Sunteți pe pagina 1din 20

Stilul bizantin

-bizantinul s-a nascut ca un rezultat firesc al evolutiei formei structurale trecand de la piatra la caramida arsa. Biz. este legat de fenomenul istoric al dezmembrarii imperiului roman de schimbarea relatiilor interumane si de stabilirea ierarhica a puterii autocratice, ideologica si politica a imparatului si a bisericii de tip ortodox. Fenomenul petrecut concomitent cu pierderea teritoriilor imperiului roman a fost crestinismul. Un tip de religie monoteista bazata pe credinta intr-o singura divinitate. Religia crestina a fost recunoscuta in jurul lui 330 era noastra, moment in care capitala de la roma s-a mutat inspre rasarit in zona balcanilor la constantinopol. Intreg procesul de formare a unui nou imperiu a durat pana in anii 395 in timpul lui constantin, moment in care s-a facut separarea vechiului imperiu in cel de rasarit cu capitala la constantinopol numit bizantin si cel de apus cu capitala la ravena in italia. Teritoriul de influenta al arh bizantine a fost mai mare si a inclus zona balcanilor, siria, grecia, italia si partea de nord a africii. Intreg procesul evolutiv al stilului bizantin a avut la baza: noi materiale de constructie, noi forme arhitecturale, formarea proprietatii feudale, laice si manastiresti. bizantinul s-a format insa pe traditiile greco-orientale, atat cat si conceptii in plan cat si ca forme arhitecturale de tip oriental Centre importante urbane au fost la Constantinopol, la Salonic si la Trapezun. Perioada lui Constantin cel Mare a constituit etapa de prelungire a formelor ale antichitatii romane si de cristalizare a caracteristicilor stilistice bizantine. Cea mai prolifica etapa dupa constantin dupa istoria imperiului a fost in timpul domniei lui iustinian sec VI, perioada cand a fost ridicata emblema stilului bizantin, Catedrala Sf Sofia din constantinopol numita si hagia sofia az istambul. Dupa perioada lui iustinian au urmat perioada luptelor iconoclaste, legate de cultul crestin care a durat sec VII-VIII urmand o perioada de inflorire in timpul dinastiilor imparatilor macedoneni si comneni pana la venirea cruciatilor din europa. cruciadele au avut 3 trasee prin europa, patrunderea in constantinopol inceput de sec XIII. Dupa aceasta per au urmat per de inflorire sub dinastia paleologilor, pana in sec XV 1453 a fost marcat de caderea constantinopolului, care a influentat foarte mult tarile romane.

Din punct de vedere urbanistic existau acele orase care s-au dezvoltat dupa modelul roman si grecesc in sensul unor trasee radiale care se intalnesc intr-un spatiu central unde de regula se amplasa biserica sau catedrala. Daca la inceput asezarile au avut o dezvoltare rectangulara, in ultima perioada a bizantinului asezarile au primit si o planimetrie libera. In ceea ce priveste programele de arhitectura abordate, locuinta bizantina este o combinare a modelului grecesc cu cel oriental, casa este introvertita, intoarsa in spatiul interior al curtii puse pe functiuni si cu expresie exterioara de tip oriental, volum compact cu goluri mici la exterior. La palatele nobiliare conceptia axialitatii se mentine urmarind succesiuni de spatii spre exterior existand zone unde casa se exprima sau ia contact cu spatiul public prin logii, balcoane, o preluare defapt a modelului palatului lui diocletian de la split (iugoslavia). Manastirea este un program nou, aparut odata cu religiile ortodoxe in rasarit de tip catolic in apus. Acestea se amplasau fie periferic asezarilor, fie izolat. Functiunea de baza, cea de cult include si cea de cazare. Biserica este in centru, in jur sunt chiliile preotilor, biblioteca, sala de mese (trapeza) si anexe, totul inconjurat de ziduri fortificate de tip cetate. Programul propriu-zis de cult, cel al bisericii, al catedralei, este programul cu expresia evidenta a stilului bizantin. In compunerea formei au fost abordate 4 tipologii de planuri respectand compartimentarea functionala specifica cultului ortodox: pronaos, naos, altar, flancat

intre 2 spatii, prostcomidia si diaconiconul. 1. Conceptia spatiala: in debutul bizantinului, planurile sunt de tip bazilica, romana si paleocrestina. Planuri dreptunghiulare cu trei nave, cu cea centrata mai ampla si mai inaltata permitand patrunderea luminii naturale si cu absida circulara in zona altarului. Sistemul de acoperire este cu tavan drept sau cu bolta cilindrica, ce apare in plus este piesa turnului al clopotnitei fie alipita bisericii, fie articulata, clopotnita fiind un element devenit in timp simbol cu accent vertical. Exemplu este biserica Saint Apollinaire din Classis.

2. Al doilea timp de conceptie formala, bazilica cu cupola. Pe planul de tip bazilica se amplaseaza o cupola deasupra navei centrale tangenta altarului, exemplu sf dumitru din salonic.

3. Al treilea caz, biserici de tip centrat, acestea devin simbolurile bizantine, au planul fie octogonale cu cupola centrata (biserica san vitale din ravena) sau plan de cruce greaca inscrisa in patrat cu cupola la intersectia bratelor crucii (cat. sf sofia din constantinopol).

4. Al patrulea caz, al formei spatiale, biserici pe plan trilobal, aparute in bizantinul tarziu in jurul absidei circulare, transeptul se transforma in 2 abside marind spatiul corului, iar pronaosul devine un vestibul lung amplasat perpendicular pe axul de compozitie (biserica lavra, muntele atos).

Forma definitorie ramane cea a cupolei. Procedeul a fost preluat din cultura orientala folosind caramida intre tesere, fara a fi nevoie de cofraje, cupolele se aseaza pe tambur sau pe pandantiv, forme triunghiulare decupate din sfera, cupola se descarca lateral pe calote sferice, iar in inversul axului isi transmite incarcarile pe pereti in forma de arc si toate incarcarile sunt preluate la parter de pile puternice. Cupola ca si creatie a fost prima ca expresie a relatiei individuman si dumnezeu, cupola panteonului de la roma este asemenea simbolistica dar relatia nu este la un personaj. Bizantinul a trecut prin 3 etape: biz timpuriu sec V-VIII, bizantinul mediu VIII-XIII, biz tarziu sec XIII-XV, Per. bizantinului timpuriu: zid terasat - un nivel de circulatie, dupa care urma un nivel mai jos + sant de apa. Printre primele programe se afla programul de cult, biserica de tip bazilica. Catedrala Sf. Sofia: Spatiul este inchis si este mult mai mare decat ceea ce s-a construit. Interiorul a fost decorat cu mozaicuri rosii si albe cu pardoseli de marmura, cu pereti cu imagini biblice ale creatorului realizate toate in mozaicuri aurii, negru, brun, rosu si alb. Cupola in urma unui cutremur a cazut, refacerea cupolei a apartinut nepotului lui isidor din milet. Acesta a introdus intre pandantiv si baza cupolei un inel cilindric de 7 m, perforat cu fante de lumina, rigidizand astfel intreaga structura, odata cu aceasta amplificand spectacolul mirific din interiorul spatiului de sub cupola. Lumina patrunde difuz prin fante, se proiecta pe pereti, pe pardoseala iar tot spatiul de sub cupola avea aura unei nuante de roz. La finalizarea acestei catedrale, se povesteste ca imparatul iustinian ar fi exclamat "te-am invins, solomon !" cu referire la ceea ce biblia spunea ca cea mai mare constructie pana la aceea data a fost un templu ridicat de regele solomon. Dupa caderea constantinopolului in 1453, catedrala a suferit interventii, ea fiind transformata in moschee, la exterior au fost adaugate in 4 colturi minarete (de tip turcesc) iar in interior peretii, mozaicurile au fost acoperite cu straturi de tencuieli si modele islamice. Tarziu la inceput de sec XX, la o restaurare bucati de tencuiala cazute au scos la iveala frumusetea decorurilor originale. A fost momentul in care aceasta catedrala a fost transformata in muzeu fiind chiar ei turcii surprinsi de frumusetea si bogatia valorilor artistice si o noua moschee care respecta religia orientala, moschea albastra si-au ridicat-o la istanbul, aceasta fiind defapt copia simbolisticii ortodoxismului cat. sf. sofia. Tot in aceasta perioada, i s-a adaugat o curte de acces.

Un program nou este cel al constructiilor edilitare, depozitelor de apa potabila; cisternele. Daca romanii au fost cei care au construit prima oara apeducte, incluzand si programul drumurilor, podurilor, ideea unor constructii pentru a rezolva rezerva de apa potabila tinand cont de clima, era un rezultat firesc ca urmare a apeductelor romane. Cisternele sunt mari constructii, de regula subterane, putin ridicate suprateran cat sa asigure goluri mici necesare pentru ventilare, pentru circulatia aerului sau total ingropate in pamant cu guri de aerisire in tavan realizate in zona constantinopolului. Aceste constructii imense ca dimensiuni, sunt rezolvate pe principiul acoperirii cu arce si intersectii de arce. Cisternele numite "bin-bir-direk".

