P. 1
Doctrina comunista 1

Doctrina comunista 1

5.0

|Views: 236|Likes:
Published by Ana Marcu

More info:

Published by: Ana Marcu on Jun 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/26/2015

pdf

text

original

Doctrina comunista

1. Aparitia si evolutia doctrinei comuniste 2. Conceptia marxist-feminista privind comunismul 3. Destinul istoric al comunismului 1. In cadrul doctrinei nedemocratice, un loc aparte il ocupa doctrina comunista. Comunismul a fost mai intai o ideologie care treptat va capata caracteristica unei doctrine politice. In acelasi timp, comunismul s-a repus si ca o miscare politica regimului si sitemului politic. Radacinile istorice ale comunismului, idealurile sale, apar inca din antichitate sub forma unor idei privind egalitatea intre oameni, dreptatea, lipsa exploatarii, pe care le intalnim la Montz si Mentz in China, dar mai ales in perioada crestina primitiva. Acelasi comunim sub forma de idei, il vom intalni si in perioada feudala, in special in raport cu dogma teologica crestina sub forma unor erezii. Asemenea idei vom intalni la miscarea busitilor ai lui I. Bus sau razboiul taranilor ai lui Thomas N. Si Gheorghe Doja. Odata cu descompunerea societatii feudale pe langa ideile promovate de noua clasa, burghezia. Apar si idei ale conceptiei unei noi societati care vor implica atat critica feudalismului, dar si imaginarea unei noi societati, de regula ideala, fundamentata pe principii si valori ale socialismului utopic. Primul ganditor al comunismului utopic va fi Erasmus din Rotterdam, el isi va expune ideile in lucrarea ca Elogiul nebunei , Jertfirea pacii sau Despre razboi si pace. In special Elogiul nebuniei, el va face o critica virulenta monarhiei absolute a privilegiilor feudalilor laici si ecleziastici si va incerca sa-si imagineze o noua societate. De asemenea a fost preocupat de problema Pacii si Raboiului, vazand in razboi o adevarata catastrofa pentru popor, fiind contrar binelui comun. El a facut si o clasificare a razboiului in justa si nejusta. Pentru renastentismul olandez, pacea era vazuta ca o stare naturala a societatii. Adevarate surse ideologice ale viitoarei doctrine comuniste, vor fi socialismul utopic, promovat de Thomas Morus si Thomaso Campanella. Thomas Morus va publica in 1516 lucrarea Utopia, unde paralele cu critica vietii societatii isi va prefigura o noua societate bazata pe: comuna, egalitatea dintre sexe, competenta in ocuparea functiilor publice. Thomas Morus, nu va reusi, insa sa se desprinda in totalitate de vechea gandire, care se va manifesta prin geneza, statul care-l vede ca o dorinta subiectiva a cetatenilor sau prin acceptarea sclaviei, motivand-o prin necesitatea realizarii unor activitati din societate. Ca un element, totusi nou, in conceperea sclaviei este refuzul ereditatii intrucat considera el, toti oamenii se nasc egali. Tomaso Campanella va publica in 1602 Cetatea soarelui, este un pas inaintea, mai aproape de realitate, in conceperea viitoarei societati. Aceasta este o republica realizata de intelectuali pe baza competentelor, fapt ce prefigureaza elitismul politic. Noua societate are ca fundament proprietatea comuna, singura capabila sa asigure egalitatea intre oameni. Munca este vazuta drept unica posibilitate pentru existenta si fericire, ea este obligatorie pentru toti cetatenii, de asemenea viitoarea societate este una tehnica industriala. Idei ale comunismului utopic: Vom intalni si in cadrul gandirii si practicii politice engleze, mai intai la Lever, adica la burghezia mica si mijlocie care luptau pentru egalitate, pentru nivelare cu marea burghezie si nobilime engleza. Jhon Lever va propune un program politic, extrem de democratic, radical care va contine votul universal, abolirea monarhiei, egalitatea sociala. Din grupul leverilor se va rupe un curent mult mai radical: al digerilor sau adevaratii leveri care reprezentau cele mai sarace si marginalizate segmente sociale engleze. Ideologul Gerald

