelor, deoarece releva volumul cheltuielilor bugetare calculate in preturile perioadei la care se face referire. Se observa, totusi, o crestere aproape tripla a cheltuielilor in decursul a celor 18 ani, din 1990 pana in 2007. Aceasta crestere a fost relativ constanta de la an la an, fiind usor resimtita in timp. Ca urmare, este analizat un alt indicatori, cheltuielile bugetare totale in expresie reala care releva volumul cheltuielilor bugetare tinand cont de modificarile preturilor din economie, lucru care asigura comparabilitatea in timp a datelor. In principal, diferentele dintre cei doi indicatori sunt mici, dovada a stabilitatii preturilor in economia Marii Britanii. Ponderea in produsul intern brut a cheltuielilor bugetare care exprima acea parte din PIB destinata satisfacerii nevoilor colective prin intermediul serviciilor publice, reprezinta aproape jumatate din PIB, in general 40%, cu mici variatiuni. Indicatori Cheltuieli Bugetare Totale in expresie nominala Milioane euro Ponderea in PIB a CB Totale PIB Indicele preturilor de consum Cheltuieli Bugetare Totale in expresie reala Milioane euro

Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Milioane euro

% (2005=100)

328375,1 365033,7 379501,3 377755,9 396655,5 388384,8 406070,3 485724,8 512971,1 547940,0 625679,3

41,1 42,7 45,0 45,0 44,4 43,9 42,3 40,5 39,5 38,9 39,1

798882,1 853999,6 843327,1 838725,8 893136,7 884744,0 960590,2 1199031,9 1299612,7 1409858,2 1602239,6

71,41 76,79 80,0 82,0 83,7 85,9 88,1 89,7 91,1 92,3 93,1

459844,7 475366,2 474376,6 460677,9 473901,4 452136 460919,8 541499,2 563085,7 593651,1 672050,8

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

658975,3 701437,6 692603,9 760028,6 807755,2 856501,8 900844,6 Sursa: OECD

40,1 41,0 42,1 42,9 44,0 44,0 44,1

1643153,7 1710420,9 1647055,6 1772545,9 1833954,4 1944750,9 2044133,0

94,2 95,4 96,7 98,0 100,0 102,3 104,7

699549,2 735259,5 716239,8 775539,4 807755,2 837245,2 860405,5

Cheltuielile bugetare sunt clasificate in functie de mai multe criterii: administrativ (al institutiilor), economic, functional, financiar si in functie de rolul cheltuielilor in procesul reproductiei sociale. Pentru aceasta analiza, am ales doua criterii mai importante si mai des utilizate, si anume cel economic si cel functional. In functie de criteriul economic, cheltuielile bugetare au urmatorul continut: Cheltuieli curente: cheltuieli cu bunuri si servicii, cheltuieli de personal, subventii, transferuri, cheltuieli cu dobanzile; Cheltuieli de capital: investitii de capital, transferuri de capital.

Structura cheltuielilor bugetare conform clasificatiei economice

Indicat ori Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Ch de person al Mil. euro 90647,7 100521, 8 102802, 2 98259,2 97106,3 93713,9 100585, 2 120481, 8 125509, 7 135361, 4 155485, 0 165508, 9 176025, 3 175548, 8 194475, 9 207081, 0 219064,

Ch cu bunuri si servicii Mil. euro 65314,7 73456,7 76629,9 74288,3 81667,5 80435,4 84905,6 102166,2 112725,0 128202,3 150874,5 159674,9 177017,6 175187,5 197054,5 209568,6 225433,8

Subve ntii

Transferuri

Dobanzi

Transfer uri de capital Mil. euro 16661,7 12015,5 10608,0 10986,1 10265,5 10558,8 9880,8 8824,2 8865,6 9468,1 9910,1 13491,6 13820,9 17221,3 15571,9 37998,0 21957,4

Investitii de capital

Mil. euro 5482,9 5128,3 5837,5 5497,5 6158,0 5382,6 4667,0 6201,0 5333,9 6066,1 7004,3 7311,8 9023,1 9636,0 9654,3 11067,6 13298,5

Mil. euro 93799,7 118667,0 129577,8 132325,1 137009,5 133097,8 139742,4 168736,7 174164,9 180789,1 201729,3 211759,7 219539,5 210965,5 227566,1 236066,1 245041,3

Mil. euro 29276,4 26638,6 25403,7 25490,1 29364,5 31595,5 34245,6 42693,7 45040,6 39932,3 43496,1 38225,0 34126,9 32607,4 34700,7 38490,8 40051,0

Mil. euro 17537,3 18444,8 18186,1 16731,0 18376,0 17555,7 14100,6 13927,4 15197,3 16378,2 17743,0 22334,2 23664,6 23837,0 28968,9 10525,0 33321,1

Sursa: Eurostat In ceea ce priveste aceasta structura, modificarile care au loc in volumul cheltuielilor distribuite pe categoriile mentionate, nu sunt ample si fara efecte majore in economie. Analizand pe fiecare tip de cheltuiala, in cazul cheltuielilor de personal,se observa o crestere mai accentuata incepand cu anul 2000, ajungand in anul 2007 la o valoare dubla fata de 1990, in cazul cheltuielilor cu bunuri si servicii incepand tot cu anul 2000, pentru ca in anul 2007 sa se vorbeasca de o cifra tripla fata de 1990. Continuand in acest mod, se poate spune ca avem un salt dublu sau triplu pentru restul cheltuielilor. Pe parcursul lucrarii, in tabelele corespunzatoare acestor cheltuieli si in graficele de structura realizate, analiza va deveni mai amanuntita pentru o mai buna intelegere si aprofundare a monografiei Marii Britanii. In functie de criteriul functional, cheltuielile bugetare sunt repartizate pe baza domeniilor, ramurilor, sectoarelor de activitate pentru indeplinirea functiilor statului. Astfel avem: Cheltuieli pentru Servicii Publice Generale; Cheltuieli pentru Aparare Nationala, Ordine Publica si Siguranta, Protectie Sociala; Cheltuieli social-culturale: Educatie, Sanatate, Recreare, Religie si Cultura; Cheltuieli pentru Servicii si dezvoltare publica si locuinte si Protectia mediului; Cheltuieli pentru actiuni economice: Industrie, Agricultura si silvicultura, Transporturi si comunicatii.

Structura cheltuielilor bugetare conform clasificatiei functionale

Sursa: Eurostat

Indicat ori

Protect ie sociala

Aparar e nationa la

Educatie

Sanata te

Servicii publice generale

Ordine Publica si Sigura nta

Servicii si dezv publica si locuinte

Actiuni econo m

Protect ia mediul ui

Recrea re, religie si cultura

Unitati de masura

Mil. euro
109381, 3 135897, 8 145908, 0 149215, 1 156269, 6 152056, 8 158012, 3 191847, 9 199601, 2 210709, 8 237153, 0 249447, 6 262271, 2 256081, 7 277370, 1 289562, 7 298676, 9

Mil. euro
32044,5 35892,4 33014,3 30578,7 30249,9 27033,4 26877,7 33232,5 33614,5 33246,8 39837,2 37649,3 40289,1 40367,6 44260,7 44540,8 49793,9

Mil. euro
36825,6 39889,5 41301,4 39587,8 41778,4 40807,7 45088,6 55244,6 58874,9 66694,0 80019,0 86355,7 96606,4 95621,3 103809,0 112492,0 118504,4