Bizantinul mediu Per medie sec VIII-XIII a fost caracterizata de un numar mai mic de monumente. Dupa formarea stilisticii bizantine, planul de cruce, numit greaca, cu brate egale, aspectul exterior al formei si spatiul interior au mers dupa modelul catedralei sf sofia cu modificari sub aspectul acoperirii bratelor crucii. Biserica Sf Irina din Constantinopol. In etapa medie, se supralargeste in zona bratelor crucii fiind formate astfel 3 nave, iar pridvorul din fata se lungeste pe latimea bisericii. Imaginea volumetrica ne reprezinta cilindrul cu cupola la intersectia bratelor crucii, lateralele ramanand acoperite sub forme prismatice. Rezolvarea spatiului interior insa, ramane acelasi ca si la Sf Sofia. Biserica Mireilaon: planul respecta aceeasi tipologie dar cu plasarea cilindrului si a cupolei pe o zona mai indepartata de altar. Bis. Mireilaon prezinta si o noutate de distributie pe verticala ea defapt fiind doua biserici suprapuse. Se vede in sectiune, o parte de subteran si in care artalul este putin la o cota superioara, iar biserica deasupra respectand aceeasi tipologie ca a planului de jos, dar respectand o structura mai mult pe verticala si cu turnul plasat tipic central. Pe desfasurarea lateralei, modele de arcade, incep sa devina un laitmotiv stilistic care se va regasi si la stilul bizantin din statele din balcan. O noutate in perioada medie, compozitionala in plan este biserica Pantochratorului din Constantinopol, datand din perioada dinastiei comnerilor. Biserica este o noutate, este formata dintr-un ansamblu unitar a 3 biserici. Initial au fost ridicate doua biserici cu un spatiu liber intre ele, prin extensia pronaosului spatiul liber a fost unit cu celelalte doua fiind realizata o biserica unica, acoperita cu 3 cupole dar cu accent volumetric pe una din ele. Marcarea accesului s-a facut printr-o dublare de pronaos fiind astfel explicabil aceasta supradimensionare a bisericii de necesitatea unui spatiu mai mare datorita cresterii numarului de credinciosi. Ca imagine generala de ansamblu se disting cupolele si bratele crucilor acoperite cu calote sferice. Acest model al unei biserici cu mai multe cupole a fost agreata ca forma ulterior in zona Rusiei, unde bisericile au ajuns sa aibe chiar un numar de 7 cupole. Biserica Molla-Ghiurani biserica a carei rezolvare este tipica cu plan de cruce greaca, dar la care apare alaturat turnul clopotnitei reprezentand si accentul compozitional vertical. In intreaga perioada a bizantinului mediu s-a abordat o atentie mai mare decorativului exterior. Acesta este realizat din caramida in alternare cu piatra, dispuse in modele variate in cazul traseelor ce urmaresc arcurile structurale. Perioada tarzie a bizantinului a fost caracterizata de constructii putine, dar cu aplicabilitate in programul de locuire. In aceasta perioada dateaza palatul Tekfur Serai, un ansamblu pitoresc plin plastica decorativa de caramida, piatra si jocul ale golurilor in alternare cu plinurile. In fatada expusa al acestui vestigiu, volumul prismatic, sesizam iesirea unui viitor bovindou, in consola de grinzi dispusa in trepte. Cele doua colonete pastreaza tipicul formei bizantine al trunchiului de piramida dar cu colturile usor rotunjite.

Odata cu perioada medie in statele din balcan, bizantinul s-a infiltrat fiind create adevarate scoli nationale de arhitectura. Cele reprezentative au fost in Grecia, Rusia, Tarile Romane, Moldova, Transilvania, Bulgaria, Serbia. Grecia A avut zone in care s-au dezvoltat scolile de arhitectura existand o unitate in ansamblu, dar cu diferentieri in ceea ce priveste forma. Unul din centrele care inca din sec al XII-lea s-a format ca un puternic centru al crestinismului este Athos - Biserica Ivirul. In zona Salonicului, un centru al crestinismului - Biserica Sf Sofia, bis Panagia - ca si aspect al formei ea reprezinta tipicul bizantinului grecesc. Prezenta mai multor turle, amplasate la fatada bisericii. Grupaje de frontoane, circulare triunghiulare marcheaja zone din spatiul interior, incadreaza goluri de ferestre si sunt subliniate de arcaturi realizate in grosimea zidului. Biserica este in spatiul interior cu sarpanta, cu multa subtilitate si realizata cu caramida aparenta. Turnurile din fata se observa modelul decorativ al invelitorii cu streasina curbilinie; nu lipseste acel decor realizat de dispunerea caramizii sub forma de zimti in retrageri succesive. Biserica Sfintii Apostoli, planul se incadreaza intr-un patrat, care deja prezinta mai multe cupolete. O imagine de ansamblu, creionat efectiv in stilistica greceasca, apar in muchii in aceste forme hexagonele in plan a turnuletelor apar mici colonete decorative. Apare modelul trifor, aceste modele decorative vor patrunde in zona Europei centrale unde se forma stilul romanic. Biserica Hosios-Lukas, biserica ampla formata prin articularea a 2 biserici dupa modelul bis Pantocratorul. Biserica este pe doua nivele si pentru rezolvarea structurala sunt introdusi pereti verticali numiti contraforti. Inafara diferentelor stilistice clare, elemente de factura orientala in decorul golurilor. Apare modelul difor si trifor. Fatada accesului, putin decrosat zona accesului. Langa Atena, o biserica de aceeasi factura bizantina, dar cu influente din zona stilistica a goticului fixeaza si etapa din care a fost creata dupa sec XII. Apar arcurile frante, din zona Persiei din timpul antichitatii ca model de structurare. Planul bisericutei este delimitata crucea greaca; apare inca o piesa alaturata, zona in care se afla un turn-clopotnita Ca modele decorative au fost folosite capitele in forma de trunchi de con, lamentate cu modele de inspiratie orientala dar si coloane cu capitel de factura perioadei antice, dupa modelul ordinului doric. Zona muntilor denumita Meteora, zona foarte muntoasa similara cu un peisaj selenar, pe partea superioara a unor stanci sunt ridicate incepand cu sec al XI-lea mici manastiri sub forma al unor mari ansambluri manastiresti, foarte interesante din punct de vedere stilistic, este situat un ansamblu manastiresc, in departare aflandu-se un satulet numit Calabatra. Biserica manastirii Varlaam, partea de dos cu zona altarului arcuit.

21.03.2011 Forme de manifestare a bizantinului in zona balcanilor (Serbia, Bulgaria, Rusia, Tara Romaneasca) Sursa stilistica de baza este cea creata la constantinopol cu elementele specifice ale stilului referitor la plan, folosirea cupolelor, a arcurilor, diferentele stilistice pe areale geografice diferite fiind legate de culturile traditionale ale popoarelor. In zona Bulgariei slavii s-au asezat in jurul sec al VII-lea statul format fiind sub influenta directa a constantinopolului. Una din bisericiile considerate cele mai vechi este Sf Sofia din Nessebar. PLanul bisericii provine din crucea greaca dar cu bratul central alungit si in zona altarului si la acces. Doua spatii colaterale includ bratele bisericii asemeni unei formule gasite in Grecia. Cupola se ridica centrat descarcarea ei fiind realizata pe 4 pile puternice. Pe directia transeptului intersectii de 2 cilindrii preiau impingerile cupolei, intersectie regasita in sistemul de acoperire a navei centrale. Forma in plan a cupolei usor eliptica este regasita la turnurile de acces din pronaos si acestea apar ca ceva stilistic zonal in zona Bulgariei. Sectiunea realizata pe baza reconstituirii vestigiului evidentiaza inaltimea peretilor si prezenta unei subpante in zona accesului. Tot sectiunea ne prezinta in succesiune arcadele care preiau treptat incarcarile cupolei

