P. 1
Fabric Area Uleiului de Floarea Soarelui

Fabric Area Uleiului de Floarea Soarelui

|Views: 724|Likes:
Published by zapacitaf

More info:

Published by: zapacitaf on Jun 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2013

pdf

text

original

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE A ULEIULUI RAFINAT DE FLOAREA-SOARELUI

Pământ decolorant Benzina de extracţie Apă/ abur Seminţe de floarea-soarelui Recepţia cantitativă şi calitativă Precurăţirea Uscarea Depozitarea Postcurăţirea Descojirea Măcinarea Prăjirea Presarea Brochen Măcinarea Prăjirea Aplatizarea Extracţia Miscela Distilarea Benzina Ulei brut Delecitinizare Şrot Lecitină Ulei brut de extracţie Desmucilaginare Soapstock Neutralizare Spălare Uscarea Decolorarea Apă de spălare Decantare 1 Ulei de batal Ulei brut de presă Coajă Agent de desmucilaginare Soluţie de NaOH Kiselgur

Pământ decolorant cu ulei Extracţia uleiului

Filtrare Vinterizare Filtrare Kiselgur cu ulei Filtrare Extracţia uleiului

Pământ decolorant

Ulei recuperat

Dezodorizare Răcire Polizare Ulei recuperat Ulei rafinat Ambalare Depozitare Livrare

Kiselgur recuperat

2

zbârcit. elicoidal. şi poate fi de diferite culori cu aspect neted. Materii prime oleaginoase: fructe: măsline. 5. Recepţia cantitativă şi calitativă • • recepţia cantitativă – constă în cântărirea vagoanelor sau camioanelor sigilate. nuci. orez 2. miezul ce constituie rezerva de substanţe nutritive c. migdale. embrionul – din care se dezvoltă viitoarea plantă 3.buncărele de recepţie vor fi prevăzute cu grătare şi curăţate periodic de praf.dacă funcţionează instalaţia este interzisă intrarea în buncăre. . 3 . tomate. bogată în celuloză. cu raclete. rapiţă. elevatorul.vagoanele să fie imobilizate prin frână şi saboţi-piedică. şi compararea valorii cu ce este prevăzut în fişa de facturare recepţia calitativă – constă în asigurarea aprovizionării cu materii prime de calitate. Norme de protecţie a muncii la descărcare: . struguri. cu bandă.deschiderea şi închiderea uşilor să se facă cu atenţie prin lateral pentru a nu fi lovit sau să-şi strivească mâinile.11% corpuri străine: 4% seminţe cu defecte: 10% 4. etc. etc seminţe: floarea-soarelui. palmier.FIŞĂ DE DOCUMENTARE 1 1. porumb. muştar. castane. lopata mecanică. coaja – are rolul de a apăra sămânţa/fructul. susan. şi are loc în 2 etape: luarea probelor şi analiza probelor (senzorială şi fizico-chimică) umiditate: max. alune. subţire. . . Descărcarea materiilor prime oleaginoase Se realizează cu ajutorul transportoarelor pneumatice. şofrănel. cocos. Structura morfologică a. b. soia. etc tuberculi: arahide germeni: grâu. mac.

chingă 2-cupe metalice 3-tambur superior 4-tambur inferior 5-tuburi 6-gura de alimentare 7-piciorul elevatorului 8. Materiile prime sunt oleaginoase sunt preluate de cupe la partea inferioară până la cea superioară unde sunt descărcate prin gura de evacuare.jgheab Lanţul cu raclete se deplasează într-un jgheab cu înălţimea egală cu lăţimea lanţului. 4 .gura de evacuare 9-capul elevatorului 6+4+mecanism de întindere= piciorul elevatorului 8+tambur superior= capul elevatorului Chinga din fibre de material plastic sau textil cauciucat.Transportor cu raclete 1 . se deplasează în interiorul tuburilor de metal.lanţ 2. între 2 roţi (de antrenare şi de ghidare) cu o viteză de 30m/min. 1-coajă 2-pieliţă 3-miez Elevatorul 1.

Cicloanele au corp tronconic. pământ.3-0. . etc.cicloanele de praf se verifică periodic şi se curăţă după oprirea instalaţiei. cu ajutorul apei sub formă de picături mici. 2. şi are loc în 2 etape: precurăţirea şi postcurăţirea. pe baza proprietăţilor magnetice ale impurităţilor feroase: cu ajutorul separatorului electromagnetic. .postcurăţirea (înainte de prelucrare): presupune îndepărtarea restului de impurităţi (care pot provoca uzura maşinilor. pe baza diferenţei de greutate dintre impurităţi şi seminţe: cu ajutorul aerului are loc separarea impurităţilor uşoare şi grele folosind ciclonul şi filtrul cu saci. fiind absorbite de praf care se depune. Clasificarea corpurilor străine: corpuri străine minerale : pietre. a cojilor. sparte. atacate de insecte. pleavă. Metode de curăţire • • • • pe baza diferenţei de mărime dintre impurităţi şi seminţe: cu ajutorul a două site cu ochiuri de mărimi diferite (impurităţile rămân pe prima sită. carbonizate. nisip.precurăţirea (înainte de depozitare): constă în îndepărtarea a 50 % din impurităţile organice (favorizează dezvoltarea paraziţilor. Norme de protecţie a muncii la curăţire: . 5 . autoîncălzirea şi alterarea seminţelor) şi a cele minerale (favorizează degajarea prafului) . şi burlan pe unde iese aerul axial. conductă pe unde intră aerul tangenţial. 5.4% 3.FIŞĂ DE DOCUMENTARE 2 1. pe baza diferenţei de mărime şi greutate dintre impurităţi şi seminţe: combinat cu ajutorul tararului aspirator. corpuri străine oleaginoase şi neoleaginoase : seminţe putrede. Scopul curăţirii Curăţirea constă în separarea impurităţilor de seminţele oleaginoase. Cicloanele umede sunt montate după cele uscate şi reţin ce nu s-a reţinut la cele uscate. terminat cu o gură de descărcare. .intervenţia la curăţitoare se face după scoaterea siguranţelor. .instalaţiile de curăţire se menţin curate pentru a preveni autoaprinderea. corpuri străine organice : paie. etc . seminţele pe a doua sită şi praful trece). degajarea prafului şi înrăutăţi calitatea uleiului şi şrotului) până la 0. şi seminţe din alte soiuri decât cel recepţionat. seminţelor şi şrotului datorită forţei centrifuge imprimată de către aer. .este interzisă pornirea utilajelor dacă elementele de mişcare nu sunt prevăzute cu apărătoare. Cicloanele pot fi umede sau uscate.curăţirea sitelor şi controlul ventilatorului se face după oprirea maşinii. bucăţi de plantă. Instalaţii de captare a prafului Praful şi impurităţile uşoare absorbite de ventilatoare sunt dirijate spre cicloane şi filtre cu saci. Cicloanele uscate asigură separarea particulelor de praf. seci. bucăţi metalice.