Mil. euro
40006,9 45374,4 48653,2 47568,7 49691,8 48652,9 54650,0 64730,3 70224,2 78490,8 90785,6 96973,6 105254, 2 103948, 0 119461, 9 127095, 6 138705, 9

Mil. euro
39586,7 39097,8 41491,2 42993,0 48087,2 51494,4 53263,9 63999,4 70375,0 66710,7 72406,0 69363,4 67620,8 63340,5 72936,4 83778,9 84708,0

Mil.eur o
16460,0 18814,2 19407,6 18940,0 19846,6 18951,8 20270,4 24984,7 26333,7 29702,2 35315,4 37210,3 40406,8 39715,9 45146,3 47617,7 49361,2

Mil. euro
11501,0 13272,2 11265,5 11419,4 10023,2 8979,4 10113,1 10466,5 10522,8 10535,3 12043,1 12272,7 13038,5 16653,4 17550,8 19666,6 21215,1

Mil. euro
32887,8 27691,4 27591,7 26544,0 29168,6 29511,7 25602,2 25179,7 24499,1 28668,4 30614,6 40926,6 44816,6 47127,8 47660,1 53344,5 58108,0

Mil.eur o
4075,1 4213,9 4602,5 4438,5 4459,3 4189,2 4381,9 5812,5 6439,7 8268,8 10376,1 11111,6 12313,3 11701,0 12946,1 11858,7 17891,2

Mil.eur o
8029,7 8704,6 8250,5 8186,0 8418,6 7994,8 8305,5 9926,3 11602,0 13686,7 16064,5 16817,0 17961,9 17919,3 18179,9 19603,7 20822,0

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

La o prima evaluare, cheltuielile pentru protectia sociala, pentru educatie, pentru sanatate, pentru servicii publice generale, pentru protectia mediului si pentru recreere, religie si cultura au inregistrat cresteri evidente pe parcursul celor 18 ani, in timp ce cheltuielile pentru apararea nationala, pentru servicii si dezvoltare publica si locuinte si pentru actiunile economice se incadreaza in categoria cheltuielilor cu evolutii mai lente datorita modului de orientare a obiectivelor si strategiilor acestei tari. Potrivit datelor, se poate preciza ca s-a acordat o atentie economica mai mare asupra activitatilor social-culturale, respectiv asupra sanatatii si invatamantului, sectoare de activitate care reprezinta, in prezent, factori principali in dezvoltarea fiecarei tari, deoarece prin educatie se incearca a se reusi solutionarea problemelor economice, financiare si monetare de actualitate, posedand o buna cunoastere a acestor aspecte la nivel teoretic. Ponderea in PIB a cheltuielilor bugetare conform clasificatiei economice si conform celei functionale reprezinta indicatori care simplifica informatiile anterioare asimilate si care in final ofera intelegerea mai clara a schimbarilor in timp inregistrate de indicatorii de mai sus.

Ponderea in PIB a cheltuielilor bugetare conform clasificatiei economice

Indicato ri

Ch de person al, ponder e in PIB

Ch cu bunuri si servicii, pondere in PIB

Subve ntii, ponder e in PIB

Tansfer uri, pondere in PIB

Dobanzi , pondere in PIB

Transfer uri de capital, pondere in PIB

Investitii de capital, pondere in PIB

Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

% 11,3 11,8 12,2 11,7 10,9 10,6 10,5 10 9,7 9,6 9,7 10,1 10,3 10,7 11,0 11,3 11,3 11,0

% 8,2 8,6 9,1 8,9 9,1 9,1 8,8 8,5 8,7 9,1 9,4 9,7 10,3 10,6 11,1 11,4 11,6 11,7

% 0,7 0,6 0,7 0,7 0,7 0,6 0,5 0,5 0,4 0,4 0,4 0,4 0,5 0,6 0,5 0,6 0,7 0,7

% 11,7 13,9 15,4 15,8 15,3 15,0 14,5 14,1 13,4 12,8 12,6 12,9 12,8 12,8 12,8 12,9 12,6 12,8

% 3,7 3,1 3,0 3,0 3,3 3,6 3,6 3,6 3,5 2,8 2,7 2,3 2,0 2,0 2,0 2,1 2,1 2,2

% 2,1 1,4 1,3 1,3 1,1 1,2 1,0 0,7 0,7 0,7 0,6 0,8 0,8 1,0 0,9 2,1 1,1 1,1

% 2,2 2,2 2,2 2,0 2,1 2,0 1,5 1,2 1,2 1,2 1,1 1,4 1,4 1,4 1,6 1,6 1,7 1,6

Sursa: Eurostat Cheltuielile bugetare structurate in functie de clasificatia economica sunt transpuse acum ca procente in produsul intern brut in vederea unei observari cat

mai simplificate. Astfel si-au pastrat ponderea de-a lungul timpului cheltuielile de personal (11%), subventiile (0.7%), dobanzile(3.0%), investitiile de capital (2.0%), in timp ce ponderea cheltuielilor cu bunuri si servicii a crescut in timp, iar ponderile transferurilor si transferurilor de capital au avut evolutii sinuoase.

Ponderea in PIB a cheltuielilor bugetare conform clasificatiei functionale

Sursa: Eurostat

Indicat ori

Protecti e sociala, pondere in PIB

Aparar e nationa la, ponder e in PIB

Educati e, ponder e in PIB

Sanata te, ponder e in PIB

Servicii publice general e, ponder e in PIB

Ordine Publica si Sigura nta , ponder e in PIB

Servicii si dezv publica si locuinte, pondere in PIB

Actiuni ec, ponder e in PIB

Protec tia mediul ui, ponde re in PIB

Recrea re, religie si cultura , ponder e in PIB

Unitat i de masur a

% 4,6 4,7 4,9 4,7 4,7 4,6 4,7 4,6 4,5 4,7 5,0 5,3 5,6 5,8 5,9 6,1 6,1 6,2

% 5,0 5,3 5,8 5,7 5,6 5,5 5,7 5,4 5,4 5,6 5,7 5,9 6,2 6,3 6,7 6,9 7,1 7,5

% 5,0 4,6 4,9 5,1 5,4 5,8 5,5 5,3 5,4 4,7 4,5 4,2 4,0 3,8 4,1 4,6 4,4 4,8

% 2,1 2,2 2,3 2,3 2,2 2,1 2,1 2,1 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,4 2,5 2,6 2,5 2,5

% 1,4 1,6 1,3 1,4 1,1 1,0 1,1 0,9 0,8 0,7 0,8 0,7 0,8 1,0 1,0 1,1 1,1 1,1

% 4,1 3,2 3,3 3,2 3,3 3,3 2,7 2,1 1,9 2,0 1,9 2,5 2,6 2,9 2,7 2,9 3,0 2,9

% 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 0,6 0,6 0,7 0,7 0,7 0,7 0,6 0,9 1,0

% 1,0 1,0 1,0 1,0 0,9 0,9 0,9 0,8 0,9 1,0 1,0 1,0 1,1 1,1 1,0 1,1 1,1 1,1

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

13,7 15,9 17,3 17,8 17,5 17,2 16,4 16,0 15,4 14,9 14,8 15,2 15,3 15,5 15,6 15,8 15,4 15,3

4,0 4,2 3,9 3,6 3,4 3,1 2,8 2,8 2,6 2,4 2,5 2,3 2,4 2,5 2,5 2,4 2,6 2,4

Analog cheltuielile bugetare structurate in functie de clasificatia functionala sunt transpuse ca procente in produsul intern brut in vederea unei observari cat mai simplificate. Astfel majoritatea cheltuielilor destinate sectoarelor de activitate ca ponderi au inregistrat evolutii si in plus si in minus cu modificari mai evidente la nivelul protectiei sociale (1990-13.7%; 1993-17.8%).

