P. 1
Rolul Calculatorului in Procesul de Predare Invatare

Rolul Calculatorului in Procesul de Predare Invatare

|Views: 128|Likes:
Published by Balan Andrei

More info:

Published by: Balan Andrei on Jun 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/28/2012

pdf

text

original

ROLUL CALCULATORULUI ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVATARE

Student: MUNTEANU NICOLAE

Important este rolul profesorului care trebuie să intervină pentru eficientizarea activităţii de instruire. noile tehnologii îl vor transforma într-un proces mult mai productiv. iar acest lucru nu poate fi realizat fără ajutorul tehnologiei. În primul rănd e nevoie de noi modele educaţionale. Un exemplu concret al influenţei transformărilor tehnice asupra desfăşurării procesului instructiv-educativ este acela al impactului tehnologiilor informaţiei şi comunicării. cercetătorul MIT Seymour Papert şi psihologul rus Lev S. pot promova spiritul întreprinzător sau curiozitatea. Calculatoarele pot juca rolul unor profesori surprinzători de răbdători. în acelaşi timp. Astfel. Influenţa calculatorului în procesul de învăţământ are. Mediul educaţional al viitorului va fi un campus electronic: locul în care se vor desfăsura orele de clasă. în aproape orice instituţie de învăţământ superior. şi pe o călăuzire a descoperiri informaţiei. de cele mai multe ori conectate la internet. Desi modul de învătare traditional este în continuare relativ lent. noile atitudini şi mentalităţi. abilităţile. cunoştinţele oamenilor au devenit cel mai valoros capital al lor. În această lume în care singurul aspect nemodificat este schimbarea. să le ofere subiecţilor educaţiei deprinderi şi instrumente de muncă eficiente. învăţământul trebuie să se integreze şi să îşi adapteze ofertele pentru a veni în sprijinul noii generaţii. colaborative şi interdisciplinare. Informaţia a devenit mult mai accesibilă. în care se va consulta biblioteca şi desigur unde vor avea loc contactele sociale.de exemplu de la profesor către un grup pasiv de elevi noile tehnici de învăţare sunt ca şi internetul .Acum 2000 de ani Seneca spunea: „Etiam seni esse discendum” (chiar şi cei bătrâni trebuie să înveţe). actualizându-şi permanent finalităţile şi resursele. conceptele educationale moderne derivate din studiile unor savanţi cum ar fi psihologul elvetian Jean Piaget. 2 . Cu toate acestea tehnologia singură nu reprezintă o soluţie. cursanţii au la dispoziţie computere. Pătrunderea noilor tehnologii în sălile de clasă a schimbat radical relatia care era fundamentată între profesori şi elevi. modul de a fi şi de a evolua cerut de societatea modernă. spiritul inventiv şi pragmatic. Schimburile majore din sfera îvăţării asistate de calculator au condus la obţinerea unei noi tehnicii de învăţare: în locul realizării unui flux informational cu un singur sens . aşadar. Dacă schimbările în ceea ce priveşte planurile de învăţământ. Calculatorul este un mijloc de învăţământ complex. deprinderile de muncă. curriculumul. Întreaga dezvoltare trece prin educaţie: valorile ştiinţei şi tehnicii. iar utilizatorii îşi aleg singuri ceea ce doresc. Toate aceste concepte nu numai că necesită o asistenţă tehnologică. acum.bidirectionale. practic. rezistenţa în faţa schimbării şi alţi factori care pot frâna acest demers). aptitudinile. cugetare în care regăsim ideea învăţării continue pe parcursul întregii vieţi. fiecare devenind un creator de conţinut. să pregătească „elemente surpriză” cu scopul de a menţine trează atenţia copiilor şi să sublinieze clar rolul calculatorului de mijloc didactic auxiliar în activitatea de predare – învăţare – evaluare. Astfel. pe munca în echipe. formele de organizare şi toate celelalte aspecte ce ţin de resursele materiale sunt relativ uşor de implementat şi de controlat. Stilul de învătare va trebui croit individual. prin respectarea câtorva condiţii. modelarea resurselor umane este un proces mai dificil şi de durată (aici intervin mentalităţile. pentru fiecare elev. atât aspecte pozitive cât şi negative. toate acestea sunt învăţate în cadrul sistemului educaţional. dintre care cea mai importantă se referă la evitarea exagerării rolului acestui instrument în formarea şi informarea elevului. În societatea zilelor noastre. ele pot îndemna către o gândire creativă. profesorii au trecut de la pozitia de conducători atot-ştiutori la cea de ghizi ai infosferei iar materialele instructive au evoluat de la cărţile rigide la programele administrabile. Vygotsky. Deşi începuturile au fost timide. dar ele ar fi aproape imposibil de realizat fără ajutorul calculatoarelor. care ajută la instruirea sau autoinstruirea elevului. Utilizarea lui devine eficientă doar în momentul în care se face metodic. astfel încât să răspundă noilor provocări şi. insistă pe un învăţmânt individualizat.