5-ecluză. 4-gură de evacuare. 8-cameră de decantare. 6-orificii. 11-conductă. 10-ecluză. 12-ciclon de decantare. 3conductă.Tarar aspirator 1-batiu 2-conducta de alimentare 3-sita 4-sită 5-ventilator 6-contragreutăţi 7-canale de aspiraţie Separator electromagnetic 1-tambur 2-bandă de cauciuc 3-pâlnie de alimentare 4-şuber 5-pereţi limitatori 6-tambur electromagnetic 7-racord aspiraţie 8-cap de evacuare 9-clapetă de dirijare 10-pâlnie de evauare Filtre Separator aspirator 1-corp cilindric. 13-ecluză 1. 2-con deflector. 9-tub. 7-canal circular.cilindru metallic conic 2-saci 3-camera evacuare aer curat 4-tuburi de injecţie 5-supape 6-conducta 7-ecluza 6 .

Spre deosebire de filtrele cu saci deschise. Seminţele cad pe o bandă de cauciuc pusă în mişcare de un motor. Seminţele ajung în drumul lor în zona de atracţie magnetică. De aici seminţele. iar seminţele se scurg pe pereţii decantorului spre gura de evacuare şi ecluză. unde debitul de material este reglat uniform pe toată lăţimea cu ajutorul unor clapete cu contragreutăţi. iar aerul purificat. unde corpurile feroase sunt reţinute şi menţinute până ce ies din zona de atracţie a tamburului electromagnetic. împreună cu impurităţile de mărime egală şi mai mici. şi de aici în camerele de sedimentare unde aerul pierzând viteză şi trecând prin nişte şicane se depune praful şi impurităţile mai uşoare. iar praful este antrenat mai departe de curentul de aer prin conductă şi trecut la ciclonul de decantare. Prin cădere seminţele ajung pe sita preliminară cu ochiuri de 15-20 mm. care cad de pe sită în lada maşinii. unde are loc îndepărtarea prafului depus. praful este reţinut pe partea exterioară a sacilor. debitul fiind reglat cu ajutorul unui şuber. din interiorul sacilor. respectiv ecluză. unde după ce depăşeşte conul deflector. Filtre Funcţionare filtru deschis: praful se scutură de pe suprafaţa sacilor cu ajutorul unei rame cu grătar acţionată de o transmisie cu lanţ cu o mişcare în lungul sacilor. şi trec impurităţile mai mici. Aceşti curenţi întâlnesc pânza de seminţe şi antrenează praful şi ce este mai uşor decât seminţele printr-un canal spre camera de sedimentare. Separator electromagnetic Funcţionare: aparatul se alimentează cu grâu prin pâlnia de alimentare. Productivitatea variază între 5-9 m3 aer/m2 suprafaţă de filtrare timp de 1 minut. iese în cameră. scăzând presiunea aerului stratul de seminţe se subţiază. Separatorul pneumatic Funcţionare: fluxul de seminţe intră prin conductă. Se introduce un curent de aer de joasă presiune prin tub în sacii din dreapta. Orificiile ciururilor sunt desfundate cu ajutorul unor bile de cauciuc. coceni. Praful se adună în camera inferioară de unde este încărcat de nişte greble într-un transportor elicoidal care îl evacuează din filtru. Seminţele trecute prin sita preliminară ajung pe sita principală cu ochiuri de 10-15 mm. Aerul care a transportat seminţele împreună cu aerul din exterior primit prin orificii formează curenţi datorită ventilatorului la partea superioară a aparatului. Seminţele cu impurităţi de mărime egală ajung pe sub 2 canale de aspiraţie unde circulă un curent de aer ascendent.Tarar aspirator Funcţionare: seminţele intră în batiul maşinii prin conducta de aliemntare. Corpurile străine se depun şi se evacuează prin ecluză. unde se separă impurităţile mari. ca urmare a mişcării imprimate de un mecanism cu excentric. pietre. Aceste filtre se folosesc în secţiile de decojire pentru reţinerea prafului uleios antrenat de aer. iar praful dezvoltat este îndepărtat datorită gurii de aspiraţie. Corpurile feroase cad într-o pâlnie. unde se separă impurităţile mari ca bulgări de pământ. 7 . Repetarea acestei operaţii se face automat la intervale de 40-120s. Funcţionare filtru cu saci închis: aerul încărcat cu praf intră în filtru prin conductă şi se filtrează prin filre prin rândul de saci din stânga. ajung pe a doua sită cu ochiuri de 3 mm unde sunt reţinute seminţele şi impurităţile de aceeaşi mărime.

evaporarea apei de pe suprafaţa seminţelor 2.este interzisă scoaterea de probe prin clapetele de control în timpul funcţionării uscătorului. .la curăţirea focarului şi a canalelor de gaze trebuie să se blocheze conducta de alimentare cu gaze cu flanşă oarbă. iar la prelucrare provoacă dificultăţi. umiditatea finală mai apropiată de gradul de saturaţie a aerului. . aerul cald sau aburul de joasă presiune. .FIŞĂ DE DOCUMENTARE 3 1. 2. . cu atât viteza de uscare este mai mică.trebuie scos periodic praful care se depune pe coşul de evacuare şi în separatorul de praf. .acţiune indirectă: cu declanşarea unor procese ce duc la degradarea seminţeor depozitate Uscarea seminţelor se poate face pe cale mecanică sau termică. Uscarea seminţelor oleaginoase: Procesul de uscare decurge în trei faze: 1.uscătorul cu fascicul tubular 5. pentru aerisire. sau artificială în instalaţia de uscare. apa se evaporă din interiorul seminţelor (viteza de uscare scade) 3. . cu atât procesul decurge mai repede.viteza de mişcare a agentului termic: cu cât viteza este mai mare. . umiditatea seminţelor este egală cu cea de echilibru (viteza de uscare scade până la zero) Viteza de uscare depinde de o serie de factori: .acţiune directă: cu privire la creşterea acidităţii libere datorată creşterii temperaturii seminţelor.conţinutul iniţial (10-15%) şi final de umiditate (6-9%): cu cât conţinutul iniţial de umiditate este mai mare şi cel final mai mic.accesul în tambur este permis după scoaterea siguranţelor. 8 . cu atât procesul de uscare decurge mai repede.este interzis accesul la dispozitive în timpul funcţionării. . Pentru uscarea seminţelor se foloseşte uscarea termică prin evaporare naturală folosind ca agent termic gazele de ardere.în coloana de uscare trebuie reglată periodic temperatura aerului cald (60-70oC). . 3.temperatura seminţelor uscate nu trebuie să depăşească 80oC. Scopul uscării: Se impune uscarea materiilor prime oleaginoase deoarece o umiditate prea mare poate duce la degradarea lor în timpul depozitării.nu trebuie scoase grătarele de control în timpul funcţionării.coloana de uscare .umiditatea iniţială şi finală a agentului termic a aerului: cu cât umiditatea iniţială este mai mică. .uscător rotativ . în cazul lopătării.temperatura în instalaţia de uscare: cu cât temperatura este mai ridicată. Utilaje pentru uscare . viteza de uscare va fi mai mare. Umiditatea poate avea asupra seminţelor: . Norme de protecţie a muncii la uscare: . .