In continuare este pus sub observatie un indicator de dinamica foarte important si anume coeficientul de elasticitate a cheltuielilor bugetare totale in raport cu produsul intern brut pe total si pe sub componente ale clasificatiei economice si functionale. Acest indicator are proprietatea de a exprima modificarea procentuala a cheltuielilor bugetare la modificarea cu 1% a produsului intern brut. Indicatorul de elasticitate poate lua urmatoarele valori: >1, ceea ce semnifica un raport supraunitar intre indicele cheltuielilor bugetare si cel al produsului intern brut si, deci, o modificare mai rapida a cheltuielilor in raport cu PIB; =1, ceea ce semnifica modificarea cu aceeasi marime a cheltuielilor bugetare si a PIB; <1, ceea ce semnifica o modificare a cheltuielilor bugetare inferioara modificarii PIB.

Coeficientul de elasticitate a cheltuielilor bugetare totale in raport cu PIB pe total

Indicatori

Cheltuieli Bugetare Totale in expresie nominala Milioane euro 328375,1 365033,7 379501,3 377755,9

PIB

ECP/PIB=(CB1CB0)/CB0*100/ [(PIB1PIB0)/PIB0*100]

Unitati de masura 1990 1991 1992 1993

Milioane euro 798882,1 853999,6 843327,1 838725,8 1,6181 -3,1714 0,8429

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

396655,5 388384,8 406070,3 485724,8 512971,1 547940,0 625679,3 658975,3 701437,6 692603,9 760028,6 807755,2 856501,8 900844,6

893136,7 884744,0 960590,2 1199031,9 1299612,7 1409858,2 1602239,6 1643153,7 1710420,9 1647055,6 1772545,9 1833954,4 1944750,9 2044133,0

0,7712 2,2189 0,5312 0,7903 0,6687 0,8036 1,0397 2,0840 1,5740 0,3399 1,2777 1,8126 0,9989 1,0131

Coeficientul de elasticitate a chletuielilor bugetare totale in raport cu PIB pe sub component ale clasificatiei economice

Indicat

Coef de

Coef de

Coef de

Coef de

Coef de

Coef de

Coef de

ori

elast al Ch de personal 1,5788 -1,8153 8,0995 -0,1809 3,7177 0,8553 0,7969 0,4975 0,9253 1,0895 2,5247 1,5521 0,0731 1,4151 1,8709 0,9579 0,4773

elast al Ch cu bunuri si servicii 1,8068 -3,4567 5,6005 1,5312 1,6055 0,6483 0,8190 1,2320 1,6186 1,2960 2,2842 2,6531 0,2791 1,6383 1,8331 1,2531 1,2439

elast al Subventii lor -0,9374 -11,0659 10,6750 1,8520 13,3999 -1,5508 1,3242 -1,6670 1,6182 1,1334 1,7192 5,7171 -1,8335 0,0249 4,2255 3,3365 0,2502

elast al Transfer urilor 3,8426 -7,3573 -3,8859 0,5457 3,0383 0,5823 0,8359 0,3835 0,4484 0,8488 1,9472 0,8974 1,0542 1,0328 1,0782 0,6293 1,2471

elast al Dobanzi lor -1,3059 3,7095 -0,6234 2,3430 -8,0852 0,9784 0,9938 0,6553 -1,3370 0,6540 -4,7458 -2,6188 1,2019 0,8426 3,1527 0,6709 2,6355

elast al Transferur ilor de capital -4,0418 9,3734 -6,5326 -1,0111 -3,0405 -0,7490 -0,4308 0,0559 0,8011 0,3421 14,1528 0,5962 -6,6412 -1,2571 41,5701 -6,9875 1,1859

elast al Investitiil or de capital 0,7500 1,1223 14,6646 1,5156 4,7505 -2,2958 -0,0495 1,0870 0,9160 0,6107 10,1334 1,4551 -0,1966 2,8257 -18,3776 35,8510 0,1725

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Coeficientul de elasticitate a chletuielilor bugetare totale in raport cu PIB pe sub component ale clasificatiei functionale

Indica tori

Coef de elast al Asisten tei sociale

Coef de elast al Aparari i nationa le

Coef de elast al Educati ei

Coef de elast al Sanata tii

Coef de elast al Servicii lorpubl ice general e

Coef de elast al Ordinii Publice si Sigurant ei

Coef de elast al Serviciil or si dezv publice si locuinte 2,2322 12,0985 -2,5038 -1,8847 11,0822 1,4728 0,1408 0,0641 0,0140 1,0488 0,7466 1,5242 -7,4838 0,7073 3,4797 1,3033 1,8070

Coef de elast al Actiunil or econo m

Coef de elast al Protect iei mediul ui

Coef de elast al Recrea rii, religiei si culturii

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

3,5137 -5,8942 -4,1542 0,7288 2,8689 0,4569 0,8627 0,4818 0,6561 0,9197 2,0302 1,2558 0,6370 1,0911 1,2688 0,5210 0,9863

1,7405 6,4165 13,5213 -0,1657 11,3156 -0,0672 0,9525 0,1370 -0,1289 1,4527 -2,1508 1,7127 -0,0526 1,2658 0,1827 1,9522 -0,4347

1,2059 -2,8323 7,6043 0,8530 2,4726 1,2237 0,9074 0,7834 1,5656 1,4642 3,1012 2,8996 0,2752 1,1238 2,4144 0,8847 1,2424

1,9446 -5,7822 4,0854 0,6880 2,2249 1,4379 0,7431 1,0118 1,3877 1,1479 2,6692 2,0859 0,3350 1,9589 1,8445 1,5121 1,9904

-0,1790 -4,8984 -6,6339 1,8265 -7,5402 0,4008 0,8120 1,1876 -0,6138 0,6257 -1,6456 -0,6137 1,7086 1,9884 4,2910 0,1836 1,3600

2,0730 -2,5238 4,4159 0,7379 4,7980 0,8116 0,9369 0,6437 1,5079 1,3850 2,1012 2,0984 0,4615 1,7946 1,5801 0,6061 0,7508

-2,2901 0,2881 6,9594 1,5242 -1,2518 -1,5453 -0,0665 -0,3222 2,0062 0,4975 13,1907 2,3218 -1,3920 0,1482 3,4427 1,4781 0,4342

0,4937 -7,3792 6,5308 0,0722 6,4458 0,5366 1,3153 1,2863 3,3483 1,8677 2,7759 2,6418 1,3423 1,3966 -2,4245 8,4202 3,0916

1,2182 4,1744 1,4328 0,4380 5,3572 0,4533 0,7862 2,0124 2,1182 1,2732 1,8344 1,6630 0,0640 0,1909 2,2606 1,0287 1,2026

Din aceste trei tabele se poate trage o concluzie si anume ca acest coeficient de elasticitate a inregistrat valori care acopera cele doua cazuri, mai putin cel in care e=1 deoarece in practica se intalneste foarte rar, fiind mai mult un caz teoretic. Potrivit acestor rezultate cheltuielile bugetare pe total si pe subcomponente ale celor doua clasificatii, au inregistrat fie modificari inferioare modificarilor produsului intern brut, fie modificari superioare modificarilor produsului intern brut. Acest lucru demonstreaza ca fluctuatiile din economie la nivel national si international care se rasfrang asupra fiecarei tari indiferent de nivelul ei de dezvoltare, sunt concretizate in acesti indicatori. Asa cum a fost prezentat la inceput, lucrarea prezinta si o serie grafice, de evolutie si analiza, in aditie la aceste tabele care confera o imagine precisa si corespunzatoare acestora.