ca orice metodă didactică. Multimedia a captat imaginaţia profesorilor mai mult decât orice altă tehnologie. având puterea de a se informa şi de a înţelege. Avantajul major pe care îl implică calculatoarele este tocmai această eliminare a stării de încurcătură. calculatorul simulează unele procese şi fenomene. merge mână în mână cu teoriile de învăţare constructiviste conform cărora în lumea de astăzi. Cea mai bună metodă de predare a unui mod de găndire conceptual. comparaţii. şi poate cel mai important. abilitatea de a analiza şi rezolva o varietate de probleme în mod rapid este mult mai importantă decât o aplicare pură a informatiilor memorate. în care exerciţiile de învăţare erau în cea mai mare parte mutate cuvânt cu cuvânt de pe paginile scrise pe ecran. Astfel.în care aveţi un singur profesor care stă în faţa clasei predând unui grup de elevi . ale lumii reale şi forţat să i-a decizii. Acestea sunt obiectivele cognitive pe care ar trebuie să le dezvoltăm în elevii nostri. este prin intermediul unui sistem al testelor. în locul modelului actual . Avantaje şi dezavantaje Aşadar şi instruirea asistată de calculator. supusă unei continue schimbări. aflat în faţa monitorului. sortări şi unele analize bazate pe fenomene cauză-efect. Folosirea acestor tipurii de aplicatii ca şi resurse de învăţare. Ele vă vor oferi şansa să învăţaţi fără să vă mai simţiţi încorsetaţi de părerea celor din jur. elevul este supus unor situatii concrete. Calculatoarele vor permite o ucenicie în domenii greu sau imposibil de realizat în realitate cum ar fi chirurgia sau pilotarea unui avion. b) sistematizarea rapidă a unui volum mare de informaţii . 3 . Aceasta vă permite reapariţia unui mai vechi model educational: ucenicia. proceselor şi fenomenelor. în posibilitatea de a oferi diverse reprezentări obiectelor.O altă problemă a educaţie actulale este reprezentată de faptul că elevii învaţă în grupuri largi. În ultimul rând. în capacitatea computerului de a comunica în mod interactiv cu profesorul sau cu elevul. Calculatoarele vor deveni un fel de mentor electronic. care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru a putea fi valorificate sau. aplicaţiile multimedia vor atrage elevii cu ajutorul imaginilor şi sunetului. riscând să producă dezumanizarea procesului de învăţământ. În acest sistem. necesar pentru astfel de sarcini. fiind totuşi costisitoare. Ţelul pe care aceasta trebuie să-l urmărească este dezvoltarea aptitudinilor observaţionale. Elevul. Faptul că eforturile de procesare educaţinală anterioare. Toţi copiii sunt capabili de observaţii. Avantajele folosirii calculatorului în sistemul de învăţământ sunt multiple şi constă într-o imensă cantitate de informaţii care pot fi accesate. dar nu înlocuieşte experimentele sau observarea lor directă. Multimedia interactivă. computerul duce la diminuarea relaţiilor interumane şi sociale. ci şi de condiţia pedagogică asumată la nivelul programelor elaborate special pentru : a) conştientizarea valorii interactive a informaţiei alese . Ea pompează cu adevărat adrenalină în piaţa educatională. cu capacitatea sa de antrenare a utilizatorului ar putea fi suportul perfect penru astfel de procese. În primul rând utilizarea calculatorului înseamnă o mare economie de timp.veţi avea exact contrariul . Ucenicia a fost întotdeauna cel mai bun model de învăţare. În al doilea rând. are avantaje şi dezavantaje. evitate. renunţă la relaţia directă cu colegii săi sau cu cadrele didactice. Această metodă depinde nu numai de calitatea calculatorului. Iar aici am ajuns la un alt subiect interesant: multimedia. indiferent dacă a fost făcută în preajma oamenilor sau prin simulări.un utilizator în faţa unui calculator cu sute de profesori înglobaţi. renunţă la comunicare. Aceasta îi face pe mulţi să se simtă prost atunci când sunt nevoiţi să răspundă şi fac o greşeală. dimpotrivă. în rapiditatea şi exactitatea operaţiilor efectuate. În plus se va realiza o implicare a acestora într-un mediu interactiv de date legate prin hiperconexiuni. c) difuzarea eficientă a unor informaţii esenţiale solicitate de un număr ridicat de participanţi la actul didactic .