transeptul fiind mai jos ca inaltime fata de nucleul central. Vestigiul actual prezinta spatiul central cu altarul acoperit sub formula bizantina a calotei superice si se sesizeaza spatiile colaterale care s-au nascut din necesitatea adapostirii unui numar tot mai mare de credinciosi. Formula de rezolvare stilistica este cea gasita si in Grecia, piatra in combinare cu randuri de caramida care este dispusa si la arcuri, acestea fiind piesele de plastica decorativa specifice din partea de sud a Europei la statele din balcan unde bizantinul a avut putere de influenta mare. O biserica care da nota specifica a stilisticii din bulgaria, grecia si partea de sud tara romaneasca, este biserica manastirii Pantocratorului. Reconstituirea bisericii lasa citibila prezenta planului cu cruce greaca cu o cupola sprijinita pe tambur, cu evidentierea volumetrica a transeptului, cu turnul peste pronaos ca particularitate zonala dar cu decorul specific din cele 3 zone geografice. Vestigiul bisericii, caramida si piatra, dispuse in randuri creeaza forme arcuite ce subliniaza nise la randul lor in fatada desfasurata a bisericii constituind piese de decor. Ritm si proportie intre sublinierea unor registre a unui parter cu mult inaltat cu arcaturi ample si care in subpanta sunt reduse dimensional prin repetarea modelului arcuit al laitmotivului de pe fatada. Vederea laterala privita frontal, foarte plastic decorativa, pune in evidenta unele detalii folosite in stilul bizantin dar care sunt plasate la biserica pantocratorului in zone cu anumita reprezentare. Golul de tip trifor, plasat intr-un atip curbiliniu situat in dreptul turlei urmarind pe verticala o succesiune de goluri care se modifica dimensional. Turla este emblematica pe sectiune hexagonala si turnul prismatic amplu ca dimensiune peste zona pronaosului. Sectiunea evidentiaza sectiunea sub pronaos a unei parti de subsol cu o functie de cripta si registrul pe verticala a spatiului dispus pe 3 nivele. Stilistica acestei biserici a influentat programe de cult in Tara Romaneasca, imaginea ei fiind usor regasita la biserica manastirii Cozia. Tot in zona Bulgariei, biserica de formula proprie este Sf Ioan Botezatorul, biserica cu plan de cruce greaca si care la intersectie prezinta turnul mult inaltat, bolta propriu-zis cupola fiind putin vizibila in exterior datorita pantei invelitorii, ea fiind dominanta in spatiul interior. Formula evidentierii in fatada a bratelor crucii si prezenta contrafortilor necesar zidului inalt sunt elemente de forma arhitecturala provenite din influenta stilului romanic care se desfasura concomitent cu cel bizantin in V Europei. In zona Serbiei biserica manastirii Manasija este reprezentativa bizantinului avand rezolvarea incintei manastirii cu ziduri asemanatoare formulei zidului de la constantinopol. Un zid masiv de piatra realizat asezarilor ce se cereau protejate de invazia popoarelor migratoare, intarite cu turnuri prismatice si acestea cu un rol de aparare. Biserica din incinta are expresia bizantina in chipuri de plan si cea spatiala al cupolelor pe turnuri cu sectiune poligonala. Turnuri prezente peste pronaos, situate in zona transeptului, mult inaltate si turn situat peste zona altarului. Biserica prezinta elemente de detalii, drept influenta gotica formula golului bifor (bizantin dar profilatura de arc frant asemeni stilului gotic din Europa). In rest, doar elemente bizantine, arcaturi sub streasina, modul de rezolvare al formelor, volumelor in zona transeptului. Sistemele constructive devin tot mai amplificate trecand din zona greciei mai spre Nord. Se vede o imagine de ansamblu a carei fatada nu mai este bizantina ci este de factura romanica, adica fronton triunghiular, gol in ax la nivelul de jos si sus fara a avea decoratii aplicate pe fatada. Acest pronaos adaugat apare usor strain in contextul bisericii propriu-zise, alipite lui. Trecand in zona Rusiei, ca stat fiind in aproprierea Armeniei si Georgiei, o serie de elemente de tip oriental au avut o influenta pe stilul traditional bizantin dar si pe cel al culturii slave inspirata din constructiile de lemn. Bizantinul in Rusia are 2 moduri de exprimare a planului, fie planul mult amplificate cu cate 7 nave imbogatite cu turle a caror forme bulgare sunt de inspiratie armeana, georgiana fie biserici pe tip central de regula incadrate intr-un cub deasupra caruia se detaseaza un turn mult inaltat cilindric asemeni celor din Bulgaria dar cu cupola burbala. Rusia are cateva centre reprezentative la Kiev biserica manastirii Sf Sofia, amplificata la un numar de 7 nave cu o serie de altare. Spatial biserica isi are stilistica proprie cu totul alta decat cele de la Constantinopol sau statele din balcan. O multitudine de turnuri si cupole burbare din care una este mai ampla dimensional peste spatiul central. Daca in Grecia, Bulgaria, Tara

Romaneasca, Serbia materialul de constructie este folosit ca plastica decorativa, in Rusia acesta este imbracat, decorurile sunt putine si acestea sub forma unor arcaturi in planuri si a unor braie orizontal. Un detaliu acestor turle, forma si mod de tratare, gustul pentru auriu sau preferinta simplitatii unei singure culori aplicate pe fatada. Sunt deosebite formal, cupole calote sferice cu bulbi de turle joase, usor arcuite de tip armean pe turla mai inalta. Daca peretii sunt tratati simplu, zona de sus este abundenta in mici piese sculpturale in tencuiala si aurite. Biserica din Novgorod tot Sf Sofia, pe aceeasi formula diferentiata doar prin desenul decorativ mai redus in cupolele bulbare. Planurile verticale, peretii sunt ritmati de pilastrii si de mici rezaliduri. In zona Nerli, vedem biserici de tip centrat in care volumul propriu-zis este un cub, cu o singura turla cu mult inaltata si cupola bulbara. Tipul acesta de biserici prezinta un decor aplicat pe fatada; arcaturi puternic reliefate curbilinii sugerand si forma acoperisului, piese sculpturale, prisme, butoni, bulbi, imbogatesc fatada. Imaginea generala de ansamblu, cu multa acuratete sublineaza cubul. De aceeasi factura interesanta in sistemul de acoperire este biserica Sf Vineri la care incarcarile cupolei sunt preluate de o succesiune in cascade a arcurilor. Ca forma arhitecturala se incadreaza asemeni bisericii din Neri. Insa in Rusia monumentul care constituie exemplul reprezentativ al bizantinului, cel care este si simbolul orasului sau capitalei Moskova si a Rusiei intregi, ramane catedrala Vasili Blajenii, o splendoare in ceea ce inseamna compozitie de forma arhitecturala si plastica decorativa. Biserica este parte din complexul creminului. Domina in intreg nuanta de rosu, cu multe aplicatii de piese de marmura, piese de pietre pretioase divers colorate si centrul atentiei la biserica de tip bizantin cu plan central cu o turla accentuata pe zona centrala si o serie de turnuri mai joase pe fiecare spatiu din interior tip nisa-capela. Jocul micilor prisme reia decorul pe fatada; avand loc si jocul de cascade; forma iesita bulbara in afara.

Tara Romaneasca Biserica manastirii Cozia, ca amplasament este in zona Valea Oltului. Este una din locasurile de cult si cultura ridicata de Mircea cel Batran in sec al XV-lea. In biserica este adapostit in partea de naos, intr-o cripta subterana mormantul mamei lui Stefan cel Mare. Biserica este de tipul cruce greaca, formata din pronaos, naos si altar. Partea accesului cu acest pronaos a avut interventii in urma unor incendii prin 1600. Constantin Brancoveanu a restaurat biserica si a introdus unele piese de factura brancoveneasca, 3 arcuri pe fatada principala si coloanele de tip brancovenesc care sunt asemenea unui colac care se rasuceste si se invarte. Partea din spate, din zona altarului pune in evindenta zona alcaturilor si ceea ce este inovantor, o piesa de detaliu, braiele care vin si sectioneaza din arcatur. Ulterior vor prelua modelul rasucit care poarta numele de braie brancovenesti si constituie un detaliu. In plus aceasta prezinta niste detalii de factura orientala, fiind vorba de decupajele numite rozete in scopul ventilarii spatiului interior, unde modelul de intretesere este de tip islamic. Imaginea familiei Cantacuzino apare pictat pe partea unui perete.

In Targoviste, biserica realizata intr-o etapa mai tarzie, o dovada a faptului ca bizantinul care a intrepatruns pe teritoriul tarii a avut o durabilitate foarte mare si a fost stilul preferat in ceea ce insemnau obiectivele destinatiilor de cult. Turle acoperite cu conuri, tipul de compunere in plan si prezenta turlelor este identica. Imaginea laterala prezinta partea pronaosului, mult largit din aceleasi motive al cresterii numarului de enoriasi. Turla mai inalta pe zona transeptului si 2 turle mai joase constituie o stilistica de forma arhitecturala pentru statele din aceasta parte: Bulgaria, Serbia, Romania si Grecia. Turnul Chindiei este o alta constructie a perioadei. Un detaliu din zona transeptului pe aceeasi tipologie formala cu arc care preia incarcarea de la cilindrul tambur si cu pereti verticali decorati si braiele de caramida dispuse in zimti. De la Targoviste la Curtea de Arges reprezinta o alta etapa in istoria tarii unde se afla biserica domneasca care este mult mai aproape de formula; doar turla este dimensional marita, planul fiind pe aceeasi tipologie. 28.03.2011 Biserica Domneasca - cruce de stil grec, in ce priveste stilistica este din caramida si piatra. Aceasta fiind expresia decorativa a intregului volum. Un detaliu al plasticii decorative ne prezinta turla, cilindrul amplasat pe tambur si care isi descarca eforturile spre 2 calote sferice; dintre care unul corespunde transeptului este preluata descarcarea de catre arc si transmisa peretelui asemeni catedralei Sf Sofia. In decorul turnului, profilaturile in grosimea zidului formeaza arcaturi oarbe doar cu cateva ochiuri de lumina. In imaginea dinspre fatada accesului este evidenta interventia pentru extinderea bisericii in zona pridvorului, in loc de pridvor sau pronaos de regula deschis doar acoperit sugerand un spatiu de tranzitie intre exterior si interior, la biserica Domneasca din Curtea de Arges, acest pronaos este complet inchis, un rezultat firesc al maririi spatiului pentru adapostirea enoriasilor.