Grafice de evolutie si structura

Partea a II a
In a doua parte, analiza structurii si dinamicii veniturilor fiscale este realizata cu ajutorul indicatorilor de nivel si, respectiv, de dinamica, la care se adauga o serie de grafice corespunzatoare indicatorilor anterior calculati si selectati din surse electronice cu caracter general si international. Exista mai multe criterii de clasificare a resurselor financiare publice, insa in aceasta lucrare am ales criteriul "ritmicitatea incasarilor" potrivit caruia avem urmatoarea clasificare: 1. Resurse ordinare (permanente si obligatorii): Venituri curente:-venituri fiscale; -venituri nefiscale; Venituri din capital; 1. Resurse extraordinare Imprumuturi externe si interne; Emisiune monetara; Ajutoare, donatii, sponzorizari si alte transferuri nerambursabile. Pentru analiza structurii si dinamicii veniturilor fiscale se procedeaza in aceeasi maniera ca si la cea a cheltuielilor bugetare totale. Primul tabel contine date generale despre resursele financiare ale Marii Britanii concretizate in venituri fiscale in expresie nominala, venituri fiscale in expresie reala, produsul intern brut, exprimate in milioane de euro, ponderea in produsul intern brut a veniturilor fiscale, exprimata in procente, precum si indicele preturilor de consum, avand ca baza fixa anul 2005 (200=100). Acesta este necesar deasemenea pentru calcularea veniturilor fiscale in expresie reala (se obtin prin impartirea valorilor nominale la indicele preturilor de consum). Perioada se desfasoara tot din 1990 si pana in 2007 pentru compararea cheltuielilor bugetare totale cu veniturile fiscale.

Veniturile fiscale in expresie nominala releva volumul veniturilor fiscale calculate in preturile curente ale anului de calcul. Ca si la cheltuieli, veniturile fiscale au inregistrat cresteri in cei 18 ani, in anul 2007 ajungandu-se la o valoarea aproape tripla fata de anul 1990. Veniturile fiscale in expresie reala releva volumul veniturilor fiscale exprimate in preturile constante ale unei perioade de baza (se obtin prin impartirea valorilor nominale la indicele preturilor de consum). Se observa ca in termeni reali, veniturile fiscale au scazut pana in 1995 in comparatie cu situatia existanta in anul 1990, chiar daca in termeni nominali valorile au cunoscut o crestere. In functie de nivelurile indicelui preturilor de consum, veniturile in expresie reala sunt mai mari decat cele in expresie nominala pana in anul 2005, dupa care relatia dintre ele se inverseaza. Ambii indicatori prezinta modificari anuale usor sesizabile, cu efect minor asupra populatiei si economiei. Ponderea in produsul intern brut a veniturilor fiscale, care exprima acea parte din produsul intern brut realizat intr-un an ce se aloca pentru acoperirea nevoilor colective ale societatii, reprezinta aproximativ 25% din PIB, cu mici variatiuni. Indicatori Venituri fiscale in expresie nominala Milioane euro Ponderea in PIB a VF PIB Indicele preturilor de consum % (2005=100) 202578 205521 207925 211744 228380 249597 264502 284563 311826 331995 355313 369291 372159 25,4 24,1 24,7 25,2 25,6 28,2 27,5 23,7 24,0 23,5 22,2 22,5 21,8 798882,1 853999,6 843327,1 838725,8 893136,7 884744,0 960590,2 1199031,9 1299612,7 1409858,2 1602239,6 1643153,7 1710420,9 71,41 76,79 80,0 82,0 83,7 85,9 88,1 89,7 91,1 92,3 93,1 94,2 95,4 283683,0 267640,3 259906,3 258224,4 272855,4 290566,9 300229,3 317238,6 342289,8 359691,2 381646,6 392028,7 390103,8 Venituri fiscale in expresie reala Milioane euro

Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Milioane euro

2003 2004 2005 2006 2007

391399 419182 447900 484038 505320 Sursa:OECD

23,8 23,6 24,4 24,9 24,7

1647055,6 1772545,9 1833954,4 1944750,9 2044133,0

96,7 98,0 100,0 102,3 104,7

404755,9 427736,7 447900,0 473155,4 482636,1

Veniturile fiscale sunt structurate pe doua categorii principale, dupa trasaturile de fond si forma: impozite directe si impozite indirecte. Marea Britanie are cote destul de semnificative ale impozitelor directe in totalul veniturilor fiscale. Intr-o masura mai mica, proportia contributiilor sociale, in totalul veniturilor fiscale, este scazuta. Impozitele directe reprezinta principala sursa de venituri (2006-46,7% din valoarea totala a impozitelor),semnificativ mai mare decat impozitele indirecte (2006-35,2%) si cu mult mai importanta decat a contributiilor sociale (2006-18,1%), cea de-a treia cea mai mica parte din impozite din UE, dupa Danemarca si Irlanda. Fata de Danemarca, Marea Britanie practic cote mult mai reduse la aproximativ acelasi nivel al veniturilor (2004-22%), lucru surprinzator, deoarece in realitate nu se stie cauza, sistemul anglo-saxon fiind unul liberal. Sistemul fiscal britanic lasa cele mai multe sume dupa impunere, atat ca valori absolute, cat si ca procente. In esenta, se poate spune ca impozitarea directa la nivelul Marii Britanii se pastreaza pe un trend de armonizare lenta, in sensul reducerii cotelor de prelevare, mai ales la impozitul pe veniturile firmelor. Aceasta reducere are multiple orientari, atat pentru a mentine contribuabilii autohtoni pe teatrul de operatiuni interne, cat si pentru a atrage investitori din afara teritoriului statelor respective n vederea dezvoltarii pietei interne. In Marea Britanie au avut loc mai multe reforme drastice recente: rata de impozitare a profitului a scazut la 28%, dar a crescut in toate celelalte domenii. In general, criteriile privind subventiile sau reducerile fiscale au devenit mai stricte, iar rata de impozitare pentru IMM-uri a fost majorata la 20%, apoi marita la 21% in 2008, iar in 2009, aceasta este de 22%. Pe de alta parte, ca schimbare pozitiva totusi, rata de impozitare de baza a scazut de la 22% la 20%, dar se vor face inca multe alte modificari fiscale. Din tabel se poate observa ca impozitele urmeaza un trend ascendent.

Structura veniturilor fiscale

Indicatori Unitati de masura 1990 1991 Impozite directe Milioane de euro 138484,9 132816,1 Impozite indirecte Milioane de euro 64093,1 72704,9

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: Eurostat

133773,3 141028,8 152963,3 176560,3 183738,7 184081 205469,7 214025,8 221602,3 232784,9 229847 252837,7 271247,9 297060,6 324813,7 339395,2

74151,7 70715,2 75416,7 73036,7 80763,3 100482 106356,3 117969,2 133710,7 136506,1 142312 138561,3 147934,1 150839,4 159224,3 165924,8

La randul lor, impozitele se impart pe subcomponente. Impozitele directe cuprind impozitul pe venit, impozitul pe profit, contributii la asigurarile sociale, iar impozitele indirecte cuprind taxa pe valoarea adaugata, accizele, taxele vamale, alte taxe de productie. Toate impozitele au suferit modificari in timp, in plus sau minus datorita modificarilor cotelor de impunere sau a consumului final din perioadele respective.

