Universitatea din Oradea Facultatea de Arhitectur i Construc ii

Proiect la disciplina Topografie Dreptul de proprietate

Coordonator: Prof.univ.dr.MANCEA Aurora Carmen

Student: CATANA Valentin

Oradea 2011

Dreptul de proprietate

Proprietatea. Scurt istoric

Oamenii, ca i multe alte specii de animale, au dezvoltat un deosebit sim al propriet ii.

Este n firea noastr s de inem, s avem n proprietate, s fie al nostru. Orice: o hain , un ceas, o ma in , o cas De fapt, ce este proprietatea? n dreptul civil, proprietatea este acel drept real care confer titularului dreptul de a ntrebuin a bunul potrivit naturii ori destina iei salem de a-l folosi dispune de el n mod exclusiv i perpetuu, n cadrul drept este ap rat de Constitu ia Romniei, de Codul Civil i de alte legi. Potrivit articolului 480 din Codul Civil, Proprietatea este dreptul pe care-l are cineva de a se bucura i dispune de un lucru n mod exclusiv i absolut, ns n limitele determinate de lege . sau privat . Conform legii, i de a

i cu respectarea legisla iei n vigoare. Acest

Articolul 135 al Constitu iei stabileste c proprietatea este public

proprietatea privat este inviolabil . No iunea de proprietate se extinde att asupra lucrurilor corporale (proprietatea mobiliar sau imobiliar ), ct intelectual , a numelui etc.). Elementele dreptului de proprietate sunt: - JUS UTENDI- dreptul de a folosi respectiva proprietate, dreptul de habita ie; - JUS FLUENDI - dreptul de a culege roadele, de a nchiria proprietatea, de a o arenda; - JUS ABUTENDI -dreptul de a o nstr ina. Termenul de uzufruct, care este bine cunoscut este de fapt jus fluendi mpreuna cu jus abutendi. n perioada feudal , pu ini erau cei care de ineau propriet i. Majoritatea ranilor nu i asupra celor necorporale (proprieatea

de ineau pamnt i erau obliga i s munceasc pe terenurile mo ierilor care aveau n proprietate suprafe e imense. Proprietatea a nceput s fie mai raspandit dupa formarea statului modern, multe terenuri intrnd n proprietatea celor care fuseser lipsi i de acestea. Pentru ranul rom proprietatea n, asupra pamantului era sacr . Pamntul era cel care l hr nea, cel care l inea n via . P mntul era

sursa averii, dar

i a nefericirii lui. Literatura noastr abund de lucr ri n care sunt descrise

am nun it pove ti tragice care au la baz proprietatea asupra p mntului. Locuin ele au evoluat treptat de la nivelul de simplu ad post la cel de habitaclu personalizat. De la stadiul primitiv de ad post, locuin a personal a devenit un simbol al pozi iei sociale egal m sur , unul dintre indicatorii condi iei materiale. De asemenea, odat cu apari ia statului modern, au nceput s se dezvolte mari de pe teritoriul i cl dirile. n i, n

secolul XX, ora ele au cunoscut o dezvoltare imobiliar accelerat . n Bucure ti, ca i n alte ora e rii noastre, s-a construit mult, cu arhitecturi variate, de la clasic (baroc) la i ast zi numeroase cl diri construite ntre anii 1900-1945. modern (art deco). Se mai pastreaz

Proprietarii ncepeau deja s aib beneficii de pe urma cl dirilor de inute n proprietate. n primul rnd se puteau bucura nestingheri i de uzufructul propriet ii lor: ncasau un venit substan ial
n urma nchirierii cl dirilor, putnd tr i lini ti i ca rentieri . AStfel, acest tip de proprietate a dus la

na terea unei noi clase sociale, a rentierilor , ale c ror venituri proveneau n principal din inchirierea unor imobile. Dup terminarea celui de-al Doilea R zboi Mondial, n Romania a fost adus cu for a un nou sistem politic, comunist, a c rei filozofie respingea proprietatea particular , nlocuind-o cu proprietatea comun , popular . n acele timpuri, majoritatea locuitorilor din ora e nu erau proprietarii locuin elor n care tr iau, pentru c preferau s pl teasc o chirie nesemnificativ , unor rate mari pentru achizi ionarea unei locuin e. Cei care doreau s fie proprietari luau un credit de la stat pe care l rambursau aproape toat via a, dup care deveneau proprietari pe deplin, astfel nct la acea vrst foarte pu ini mai aveau puterea sau voin a de a c uta ceva mai bun. Acest fapt a generat n mintea romnilor de la ora e o paradigm asupra propriet ii complet diferit de a celor din rile democratice. Mesajul construc iilor i blocurilor comuniste era destul de simplu la prima vedere. n acea

vreme, majoritatea cl dirilor au fost construite pentru a acoperi o necesitate i nu pentru a civiliza, fiind un rezultat al urbaniz rii for ate din acea perioad care a urmat firesc procesului de industrializare masiv a ora elor transformate n citadele industriale. Ritmul de construc ie n acele vremuri era foarte ridicat, dep n indu-l de cateva ori pe cel actual.

timpul perioadei comuniste au ap rut ruperi majore n echilibrul arhitectural al

ora elor, cnd al turi de cl dirile cochete ridicate n perioada interbelic au fost edificate aproape brutal unele care nu respectau linia celor nvecinate, pentru c aceste cladiri rezidentiale contruite de statul comunist nu aveau nici un mesaj, astfel nct poporul le spunea cutii de chibrituri .