Seminţele uscate sunt trecute la instalaţia de răcire.Uscător rotativ Se compune din trei părţi: focar. Din dozator. sunt amestecate. astfel că la ieţire vor avea t= 6070oC. Apoi seminţele se scurg pe elementele din zona de uscare. Temperatura seminţelor ajunge la 60oC. a dispozitivului de acţionare şi a lagărelor se porneşte tamburul în gol. Seminţele răcite se evacuează pe la partea inferioară cu un şnec-dozator. Uscător cu fascicul tubular Seminţele trec din pâlnia de alimentare în carcasă. Repartizarea aburului în fascicul se realizează din spaţiul liber între axul tubul şi placă. După verificarea motoarelor electrice. şi repartizate în cutiile de alimentare. sminţele cad pe elementele de răcire prin care circulă aer din mediul ambiant. după care sunt evacuate de un şnecdozator pe la partea inferioată. unde datorită mişcării de rotaţie a tamburului. Se poate folosi şi aer artificial realizat de un ventilator care aspiră printr-o conductă montată în locul coşului de tiraj. 9 . Debitul curentului de aer este reglat manual cu o clapetă. de unde se deplasează cu ajutorul unor palete în jurul fascicului de ţevi. aeroterme pentru încălzirea aerului. De la uscător seminţele sunt transportate deasupra coloanei de răcire. seminţele ajung în tambur. Seminţele intră prin pâlnia de alimentare în compartimentul de preîncălzire unde are loc uscarea până la 35-40oC. cicloane pentru separarea prafului şi aparate de măsură şi control. unde se răcesc cu ajutorul aerului. Amestecul de gaze-apă este aspirat de ventilator şi refulat printr-o conductă într-un ciclon umed unde se elimină impurităţile. Aici cad pe elementele de răcire. debitul fiind reglat cu un grătar mobil. Aerul încărcat cu vapori de apă rezultat în timpul uscării este evacuat printr-un coş în atmosferă. secţiune de răcire. Urmărirea modului de funcţionare se realizează prin vizoare montate în capac pe carcasă. Seminţele trec în compartimentul de răcire. seminţele trec prin coloane de răcire. ventilatoare pentru aspiraţia aerului cald şi rece. secţiune de uscare. Din cutiile de alimentare ale coloanei. Mai departe seminţele sunt evacuate cu ajutorul unui dispozitiv. unde sunt încălzite şi uscate cu aer cald. tambur şi ventilator. uscate şi curăţate şi transportate spre evacuare (gazele antrenează impurităţile uşoare). Debitul de seminţe se reglează în funcţie de umiditatea seminţelor. Debitul de aer se poate regla manual cu ajutorul unei clapete de reglare acţionată printr-o roată cu cremalieră. dispozitiv de evacuare. Coloana de uscare Coloana de uscare se compune din: dispozitiv de alimentare cu preîncălzitor. Admisia şi evacuarea agentului termic se face prin axe tubulare. a dispozitivului de antrenare şi a curentului de gaze. Pentru a nu exista riscul degradării la depozitare.

ecluză superioară. 12placă frontală.elemente de răcire.bandaje din oţel. 13.gura de evacuare.cutie de alimentare.ax.conducta de aducţie a gazelor Uscător cu fascicul tubular 1. 5. 5.şnec dozator. 7.carcasă metalică. 6canale de aer. 4.coş.palete.ax.tambur. 2-role.paliere.cameră de evacuare. 3. 4. 6fascicul tubular. 3colector de aer. 10pâlnie de alimentare.Dispozitiv de evacuare din coloana de uscare Uscător rotativ 1. 8.profiluri.clapetă de reglare orificii de ventilaţie 10 . 5. 2.conductă.clapetă Coloana de uscare 1. 2. 9. 3. 7. 6. 11.

accesul în buncăre se face după aerisire şi doare după legarea cu centură de siguranţă şi frânghii .magazii etajate . Norme de protecţie a muncii în depozite: . . 4. depozitare şi condiţionare. temperatura mediului ambiant.celulele trebuie prevăzute cu capace şi grătare . conţinutului de ulei.curăţirea celulelor de materiale aderente se face pe la partea superioară .asigurarea mecanizării lucrărilor de descărcare.posibilitatea depozitării seminţelor pe sorturi. microorganismele. micşorarea pierderilor de fabricaţie şi îmbunătăţirea randamentelor de fabricaţie. manipulare. . Tipuri de depozite: . 2.se interzice staţionarea sub orificiile de scurgere a seminţelor .gurile de descărcare din planşee trebuie prevăzute cu apărătoare piramidale .silozuri celulare 5. 6. varietăţi şi calitate. germinarea seminţelor.asigurarea calităţii seminţelor şi îmbunătăţirea lor în timpul depozitării.asigurarea securităţii seminţelor depozitate împotriva incendiilor. umidităţii.prefirarea constă în recircularea seminţelor în interiorul magaziilor/silozurilor pentru a accelera procesele de postmaturizare. . oxigenul din aer. 3. precum şi verificarea temperaturii la 3 zile şi a umidităţii relative a aerului. acidităţii libere a uleiului din seminţe. Controlul materiilor prime oleaginoase în timpul depozitării: .FIŞĂ DE DOCUMENTARE 4 1. şi pentru omogenizarea umidităţii. Condiţii de depozitare ale materiilor prime oleaginoase: .factori externi: umiditatea seminţelor şi aerului. pentru uscare şi răcire. Scopul depozitării este de a asigura calitatea corespunzătoare a produselor şi subproduselor. respiraţia seminţelor. Modificările biochimice şi chimice suferite de seminţe sunt datorate: . .factorilor interni: enzime. dăunătorii. . .controlul materiilor prime din depozite cu determinarea procentului de seminţe alterate.este interzisă depozitarea cerealelor pe capacul celulelor 11 .spaţiul ocupat de depozit să fie cât mai mic faţă de capacitatea de depozitare.

micşorarea pericolului de incendiu. mecanizarea nu este completă. debitul fiind reglat cu un cilindru rifluit şi o clapetă de dozare cu contragreutăţi. înlăturarea acţiunii dăunătorilor. Silozurile celulare: folosirea raţională a spaţiului. varietăţi sau după alte criterii. Seminţele ajung apoi în canalul de aspiraţie. suprafaţa ocupată este mare.Magazii celulare: sunt neeconomice. după care sunt transportate în sala de fabricaţie. după care cu ajutorul unor transportoare cu raclete şi al unei dispozitiv automat declanşează clapeta care alimentează celulele. mecanizarea completă. şi trecute prin aspiratorul cascadă. şi depozitarea seminţelor pe sorturi. . 12 . care depozitează seminţele în celule fiind transportate cu elevatorul şi curăţate. Celulă STELUŢĂ Aspiratorul-cascadă: seminţele se introduc prin gura de alimentare. fiind supuse unui curent de aer. sunt reţinute de pereţii şicană şi evacuate cu ajutorul a două clapete.de tip nou (celule de formă cilindrică sau prismă hexagonală): cerealele transportate cu ajutorul elevatoarelor. Particulele de praf şi alte impurităţi antrenate de curentul de aer. Silozurile pot fi . Golirea celulelor se face pe la partea inferioară cu ajutorul unui transportor mecanic.de tip vechi (formă paralelipipedică cu terminaţie în formă de trunchi de piramidă).

