Notiunea de dreptul proprietatii intelectuale Obiectul dr de propr int

Dpi este format din proprietatea industriala si dreptul de autor. Proprietatea industriala, ca institutie juridica reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile la creatiile intelectuale aplicabile in industrie si la semnele distinctive ale acestei activitati. Dreptul de autor, ca institutie juridica, reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile referitoare la realizarea unor opere literare artistice sau stiintifice.

Domeniile proprietatii intelectuale

Impartirea formala a creatiei intelectuale in domenii si subdomenii, orin in categorii si subcategorii, in grupe si subsegmente este necesara pentru a inlesni intelegerea normelor juridice caracteristice acestei discipline care au ca obiect de protectie produse ale spiritului creator, a inteligentei si pentru a fi protejate, sunt necesare norme juridice derogatorii de la dreptul comun. In mod, traditional, pi, ca ramura de drept distincta se imparte in doua domenii principale cu subdomenii: A. Drepturile de autor si dr conexe a.Drepturile de autor-scrierile literare si publicistice -operele artistice -operele stiintifice b.Drepturile conexe dreptului de autor-interpretarile artistilor -interpretarilor interpretilor -executiile, prestatiile artistilor executantanti -fonogramele(inregistrarile sonore,audiovizuale si emisiunile de radio-difuziune si televiziune) c. Drepturile sui generis-ale fabricantilor bazelor de date -protectia expresiilor de folclor B. Proprietatea industriala-creatiile tehnice(inventii, modele de utilitate) -creatiile estetice(desene, modele, semnele distinctive asociate produselor, marca, numele comercial, indicatia geografica) -protectia impotriva concurentei neloiale Aceasta clasificare indreptateste intr-o oarecare masura opiniile exprimate in doctrina internationala si nationala, cat si punctele de vedere exprimate in studiile si documentele organizatiei Mondiale a PI.

Definirea Dpi
Prin dr d prop int se intelege ansamblul normelor juiridice care reglementeaza raporturile privind protectia creatiei intelectuale in domeniile industrial, stiinitific, literar si artistic, precum si semnele distinctive ale activitatii de comert. Dpi se caracterizeaza prin posibilitatea titularului de a folosi in mod exclusiv obiectul dr sau.Recunoscut de lege, dr subiectiv al titularului prezinta 2 aspecte: unul pozitiv si altul negativ.

Aspectul pozitiv consta in dreptul titularului de a fi sungurul indreptatit sa exploateze obiectul dreptului sau de prop intelectuala. Prerogativa folosintei se exercita de titular in mod direct si nemijlocit. Aspectul negativ consta in dreptul titularului de a interizce altor persoane orice folosinta a bunului fara incuviintarea sa.In opunerea de catre titular a folosintei bunului, tertii au obligatia de a nu face nimic de natura a aduce atingere exercitarii dreptului de proprietate intelectuala.

Principiile pi
Principiile fund ale dpi sunt: -tratamentul national -dr de prioritate -independenta brevetelor -independenta marcilor Cu respectarea acestor principii, tarile membre ale uniunii de la Paris si ale uniunii de la Berna au libertatea sa reglementeze prin legislatiile lor nationale protectia pi. Tratamentul national-prin tn se intelege ca, resortisantii ..si ai uniunii de la Berna beneficiaza in celelalte tari membre de aceleasi drepturi ca si nationalii. Princip tn este consacrat de art 2 din conv de la Paris. Cetatenii fiecarei tari ai uniunii, potrivit al 1, al art 2 se vor bucura in toate celelalte tari ale uniunii in ceea ce priveste protectia propr industriale de avantajele pe care legile respective le acorda in prezent sau le vor acorda in viitor nationalilor, aceasta fara a se prejudicia drepturile prevazute in mod special de prezenta conventie.(Paris). In consecinta, ei se vor bucura de aceeasi protectie ca si nationalii si de aceleasi mijloace legale de aparare impotriva oricarei atingeri aduse drepturilor lor, sub rezerva indeplinirii conditiilor si formalitatilor impuse nationalilor. Asimilarea strainului cu nationalul constituie o dispozitie fundamentala si a conv de la Berna, din 1886(art5). Potrivit al 1 si 2 al art 5, operele resortisantilor sunt supuse in tarile uniunii,altele decat taraa de origine a operei regimului stabilit pt operele nationale.In afara de prevederile Conventiei, intinderea protectiei, precum si mijloacele procedurale garantate autorului pt apararea drepturilor sale se reglementeaza in mod exclusiv conform legisltiei tarii in care se reclama protectia. In literatura juridica s-a aratat ca, datorita deosebirilor dintre legile nationale, prot propr industriale in tarile membre ale uniunii de la paris are un caracter diferit. Trat national stabileste egalitatea resortisantilor unionisti, numai in domeniul dr internat privat,nu si pe terenul dr intern. Strainul unionist este asimilat cu nationalul, renuntandu-se la principiul reciprocitatii. Pt folosirea unui drept de propr ind, al 2 al art 2 din conv de la Paris stabileste ca nici o conditie cu privire la domiciliu sau la stabilirea in tara in care este ceruta protectia, nu poate fi pretinsa de la cetatenii uniunii. Prevederi asemanatoare se regasesc si in al 2, al art 5 din conv de la Berna. In oricare din tarile uniunii de la Paris, strainul unionist are dreptul sa obtina un brevet, marca sau model, cu realizarea conditiilor si formalitatilor cerute nationalilor. In mod expres, sunt rezervate conform al 3, al art 2 din conv de la Paris, dispozitiile legislative ale fiecarei tari a Uniunii referitoare la procedura judiciara si administrativa, si la competenta, precum si cele cu privire la alegerea domiciliului sau la instituirea unui mandatar, care ar fi impuse de legile privind propr ind. Aceeasi protectie se aplica si persoanelor asimilate resortisantilor uniunii de la Paris(in cnf cu art 3, al conv de la Paris, sunt considerati resortisanti ai uniunii si cetatenii tarilor care