Structura veniturilor fiscale in functie de componentele impozitelor directe si indirecte

Indicator i Impozit pe profit Impozit pe venit Contrib utii de asigura ri sociale Taxa pe valoare a adauga ta Accize Alte taxe de product ie

(TVA) Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 18994 16058 12663 12388 14772 19569 23885 31063 32664 30469 32162 80890,4 34723 85355,1 29164 87660,4 29.734 32.707 39.717 114739 49.379 123819 44.240 137737, 8 104174, 2 103950, 7 66615,7 59964,5 65535,1 73028,4 78865,5 98413,1 97411,9 73563 87718,3 89396,7 52875,2 56793,6 55575,2 55612,4 59325,8 58578,2 62441,8 79455,0 85087,4 94160,1 108549, 9 112706, 8 113022, 6 118929, 5 134590, 2 142604, 6 151615, 7 157417, 4 47096,6 54294,4 56026,6 54173,9 58973,9 57106,2 63482,6 79046,3 83575,1 93396,5 105339, 0 107900, 4 113013, 1 111769, 0 120154, 4 122002, 0 128728, 4 134460, 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 28371,7 0 28605,7 0 29298,9 0 26792,3 0 27779,7 0 28837,4 0 30495,9 0 31463,9 16996,5 18410,5 18125,1 16541,3 16442,8 15930,5 17280,7 21435,7 22781,2 24572,7

Sursa: Eurostat

Veniturile fiscale sub forma impozitelor directe si indirecte sunt completate in tabelul urmator ca procente in produsul intern brut in vederea unei observari cat mai simplificate. Impozitele directe sunt in medie 16% din PIB, in timp ce impozitele indirecte reprezinta in medie 8% din PIB.

Ponderea in PIB a veniturilor fiscale (impozite directe; impozite indirecte) pe total

Indicatori Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: Eurostat Impozite directe, pondere in PIB % 17,33 15,55 15,86 16,81 17,13 19,96 19,13 15,35 15,81 15,18 13,83 14,17 13,44 15,35 15,30 16,20 16,70 16,60 Impozite indirecte, pondere in PIB % 8,02 8,51 8,79 8,43 8,44 8,26 8,41 8,38 8,18 8,37 8,35 8,31 8,32 8,41 8,35 8,22 8,19 8,12

Analog, impozitele directe si indirecte sunt exprimate ca ponderi in PIB pe subcomponenetele lor, oferind o analiza mai detaliata si mai clara a evolutiilor acestora in timp. Modificarile subcomponentelor sunt relativ constante.

Ponderea in PIB a veniturilor fiscale (impozite directe; impozite indirecte) pe subcomponente

Indicatori

Impozit pe profit, ponder e in PIB

Impozit pe venit, pondere in PIB

Contrib utii de asigurar i sociale, pondere in PIB

Taxa pe valoare a adaugat a (TVA) , pondere in PIB

Accize, pondere in PIB

Alte taxe de producti e, pondere in PIB

Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

%
2,38 1,88 1,50 1,48 1,65 2,21 2,49 2,59 2,51 2,16 2,01 2,11 1,71 1,81

% 8,34 7,02 7,77 8,71 8,83 11,12 10,14 6,14 6,75 6,34 5,05 5,19 5,13 6,32

%
6,62 6,65 6,59 6,63 6,64 6,62 6,50 6,63 6,55 6,68 6,77 6,86 6,61 7,22

%
5,90 4,24 4,39 4,68 4,71 5,02 4,84 4,22 4,08 4,02 3,76 3,84 3,71 4,34

%
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

%
2,13 2,16 2,15 1,97 1,84 1,80 1,80 1,79 1,75 1,74 1,77 1,74 1,71 1,63

2004 2005 2006 2007

1,85 2,17 2,54 2,16

5,86 6,26 6,37 6,74

7,59 7,78 7,80 7,70

4,47 4,61 4,60 4,54

0,00 0,00 0,00 0,00

1,57 1,57 1,57 1,54

Sursa: Eurostat

Un alt indicator important este rata marginala a impozitarii prin care se calculeaza ponderea in veniturile fiscale a impozitelor directe si indirecte. Impozitele directe reprezinta o parte mai mare decat cele indirecte, aproximativ dublu.

Rata marginala a impozitarii pe total

Indicatori Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Impozite directe % 68,36 64,62 64,34 66,60 66,98 70,74 69,47 64,69 65,89 64,47

Impozite indirecte % 31,63 35,37 35,66 33,39 33,02 29,26 30,53 35,31 34,10 35,53

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: Eurostat

62,37 63,04 61,76 64,60 64,71 66,32 67,11 67,16

37,63 36,96 38,23 35,40 35,29 33,67 32,89 32,83

Rata marginala a impozitarii se calculeaza si pe subcomponente. Valorile acestor impozite in termeni absoluti sunt corelate cu cele in termeni procentuali.

Rata marginala a impozitarii pe subcomponente

Indicat ori

Impozit pe profit

Impozit pe venit

Contrib utii de asigura ri sociale %

Contrib utii de securit ate sociala %

Taxa pe valoare a adauga ta (TVA) %

Accize

Alte taxe de product ie

Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

9,38 7,81 6,09 5,85 6,47 7,84 9,03 10,92

32,88 29,18 31,52 34,49 34,53 39,43 36,83 25,85

26,10 27,63 26,73 26,26 25,98 23,47 23,61 27,92

17,01 17,61 17,80 18,54 18,42 17,79 17,58 17,78

23,25 26,42 26,95 25,58 25,82 22,88 24,00 27,78

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

8,39 8,96 8,72 7,81 7,20 6,38 6,53 7,53

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

10,48 9,18 9,05 9,40 7,84 7,60 7,80 8,87 10,20 8,75

28,13 26,93 22,77 23,11 23,55 26,62 24,80 25,62 25,58 27,26

27,29 28,36 30,55 30,52 30,37 30,39 32,11 31,84 31,32 31,15

16,99 17,09 16,96 17,09 17,04 18,28 18,90 18,86 18,49 18,37

26,80 28,13 29,65 29,22 30,37 28,56 28,66 27,24 26,59 26,61

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

7,31 7,40 7,98 7,75 7,87 6,85 6,63 6,44 6,30 6,23

Sursa: Eurostat Ca si la prima parte, analiza veniturilor fiscale se incheie cu indicatorul de dinamica, coeficientul de elasticitate a veniturilor fiscale in raport cu produsul intern brut pe total si pe sub componente. Acest indicator are proprietatea de a exprima modificarea procentuala a veniturilor fiscale la modificarea cu 1% a produsului intern brut. Indicatorul de elasticitate poate lua urmatoarele valori: >1, ceea ce semnifica un raport supraunitar intre indicele veniturilor fiscale si cel al produsului intern brut si, deci, o modificare mai rapida a veniturilor in raport cu PIB; =1, ceea ce semnifica modificarea cu aceeasi marime a veniturilor fiscale si a PIB; <1, ceea ce semnifica o modificare a veniturilor fiscale inferioara modificarii PIB (in cazul cresterii PIB poate insemna un grad relativ scazut de colectare a veniturilor fiscale sau evaziune fiscala).