pentru că accentuează verbalismul fără a dezvolta suficient intuiţia. utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ se limita la acumularea de informaţii şi la evaluarea nivelului de asimilare a acestora. precum şi deprinderi de muncă independentă. cu timpul real de învăţare. în raport cu informaţia vehiculată. stimulînd formarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale. Pe lângă o serie de avantaje. Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ se poate face în cadrul lecţiilor de predare de cunoştinţe noi. al accesibilităţii şi însuşirii temeinice a cunoştinţelor) acţionează concomitent şi în fiecare moment al activităţii elevului cu programa. se reduc în mod simţitor timpul necesar însuşirii cunoştinţelor şi redundanţa inerentă procesului de transmisiune a informaţiilor de la profesor sau de la manual la elev. această modernă şi eficientă formă de învăţare are şi anumite limite : • individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului elev-profesor şi la izolarea actului de învăţare în contextul său psihosocial . Valoarea instruirii programate constă în faptul că. la început. au început să apară soft-uri complexe care pun accentul pe însuşirea activă a cunoştinţelor. al sistematizării şi continuităţii. în primul rînd din cauză că modelul cibernetic al procesului de învăţămînt pe care se bazează îl reprezintă. care stimulează gândirea şi imaginaţia punându-l pe elev să rezolve diverse probleme şi eliberând-ul de rutina cu care era obişnuit în activitatea de învăţare. În instruirea asistată de calculator rolul esenţial revine educatorului. instruirea programată nu poate cuprinde întregul proces instructiv-educativ şi nu poate constitui o metodă generală şi universală în pedagogie. numai din anumite puncte de vedere şi nu cuprinde toate reacţiile elevului la perturbaţiile interne şi externe. De asemenea. Modalităţi de utilizare a calculatorului în procesul de predare – învăţare. adaptabilă la ritmul fiecărui elev prin . cu valoarea formativă a cunoştinţelor dobîndite. ca orice model. Calculatorul oferă posibilităţi reale de individualizare a instruirii.tutelare.evaluator şi îndeosebi formator preocupat de cultivarea atitudinilor superioare..’’dirijând pas cu pas activitatea mentală a subiectului şi. prin aceasta. şi pericolul formalismului şi al standardizării cunoştinţelor. instruirea programată prezintă. Realizarea unei metodologii care să facă eficientă asistarea procesului de învăţămînt cu calculatorul a solicitat folosirea instrumentelor psihopedagogiei. Cu toate că. capacităţii profesorului de a deveni un adevărat educator: ghid şi animator. duce prea mult la . De asemenea. Acest lucru şi-a pus amprenta asupra activităţii de învăţare din punct de vedere cantitativ dar şi calitativ.realizată/realizabilă de/prin calculator . se limitează formarea unor motivaţii superioare: spiritul critic şi gândirea independentă. împiedicându-l să-şi dezvolte capacităţile creatoare. principiile didactice (al însuşirii conştiente şi active. integrarea noilor tehnologii – dependente de capacitatea de asistenţă pedagogică a calculatorului – în structura de acţiune specifică metodei didactice conferă activităţii elevului un caracter reactiv şi proactiv. consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor dobândite anterior. 4 e) stimularea • . datorită formalizării procesului de instruire.d) individualizarea reală şi completă a actului învăţării. în ultimul timp. dar şi pentru că nu toate obiectele de învăţămînt sau disciplinele ştiinţifice pot fi programate. Cu toate acestea. dificultăţile fiind fragmentate. pentru că elevul nu are imaginea conturată a obiectului în ansamblul şi pentru că..asistenţă pedagogică imediată. pentru evaluarea cunoştinţelor sau pentru aplicarea. Totodată. prin organizarea procesului de învăţare. • segmentează şi atomizează prea mult materialul de învăţat. El nu este doar un mijloc de transmitere a informaţiei ci poate oferi programe de învăţare adaptate conduitei şi cunoştinţelor elevului.