Biserica din Curtea de Arges - biserica pe plan central dar a carei compunere formala este particulara in stilul romanesc. Elemente de plastica decorativa preluate din traditiile autohtone, locuinte traditionale pe deoparte dar si elemente decorative de factura orientala islamica dovada a influentelor (perioade de dominatii asupra tarilor romane, imp otoman) toate acestea au compus in imaginea generala a bisericii o arhitectura de chintesenta a formelor plastice.Biserica isi are nava principala cu altarul si transeptul punctata de un turn cilindric de o anumita dimensiune si care este reluat pe partea naosului la fel tratat dimensional. Noutatea formala o constituie doua turnuri cilindrice mai mici amplasate prin tambur amplasate la fatada accesului si care stilistic au fante de lumina realizate diagonal. Fatada prezinta piese filigranate, arcaturi care sunt de stilul bizantinului grecesc, brau rasucit stil propriu decorativ romanesc iesind puternic in consola. Toate aceste detalii fac din biserica manastirii curtea de arges o bijuterie dantelara, biserica fiind parte din monumentele universale ale omenirii. Imaginea generala a bisericii in care sunt vizibile sistemele constructive de la tambur, in care preiau incarcarea in zona transeptului, turnurile cu diferite reprezentari decorative si mai de aproape cateva piese filigranate de factura islamica. Imaginea frontala a bisericii surprinde si acest volum detasat de biserica unde este un loc de fantana. In interior se gasesc mici suite de arcade, bogatia picturilor si a decorurilor aplicate, model preluat oriental in sensul tratarii cu decoruri a suprafetelor de zidarie. Imaginea de ansamblu in care se simte proportia intregului volum in spatiu. Biserica din Snagov este realizata din piatra si caramida. Biserica este pornita pe plan de cruce greaca, extins prin marirea pronaosului printr-un plan patrat, are 2 cupole sprijinit pe 2 cilindrii si care se descarca in plan pe 4 pile puternice. Ca detaliu de sesizat este separarea care este tipica in religia ortodoxa a zonei altarului ca spatiu privat de zona publicului printr-un perete ce devine decorativ si simbolic cu teme religioase. Imaginea bisericii inspre fatada - insiruirea de turle sunt de aceeasi conceptie formala, inmultirea acestor turle si pozitia lor in plan succedanduse unele dupa altele este o preluare a unor forme de grecia. Decorul este vizibil pe aceeasi tipologie pe arcaturi.Ca decor se prezinta braul zimtat, arcaturile, fante foarte inguste si lungi,

turlele sunt mult mai inaltate.

Transilvania Biserica din Densu din zona Sarmisegetuza si o biserica din Transilvania, biserica din Surdesti care constituie intr-un fel mentionata cea mai inalta biserica prin turla ei din lemn intre constructiile vechi realizate in Europa. Biserica din Densus amplasata intr-o zona polinara, realizata din piatra cu o singura turla prismatica si care are varful facut dintr-o forma a sectiunii unei prisme patrate cu planuri inclinate. Forma turnului este de factura stilului romanic care exista in Europa centrala si de Vest, o dovada a influentelor si pe teritoriul tarii. Biserica este compusa cu o incinta, o mica curte, este pe un plan complet patrat; avand insa tipologia bizantina in plan prin prezenta incaperii prostcomidia, iar in spatiul interior o serie de capitele de factura romana alaturi de picturi reprezentand sfanta treime a caror datare apartine sub perioada sec al X-lea. Partea din zona altarului cu contraforti puternici; incinta cu parcul din vecinatate frumos emblematic. Accesul in biserica cu o pictura deasupra intrarii, un acces foarte ingust o dovada a faptului ca exista conceptia ca in lacasul domnului se inclina. Biserica din Surdesti din zona Maramuresului, o forma foarte frumoasa prin simplitate, simbolistica a relatiei cer-pamant (turla), turla zvelta si foarte inalta; a fost foarte bine conservata pe timp. Turnul imprumuta ideea decorativa a vechilor cetati medievale si doar turla ascutita este inovatia proprie, inaltimea turlei intrand in inaltimea totala a bisericii. Accesul in incinta bisericii se face printr-o poarta din lemn cu o cale pietonala si cale de acces cu carul. Detaliul de rezolvare a streasinii, biserica avand o subpanta, avand un pronaos deschis, publicul avand acces si la partea superioara; streasinile usor curbate si arcuite, stilistica ce se gaseste in zona Moldovei si a Bucovinei. Ca decor avem decorul pridvorului cu piesele arcurilor din lemn si un decor tipic al portii maramuresene cu braul impletit, brau care este caracteristic intregului bizantin romanesc; in tara romaneasca a aparut aplicat pe fatadele bisericiilor din piatra si caramida.

Moldova Biserica de la Putna cu influente de stil gotic, apartinand stilului propriu moldovenesc. Detaliul cuprinzand iesirea puternica a streasinii, unde se afla si accesul, se afla 3 goluri ample a caror decoratie sunt de factura gotica. Imaginea in perspectiva a acestei fatade, mult deschide spre exterior sunt sustinute de acoperisul care se detaseaza complet si incununeaza planul superior al peretelui. In interior este inmormantat Stefan cel Mare, turnul este emblematic prin forma descrescatoare, puternic reprezentat in descrestere si tot in turn sunt evidente piese de factura renascentista. Elemente traditionale cum sunt arcaturile, cu decorul care vine ca un brau sub streasina, brau numit brancovenesc care se trage din partea de Sud a tarii. Imaginea conurilor care se imbina intre partea altarului si partile semicirculare ale transeptului. Biserica Voronet, biserica care face parte din monumentele unesco; biserica dupa stilul tipic moldovenesc in sensul decorului pictural pe exterior nu numai in interior; pereti intregi tratati in campuri decorative cu acoperisuri conice si cu streasina dubla. De regula aceste turle sunt sprijinite printr-un pandantiv. O alta imagine generala de ansamblu care prezinta acoperisuri elegante si un detaliu in care se vede o prelungire a streasinii duble. Fatada tratata in camp intreg cu scene biblice in care nuanta de albastru este prezenta. Prezenta unor elemente de factura gotica se gasesc in tipul de ferestre bifor, ferestre inguste si alungite si care au decor piese florale si arcurile mici de tip ogiva. Aceasta biserica este asa numita pictura de judecata de apoi, a carei scena si compozitie este pe suprafata usor acoidala a peretelui.

Biserica manastirii Humor, in aceeasi formula de plan si volumetric cu picturi tratate pe exterior dar fara turla, frumos arcuit este conul de pe bratul transeptului care se afla peste altar si cu o fatada deschisa (pridvor) publicului cu trei mari arcuri. Imaginea din zona altarului cu arcaturi si decor pictural; in interior avem detalii picturale. Biserica manastirii Moldovita: intregul ansamblu este compus pe forme rectangulare, in centrul incintei biserica este inconjurata; turnul este asemanator cu cel de la Putna. Acoperisul ramane in varianta traditionala; partea de pridvor si acces este deschis, simbolizand chemarea publicului cu arcurile ampla mari deschise spre exterior. Ca detaliu structural, peretele inalt al altarului este sprijinit cu contraforti. Biserica manastirii Sucevita se aseamana cu sistemul de cetati ce existau in zona Europei cu turnulete de aparare; o imagine a bisericii arata turla si rezolvarea sa iar in plan secund se vede turnul de acces spre incinta ansamblului manastiresc. Accesul se face prin pridvoare de o parte si alta. Pe peretele de intrare se prezinta o suita de ingeri ca carei structura compozitionala o clasifica intre monumentele unicate. Poarta de acces prezinta o compozitie de volume, trunchi de con spart situat pana la aliniamentul boltii, prisma si turla in forma de lance. Detaliul de sprijin pentru turnurile de colt din ansamblul zidurilor este dispusa printr-o terasa succesiva. In zona Dragomirna sunt 2 biserici care retin atentia, realizate din piatra acoperite de dantelarii din piatra si care dovedesc o influenta orientala. Biserica din Dragomirna este in forma de tip cetate, clasic, lasa sa fie vizibila in perspectiva imaginea bisericii ingusta in plan. o incapere nu mai mult de 5-6 metri cu o turla a carei sistem de invelitoare duce spre formele stilistice gasite in zona Rusiei, in forma de bulbi. Planul bisericii este foarte ingust si lung, pronaosul care este inchis cu bolta in intreior si partea de naos care are partea de cilindrii cu cupole. Boltile in zona naosului rezolvate in arcuri de stil bizantin; iar turnul pe de o parte forma de imprumut a sistemului de invelitoare si orientale in decorativul aplicat pe pereti. Emblema bisericii Dragomirna : boul cu coarne care este emblema steagului moldovei. Biserica Trei Ierarhi de la Iasi - cu 2 turnuri de aceeasi factura, interesanta prin imaginea turnului. Apar filigranari, multe de factura orientala, cu brau brancovenesc; decorul sculptural este in cascade, cu grosimi mici aplicate pe turla si intreaga fatada a bisericii.