Coeficientul de elasticitate a veniturilor fiscale in raport cu PIB pe total

Indicatori

Venituri fiscale in expresie nominala

PIB

EVF/PIB=(VF1VF0)/VF0*100/ [(PIB1PIB0)/PIB0*100]

Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Milioane euro
202 578 205 521 207 925 211 744 228 380 249 597 264 502 284 563 311 826 331 995 355 313 369 291 372 159 391 399 419 182 447 900 484 038 505 320

Milioane euro 798882,1 853999,6 843327,1 838725,8 893136,7 884744,0 960590,2 1199031,9 1299612,7 1409858,2 1602239,6 1643153,7 1710420,9 1647055,6 1772545,9 1833954,4 1944750,9 2044133,0 0,210567413 -0,93598688 -3,3663437 1,211077377 -9,88649028 0,696588689 0,305548081 1,142117707 0,762474138 0,514721262 1,540594693 0,189707832 -1,39549422 0,931660171 1,977518552 1,335505075 0,860377001

Coeficientul de elasticitate a veniturilor fiscale (impozite directe; impozite indirecte) in raport cu PIB
Indicatori Coeficientul de elasticitate al impozitelor directe in rap cu PIB Coeficientul de elasticitate al impozitelor indirecte in rap cu PIB

Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 -0,5933 -0,5767 -9,9406 1,3045 -16,4167 0,4743 0,0075 1,3851 0,4909 0,2594 1,9762 -0,3083 -2,7000 0,9557 2,7469 1,5464 0,8785 1,9475 -1,5923 8,4940 1,0248 3,3583 1,2340 0,9836 0,6969 1,2872 0,9779 0,8187 1,0389 0,7114 0,8878 0,5669 0,9201 0,8235

Coeficientul de elasticitate al veniturilor fiscale pe subcomponente in raport cu PIB

Indicat ori

Coef de elast al

Coef de

Coef de elast al

Coef de elast al

Coef de

Coef de

Coef de

impozit elor pe profit

elast al impoz it lor pe venit

contribut iilor de asigurari sociale

contribut iilor de securitat e sociala

elast al taxei pe valoar ea adaug ata (TVA)

elast al accizel or

elast al altor taxe de produc tie

Unitati de masur a 1990 1991

-2,2404

1,4472 7,4336 20,956 3 1,2321 26,376 8 0,1187 0,9863 2,2939 0,2256 0,6973 2,1615 0,6597

1,0741

0,7302

2,2152

1,2058

1992
16,9176

0
1,7167 -1,7975 -2,5529 1,2405

1993
3,9803

0
-0,1227 1,0293 -11,1535 1,1026 6,0607 1,3658 16,0153

1994 1995

2,9665

0 0

-0,0918

-34,5578

1,3410

-5,8969

3,3703

3,3156

1996
2,5727

0
0,7694 0,5523 1,3025 0,9887

1997
1,2107

0
1,0977 0,8451 1,2570 0,3558 0,5611 0,8352 0,9877 0,6830 1,3853 0,9686

1998 1999 2000

0,6144 -0,7922

0 0 0

0,7483 0,9270

0,4072

1,1200 1,4997 0,0684

0,4533 1,8673 0,1103

0,9371 0,9522 1,1574

1,1330

2001 2002

3,1183 -3,9107

0 0

0,3230 0,5919

2003
-0,5276

5,0850 0,0282 2,9957 1,3099 2,1997

0
-1,4107 -3,4609 0,2972 2,3093

2004
1,3123

0
1,7283 1,7188 1,0459 0,7488 1,4097 1,9073 0,9838 0,7276 0,9847 0,4439 0,9126 0,8714 0,4837

2005 2006 2007

6,1865 4,0267 -2,0365

0 0 0

1,0990 0,9520 0,6211

Din aceste trei tabele se poate trage o concluzie si anume ca acest coeficient de elasticitate a inregistrat valori care acopera cele doua cazuri, mai putin cel in care e=1. Potrivit acestor rezultate veniturile fiscale pe total si pe subcomponente, au inregistrat fie modificari inferioare modificarilor produsului intern brut, fie modificari superioare modificarilor produsului intern brut. Acest lucru demonstreaza ca fluctuatiile din economie la nivel national si international care se rasfrang asupra fiecarei tari indiferent de nivelul ei de dezvoltare, sunt concretizate in acesti indicatori. Si in partea a doua, lucrarea prezinta si o serie grafice, de evolutie si analiza, in aditie la aceste tabele care confera o imagine precisa si corespunzatoare acestora. Grafic de evolutie a volumului veniturilor fiscale in expresie nominala si in preturile constante ale unui an de baza; Grafic reprezentand ponderea in PIB a veniturilor fiscale; Grafic de structura a veniturilor fiscale pe cele doua componente: impozite directe si impozite indirecte. Sunt reprezentati grafic doar anii in care au fost modificari ale structurii.

Partea a III a
A treia parte este dedicata analizei evolutiei deficitului bugetar in comparatie cu criteriile de convergenta nominala stabilite prin Pactul de Stabilitate si Crestere. Analiza evolutiei deficitului bugetar este realizata cu ajutorul indicatorului de nivel si anume ponderea in produsul intern brut a deficitului bugetar, la care se adauga comparatia cu criteriile de convergenta nominala impuse prin Tratatul de la Maastricht.

Ponderea in PIB a deficitului/excedentului bugetar

Indicatori Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Deficit bugetar, pondere in PIB % 1,8009 3,1306 6,5104 7,9687 6,8378 5,9146 4,2613 2,1747 0,1082 -

Excedent bugetar, pondere in PIB % 0,9347

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

1,8957 3,2644 3,3150 3,2699 2,6141 2,6371

1,3484 0,6406 -

Sursa: Eurostat Tratatul privind Uniunea Europeana (numit si Tratatul de la Maastricht) a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992 in localitatea olandeza Maastricht, reprezentand pana atunci cea mai profunda schimbare a tratatelor de la infiintarea Comunitatii Europene. Acest tratat a pus bazele Uniunii Europene. Principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice si Monetare in trei etape. Conform tratatului moneda unica europeana urmeaza sa fie introdusa cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 si cel mai tarziu la 1 ianuarie 1999. Pentru ca o tara sa participe la Uniunea monetara trebuie sa indeplineasca anumite criterii economice (criteriile de convergenta), prin care trebuie asigurata stabilitatea monedei unice. Criteriile de convergenta sunt urmatoarele: politica financiara, nivelul preturilor, al dobanzilor si al cursului de schimb. In timp ce criteriul de politica financiara (deficit bugetar < 3% si gradul de indatorare < 60% din PIB) este un criteriu permanent, celelalte doua au fost valabile numai pentru anul de referinta 1997. Odata cu semnarea tratatului s-a pus n miscare un automatism, conform caruia tarile care indeplinesc criteriile de convergenta in urma constatarilor facute de Consiliul de Ministri pot participa si la uniunea monetar. Numai Marea Britanie si Danemarca si-au rezervat dreptul de a decide singure daca vor introduce moneda unica europeana. Elementele de noutate pe care le aduce Tratatul de la Maastricht sunt: in primul rand ideea de uniune politica vest-europeana, iar in al doilea rand introducerea unei monede comune europene cel mai tarziu n 1999; la care se adauga drepturile civice europene, competentele noi ale Comunitatii Europene, intensificarea protectiei comunitare a consumatorilor, etc. Potrivit acestui document UE isi propune urmatoarele obiective: - sa promoveze un progres economic si social echilibrat si durabil, prin crearea unui spatiu fara frontiere interioare, prin accentuarea coeziunii economice si sociale si prin crearea unei uniuni economice si monetare care sa dispuna in perspectiva de o moneda unica. - sa-si afirme identitatea pe plan international, in special prin promovarea unei politici externe si de securitate comuna, inclusiv definirea in perspectiva a unei politici de aparare comuna care ar putea sa conduca la un moment dat la o aparare comuna. - sa intareasca protectia drepturilor si intereselor resortisantilor statelor membre, prin instituirea unei cetatenii a Uniunii,