Winstaley va elabora un program politic. Morus. intre sexe .egalitatea intre oameni. Marx si Engles vor aborda in mica masura problema dicaturii proletariatului. Fundamentat pe principiile luptei de clasa. Primul revizionist al marxismului . conceptia lui Marx privind disparitia capitalismului . socialismul utopic a constituit un important izvor teoretic al viitoarei doctrine comuniste. Campanella. economicul si politicul. a fost Eduard Benstein. Mai intai s-a pus problema caii de realizare a noii societati socialiste si comune intrucat teza trecerii . a adaptarii ei la noua realitate. De aceea sub pretextul imbunatatirii acesteia. nu economicul este cel care are rolul determinant in procesul de transfformare a societatii. de la interdependenta si transmiterea acestora in cadrul intregii societatii capitaliste. marxismul a fost o ideologie obiectiva. Marx ca si Engles. ale proletariatului.. Marx si Engles nu au experimat ideea desfiintarii statului. de imaturizarea societatii capitaliste. ci ei vor incerca sa puna in practica ideile sale. Cele mai mari denaturari ale marxismului le va realiza Lenin si apoi Stalin. la aprecieri si solutii neadecvate realitatii sociale. De aceea nu intotdeauna si in toate cazurile. Un loc aparte in sursele spirituale ale comunismului. de la inceputul secolului XIX. Economicul in conceptia marxista este determinant. il va ocupa si socialismul utopic britanic. a conceput viitoarea societate socialista comunista ca una democratica bazata pe principii si valori democratice. a bisericii. pe comunitizare. Pornind de la faptul ca in acea perioada. Pornind de la faptul ca viitoarea societate se va baza pe proprietatea comuna. crize sociale.proprietatea comuna . considera ca lupta politica electorala ar putea sa constituie calea realizarii noii societati. Cu timpul conceptia mlui Marx si Engles a fost supusa unui proces de revizuire. reprezentat de Sen Simon si Robert O. Nu intamplator. el determina lupta de clasa si actiunea politica. cum ar fi: desfiintarea proprietatii private. nu corespunde cu realitatea. care se va desfasura in unele tari ca: Germania. aceasta ii va aduce si numele de comunism. El a pus in evidenta si a promovat cel putin teoretic unele dintre viitoarele principii si valori ale acestuia: .obligatia muncii . El este primul care considera ca. in care va suferii importante denaturari. Benstein a vazut ca. vor conduce la denaturarea acesteia. Marxismul nu a fost numai o simpla abordare teoretica a lumii si a societatii. fata de predecesorii lor. stiintifica intrucat fundamentele ei pe principiile luptei de clasa. ei vor analiza marxismul intr-o noua perioada de evolutie a societatii capitaliste intr-un nou stadiu. acela al liberalismului. ca in loc ca aceasta sa dispara. desfiintarea statului. Cu toate limitele sale generate de nivelul dezvoltarii stiintelor sociale. care erau considerate principalele forme ale exploatarii sociale. marxismul va constituii cea de-a doua sursa teoretica a viitoarei doctrine comuniste. se intareste. fiind in legatura directa cu emanciparea proletariatului si realizarea noii societati. Acestia nu se vor rezuma numai la afirmarea teoretica a comunismului utopic.introducerea stiintei si tehnicii in viata sociala 2. tensiuni. ci politicul. In schimb Engles pornind de la lupta politica electorala. extrem de radical in care se vor regasii numeroase idei ale comunismului utopic. ei vor revizui conceptia MARXISTA. capitalismul premonopolist era supus unor putenice convulsii. Winstenley. Franta sau Anglia. Adevaratul creator al doctrinei comuniste va fi Marx si Engles. ci el a fost si o practica politica. ea se multiplica.Marx a considerat ca revolutia de trecere la socialism se va realiza printr-un singur act la scara mondiala. marxismul a avut drept principii: domeniul de studiu. amputari de principii si valori democratice. Marx si Engles au incercat sa faca din comunism o ideologie ca o teorie generala despre lume si societatea fundamentala si in slujba proletariatul.