11.04.2011

Stilul romanic
Perioade de durabilitate a stilului bizantin din estul europei i-a corespuns succesiunea a 2 stiluri in europa centrala si de vest: franta, anglia, spania, italia, germania, austria, regatul maghiar si partea transilvaniei. In 476 era noastra, cand oficial s-a dezmembrat imperiul roman, in zona centrala a europei luau fiinta o serie de mici state care in jurul sec al VI-lea s-au concretizat in mari domenii feudale. A fost perioada dinastiilor merovigienilor, carolingienilor si a vizigotilor. In aceasta perioada valuri de popoare migratoare au trecut dinspre partea asiei inspre europa intampinand rezistenta in asezarile constituite acestea fiind bazate pe structuri de aparare militara. Toata perioada evului mediu a fost cunoscuta ca o schimbare a tipurilor de relatii sociale de la cele de tip sclavagist la cele de tip iobagie (alte forme de dominare a maselor) la care s-a adaugat puterea si influenta religiei.

Ca ramura din cultul crestin, religia catolica a avut un rol important politico-ideologic in dezvoltarea asezarilor din aceste parti ale europei devenite ulterior mari centre urbane. Din punct de vedere al formelor arhitecturale, trecerea de la formele din perioada antichitatii spre alte forme destructive, au fost determinate de evenimentele vremii, de gustul pentru anumite forme stilistice dar si de realizarile structurilor din arhitectura bizantina. Multe detalii de forme arhitecturale, cupole de pandantivi sau relatii intre plinuri si goluri pe suprafetele fatadelor sunt expresii ale influentei bizantine in stilul in care lua nastere numite preromanic. Acesta si-a avut inceputul in sec V cu o durabilitate pana in sec al X-lea, iar formele sale definitorii, stilul romanic s-a concretizat intre sec X si XII. Stilul creat are astfel trasaturi particulare proprii, si-a avut debutul in Franta cu influenta in restul europei. Pe teritoriul francez au fost realizate scoli multiple de arhitectura cu caracteristici uzuale dar si cu diferentieri date de influentele inspre anumite state europene. Romanicul a fost un stil de expresie a formei arhitecturale, caracterizat prin volume simple prismatice realizate din structuri de piatra, uneori in alternare cu caramida (dupa modelul bizantin) si cu decorativ aplicat simplificat uneori la valoare simbolistica sau chiar lipsit de decorativ, aspectul formal fiind doar cel rezultat din compozitia volumelor. In centrele urbane care incepeau sa se formeze in Franta, Germania, Anglia, asezarile nu au avut la baza un program urbanistic prestabilit. Toate s-au dezvoltat intr-un mod spontan urmarind denivelarile terenului cu strazi inguste si cu un traseu spre o zona de centru in care de regula se amplasa expresia simbolistica a puterii: biserica. Ca programe de arhitectura, locuinta romanica se exprima prin front ingust, inalte pe verticala, 2-3 nivele cu spatii comerciale la parter. O anumita fizionomie au locuintele din evul mediu al acestei perioade, unele fiind realizate si din structuri de lemn aparent cu pereti panouri de umplutura din caramida. Programul apararii militare, cel al zidurilor de aparare similar cu cel din bizantin s-a ivit datorita perioadei navalirilor popoarelor migratoare. Asezarile erau astfel inconjurate de ziduri duble, asemeni modelului zidului de la constantinopol ca vestigiu imaginea orasului Carcassone din Franta; ofera tipologia incintei a asezarii cu 2 nivele de circulatii diferite, intarite cu ziduri si cu turnuri de aparare de forma circulara incununate cu acoperisuri conice. Aceste ziduri, dupa sec X, au trebuit o parte sparte si dezfiintate deoarece nu au permis extinderea si dezvoltarea oraselor. Programul cel mai elocvent al romanicului este cel de cult al manastirilor si al bisericilor. Manastirile se compun asemeni celor bizantine cuprind chiliile, biblioteca, sala de mese (repertoriu- trapeza), anexe toate alipite de regula pe latura de sud a bisericii in jurul unei curti interioare numita claustru. Biserica propriu-zisa, in perioada preromanica, a adoptat formulele modelelor bizantine al constructiilor de tip central, ca exemplu capela palatina de la Aachen. Biserica de tip central, asemeni pisericii san vitale din ravena, este incununata cu o cupola sprijinita pe pile de zidarieiar sub spatiul central este dezvoltata inca un nivel de galerie. Biserica a suferit o prelungire in zona corului si al altarului, expresia definitorie ramanand ca cea de tip central. Incepand cu perioada romanica propriu-zisa, tipul specific de biserica are urmatoarele caracteristici : 3 tipuri de planuri pe 3 tipuri de areale diferite Anglia, Germania, Spania, planul este de tip bazilica numita si cruce latina; bratul mai lung prezinta o nava centrala cu 2 nave laterale sau colaterale numite uneori numarul lor ajungand la 5-7 nave. Transeptul este dispus perpendicular fiind realizata o alungire a spatiului in zona altarului pentru cor, zona altarului, care are o serie de capele in jurul sau. Exista un spatiu de acces numita deambulatoriu, cu acces public la capela. Expresia formei arhitecturale a romanicului ramane legata de prezenta turnurilor prismatice, fie amplasate la acces sau peste intrare sau fie amplasat la intersectia intre nava mediana si transept. In ceea ce priveste plastica decorativa, elemente de factura bizantina sunt preluate in stilul romanic: capitel de forma tronconica cu decoruri vegetale sau dublu capitel pe 2 colonete sau model de gol de tip bifor sau trifor separat de colonete.

Din cadrul programului de constructii de aparare militara, realizat cu dubla circulatie, face parte si modele de acces de porti in cetati in aceste asezari si care primesc o tipologie decorativa aparte. de ex imaginea porticului accesului in manastirea Lossch in care farmecul este dat de compozitia bazata pe axul de simetrie al unei prisme decupate dar incadrata in 2 cilindri si decorativul aplicat prin combinarea pietrei cu caramida. Modele de arcaturi, pilastrii plasati pe fatada complecteaza farmecul si pitorescul acestei porti de acces. Romanicul a debutat ca tara de origine in Franta. Regional s-au dezvoltat aici un numar de 6 scoli de arhitectura; acestea au fost scoala burgunda, scoala din perigord, scoala din provence, scoala normanda, scoala din citroe, si scoala drumurilor de pelerinaj. Sistemul de acoperire a avut la baza fie tavane drepte cu invelitor sarpanta, fie bolti cilindrice de piatra intarite cu arce dublouri fie intersectii intre bolti cilindrice de aceeasi sectiune sau de sectiuni variabile. Biserica din Cluny - scoala burgunda - modelul de organizare in plan cu ansamblul manastiresc, fata de manastirile cu biserici din bizantin, in romanic tipologia mai uzuala este alipirea ansamblului manastiresc spre sud, pe latura de sud al bisericii si cu acces in curtea interioara. Tipul de biserica este cel al crucii latine, si la intersectia de transept si nava mediana ne sugereaza prezenta unui cui mare prismatic. in unele cazuri bisericile romanice primesc chiar 2 transepturi, inca un transept prelungind zona corului dupa care urmeaza zona de ambulatoriu. de regula in fata altarului, in romanic se practica criptele astfel ca in bisericile datand din sec X-XII, se gasesc inmormantati o serie de prelati ai bisericii dar si personalitati regale. Sunt o serie de formule in stilul romanic, in care turlele, unele sunt mai mari fie in zona transeptului fie in zona de acces. O alta catedrala care are o formula mai diferentiala dupa aspect volumetric, cat saint filipe din scoala burgunda; tipul de plan bazilica si cu transept chiar redus. Mai apar zona din partea altarului unde nisele devin spatii mult mai bine marcate si evidentiate ca volum. Este citibil in plan ca exista o parte de turla, sistemele de acoperire (sistem de boltire cilindric, intarit transversal, arce dublouri) care redau o plastica decorativa aparte, restul spatiilor sunt sisteme de acoperire in bolti incrucisate; imaginea fatadei accesului este asimetrica. Plastica decorativa este simpla, doar piatra si caramida cu decorsuri in volumul zidariei fara ornamente aplicate cu un accent pe zona accesului cu un mic portal sustinut de arhibolta. Privit din perspectiva, un farmec mai aparte da fatada care este alipita unor corpuri din ansamblul manastiresc, aparand ca niste bastioane. Spatiul interior contine coloane de caramida, bolta cilindrica si arce dublouri realizate din combinatia piatra si caramida; navele laterale raman acoperite in intersectii de semibolti cilindrice. nava mediana este mult inaltata fata de navele laterale ce permite iluminarea mai difuza intr-un plan superior. Biserica saint madlene - biserica vezeley - la cara este o formula de asimetrie in expresia fatadei si in care incepe o mare elocventa vizibila, in sensul practicarii golurilor in subliniere de arcaturi, de forma circulara. Golul central este marcat prin avicul curbiliniu mai amplu si rezolvat prin model bifor de tip bizantin. Simbolizeaza importanta spatiului navei centrale dar si locul de diferentiere ca acces dupa statutul social. Golurile de acces laterale mai joase ca expresie sunt destinate enoriasilor obisnuiti. De sesizat a scolii burgunde in afara unui model de compozitie asimetrica este tratarea fatadei fara prea multe decoruri cu goluri putine, acestea subliniate de arcaturi ramanand pe frontonul central o perforare cu numar impar de 5 goluri; o modalitate de a aduce lumina naturala si ea difuza prin vitralii in spatiul interior. Ramane aceeasi preferinta pentru turnuri prismatice dar care se miscoreaza dimensional pe verticala; turnul in sine primind valoarea simbolistica de anunt, clopotnita. Piese de factura bizantina in detaliu la turn, sunt goluri bifore succesiuni de arcaturi in grosimea peretelui, arcaturi aplicate pe fatade, iar muchiile sau colturile turnului sunt tesite intr-un mod subtil pe fiecare aflandu-se plasat un personaj biblic realizat in sculptura. Aceasta fiind si piesa care face trimiterea cu valoare