- sa dezvolte o cooperare restransa n domeniul justitiei si afacerilor interne; - sa mentina acquis-ul comunitar si sa-l dezvolte in scopul de a examina in ce masura politicile si formele de cooperare instaurate prin tratat vor trebui sa fie revizuite in vederea asigurarii eficacitatii mecanismelor institutiilor comunitare. Prin Tratat se stabilesc masurile ce urmeaza a fi luate pentru realizarea Uniunii Europene Economice si Mondiale (UEM), esalonata pe trei etape distincte. In prima etapa, care a inceput in iulie 1990 prin liberalizarea miscarii capitalurilor intre statele membre ale comunitatii Europene si care a expirat in decembrie 1993 prin realizarea convergentei economice a statelor; fiecare stat stabileste, in caz de necesitate programe plurianuale menite sa asigure convergenta durabila, indispensabila realizarii UEM, in special in ceea ce priveste stabilitatea preturilor si starea sanatoasa a finantelor publice. A doua etapa a inceput la 1 ianuarie 1994 si s-a incheiat la finele anului 1996. Este considerata faza de tranzitie catre etapa finala si vizeaza realizarea Uniunii Monetare. O tara se poate alatura Uniunii daca indeplineste urmatoarele criterii de convergenta: - rata inflatiei sa nu fie mai mare de 1,5% fata de media celor mai mici rate ale inflatiei in primele trei tari, cele mai performante din acest punct de vedere (adica sa fie sub 3%). - rata dobanzii, pe termen lung sa nu depaseasca cu mai mult de 2% media acesteia in trei tari cu cele mai mici rate de dobanda (adica sa fie sub 8,5%). - sa nu fi procedat la o devalorizare a monedei proprii pe parcursul a doi ani ce preced intrarea n Uniune. - deficitul bugetar sa nu reprezinte mai mult de 3% din PIB. - datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB. Daca majoritatea tarilor SME ar fi indeplinit aceste conditii, cea de-a a treia ar fi inceput de la 1 ianuarie 1997, dar pana la data preconizata nici una din tarile UE nu indeplineau simultan cele 5 criterii de convergenta si astfel, trecerea la cea de-a treia etapa a inceput la 1 ianuarie 1999. A treia etapa incepe la 1 ianuarie 1999 si se incheie in anul 1999. In aceasta etapa intra in functiune sistemul european al Bancilor Centrale (SEBC) format din Banca Centrala Europeana (BCE) i Bancile Centrale Nationale (BCN) ale statelor membre, si sa fie adoptata o moneda unica ECU, apoi EURO care va inlocui monedele nationale ale statelor membre. Pentru a intra n ultima faza finala a infaptuirii Uniunii Economice si Monetare statele membre trebuiau sa indeplineasca urmatoarele criterii de convergenta: stabilitatea preturilor inflatia din aceste tari nu trebuia sa fie mai mare de 1,5 puncte procentuale fata de media celor mai performante trei state comunitare in materie de inflatie; finantele publice deficitul bugetar sa nu fie mai mare de 3% din PIB; datoria publica sa nu fie mai mare de 60% din PIB; ratele de schimb nu trebuie sa depaseasca marjele normale (2,25% fat de ECU) prevazute in cadrul SME; -rata dobanzii nu trebuie sa fie mai mare de 2 puncte procentuale fata de media pe termen lung a primelor trei state performante in acest domeniu. In sedinta CEE din iunie 2000, Marea Britanie desi a indeplinit criteriile de convergenta, nu are niciun plan imediat in privinta adoptarii monedei euro.

In ceea ce priveste Marea Britanie, deficitul bugetar depaseste pana anul 1997, 3% din PIB, dupa care se incadreaza in criteriul de convergenta, iar in anii 2003, 2004 si 2005 trece usor de 3% din PIB. Rata dobanzii pe termen lung respecta criteriul de convergenta, adica este mai mica de 8,5% incepand cu anul 1993. Desi s-a incadrat in criteriul privind rata inflatiei(<3%), in iunie 2008 a atins cel mai ridicat nivel din 1997 incoace,3,8%, cel mai mare avans din ultimii zece ani, ca urmare a cresterii pretului petrolului si al alimentelor, generand presiuni asupra Bancii Angliei in sensul majorarii ratei dobanzii de politica monetara, in conditiile in care economia se indreapta spre recesiune. Preturile de consum au urcat cu 3,3% fata de 2007, cea mai pronuntata crestere de la lansarea indicelui, cu 11 ani in urma, a anuntat Biroul National de Statistica. Economistii anticipasera o crestere de 3,2%. Increderea consumatorilor se afla la cel mai scazut nivel din 1990. Indicatori Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Rata dobanzii termen lung % 11,80 10,11 9,06 7,53 8,17 8,32 7,93 7,13 5,59 5,02 5,33 5,01 4,91 4,58 4,93 4,46 4,38 5,06 pe Rata inflatiei % 7.771 7.075 2.668 2.351 1.814 2.969 2.422 1.802 1.438 1.200 0.862 1.068 1.480 1.354 1.439 2.128 2.778 2.027

Sursa: FMI In partea a treia, lucrarea cuprinde un grafic de evolutie a deficitului bugetar ca pondere in PIB, in aditie la tabelul corespunzator, care confera o imagine precisa si exacta a acestuia.

Partea a IV a
A patra parte este dedicata analizei structurii si dinamicii datoriei publice in comparatie cu criteriile de convergenta nominala stabilite prin Pactul de Stabilitate si Crestere. Analiza structurii si dinamicii datoriei publice este realizata cu ajutorul indicatorilor de nivel, de structura si indicatorilor specifici datoriei externe, la care se adauga comparatia cu criteriile de convergenta nominala impuse prin Tratatul de la Maastricht. In ceea ce priveste indicatorii de nivel, sunt calculati si completati in urmatoarele doua tabele ponderea in PIB a datoriei publice totale si pe subcomponente (datoria publica externa si datoria publica interna).