11-pereţi de şicane a aerului 12-cilindru rifluit 13 .Siloz de tip vechi 1-buncăr de descărcare 2-elevator 3-curăţitor 4-ciclon 5-transportor 6-celule Aspiratorul cascadă 1-carcasă metalică 2-cot de absorbţie 3-gura de alimentare 4-clapeta de dozare 5-clapete de reglare 6-şicane 7.8-pereţi de scurgere 9-şuruburi 10.

3. .se interzice apropierea de filtre în timpul funcţionării. . .desfundarea filtrelor şi reglarea tobei se face după oprirea maşinii. Utilaje folosite: .înainte de punerea în funcţiune a utilajelor se controlează dacă n-au pe ele alte obiecte.coajă industrială 15-20%. .separator de coji 4.spargerea şi detaşarea cojii prin strivire: se realizează cu valţuri prevăzute cu cilindri acoperiţi cu un strat de cauciuc. pentru a asigura buna desfăşurare a procesului de presare şi de extracţie cu solvenţi.spargerea şi detaşarea cojii de pe miez prin lovire: se aplică numai pentru detaşarea cojii de pe miez şi la degerminarea pe cale uscată a porumbului.se interzice deschiderea uşii de control în timpul funcţionării tobei. .miez industrial 80-85%.curăţirea sitelor în timpul funcţionării de face cu perii lungi. .spargerea şi detaşarea cojii prin frecare: se obţine cu ajutorul valţurilor prevăzute cu cilindrii rifluiţi sau acoperiţi cu pastă de şmirghel. 14 .FIŞA DE DOCUMENTARE 5 1. .este interzisă curăţirea burlanelor de transport în timpul funcţionării. Din procesul de separare rezultă două fracţiuni: . Norme de protecţie a muncii la descojire: . Descojirea este operaţia prin care se îndepărtează parţial coaja (mai rămâne 6-8% coajă). . .părţile mobile ale maşinii trebuie protejate cu apărători. care se rotesc în sens contrar şi a căror distanţă este reglabilă. formată din coajă botanică şi o cantitate mică de miez.spargerea cojii prin tăiere: se realizează prin trecerea seminţelor printre două discuri rifluite. format din miez botanic şi o cantitate de coajă. . . Metode de descojire: . 2.este interzisă agăţarea obiectelor de grătarul de scuturare.toba de spargere .

iar coaja grea cade la partea inferioară şi este evacuată cu un transportor elicoidal.Separator de coji tip Vulcan Toba de spargere 1-cadru de susţinere. Acţionarea se face printr-o roată de transmisie. 4aspiraţie.5-ecran de spargere.7-camera de 1-suprafaţă cilindrică. cojile mici şi sparte. intră în camera de aspiraţie unde coaja uşoară este evacuată de un ventilator prin suflare. Prin izbire puternică de suprafaţa ecranului de spargere. rezultat din tobă cade pe prima sită. trece pe sub canalul de aspiraţie şi apoi pe sita retur unde intensitatea aerului este şi mai redusă deoarece materialul conţine o cantitate mare de spărturi de miez. Ambele cadre cu site sunt suspendate de batiul maşinii cu arcuri de susţinere şi acţionate de un ax cu excentric. Separator de coji: amestecul de miez.8-canale de aspiraţie palete.5-site. apoi pe capătul celei de a doua site unde se întâlneşte cu refuzul de pe sita 2 (miez şi coji sparte şi miez şi coji întregi mai mici) şi trece pe sub al doilea canal de aspiraţie unde viteza este mai redusă ( se evită pierderi mari de miez şi coajă). iar materialul descojit trece prin sită şi este colectat pe sita oarbă apoi dirijat la valţuri. coji. realizată de un mecanism cu excentric. unde se uneşte cu refuzul de pe această sită (miez şi coajă mici). în spaţiul dintre palete şi ecran coaja este despicată de-a lungul fibrelor şi se sparge (se sfărâmă o parte din coajă şi din miez). şi cade materialul prin primul canal de aspiraţie. miezul.3-cadre cu site. Materialul rămas ajunge la capătul celei de a treia site. de unde este dirijat la un transportor evitând trecerea sub canalul de aspiraţie. Pe sita retur. Prin mişcarea de du-te-vino a sitelor.2-toba de spargere. unde rămân seminţele. materialul rămas pe prima sită ajunge la primul canal de aspiraţie. Coaja antrenată prin canalele de aspiraţie. Aici cojile sunt antrenate. şi datorită strivirii seminţelor. 15 . tocătură şi seminţe întregi.7mecanism Toba de spargere: seminţele intrate în tobă sunt proiectate cu ajutorul rotorului spre ecranul de spargere. Intensitatea curentului de aer se reglează cu nişte clapete. miezurile şi cojile întregi.6-grăunţar. dar trec tocătura. de pe capătul siteti 3. materialul se separă în coji mari şi seminţe întregi ce rămân pe sită care cad într-un transportor de unde cu un elevator ajunge iar în toba de spargere. Materialul trecut prin sita 3 (tocătura) cade pe sita oarbă. 3-rozete. Restul materialului descojit. 4-ax cu excentric.6-ventilator. 2-ax.