simbolistica al programului de cult. Din spatiul interior imaginea luminii difuza perforat prin pante inguste este un model decorativ a unui panou de fatada care a inspirat stilul romanic iar apoi gotic in anglia. Nava centrala din interior este cea care ofera frumusetea peretilor si a sistemului de acoperire doar prin sublinierea acelor arce dublouri. Nu exista decoruri sculpturale aplicate in interior; se sesizeaza spatiul dimensional in interior, este dezvoltata pe verticala decat in latime in plan orizontal. Scoala din Perigord, zona geografica mai spre Estul european, bis saint front este de tipic cruce greaca, o influenta mare a avut catedrala sf sofia, influente din rasaritul european. biserica are in total 5 cupole, usor alungite fiind de o expresie cu totul aparte. de sesizat aceste cupole, o inovatie care apare la aceste cupole fiind vorba de micile lanternouri care asigura si o lumina filtrata in interior de pe o parte si pe de alta parte rezolva si o solutie structurala a inchiderii boltii. In imaginea de ansamblu, biserica este impunatoare dar nu lipseste si turnul simbolistic, clopotina de aceeasi formula prismatic, un model care constituie un registru uzual al stilului romanic. Dinspre partea accesului, se deschide imaginea a catorva cupole si turnul care isi dezvolta sectiunea micsorata pe verticala. In zona provence, o zona geografica care se afla mai aproape de marea mediterana, avand un alt fel de influente. Aceleasi formule arhitecturale, precum scoala burgunda, prin volum prismatic, planuri bazilicale dar expresia plasticii decorative este imbogatita cu o serie de piese sculpturale si acestea in zone de o anumita importanta, precum biserica saint trofaine din arles. Detaliu ajurat cu decoruri de tip andaluze, mult imbogatite cu piese sculpturale, vegetale, este portalul de acces in biserica a carei arhivolta este speculata prin jocul arcaturilor in retrageri succesive creindu-se un efect de perspectiva de adancime, iar golul bifor sugerand 2 accese. Imaginea portalului cu personaj biblic si cu o serie de sfintisori unde reiese si capitelul romanic de forma trunchiului de con cu muchii usor rotunjite. In spatiul curtii interioare, galeria din jurul acesteia este agrementata de golurile trifore pozitionate in arcuri ample. Turnul este piesa de referinta a bisericii cu sectiune patrata miscorata dimensional pe verticala si amplasat la intersectia navei cu transeptul. O alta biserica din aceasta zona este Notre-Dame la grande, fatada bisericii aduce ca noutate pinionul de forma triunghiulara incadrat de turnulete cilindrice a caror importanta este redusa fata de turnul din spate. Fatada este mult imbogatita de decoruri sculpturale, cu galerii oarbe creindu-se nise cu personaje biblice si cu insiruiri de colonete decorative. Nivelul parteruului este mai inalt, este subliniat de 3 arce, unul centrat in gol si celelalte 2 pe fatade moarte. In pionul central este de remarcat plasarea unei reprezentari si a unui personaj biblic intr-o incadrare de forma eliptica astfel ca in perspectiva imaginea ochiului este centrata pe nivelul superior al frontonului. In axul accesului apare ideea unui gol plasat pe acces, gol care are acelasi ordin de marime si forma, dar care ulterior in perioada finala a romanicului se va transforma intr-un singur luminator cu un gol mare, restul ramanand fatada oarba. Accesul la nivelul parterului are aceeasi formula de rezolvare cu retragere in masivitatea peretelui. Imaginea generala de persp ne reprezinta in plan secund turnul impunator al bisericii si care este incununat de acel sistem de acoperire asemeni turnurilor din fata. 18.04.2011 scoala normanda in zona normandiei, in nordul frantei. biserica saint etienne din caen: planul bisericii de tip bazilical mult alungit, nava centrala cu cele doua colaterale, transeptul este redus; altar cu deambulatoriu in spatele altarului si nise capele. Planul lasa citibil prezenta a 2 turnuri prismatice si o turla amplasata central pe intersectia transeptului cu nava principala si a carei descarcare se face pe piloni. sectiunea prin aceasta biserica evidentiaza sistemul constructiv bazat pe arce si pe contraforti laterali cu rol de preluare a incarcarilor. din punct de vedere al formei arhitecturale, volumele sunt simple, prismatice cu cele 2 turnuri la acces ce sufera o mica micsorare dimensionala pe verticala si care includ intre ele un mare atic triunghiular. in aafara nivelului de la parter unde golurile modificate dimensional sunt corespunzatoare importantei spatiului din biserica, restul golurilor sunt mici cu fereste in plin cilindru, cu arc, amplasate in ax de compozitie. Turnurile sunt imbogatite cu decoruri de colonete

fara a fi incarcate cu bazoreliefuri. Turnul este amplasat peste transept, a carei acoperis este in sarpanta sub forma a piramidei. Interiorul este tratat simplu in decoruri, astfel ca intreg spatiul interior se exprima prin ritmul structural al arcadelor, care separa nava centrala de colaterale pe de o parte si de sistemul de boltire care se si observa format din intersectia a cate 2 cilindrii pe fiecare travee. Astfel ca exista aceasta posibilitate de realizare a suprafetelor de lumina naturala pentru spatiul interior al navei centrale. Fatada centrala este evidenta simplitatea formei arhitecturale caracteristica stilului romanic. In aceasta zona geografica, biserica saint trinite, manastire a maicutelor, foarte asemanatoare cu diferentierea ca cele 2 turnuri prismatice sunt mult mai dezvoltate pe verticala si sunt finalizate cu acoperisuri de tip fleshe. Element de detaliu, in zona altarului unde sunt nisele capele, saint trinite are prevazut decupaje sub forma circulara, luminatoare pentru spatiul interior, dar in acelasi timp forme de goluri folosite in etapele urmatoare stilistice ca modele decorative, ca un lait-motiv. In zona citeaux , stilul romanic prezinta aceeasi formula de organizare in plan; biserica impreuna cu sala capitulara, biblioteca, sala de mese, chilii alipite pe latura de sud-vest prin intermediul curtii interioare numita calustru. Din punct de vedere al formelor arhitecturale, volumele se incadreaza tipicul pe care si scoala normanda a avut-o, simple, geometrice, expresii ale structurilor de piatra si zidarie, prin insiruirea ritmata a golurilor. Imaginea dinspre curtea mare interioara a claustrului inspre partea de altar a bisericii prezinta doar goluri mai ample atat in fatada principala cat si cea altarului din spate; biserica avand o incadrare sub forma unor pinioni triunghiulari. Aspectul decorativ interior este bazat pe expresia formelor structurale a insiruirii de arce si a materialului de piatra alternand cu caramida; sala numita sala capitulara, este spectaculoasa prin jocul intersectiilor de cilindrii, si care sunt intariti de arce dublouri, descarcate pe piloni de piatra masiv. O dovada a faptului ca se dorea o patrundere a luminii naturale, fata de epoca anterioara veche a antichitatii cand spatiile interioare a programelor de cult aveau surse de lumina mici cu scopul dominarii psihice a maselor incepand cu perioada evului mediu, exista totusi deschiderea spre ceea ce inseamna luminozitate fara insa a altera prin amenajarea interioara a spatiului bisericii, scopul psihologic de dominare si de manevrare a maselor. O ultima scoala este intitulata scoala drumurilor de pelerinaj aflata ca si confluenta intre circulatii dinpre europa, mediterana, asia si partea de nord a africii si care s-au resimtit in bisericiile ridicate printr-o importanta mai mare decorativului aplicat. Biserica saint sernin din toulouse, biserica cu 5 nave din care una inconjoara intreg transeptul, avand legatura cu deambulatoriul. Daca in plan, la acces sunt prevazute bolti incrucisate, lipsesc aceste turnuri, fatada incadrandu-se intr-un mare fronton triunghiular din care ies decrosate accesele si marele vitraliu circular amplasat in compozitia axiala. La nivelul parterului nu mai exista 3 accese, cele 2 accese clar delimitate duc la ideea unui singur gol dar de tip bifor; ele fiind plasate pe inaltimea navei principale. In plus la aceasta biserica apare ca noutate plasarea unui balcon peste acces sustinut de 5 goluri impare rezolvate in arc pe aceeasi latime a navei principale. Biserica este realizata simplu din punct de vedere decorativ, din caramida iar la nivel parter, piatra este cea care formeaza muchii si colturi constituind astfel un plus de decorativ pe fatada. In schimb pe planul bisericii, in zona intersectiei transeptului cu nava este amplasat turnul prismatic a carui forma in cascade descrescatoare terminate cu flesa este imbogatit decorativ de golurile bifore. Tot asa partea superioara la baza acoperisului, aticulul este imbogatit de mici pinioane decorative. In ansamblu se pot sesiza influente de alta factura, dar biserica nu mai este tratata volumetric formal fata de curentul stilistic amplasat formal in partea de nord a frantei. Detaliul portalului de acces in care vedem inclusiv acel mic balcon de deasupra, portal rezolvat prin retrageri succesive in grosimea peretelui accentuand astfel un efect de perspectiva. Piesele sculpturale de deasupra portalului nu lipsesc reprezentari de sfinti si emblema propriuzisa a celui care constituie protectorul al asezarilor. O imagine mai indepartata avem imaginea laterala cu frumusetea turnului detasat din intreg volum si singular fata de tipicul bisericilor din