Ponderea in PIB a datoriei publice totale

Indicatori Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 Datoria publica totala, pondere in PIB % 33,26 33,65 38,52 44,55

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa:OECD

47,72 51,23 51,30 49,78 46,66 43,68 41,02 37,73 37,46 38,70 40,56 42,21 43,24 44,20

Potrivit criteriilor de convergenta impuse prin Tratatul datoria publica totala nu trebuie sa depaseasca 60% din produsul ca un stat sa poata adera la Uniunea Europeana. Acest criteriu succes de catre Marea Britanie inca de la punerea bazelor Uniunea Europeana.

de la Maastrcht, intern brut pentru este indeplinit cu Tratatului privind

Ponderea in PIB a datoriei publice totale pe subcomponente

Indicatori Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 Datoria publica interna % 4,86 6,65 10,32 11,15 Datoria publica externa % 28,4 27 28,2 33,4

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

9,52 9,53 7,2 4,78 3,36 3,08 5,02 7,23 8,46 9 9,56 8,61 8,94 7,2

38,2 41,7 44,1 45 43,3 40,6 36 30,5 29 29,7 31 33,6 34,3 37

Sursa: UK National Institute of Statisctics In perioada analizata, 1990-2007, se constata ca Marea Britanie are un grad de indatorare redus, generat de constrangerile reprezentate de posibilitatile de refinantare a datoriei publice. Totodata, se evidentiaza orientarea politicii datoriei publice de folosire, mai mult a resurselor externe pentru finantarea si refinantarea deficitelor, pentru a nu crea presiuni asupra pietei interne. Aceste presiuni ar duce la cresterea cererii de resurse de imprumut, efectul fiind majorarea ratei dobanzii, ceea ce ar conduce la un nivel ridicat al cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica. Prin aceasta orientare a politicii datoriei publice, este stimulata cresterea investitiilor interne bazata pe resursele interne disponibile. Preluarea unei parti importante de finantare a deficitelor bugetare la extern este posibila datorita existentei Marii Britanii pe pietele internationale de capital. In ceea ce priveste indicatorii de structura, sunt completate in tabelul urmator componentele datoriei publice totale in functie de sursele de finantare ale acesteia: surse de finantare bilaterale, obligatiuni, banci private si altii si imprumuturi de la Banca Centrala.

Structura datoriei publice totale in functie de criteriul "sursa de finantare"

Indicatori Bilaterale Obligatiuni Banci Imprumuturi Datoria

private si altii Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Milioane de lire 14472 25278 17132 30968 49903 63324 71712 85496 82554 83162 91610 77547 77922 73286 84253 85178 91955 107934 Milioane de lire 160231 159304 200834 237850 254096 286160 305180 306704 304051 297627 286604 283937 297388 335351 371680 408462 438987 474332 Milioane de lire 6039 6783 9578 8929 10759 10490 9812 8208 8239 11501 9022 10656 14241 19126 18557 22361 29025 28702

de la Banca Centrala Milioane de lire 8930 10056 12061 13697 15904 15655 14323 12807 15367 13370 13370 13370 13370 13370 13370 13370 13370 7370

publica totala Milioane de lire 189672 201421 239605 291444 330662 375629 401027 413215 410211 405660 400606 385510 402921 441133 487860 529371 573337 618338

Sursa: UK National Institute of Statisctics Potrivit datelor extrase de la Institutul Nationala de Statistica al Marii Britanii, se observa ca cea mai mare parte din datoria publica o detin obligatiunile, pe termen scurt, mediu si lung, urmate de sursele bilaterale. Deci, resursele externe se bazeaza in special pe aceste doua posibilitati de finantare. Pentru aprecierea datoriei publice externe, se pot utiliza urmatorii indicatori: datoria publica externa la nivelul anului; serviciul datoriei publice externe; ponderea datoriei publice externe in PIB; ponderea datoriei externe in exporturi;

 ponderea dobanzilor aferente datoriei publice externe in PIB; ponderea serviciului datoriei publice externe in PIB; ponderea serviciului datoriei publice externe in bugetul statului. Indicatorul folosit in aceasta analiza este raportul dintre datoria externa si volumul exporturilor, care in general este mai mare decat 1, ceea ce semnifica un grad de indatorare fata de sursele externe mai mare decat volumul bunurilor si serviciilor exportate in afara tarii. Totusi, valorile raportului nu sunt mari, ceea ce inseamna o sustenabilitate a datoriei publice si o posibilitate reala de rambursare a obligatiilor asumate direct sau garantate de stat.

Raportul dintre datoria publica externa si volumul exporturilor

Indicatori Unitati de masura 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Datoria publica externa Milioane euro 226882,5 230579,9 237818,2 280134,4 341178,2 368938,2 423620,3 539564,4 562732,3 572402,4 576806,3 501161,9 496022,1 489175,5 549489,2 616208,7 667049,6 Exporturi Milioane euro 191332,6 197802,6 197221,0 212611,0 236131,5 249939,4 281454,5 343025,8 344873,3 368417,0 442703,6 445215,2 446123,8 420059,5 447640,9 483758,4 554294,2 1,185802 1,165707 1,205846 1,317591 1,444865 1,476111 1,505111 1,572956 1,631707 1,553681 1,302918 1,125662 1,111849 1,164539 1,227522 1,273794 1,203422 DPE/E

2007

756329,2

542863,2

1,393222

Sursa: Eurostat In partea a patra, lucrarea prezinta doua grafice: grafic de evolutie a datoriei publice ca pondere in PIB; grafic de structura a datoriei publice in functie de sursa. Sunt reprezentati grafic doar anii in care au fost modificari ale structurii.

Partea a V a

A cincea parte contine concluziile finale desprinse in urma interpretarii rezultatelor desprinse la partile anterioare. Analizand pe ansamblu situatia Marii Britanii in prezent si in trecut, la nivel macroeconomic, se poate constata ca este o tara puternica, foarte dezvoltata cu mult timp in urma si cu o civilizatie veche, care poate preintampina si suporta socuri cu caracter mondial si recesiuni grave, cum este si criza actuala economica. Se poate considera o tara bine organizata in ceea ce priveste cheltuielile bugetare, din care aloca sume suficiente, pentru acoperirea nevoilor colective ale societatii, pe fiecare din componente conform clasificatiilor economica si functionala. Se pune accent pe tot ceea ce inseamna modernizarea societatii, culturalizarea populatiei, pentru a oferi membrilor acestei tari un trai prosper la un nivel cat mai ridicat. Deasemenea, se situeaza bine si la capitolul venituri fiscale, cunoscandu-se faptul ca se doreste o reducere a cotelor de impozitare, mai ales pe veniturile firmelor pentru a se extinde cat mai mult investitiile. Sistemul fiscal britanic lasa cele mai multe sume pentru veniturile locuitorilor, in urma distribuirii resurselor in economie. Deficitul bugetar, ca diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale, se incadreaza in criteriile de convergenta nominala impuse prin Tratatul de la Maastricht, fiind mai mic de 3% din PIB, cu unele scapari in anumiti ani, dar si cu excedent in altii.

Pentru a nu crea presiuni asupra populatiei si pentru a stimula extinderea investitiilor interne, se evidentiaza orientarea politicii datoriei publice de folosire, mai mult, a resurselor externe pentru finantarea si refinantarea deficitului. Cu toate acestea, si datoria publica se incadreaza in criteriile de convergenta nominala impuse prin Tratatul de la Maastricht, fiind mai mica de 60% din PIB. Incepand cu anul 2008 sau chiar mai devreme, toate statele lumii s-au confruntat cu o noua criza economica, care a inceput in Statele Unite si s-a extins si in Europa, producand incetinirea economica a statelor acesteia. Fiecare tara a luat propriile masuri pentru a trece cat mai repede peste aceasta criza care a avut efecte negative in toate domeniile (deprecierea monedei nationale, criza imobiliara, disponibilizari etc). In prezent, criza economica si financiara mondiala se apropie de sfarsit, dar criza bugetara din Marea Britanie va continua timp de mai multi ani. Printre probleme se numara ritmul si sustenabilitatea cresterii economice si trendul dobanzilor, factori care influenteaza capacitatea de administrare a datoriilor semnificative acumulate in urma crizei.