se interzice urcarea pe utilaj sau sprijinirea în timpul funcţionării. măcinarea decurge neuniform.se opreşte maşina când apare zgomote anormale. 4.luarea probelor se face cu lopeţi de lemn prin locuri speciale. seminţele se turtesc.la punerea în funcţiune dispozitivul de alimentare se închide şi apoi se deschide. Norme de protecţie a muncii la măcinare: .în ceea ce priveşte compoziţia. alimentarea realizîndu-se treptat.concasor Valţ cu două perechi de cilindri: materialul intră prin coşul de alimentare. Scopul măcinării este de a favoriza transferul de substanţă din materialul oleaginos în soluţia solventului. şi sunt pierderi mari în şrot) şi ulei (conţinutul mare de ulei în seminţe şi umiditatea ridicată duce la măcinătură cleioasă şi pierderi în ulei) influenţează măcinarea.valţ dublu . Influenţa structurii şi a compoziţiei seminţelor asupra măcinării: . . . Valţ de aplatizare cu cilindri în paralel: brochenul intră prin gura de alimentare de unde cu ajutorul distribuitorului se repartizează către cilindrii netezi acţionaţi de un motor electric şi curăţiţi cu un cuţit.valţ de aplatizare cu cilindrii în paralel/serie .deoarece structura seminţelor diferă în părţile componente. Apoi este trecut prin a doua pereche de cilindri de unde se obţine o măcinătură de 3-5 mm. Măcinarea este operaţia prin care materia primă oleaginoasă este mărunţită sub acţiunea forţelor mecanice. Curăţirea cilindrilor se face cu nişte cuţite.FIŞA DE DOCUMENTARE 6 1. 2. Utilaje pentru măcinare folosite: . din care să se poată face separarea uleiului în bune condiţii. După trecerea printre cilindrii materialul se evacuează prin gura de evacuare. brochenul supus măcinării cade între cilindri cu dinţi unde este sfărâmat în bucăţi de 15-20 mm. conţinutul de umiditate (mare duce la o măcinătură cleioasă. de unde cu ajutorul grăunţarului trece pe prima pereche de cilindri rifluiţi. 5. 16 . 3. După patru treceri printre cei cinci cilindri măcinătura se evacuează prin pâlnia de evacuare. în particule de dimensiuni mai mici. . Concasor cu cilindri cu dinţi şi rifluiţi: din buncărul de alimentare: din buncărul de alimentare. Valţ de aplatizare cu cilindri suprapuşi: materialul intră prin pâlnia de alimentare cu ajutorul grăunţarului. şi se repartizează uniform pe suprafaţa cilindrului rifluit. Se obţine o măcinătură uniformă indiferent de umiditatea brochenului. unde are loc măcinarea prin tăiere. Procesul de măcinare se definitivează la trecerea materialului printre cilindrii netezi.curăţirea utilajelor se face după oprirea funcţionării. . de unde măcinătura cade într-un transportor mecanic care o duce la prăjitoare. coaja fiind tare şi miezul moale. .

3-cilindrii rifluiţi. 3-paliere. 8-cuţite Concasor cu cilindri cu dinţi şi rifluiţi 1-coloane 2-placa de fundaţie 3. 7-gura de evacuare b 1-suprafaţa cilindrului. 3-table de ghidaj. 6-grăunţar. 2-lagăre mobile. 4-cilindrii netezi a b Valţ de aplatizare cu cilindri în paralel şi suprapuşi a 1-gură de alimentare. 7-pâlnie de evacuare. 4cilindrii netezi.Valţ cu două perechi de cilindri 1-coş de alimentare. 4arcuri. 5-cuţite. 6-motor electric. 2-distribuitor. 5-pâlnia de alimentare. 2-grăunţar.perechi de cilindri 17 .

Evacuarea vaporilor de apă se face cu ajutorul tuburilor de aspiraţie prevăzute cu clapete pentru reglarea apiraţiei. Scopul măcinării este de a modifica proprietăţile fizico-chimice ale componentelor măcinăturii şi favorizează separarea uleiului.încălzirea şi uscarea măcinăturii se realizează în vederea scăderii vâscozităţii uleiului şi evaporării apei din măcinătură (denaturare substaţelor proteice. 4. separarea uleiului pe suprafaţa măcinăturii.şnec pentru inactivarea enzimelor. Evacuarea vaporilor de apă se face cu ajutorul tuburilor de aspiraţie prevăzute cu clapete pentru reglarea aspiraţiei. . iar luarea probelor se face prin fante.se efectuează revizia periodică a prăjitoarelor. reglată cu registrul. Acţionarea malaxorului se face de la un motor electric. . Malaxorul este acţionat de un motor electric Prăjitoarea cu şase compartimente: materialul oleaginos este introdus prin gura de alimentare în primul compartiment. Măcinătura din ultimul compartiment. 2.agregat de prăjire cu 6 compartimente. Măcinătura trece dintr-un compartiment în altul sub continuă amestecare. creşterea activităţii enzimelor-creşterea acidităţii libere a uleiului. trece prin tubul de curgere în pâlnia de alimentare a presei. Fazele procesului de prăjire sunt: . Agregatul de prăjire: transportorul elicoidal alimentează prăjitoarele cu material oleaginos măcinat prin intermediul şnecului inactivator (are loc umectarea măcinăturii până la 8-9% cu ajutorul aburului şi încălzirea până la 80-85oC). . iar umectarea măcinăturii se face cu dispozitiv de pulverizare. Norme de protecţie a muncii la măcinare: .prăjitoare cu şase compartimente cu fund şi manta dublă. Aburul necesar încălzirii prăjitoarei intră pe la partea inferioară a fiecărui compartiment. Controlul prăjitoarei se face prin guri de vizitare. 3.FIŞA DE DOCUMENTARE 7 PRAJIREA MATERIALULUI OLEAGINOS 1.se efectuează ungerea periodică a subansamblurilor. Prăjirea este operaţia de tratament hidrotermic efectuată sub amestecare continuă. supapa deschide gura de evacuare şi măcinătura trece din compartimentul superior în cel inferior. de unde trece prin cădere liberă dintr-un compartiment în altul cu ajutorul unor fante de evacuare şi controlat cu nişte supape rabatabile. modificarea plasticităţii măcinăturii). . La descărcarea compartimentului. Utilaje pentru măcinare folosite: .umectarea ce constă în îmbibarea cu apă a măcinăturii pentru separarea peliculară a uleiului. . ridicându-se treptat temperatura.este interzis accesul la utilaje în timpul funcţionării. 18 .reparaţiile utilajelor se realizează după deconectare de la sursă. flotorul se lasă în jos. 5. .

5-racord de vizitare.20reazem.9-tuburi de aspiraţie.16-flotor.31-gură de descărcare.38-uşă de control.10burlan de evacuare vapori.18-palete.29-fante.14-tijă.5-reductor.21-buloane.23-indicator de nivel.33-registru.25-mufe de fontă.3mantaua.12-registru de reglare a alimentării Prăjitoare cu şase compartimente 1-compartimentele prăjitoarei.7-tub de scurgere a măcinăturii prăjite.4-racord.12-pâlnie de alimentare.Utilaj de prăjire-presare 1-şnec de alimentare.6-locaş termometru.28-ac.11-tub de curgere.37tijă.6-burlan de alimentare.13-racord.4-prese mecanice.36-fluture.27-manşon elastic.26-reductor.39-conducte perforate 19 .8-evacuare brochen.24cuzineţi de bronz.34-orificii.11scurgere condensat.9-caneluri circulare.2-fundul compartimentului.17-pârghie. 2-şnec inactivare.19-colţar.32-pârghie. 3-prăjitoare.7-ax principal.35-ax.22-motor electric.8-cuplaj.30-guri de ventilaţie.15-supapă rabatabilă.10-cadru.