franta. Interiorul este tratat sub aceeasi formula simpla in detalii doar prin sublinierea arcurilor la parter iar sus la subpanta, cu goluri bifore. Un model de capitel de tip romanic, cu piese vegetale dar si personaje antropomorfe, capete de lei, personaje de chipuri de sfinti si chiar animale. Perioada romanicului fiind cea care va amplifica credinta in forte supranaturale, in puterea unor personaje, chiar desprinse din lumea zoomorfa si care ulterior in urmatorul stil, gotic, devin adevarate himere, constituind piese ce constituie mijloace de dominare, de manevrare psihologica a maselor. Zona angliei: Catedrala din Durham, ca organizare a planului, acesta ramane in modelul stilistic al romanului, plan in tip bazilical cu 3 nave, cu transept, altar cu 2 nise de o parte si alta eliminand de ambulatoriu. Bisericile se organizeaza in aceeasi formula a ansamblurilor manastiresti, avand alipita curtea interioara pe latura de sud a bisericii. La acces sunt preluate turnurile prismatice ale romanicului francez, intre care se afla un pinion triunghiular; modificare aspectului romanicului englez fata de cel francez fiind legat de prezenta unui gol amplu in plin centru; gol transformat intr-un mare vitraliu si care va deveni o stilistica in anglia, ajungand pana la dimensiunea interaxului intre cele 2 turnuri prismatice. Cel de-al 3lea turn amplasat pe transept intersectat cu nava principala foarte impunator fata de cele 2 de la fatada. Imaginea de perspectiva a catedralei este dominata de acest turn care are la randul sau o micsorare dimensionala pe verticala. Partea fatadei de acces, apare un gol incadrat intre turnuri, o tipologie engleza. Imaginea luata mai de jos a catedralei, turnurile sunt imbogatite cu colonete oarbe pe fatada, dar si cu galerie de colonete. Golul mare amplasat central primeste modele decorative care au la baza surse de inspiratie islamica, o expresie a contactelor prin schimburi comerciale cu partile de rasarit ale europei. Imaginea laterala a bisericii prezinta practicarea unor accese secundare pentru public, ceea ce in franta nu exista. Modul de tratare al fatadelor este auster doar prin simplitatea formelor si prin jocul dat de ritmul structural al spatiului interior punctat de golurile terminate in arc. Interiorul este spectaculos din jocul dat de intersectiile intre o trama structurala si intersectia a 2 cilindri intariti cu arc dublouri in cruce; la aceasta intersectie sunt amplasate si piese cu rol de strangere a arcurilor care devin piese sculpturale. In plus de modelele decorative de esente de pietre decorative unde fiecare coloana este altfel reprezentata. Catedrala din Lincoln, ca noutate prezinta dublu transept, si in spatiul interior zona altarului este adusa mult inspre spatiul public, mai aproape de zona de sub turla frontala ramanand in dosul altarului un spatiu similar ambulatoriului romanicului francez cu o serie de nise si care se regasesc si la cel de-al doilea transept. Imaginea frontala a bisericii, a accesului de factura scolii franceze normande aduce suplimentar in forma un panou scenografic pe toata desfasurarea fatadei imbogatit cu randuri de colonete si statui, turnulete in chip de flese astfel ca cele 2 turnuri si cu pinionul triunghiular raman intr-un plan secund, accentul cazand pe marele portal, cu o rozeta circulara. Turnurile sunt ca reprezentare decorativa in varianta engleza ajurate cu mici flese si evidentiate in zona colturilor. Un detaliu al portalului de acces realizat intr-o retragere succesiva si aceeasi tipologie de plasare deasupra accesului cu personaje de sfinti. Spatiul interior care este mai spectaculos prin structurile folosite, arcurile sunt usor frante, se descarca pe o incrucisare de stalpi numite pile, iar bolta constituie un joc decorativ al arcurilor de ambulatorii infrante sub forme de evantai. In spatiul interior, romanicul este mai bogat decorativ decat cel francez. Ca dovada este aceea sala din incinta manastirii numita sala capitulara, sala de conferinte, si in care jocul spectaculos al structurii ingineresti totul realizat din piatra sublinind arce si nervuri a constituit o sursa de influenta pentru stilul gotic de mai tarziu. Fiecare portiune de franturi de arce dupa traseele curbilinii, care au un aer decorativ. Sala capitulara este in forma de octogon cu un singur stalp central pe care se descarca si care sustine prin structura sa radiala intregul tavan.

In zona Germaniei, reprezentativul romanicului este catedrala din Speyer care este cu totul aparte din punct de vedere al formei in maniera proprie natiunii de tip germanic. Mai simplu si mai auster decat romanicul francez. PLanul catedralei respecta tiparul bisericilor bazilicale cu 3 nave, transept, altar fara deambulatoriu cu zona corullui in aproprierea spatiului de sub turla si cu 2 turnuri la fatada accesului. Perspectiva catedralei pune in evidenta aspectul formal al romanicului in germania, un alt mod de tratare al decorului, piatra este dispusa sub forma ornamentala in ideea unor bosaje. Pe axul compozitional major, o turla dominanta hexagonala este sustinuta de un turn vertical mult mai inalt prismatic iar la intersectia transeptului cu nava o turla octogonala se incadreaza intre alte 2 turnuri prismatice de aceeasi factura. Exista diferentieri care sunt date de prezenta unor galerii care sunt plasate pe fatada principala, variatiuni ale decorativului in romanic. In spatiul interior este mai apropriata de decorul bisericilor din Franta. Un detaliu din spatele altarului, joc triunghiular cu decupaje de arcaturi, piese de factura bizantina.

- in romanic se practica criptele romane, existand prezenta transeptului - in Anglia - prezenta a 2 transepte: zona de cor si altarul necirculabil - in perioada de debut au fost date de bisericile pe plan central, cu influente bizantine. Caracteristica a romanicului : modele decorative ale capitelului de factura bizantina Franta : este leaganul acestui stil unde apar scoli regionale stilistice: scoala burgunda, din perigot, etc s-au exprimat in vederea programelor de cult. Scoala Burgunda : volume simple, prismatice, compozitie asimetrica, turnuri prismatice (legatura cer-pamant); sectiunile lor prismatice se micsoreaza pe verticala Scoala Provence: turnuri in fatada principala mai putin importante; turn central accentuat; bisericile ulterior au preluat modelul romanic; introducerea unor mari curti interioare. Scoala Normanda: partea de N-V a Frantei; influente din Marea Britanie. Scoala drumului de pelerinaj: diferentiere volumetrica, expresie detaliata in piese ornamentale. Marea Britanie: - apar arce dublouri - catedralele din Lincoln: desfasurare pe orizontala, turnurile intr-un plan secund; in interior tavanul boltit cu arc usor frant (influenta spre Gotic) Germania: - volume mai simplu tratat cu decoruri mult reduse; turn centrat de forma hexagonala. Italia: romanicul a patruns prin contacte comerciale; a patruns mai greu datorita persistentei traditiilor si a influentelor stilului bizantin. - odata patruns, a avut trasaturi proprii formale si stilistice; Italia fiind un unicat in arhitectura romanica. Compozitie formala cu transept alungit, fatadele de forma scolii din Provence cu un singur turn detasat in plan secund si cu cupola ridicata la intersectia bratelor crucii cu nava. - o serie de constructii au un mod aparte de conceptie a catedralei, turnului, ideii boltii sub forma unor volume inchegate, fie detasate articulat sau complet detasate. - din punct de vedere stilistic, modelul arcaturilor bizantine constituie elemente decorative pe fatade dar care sunt detasate realizand galerii cu colonete. - aceste galerii suprapuse punctate intre travee de goluri sunt piese de laitmotiv. In afara acestora, Italia fiind o tara bogata in materiale de constructii: piatra, marmura iar pe de alta parte contactele cu decoratiile folosite in bizantin din spatiile interioare, au creat o