Plehanov. ea nu putea constitui un teren apt pentru trecere la socialism. in miscarea comunista intervin si in Rusia Sovietica. Daca Marx a vazut dictatura proletriatului ca o forma provizorie fara a fi lipsita de valori democratice. un regim si un sitem poltic nedemocratic. rolul politic al constiintei. avantul revolutiei. revolutia socialista nu tine cont de nivelul dezvoltarii economice. dar mai ales subiectiv in care propulsa in prim plan factorii politici: constiinta revolutiei. proletariatul nu este dezvoltat. capitalismul dispunea de importante surse de acumulari economice. Dintr-o ideologie si doctrina democratica. unul dintre liderii comunismului. Hosh Me sub motivul adaptarii conceptiei . golind practic marxismul de democratie. Atat Lenin. dar mai ales Stalin sub pretextul luptei capitalismului impotriva comunismului vor dezvolta si perfectiona statul ca masina. Problema revolutiei socialiste a declansat si sciziuni in cadrul miscarii comuniste din Rusia. nici al constiintei si deci nu s e pune problema unei revolutii socialiste . sustine ca in Rusia. va impune conceptia dictaturii proletariatului vazand-o superioara intrucat este dicattura majoritatii exploatate. De aceea. cele mai dezvoltate si dupa aceea si in altele. el va putea crea concepte noi cum ar fi situatia revolutiei. Sub motivul deviatiei de linia marxist-leninista a dusmanilor poporului. era o tara capitalista. considerand ca. de situatia revolutiei. revolutia este mai actuala ca oricand si poate fi si marxista de principiile si elementele democratice sub pretextul luptei de clasa. Ea considera ca si trecerea la socialism se va realiza separat. aceasta in special ca urmare a denaturarii sale de Lenin si Stalin. Potrivit conceptiei leniniste. Lenin considera ca. insusirea ei de catre clasa muncitoare. Lenin va incerca sa adapteze conceptia marxista la noua perioada de dezvoltare a capitalismului. Socialismul de esenta comunista a fost inca din geneza o societate alienata. Rusia se afla intr-o asemenea criza revolutionara. Revolutia izbucneste si invinge acolo unde se creeaza o situatie revolutionara. Liderii comunisti ce au urmat lui Stalin. ci aceasta cunoaste o dezvolatre inegala si in salturi. ci de viata politica. Lenin si mai ales Stalin au sustinut ca dispare statul burghez. Lenin va da un rol exagerat factorilor politici pregatirea si declansarea revolutiei socialiste. Ceausescu. nu o poate sustine si asigura victoria. mai intai intr-un grup de state. contrara conditiei umane si programului. In schimb Trotchi exagera. Au avut loc numeroase epurari in care si-au gasit moartea adversari poltici ai lui Stalin. adica in contradictie cu interesele fiintei umane. In preajma primului razboi mondial. politice care-i permit extinderea dezvoltarii. imperialismului si mai ales la Rusia. in 1936-1938. Rusia in acel moment . sociale. Atat Lenin cat si Stalin vor inlatura din conceptia marxista toate principiile si valorile democratice. Tito. Lenin o vedea drept unica forma de preluare si exercitare a puterii. Pornind de la faptul ca nu are loc o dezvoltare a capitalismului la fel in toata lumea. a pactului cu capitalismul. ca instrument de dominatie. numerosi militanti ai miscarii internationale comuniste. el a trebuit sa faca sub pretexte dezvoltari creatoare a conceptiei marxiste. 3. slab dezvoltata unde persistau puternice ramasite feudale sau semifeudale. Lenin sub pretextul dusmanilor de clasa a impus ca principii si valori lupta de clasa care a mers pana la eliminarea fizic a adversarului politic. marxismul in special in practica a devenit o doctrina.lumii printr-un singur act revolutionar. la comunism nu se adeverise. Prima care va incerca sa modifice teza mondialista a lui Marx va fi revolutionara poloneza Rosa Luxemburg. Aceasta sustine ca in acea perioada. Potrivit acestuia situatia revolutionara este data de factorul obiectiv. nici din punct de vedere numeric. inceputul sec XX.De aceea conform teoriei revolutiilor socialismului ale lui Rasa Luxemburg. Si in problema statului daca Marx preconiza dispariia acestuia si inlocuirea lui cu forma democratica. numeroase distorsionari a acesteia pentru a opune in corespondenta cu dorintele sale subiective. iar prin revolutie se impune statul proletar.

ei vor promova de fapt un neostalinism. continutl si natura regimului comunist sa fie atinse. 1989 renunta la doctrina bresnev in plan extern potrivit careia era limitata suveranitatea statelor socialiste. In 1985 LA CONDUCEREA URSS va venii Mihail Gorbaciov care va impune ideea necesitatii restructurarii si reformei sistemului comunist. Tot in 1956 liderul sovietic Nicolae Hrusciov sub pretextul cultului personal lui Stalin va face prima dezvaluire publica a crizei staliniste. bazele acestuia raman valabile in continuare. In China el este extrem de reformat.- marxist leninste la conditia societatii nationale nu vor face decat sa continue procesul de eliminare a democratiei si de intarire a laturii represive nedemocratice. Incepand din 1988. Hrusciov sub pretextul culturii personalitatii a metodei lui Stalin incearca sa justifice unele din actiunile comunismului fara ca. Finlanda. Coreea Nord. Republicile Baltice: Basarabia si Bucovin. actiune ce va fi cu violenta infranta de URSS. in principiu cu Germania fascista semnand Pactul Ribetrov Molotov prin care se vor anexa Polonia. Glastnast inseamna transpunerea dorintei de informare. doar in Coreea de Nord se mai poate vorbi de neostalinism. Momentul solidaritatii poloneze 1970-1980. Perestoica desemna ansamblul reformelor pe care Gorbaciov le realiza 1985-1991 in Rusia Sovietica. Aceasta a marcat semnalul revolutiei anticomuniste care se vor declansa in 1990 si va conduce la destramarea sistemului comunist din Europa Centrala si Rasariteana si revenirea la viata democratica. Un alt moment important il va constitui Cehaslov 1968 primavara de la Praga cand din nou se va incerca iesirea din sistemul comunist. Interventia comuna a tratatelor de la Varsovia sub conducerea URSS mai putin a Romaniei a infrant si aceasta noua incercare. Gorbaciov va anunta refomarea sistemului politic socialist: va renunta la rolul conducator in sistemul absolut al partidului comunist. Astfel comunismul nu si-a dovedit valabilitatea ca un sistem social politic care sa corespunda nevoilor si cerintelor noului tip de dezvoltare umana democratica . comunismul se mai mentine in doar cateva state: China. Cuba. Criza comunismului se va manifesta inca din perioada interbelica cand Stalin si ceilalti lideri sovietici vor intra in combinatii politice. El va le pune in discutie doua conceptii: perestoica si glasnas. In 1956 va constitui prima incercare de iesire din lagarul comunist a Ungariei. in Cuba se afla pe linia reformei. de libertate spirituala si a constiintei. Astazi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->