Pe măsură ce materialul înaintează. 4. . Regimul normal presupune respectarea următorilor parametrii: .se efectuează curăţirea presei după oprirea din funcţionare. suprafaţa netedă şi cu fisuri fine spre exterior.structura măcinăturii prăjite (temperatura şi umiditate). . 3.durata presării: 60 secunde la 20-25 rot/min şi peste 60 secunde la sub 20 rot/min. .presiunea. puţin elastic.FIŞA DE DOCUMENTARE 8 PRESAREA MATERIALULUI OLEAGINOS 1. .scurgerea maximă a uleiului. fără urme de ulei. . Utilaje pentru presare folosite: .se interzice pornirea preselor când în camera de presare se află material întărit. datorită măririi diametrelor melcilor şi a presiunii exercitate asupra măcinăturii. Scopul presării este de a exercita o presiune asupra măcinăturii şi favorizarea separării uleiului.muncitorul va purta mănuşi. 5. 2. ochelari.vâscozitatea uleiului (se micşorează prin încălzirea măcinăturii în timpul prăjirii). Presarea este operaţia de separare a componentului lichid (ulei) dintr-un amestec lichidsolid (măcinătura). scurgerea uleiului devine abundentă şi este colectat într-un rezervor.lungimea capilarelor (ce poate fi micşorată prin distrugerea structurii celulare în timpul măcinării şi prăjirii).aspectul brochenului: compact. . Factorii care influenţează presarea sunt: . .desfundarea alimentatorului presei se face cu lopată de 30 cm. Norme de protecţie a muncii la presare: . brichetat. .presa mecanică cu melc Presa mecanică cu melc: măcinătura introdusă în camera de presare primeşte o mişcare de de-a lungul şi una în jurul axului cu melc.durata. .forţa de presare: optimă . 20 .

5-roata de acţionare.roţi dinţate. 8. 16-jgheab colector 21 .Presă mecanică cu melc 1-suporturi din fontă. 11-cuplaje. 12-ax cu şurub elicoidal. 10-lagăr de presiune. 6.7. 4-reductor.9-ax. 13-camera de presare. 15-placă de tablă înclinată. 2.3 – suporturi verticale. 14-dispozitiv de reglare.

iar cele de solvent între moleculele de ulei.valţ de aplatizare . cu interval de fierbere 70-95oC. aplatizarea granulelor .extractoare 22 . Este un proces solid-lichid.recuperarea solventului din şrot: prin evaporare.benzina pentru extracţie discontinuă. Solvenţii ce pot fi utilizaţi sunt: . se separă unul din componenţi prin solubilizarea într-un solvent.extracţia propriu-zisă: solventul proaspăt se introduce peste materialul degresat. Utilaje pentru extracţie folosite: . . 5. -metoda stropirii repetate (percolare) cu dizolvant a materialului care se deplasează pe un transportor oarecare. . Schema prelucrării prin extracţie: .moara de brochen .prepararea materiei pentru extracţie: mărunţirea brochenului. La extracţia uleiului intrevin mai multe forme de difuzie: . . dintr-un amestec de substanţe. -metoda mixtă în care materialul proaspăt se umectează bine cu miscela concentrată şi apoi se degresează pe transportorul extractorului.FIŞA DE DOCUMENTARE 9 EXTRACŢIA ULEIULUI DIN BROCHEN 1. 3.condensarea şi recuperarea solventului. măcinarea materiei în granule. .difuzie moleculară: moleculele de ulei trec în moleculele solventuli. Materialul degresat rămas după extracţie se numeşte şrot. iar miscela concentrată peste materialul cu conţinut ridicat de ulei. 4. dizolvă uleiul şi formează o soluţie. în continuare prin percolare cu miscela. 2. Procesul prin care uleiul din măcinătură trece în solvent se numeşte difuzie.difuzie prin convecţie: prin deplasarea moleculelor datorită amestecării fazei care conţine uleiul cu faza ce conţine solventul.benzină pentru extracţie continuă.difuzie prin membrane celulare: solventul difuzează în interiorul celulelor. condiţionare termohidrică în prăjitoare. . Extracţia este operaţia operaţia tehnologică prin care. . cu interval de fierbere 65-80oC.recuperarea solventului din miscelă: prin distilare. Metode de extracţie: -metoda scufundării (imersării) materialului oleaginos în dizolvantul care circulă în contracurent. în care amestecul ulei solvent formează miscela. apoi cu dizolvant proaspăt.

alimentarea cu agent frigorific a instalaţie de deflegmare. Norme de protecţie a muncii la extracţie: se interzice fumatul în sala de extracţie şi depozite. accesul cu încălţăminte cu blancheuri. după care se cântăresc. este interzis accesul în secţie al persoanelor străine neînsoţite. - - 23 . înainte de pornirea secţiei de extracţie se verifică dacă dispozitivele de siguranţă şi semnalizare sunt în funcţiune. la pornirea uscătorului multitubular se verifică înainte intrarea aburului în mantale . Acestea sunt transportate până în buncărul de alimentare a extractorului. alimentarea cu apă a condensatorului. Benzina este introdusă în extractor cu pompa în ultima fază de spălare a materialului degresat după o eventuală preîncălzire. după luarea măsurilor de prevenire a percolelor. după care este trecut în valţul de aplatizare cu cilindrii netezi şi transformat în paiete.Instalaţia de extracţie tip “ De Smet” Brochenul rezultat de la presare este transportat cu ajutorul melcului tăietor până la elevatorul care alimentează concasorul. Brochenul trece în prăjitoare. curăţarea rezervoarelor care lucrează cu benzină se face de către muncitori în prezenţa şefului de secţie. verificarea ventilaţiei. trec printr-un electromagnet şi se macină în valţul de brochen. autovehiculelor cu motoare. intervenţiile la motoare electrice se fac după deconectare de la tablou. conductele de abur se menţin în perfectă stare de curîţenie . 5.