imagine plastica decorativa a volumelor prin combinarea diferitelor materiale; cladirile fiind adevarate bijuterii de marmura dispuse in modele geometrice. Saint Zeno din Verona: biserica preia ideea triunghiului a fatadei rezolvata prin decalaje si realit marcand importanta navei principale, turnul clopotnitei construit din axul verticalei realizand compozitia asimetrica. - piesa formale: rozeta cu vitralii amplasate in ax; ceea ce este nou: introducerea portalului evazat. - folosirea caramizii in alternanta cu piatra - model uzual in bizantin, precum golul trifor pe fatada, - sistem de invelitoare conic; - turn alaturat, cu chiliile preotilor. - model decorativ al golurilor oarbe; - tavan pe structura de lemn Catedrala din Luca: - forma compozitionale asimetrica - exprimare in fatade; cu 3 mari goluri de acces; galerii oarbe pe fatada cu turn alipit bisericii, prismatic; - trama structurala a pilastrilor pe fatada laterala; - interiorul: cu un model de pilon cu mai multe modele decorative, cu influenta islamica. - prezenta unui desen reprezinta un labirint sugerand ideea centrala a universului. Biserica Saint Ambrogia din Milano: - biserica de factura romanica; nu este expusa la fatada, accesul se realizeaza prin intermediul unei curti interioare, cu galerii de o parte si alta. - fatada : in limita influentei din Provence; intre 2 turnuri prismatice diferentiate pe verticala, - decorul de influenta bizantina, caramida in alternare cu piatra si arcaturi decorative - detaliul de capitel cu decor de factura bizantina Ansamblul manastiresc San Francisco din Asisi - manastire ampla fiind un mare complex - acces din exterior cu claustru alipit lateral - un singur turn prismatic; modelul frontonului se incadreaza in caracteristica bisericii San Zeno din Verona. - detalii ale rozetei din piatra, plasat in ax: combinand materiale diverse de piatra filigranate cu influenta islamica Catedrala din Di Orvieto - expresie proprie a fatadei cu lungimea primelor frontoane; nava principala mai lata si pozitionare in patrate a rozetei plasata central. - nu mai prezinta turnuri doar mici turnulete - pictura exprimata pe fatada este o preluare a decorului folosit in bisericile bizantine in interior - trecerea de la romanic la gotic - spatiul interior cu multa acuratete in detalii; alternanta caramida - piatra - detaliul rozetei : cercul introdus in patrat; decorul este o adevarata dantelarie in piatra de nervuri si colonete; piese - baza decorativa in stilul gotic Zona centrala a Italiei: Toscana: - emblema a romanicului este prezentat de Pisa - alcatuita din 3 piese detasate compozitional in plan in legaturi axiale - cladirea baptisteriului, catedralei si a campanilei. - catedrala propriu-zisa realizata ca fatada in maniera catedralei Luca cu decorul colonetelor dispuse sub galerii dispuse pe 5 randuri ramanand in partea accesului existand arcaturi ce incadreaza cele 3 accese. - planul de tip bazilica cu transept bine marcat deasupra intersectiei cu nava principala cu cupola ca relatie cer-pamant. - axial cu fatada se regaseste cu cea a baptisteriului.

- reprezinta volum complet detasat - cupola baptiseriului are o rezolvare aparte prin prelungirea axului boltii cu un usor cilindric arcuit de cupola - a 3-a piesa, turnul care este subiectul unor probleme de rezistenta este o prima varianta a sectiunii circulare; pastreaza ideea micsoririi pe verticala cu diferente mici - farmecul este accentuat de decorul galeriilor - goluri mici care sugereaza ideea unui turn perforat, opac pe verticala - celebru prin detaliul inclinat - interiorul caracteristic romanicului si zonei Italiei; catedrala este cu subpanta pe 2 nivele cu un tavan de lemn casetat; - fatada cuprinde o serie de detalii de marmura divers colorata amplasata in nise, Biserica San Miniata din Florenta - exteriorul ramane in asemanare cu San Zeno - parter cu un numar impar de arcaturi; combinatia nuantelor de marmura si o diferentiere in spatiul interior. - interiorul diferit in rezolvare, poarta alatarului este separata printr-un panou paravan - bolta semicirculara cu reprezentari stilistice identice din bizant, cu mult auriu - tavanul cu grinzi si piese aparente - in interior, spatiul altarului este separat influenta bizantinului fiind mare - arcaturi in numar impar pe fatada - pictura de tipic bizantina in interior Zona de Sud a Italiei - Sicilia Catedrala din Monreale - sinteza a artelor din arealele geografice respective; interiorul de tip bazilica paleo-crestina cu picturi de tip bizantin iar altarul se exprima la fatada cu un decor de tip maur aparte. - in San Marco, catedrala San Maroc cu influente de tip maur - 2 turnuri ce incadreaza un fronton; o terasa ampla peste acces cu influente din Provence; imaginea interioara care surprinde partea tavanului dar si in cele 2 laterale de pereti bogat ornamentati - interiorul se sesizeaza in zona de dupa altar cu piesa de referinta tipic bizantina: mante aurii - detaliul cu influente de tip maur si islamic cu decor pe coloane, cu piese mozaicate intercalate; colonete de factura islamica, cu capitel; peretele lateral pictat asemeni scenelor ortodoxe - curtea si calustrul este pitoresc - piesa emblematica este decorul realizat; panouri decorative imbinand nuante de tencuieli si piatra; filigranat cu rozete plasate care fac trimitere spre bizantin.

16.05.2011

GOTICUL
- apare in Franta, dupa romanic - sisteme construite gotice - modul de intersectare - arc frant - ogiva - piese de baza - dezvoltare pe verticala - contraforturi - arcuri ogiva si butant

- detalii, piese decorative - sculpturi, reprezentari mistice, animale cu cap fantastic. Programele arhitecturale - se continua cu cel romanic - cu plan alungit si reducerea transeptului (in Anglia transept evazat) - turnuri afisate la fatada principala - tendinta de a urmari forme: incadrarea in patrat; piese simbolistice. - vitroul circulat pe fatada principala Notre-Dame - plan bazilical, transept redus Anglia - mai multe transepturi (de obicei doua), alungire a spatiului. Revenind la Franta: - perioada de debut - gotic primitiv - goticul pur - gotic (a 3-a etapa) Notre-Dame: - fatada se incadreaza in patrat - piese de factura mistice - arcuri butante, contraforturi - frontonul in dreptul transeptului Catedrala din Reims: - proportia patratului se pierde - apar piese sculpturale - inversarea pozitiei galeriei sfintilor Catedrala din Amiens: - benzi decorative simbolistice - diferentiere pe verticala Catedrala din Chatres: - turnuri diferentiate stilistic, de forme prismatice - partea de jos caracteristica stilului romanic Mont Saint Michelle - din zona Normandiei - ansamblu manastiresc pe formula romanica - flesa turnului este compusa din piese functionale si sculpturale - in interior gasim un joc de arce, ogive; cu bolti incrucisate (bolta sixpartita) Saint Chapel - ultima etapa a goticului - vitralii cu nervuri din piatra - joc de arce - rigidizare Italia: Palatul din Siena: - program administrativ; - volum de masa; - turn cu ceas intr-o compozitie asimetrica; - goluri trifore - frontonul evidentiaza detalii: puncte, placi decorative; - turnul emblematic; partea superioara cu evazare. Catedrala din Siena: - program de cult - planurile in conceptie bazilicala - turn plasat lateral - imaginea de acces: partea fatadei cu elemente de factura gotica - fronton triunghiular de tip romanic - marmura divers colorata - rozeta incadrata in patrat - goluri de formula circulara (romanic)

- piesa emblematica: leul inaripat. Palatul Dogilor - gotic evolutiv - latura San Marco - reprezinta unitate formala si stilistica - turn emblematic al procuratilor - palatul : - exceptie in gotic, gasit in programul locuintei - latura San Marco de tip bizantin - materiale folosite: placi de marmura, tipic meridionala - detaliu ornamental: arc frant cu medalioane (reprezentare trifoi) Anglia - apare stilul tudor Catedrala Westminster Abbey - fatada pastreaza incadrarea in patrat - turnuri de factura modelelor franceze cu pinioane - nava in dos cu transept mult evazat - spatiul interior: - jocul nervurilor in bolta inferioara - piese de mobilier gotice Catedrala din Salsbury: - turnul prezinta la intersectia cu nava principala forma triunghiulara a frontonului; - jocul de goluri specific englez; piese sculpturale amplasate in nise - bolta interioara de o acuratete pe formula intersectiilor de cilindrii; pila formata din fascicul de nervure Catedrala din Wells: - alaturi de claustru - sala capitulara - alungirea corului - zona salii capitulare - joc spectaculos al boltilor - arcuri ogiva - bolti intersectate - existenta panourilor decupate; arc nu foarte frant. - spatiul din zona altarului : panouri decorative de vitralii - imaginea de perspectiva: turnurile prismatice amplasate la fatada - fatada: - piese sculpturale in nise; cu pilastrii puternic amplasati - apare galeria sfintilor Palatul Westminster: - stilul tudor - goluri mari; joc al pilastrilor - detaliu al structurilor: piatra, lemn. - arcuri frante preluate din arcuri butant - imaginea de ansamblu - gotic pur Germania Catedrala Sf Stefan din Viena: - modele decorative aplicate pe acoperis - turnuri in forma hexagonala - modele decorative ale placilor din ceramica - fatada accesului: - gol amplu - bolta interioara cu mici arcuri butante - fatada laterala puncteaza frontonul triunghiular.