Toate calculatoarele trebuie să fie legate la reţea cu un acces spre exterior. În al doilea rând. adică stocarea de informaţii dintr-un domeniu oarecare întro modalitate care să permită ulterior regăsirea informaţiilor după anumite criterii . cît şi a unor documente de evidenţă şcolară cum ar fi cele legate de prezenţa la anumite activităţi didactice sau notarea evoluţiei elevilor la activităţile de verificare şi evaluare a cunoştinţelor . în scopul formării deprinderilor de calcul sau al eliberării de etapa calculatorie în rezolvarea unor probleme.  realizarea unor bănci de date. figuri ce pot fi proiectate în scopul transmiterii de cunoştinţe. mai mult sau mai puţin complicate. calculatorul simulează unele procese şi fenomene. Rezultatele apilcării noilor tehnologii • • • • • • Concluzii În primul rând utilizarea calculatorului înseamnă o mare economie de timp. imagini. proiecte de lecţie. dar nu înlocuieşte 5 o creştere a creativităţii schimbarea rolului profesorului reapariţia modelului uceniciei reducerea intimidităţilor şi a frustrărilor printre elevi un acces simnultan la mai multe informaţii un mediu de informatii mai bogat . Nu mai mult de 50% din bugetul total acordat tehnologiei informaţiei va fi dedicat hard-ului. 2. proiecte de unităţi de învăţare. de recapitulare sau a prelegerilor în care calculatorul poate reprezenta suport al unor sinteze. 4. pentru a completa şi nu pentru a înlocui metodele tradiţionale de predare.  realizarea unor laboratoare asistate de calculator Patru reguli de aur 1. În felul acesta elevii au posibilitatea să vizioneze o expunere concretă şi clară a teoremelor. Calculatoarele vor fi folosite pentru a perfecţona şi nu pentru a înlocui profesorii. 30% va fi cheltuit pe soft şi cel puţin 20%va fi investit pe suport.  utilizarea calculatorului ca mijloc de predare în cadrul lecţiilor de comunicare de noi cunoştinţe. adică: planificări.  realizarea unor calcule numerice.Calculatorul – instrument didactic Din acest punct de vedere remarcăm mai multe modalităţi de apariţie a calculatorului în demersul didactic:  utilizarea calculatorului pentru tehnoredactarea computerizată a documentelor şcolare cum ar fi cele care reprezintă rezultate ale proiectării didactice la nivel micro. prelucrarea unor date . Găsiţi pareteneri locali care să vă ajute la achiziţionarea tehnicii de calcul. pot să aibă pe ecran imaginea unor fenomene sau procese simulate pe calculator . 3.  învăţarea unui limbaj de programare . fiind totuşi costisitoare.

computerul duce la diminuarea relaţiilor interumane şi sociale. ca orice metodă didactică. Ceea ce rămâne de văzut este dacă acestă evoluţie va duce la o mai bună învăţare. şi poate cel mai important. are avantaje şi dezavantaje. În ultimul rând. Instruirea asistată de calculator. 6 .experimentele sau observarea lor directă. riscând să producă dezumanizarea procesului de învăţământ.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->