deoarece conţine impurităţi mecanice şi organice în suspensie. Impurităţile mecanice sunt reţinute pe sita de alamă. urmată de o etapă de evaporare cu viteză descrescândă. adică cu o etapă de evaporare cu viteză constantă. Prelucrarea finală şi depozitarea şrotului . . emulsia. Utilaje folosite pentru purificare: . Emulsia se trece apoi în fierbătorul de siguranţă. Purificarea uleiului înainte de depozitare comportă următoarele operaţii: . ciclonare) şi apoi la distilare iniţială şi finală. se deplasează spre celălalt capăt al sitei. Reziduul conţine 35-45% ulei.separarea resturilor grosiere de măcinătură oleaginoasă prin sedimentare.eliminarea umidităţii în exces prin uscare. 3. vacuum şi de cantitatea de abur folosită la distilarea finală. Condensarea se face într-un condensator care este un schimbător de căldură cu ţevi de alamă sau oţel.Temperatura de depozitare a uleiului brut este de 38 o C (rezervoarele sunt amplasate în contact cu atmosfera). Distilarea se practică în peliculă sau prin pulverizare. pentru a se realiza golirea completă şi pentru evitarea depunerii sedimentelor. separatorul de control (unde trece apa pentru a 2-a separare) şi colectorul de solvent (benzina). . Îndepărtarea dizolvantului din şrot este asemănător operaţiei de uscare. Depozitara şroturilor se poate face în magazii sau în silozuri prevăzute cu dispozitive mecanice de spargere a bolţilor şi de evacuare. filtrare sau centrifugare. filtrare.Fundul rezervoarelor trebuie să fie uşor înclinat spre golire. 2. pentru a se evita contactul uleiului cu aerul. unde sunt evacuate.prelucrarea finală implică măcinarea în mori cu ciocane şi separarea pe fracţiuni.sita vibratoare: uleiul intră în partea stângă a sitei şi se filtrează prin ea. Procesul de distilare va fi influenţat de temperatură. Fracţiunile uşoare de solvent se separă prin încălzire iar cele grele cu abur viu supraîncălzit. Uleiul brut de presă este supus în continuare unei operaţii de purificare. urme de apă care trebuiesc îndepărtate pentru evitarea degradării rapide a uleiului şi a pierderilor. apa). şrotul conţine 25-50% solvent la suprafaţă şi în capilarele particulelor.după extragerea uleiului.Conducta de alimentare cu ulei a rezervoarelor trebuie să coboare până la partea inferioară a rezervorului.FIŞA DE DOCUMENTARE 10 PURIFICAREA ŞI DEPOZITAREA ULEIULUI BRUT 1. Condensarea vaporilor de solvent şi separarea şrotului . Separarea solventului de apă se face în separatoare Florentine şi în separatoare combinate cu 3 componente: preseparatorul (unde se separă 3 straturi: solventul. Distilarea miscelei.vaporii de solvent şi de apă proveniţi de la distilarea miscelei sau de la desolventizarea-toastarea şrotului sunt trimişi la condensare şi la separarea de faze pe baza greutăţii specifice. Recuperarea solventului din şrot . ieşind prin conducta montată în partea inferioară a sitei. cu răcire indirectă.sedimentarea impurităţilor cu dimensiuni mici prin filtrare.uleiurile brute de presă şi extracţie se depozitează înainte de rafinare în rezervoare de oţel cu capacitate mare (mii m3). centrifugare. şi datorită mişcării ei vibratorii. Şrotul de ricin şi rapiţă necesită unele tratamente speciale. 24 . Depozitarea uleiului brut .miscela obţinută la extracţie (ulei + solvent) este trecută la operaţiile de purificare (îndepărtarea impurităţilor prin decantare.

filtru. robinetele se închid.. uleiul începe să curgă limpede şi poate fi dirijat spre colectorul de ulei filtrat. uleiul trece prin filtru-presă. 4. fitrul se strânge pentru a fi repus în funcţiune. După curăţiredacă pânza filtrantă este îmbâcsită. Când presiunea uleiului introdus de pompă în filtru creşte. . Norme de igienă şi protecţia muncii specifice purificării uleiului brut . . se suflă cu aer comprimat. se înlocuieşte. filtrul se scoate din circuit. şi se deschide pentru curăţire. Acolo unde se observă curgerea tulbure. iat viteza de filtrare scade.se interzice deschiderea filtrului-presă cât timp există presiune şi ventilul de aer/abur este deschis.curăţirea sitei se face din exterior cu lopăţele metalice. uleiul curge tulbure şi trebuie dirijat înapoi în rezervor.pânzele de pe filtru. trebuie bine curăţite şi trimise la spălătorie.se interzice pornirea siteti vibratoare fără apărătoare la elementele în mişcare. Pe măsură ce pe pânzele de filtru se formează stratul filtrant suplimentar. cu ajutorul unei pompe. .presă cu rame şi plăci: din rezervorul de ulei. se colectează şi se trimite la recuperarea uleiului. La începutul filtrării. Resturile aderente la materialul filtrant se curăţă prin răzuire cu şpaclu din lemn. În timpul filtrării trebuie urmărit dacă uleiul curge limpede prin toate robinetele. 25 .

9-robinet evacuare filtrat.vedere generală 1-picioare. 5-şasiu. 3-traverse orizontale. 4-închidere hidraulică. 6-suprafaţa rifluită a plăcii. 2-cadru site. 9-robinet aer.şuruburi de întindere a sitelor FILTRU PRESĂ a . 8-deschidere în ramă pentru ulei. 3-rama. 6-canal alimentare lichid de filtrat. 10-scoabe pentru atârnare plăci şi rame. 8-robinet scurgere lichid. 7-canal intrare ulei. 7-cremaliere de reglare a înclinării sitei.SITĂ VIBRATOARE 1-pereţi laterali. 7-robinet evacuare filtrat. 26 . 4-arcuri vibratoare. 6-articulaţie. 2-placa unui filtru-presă cu rame. 3-ax cu excentric. 5-jgheab. 5marginea îngroşată a plăcii şi ramei. 10b .elementele unui filtru-presă 1-placă cu camere. 8. 2-placă frontală. 4-secţiune prin filtru-presă cu rame.