Pentru a pastra o aparen

democratic , n Constitutia comunist erau asigurate condi iile

existen ei propriet ii, dar partidul comunist era unicul conduc tor, a a c totul era la latitudinea acestuia. Legile comuniste statuau n detaliu proprietatea. Situa ia locuin elor era reglementat de Legea 4/1973, care prevedea c o familie format din so , so ie i copii minori nu are dreptul s aib
n proprietate decat un singur imobil (apartament). Dac ntre timp mai dobndea un altul, era

obligat s nstr ineze unul din imobile n termen de un an, n caz contrar pierznd proprietatea asupra unuia dintre ele. Aceea i lege stabilea chiar i din cte camere trebuia sa fie compus locuibil pentru fiecare membru al imobilul, dnd dreptul la doar zece metri p tra i de suprafa familiei. Ce era interesant la aceast lege era c i i d dea voie s de ii o cas de vacan , care era descris foarte clar, astfel nct s nu o po i utiliza dect sezonier, doar pe o perioad scurt de timp. Prin aceasta, statul comunist inten iona s - i demonstreze liberalismul , invocnd ideea c le-ar permite cet enilor s i posesii boieresti . Situa ia terenurilor era reglementat de Legile 58 i 59 din 1974. Reglement rile erau f cute
n a a fel nct terenurile s nu poat fi vndute, specificndu-se clar ca acestea nu puteau fi

dobndite prin tranzac ii ntre vii, ci doar prin mo tenire legal . De exemplu, dac doreai s
nstr inezi un teren cu casa n localitate, puteai vinde doar construc ia. Legea 58 stipula c se putea

ceda doar terenul aferent construc iei, f r curte. Legea permitea ca terenul aferent construc iei s fie de o sut de metri p tr i la ora i de dou sute la sat. Aceast lege a fost rezolvata dupa

Revolutie prin Legea 18/1991, care stipuleaza ca proprietarii constructiilor devin si proprietarii terenurilor aferente, adica ai curtilor. Dupa disparitia sistemului comunist in decembrie 1989, Romania a traversat o perioada foarte confuza, astfel incat generatiile actuale inca invata ce inseamna proprietatea si mai ales cum sa isi asume riscurile legate de aceasta. Astfel, socul a fost destul de mare in momentul in care oamenii au inceput sa devina proprietari de drept la varstade 25 de ani, lucru de neimaginat -30 inainte. Invatam acum sa fim individuali si sa ne bucuram de proprietatea noastra, dar si sa vrem mai mult si mai repede. Odata cu statutul de proprietar si mai ales cu cel de investitor sau de exploatator al unei sau unor proprietati, apar drepturile si responsabilitatile legate de acestea. Societatea in care proprietarii sunt constienti si respecta drepturile si obligatiile pe care le au este una solida si prospera. Dupa familie, cel mai important si mai ales durabil lucru in viata este proprietatea. In societatea actuala, proprietatea este investitia cea mai buna si cea mai profitabila. De fapt, de ce este

ata de importanta casa pentru noi? Probabil pentru ca ne petrecem intre o jumate di doua treimi din viata in propria casa, adica intre 300-400.000 ore. Noi, oameniim nu avem numai placerea de a detine un imobil, ci si mandria de a fi proprietari, doua lucruri esentiale pentru a avea succes in investitiile pe care le facem. Proprietatile care se vand sau se inchiriaza cel mai usor sunt cele pe care detinatorii lor le-au exploatat ca si cum ar fi fost propria lor casa si nu ca pe un bun strain. Intotdeauna, simbioza dintre casa si familie este caminul . Caminul reprezinta acel spatiu aproape magic in care ne regasim tot ceea ce avem mai drag, tot ceea ce ne motiveaza, parte din copilarie, din prezent si viitor. Cea mai importanta tranzactie financiara pe care un consumator o bisnuit o face in decursul vietii sale este vanzarea sau cumpararea unei locuinte. Un roman isi schimba proprietatea in medie de doua ori in decursul vieti, in timp ce un american face acelasi lucru in medie de sapte ori in acelasi interval de timp. Poate din aceasta cauza noi, romanii, suntem mai conservatori si mai atasati de o proprietate in comparatie cu popoarele care nu au trecut prin experienta comunista. In principiu, un capital in numerar poate fi o problema mult mai mare decat a avea acelasi capital investit intr-o proprietate care, cu putina grija si atentie, poate sa iti aduca venituri substantiale. Se spune ca oentru a avea o viata implinita trebuie sa cresti copii, sa plantezi copaci si sa contruiesti case. Poate ca asta este menirea noastra, felul nostru prin care ne asiguram viitorul ca specie. Ne crestem copiii, ne ingrijim de mediul care ne adaposteste si ne modelam vietile impreuna cu locuintele in care traim. Casele noastre nu sutn simple adaposturi. Noi, ca specie, am depasit de mult stadiul acesta. Casa este, practic, o paret importanta a fiintei fiecaruia dintre noi, este prelungirea uneori perena a dorintelor si viselor noastre.

Bibliografie
y

Safta-Romano, Dreptul de proprietate privat 1993;

i public n Romania , Editura Grafix, Ia i,

y y

Eduard Mircea Uzunov-Liviu Marcoci Pariul proprietatii , Nemira Publishing House, 2009; Gheorghe B descu-Mihaela Diana Oancea-Negescu, Analiza investi iilor imobiliare , Editura Economic 2009.