albumine.uleiul separat fiind trecut direct la albire. neutralizarea. în suspensie sau dizolvate. a fosfatidelor rămase . Neutralizarea prin esterificare constă în combinarea acizilor graşi liberi cu glicerina şi reconstituirea gliceridelor. albuminoidele şi complexele acestora-mucilagiile-îşi pierd solubilitatea în ulei şi precipită în flacoane care pot fi separate prin sedimentare sau centrifugare. Operaţiile principale la rafinare sunt: desmucilaginarea. metale (Fe. pigmenţi).Neutralizarea acidităţii libere a uleiurilor vegetale (rafinare alcalina) Neutralizarea alcalină constă în eliminarea acizilor graşi. acizi graşi liberi. la cald fosfatidele. spălarea.hidraţi de carbon) sub formă coloidală.Cu. Se folosesc instalaţii Sharples. respectiv a fosfatidelor: a)metoda prin hidratare-se bazează pe faptul că în prezenţa apei. 1. precum şi de metoda de rafinare aplicată. E. d)metoda de desmucilaginare enzimatică-se aplică în prezent pentru uleiul de rapiţă şi uleiul de soia. uscarea. şi a altor componente (şrot proteic. respectiv de instalaţia folosită. carbohidraţi. 27 . zaharuri libere. substanţe de miros şi gust (aldehide.FIŞA DE DOCUMENTARE 11 Rafinarea uleiurilor vegetale Prin rafinare uleiurilor brute sunt transformate în uleiuri comercializabile atât sub aspectul calităţii senzoriale cât şi sub aspectul stabilităţii la păstrare ulterioară.sub formă de săpun alcalin prin tratament cu hidroxizi sau carbonaţi alcalini. glicolipide. apoi amestecul se răceşte la 25 o C. cetone) şi pesticide. Rafinarea uleiurilor poate fi alcalină clasica şi fizică. b)metoda acidă-aplicată independent (fără hidratare prealabilă). Neutralizarea prin distilare constă în antrenarea acizilor graşi liberi cu abur direct sub vid avansat. În final se realizează centrifugarea la 25 o C. D. decolorarea. K dar se pierde şi o cantitate de ulei în funcţie de caracteristicile uleiului brut. dezodorizarea şi polisarea. Se adaugă apă în proporţie de 1-3% şi se amestecă încă 2 ore pentru hidratarea fosfatidelor. Principalele metode de eliminare a mucilagiilor. c)metoda acidă urmată de hidratare-se aplică pentru uleiurile cu peste 1000 părţi per milion fosfor în cadrul rafinării fizice.Mg).metoda este folosită pentru uleiul de rapiţă destinat hidrogenării sau utilizării ca ulei lampant. În timpul rafinării o dată cu impurităţile menţionate se îndepărtează însă şi substanţele valoroase ca vitaminele: A. glicerina. lipide oxidate.tratat cu acid fosforic sau citric cu amestecare 30 minute.Desmucilaginarea Uleiul brut eliberat de impurităţi grosiere prin operaţia de purificare preliminară conţine substanţe mucilaginoase (fosfatide. vinterizare. răşini. Prin rafinare se elimină componentele nedorite: fosfatide. metale. ceruri. 2. pigmenţi. Astfel uleiul este încălzit la 70 o C. Se folosesc instalaţii Sharples.Ca.

Dezodorizarea implică acţiunea tenperaturii. însă. inclusiv pentru cele dehidrogenate şi conduce la depersonalizarea acestora. poate rămâne 0. Dezodorizarea se practică pentru uleiurile comestibile.3. Se foloseşte uscător continuu. carotina. Se folosşte instalaţie tip De Smet. fosfatidele.Uscarea uleiurilor în uleiurile neutralizate cu alcalii. producând tulburarea uleiurilor. urmelor de săpun. 4. Decolorarea uleiurilor Substanţele colorate/colorante din ulei sunt: pigmenţi naturali (clorofila. Procesul implică atât adsorbţia fizică (bazată pe forţe Van der Waals) cât şi chemosorbţie (bazată pe legături chimice puternic covalente şi ionice). pigmenţi secundari (complexe melano-fosfatidice. conţine multe ceruri). schimbătoare de căldură. *decolorare chimică-care se realizează printr-o reacţie chimică în scopul de a modifica grupările cromogene ale pigmenţilor. săpunurile. filtru vertical sau orizontal pentru separarea pământului. şi se impune eliminarea ei deoarece permite hidroliza trigliceridelor cu creşterea acidităţii libere şi inactivează materialele adsorbante folosite în decolorare. xantofila). Decolorarea conduce şi la eliminarea produselor de oxidare a metalelor fosfatidelor. Prin chemosorbţie sunt adsorbiţi acizii graşi. Dezodorizarea secundară are loc şi la alte operatţi de rafinare (neutralizare alcalină. 6.2-0. gliceridele acizilor graşi oxidaţi. Reacţia poate fi de oxidare sau de reducere. Conţinutul de ceruri în uleiul de floarea-soarelui depinde de: -tipul de hibrizi de la care provin seminţele (aceştia dau seminţe cu coajă subţire care.5% apă. iar ca proces dezodorizarea reprezintă o distilare prin antrenare cu vapori la presiuni reduse şi la temperaturi înalte când se antrenează substanţe volatile de gust şi miros. decolorare).Vinterizarea uleiurilor Vinterizarea uleiurilor denumită şi deceruire. -efectul decojirii şi separarea de miez a pieliţelor care şi ele conţin ceruri. Decolorarea se realizează în două procedee: *decolorare fizică-ce se realizează prin adsorbţia pigmenţilor pe pământ sau cărbune decolorant. reactoare de decolorare. Chemosorbţia este ireversibilă. Pentru decolorare sunt necesare: dozator de pământ decolorant. 28 . formaţi în “broken” şi uleiul obţinut din miscelele distilate la temperaturi ridicate. malaxor pentru prepararea suspensiei de pământ.Dezodorizarea uleiurilor Dezodorizarea este operaţia prin care se elimină din ulei substanţele de gust şi miros nedorit. a presiunii şi a antrenării cu vapori. 5. este operaţia prin care se elimină din ulei cea mai mare cantitate din ceruri şi gliceridele acizilor graşi saturaţi care solidifică la temperaturi sub 15-20 oC.

după oprire de la tablou. Rafinarea fizică a uleiurilor Rafinarea antrenează următoarele neajunsuri: -pierderi de ulei neutru la neutralizarea alcalină (1. 7.care presupune realizarea simultană a distilării acizilor graşi şi a substanţelor responsabile de gust şi miros. La acest gen de rafinare. să se oxideze dacă: este prezent oxigenul atmosferic.în timpul funcţionării centrifugelor se vor purta ochelari şi mănuşi de protecţie. .4-1. -desmucilaginarea. bidoane PET sau metalice de 5-10 litri. Dacă procesul tehnologic a fost bine condus şi uleiul rafinat îndeplineşte condiţiile de calitate impuse.nu vor fi primite uleiuri la rafinare cu punctul de inflamabilitate mai mic decât cel prevăzut în STAS. pretratamentele aplicate anterior sunt foarte importante şi anume: -trebuie să se folosească extractorul. În funcţie de durata şi de condiţiile de depozitare.reparaţiile executate la utilaje se fac numai după primirea aprobării şi aisgurării cu privire la nefuncţionarea utilajului şi a echipamentului de protecţie.închiderea-deschiderea filtrelor de la vinterizare se va face cu grijă.6. oprirea circulaţiei leşiei. un ulei bine rafinat poate. butelii PET de 1 litru şi ½ litru. -scindarea “soapstock-ului” cu acid sulfuric. Ambele incoveniente sunt reduse prin rafinare fizică.malaxoarele de la desmucilaginare şi neutralizare vor fi curăţate periodic. acesta prezintă o bună stabilitate în timp. -pământul decolorant nu trebuie să depăşească 4%.8 kg ulei/kg acizi grasi). este prezentă lumina şi radiaţiile UV şi temperatura de depozitare este ridicată ( >30 o C). . 29 . .Imbutelierea uleiurilor comestibile Uleiurile comestibile se îmbuteliază în ambalaje de sticlă de 1 litru şi ½ litru. Norme de protecţie a muncii la rafinarea uleiurilor: . care este un proces poluant. . superdegomarea şi albirea trebuie să se facă cu atenţie. .verificarea periodică a sistemului de frânare al centrifugelor. uleiului şi deschiderea ventilelor de golire.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->