nu fac parte din conventie, dar au domiciliul sau o ntreprindere industriala sau comerciala reala sau serioasa pe teritoriul uneia din tarile membre. Prin al 2, art 3, conv de la Berna prevede ca autorii care nu sunt resortisanti ai unei tari ai uniunii, dar care avand resedinta lor obisnuita intr-una dintre aceste tari sunt asimilati cu autorii resortisanti ai acestei tari. Apartenenta unui resortisant la o tara a uniunii de la Paris, se stabileste dupa legea statului al carui cetatean se declara persoana respectiva. In consecinta, persoanele care au o dubla cetatenie vor invoca prevederi diferite fata de persoanele fara cetatenie. In afara de tratamentul nat, conv de la Paris instituie si tratamentul unionist. Prin tratament unionist se intelege resortisantii uniunii beneficiaza de totalitatea drepturilor acordate de conv de la Paris. Tratamentul unionist asigura resortisantilor un min de avantaje care constituie un drept intern al uniunii internationale. Minimul de protectie este prevazut si de conv de la Berna(cnf al 1 al art 6) autorii beneficiaza pt operele lor de dr acordate in mod special de conventie. Minimum de protectie se ofera la dreptul moral, dr patrimoniale si durata potentiei?????. In dr roman, princip trat national este adoptat de art 6 al L 64/1991, al art 2 al L 84/1998. 2. Dreptul de prioritate Prin drept de prioritate se intelege situatia privilegiata a unei persoane care a efectuat intr-o tara a uniunii un prim depozit reglementar de a depune cereri cu acelasi obiect, pt obtinerea protectiei celorlalte tari membre. Dr de prioritate este regl de art 4 din conv de la Paris. Prevazut initial sub rezerva drepturilor tertilor, principiul prioritatii a fost formulat in forma actuala la conf de la Londra din 1934. Potrivit al 1 al art 4, resortisantul sau succesorul lui in drepturi care a depus in conditii reglementare in una din tarile uniunii o cerere de brevet de inventie pe model de utilitate, de desen sau model industrial, de marca de fabrica sau de comert, va beneficia pt a efectua depozitul in celelalte tari, de un drept de prioritate. Pentru a exista dr de prioritate, primul depozit trebuie sa se efectueze intr-o tara membra a uniunii si sa fie reglementara. Prin depozit national reglementar se intelege orice depozit care este suficient pentru a stabili data la care a fost depusa cererea in tara respectiva, oricare ar fi soarta ulterioara a cererii.(art 4, lit a, alin 3). In conf cu aceste dispozitii, primul depozit tr sa se efectueze intr-o tara membra a uniunii si sa fie reglementar. Primul depozit se poate constitui in tara de origine a resortisantului sau intr-o alta tara a uniunii. Regularitatea primului depozit se determina dupa regula ,,locus regit actum . Cea de-a doua cerere este necesar sa aiba acelasi obiect ca si prima cerere. In ambele cereri se vor formula aceleasi revendicari. Succesorii in drepturi ai primului depunator pot invoca dreptul de prioritate. Persoana care se prevaleaza de prioritatea unui depozit anterior va trebui, potrivi art 4 sa depuna o declaratie, implicand data si tara depozitului. Termenul pana la care trebuie facuta declaratia se stabileste de fiecare tara. In masura in care se pretinde, solicitantul va prezenta in termen de 3 luni de la data depozitului cererii anterioare o copie a cererii depuse anterior si un certificat al datei depozitului eliberate de administratia care a primit cererea. Termenele de prioritate, cnf lit C, al 1 al art 4 au fost stabilite la 12 luni pt brevetele de inventie si modelele de utilitate, si la 6 luni pt desenele sau modelele industriale, tot 6 luni pt marcile de fabrica sau de comert. Termenele incep sa curga de la data depozitului primei cereri, fara ca ziua depozitului sa fie cuprinsa in calcul(art 4, lit C, al 2). Daca ultima zi este

nelucratoare, termenul se va prelungi pana in prima zi lucratoare care urmeaza(art 4, lit C, al 3). Efectele recunoasterii dreptului de prioritate sunt repr de lit B al art 4. Cu respectarea regulilor stabilite, depozitul efectuat ulterior in una din celelalte tari ale uniunii nu va putea fi invalidat de fapte savarsite intre vii, cum ar fi mai ales, un alt depozit, publicarea inventiei sau exploatarea ei, de vanzare a unor exemplare ale desenului sau modelului, folosirea marcii. Drepturile castigate de terti inainte de ziua primei cereri, care serveste ca baza dreptului de prioritate sunt rezervate prin efectul legislatiei interne fiecarei tari a uniunii. Depozitul ulterior aare ca data ziua depunerii efective a cererii. Dar, resortisantul beneficiaza de o situatie privilegiata, de un mijloc legal de aparare impotriva anterioritatilor care ii confera un drept de prioritate. Cererile depuse de alte persoane pt acelasi obiect in intervalul de prioritate vor fi lovite de nulitate. O situatie speciala este prev de lit C, al 4, art 4(cererea ulterioara unui depozit poate fi considerata ca prima cerere a carei data de depunere determina curgerea termenului de prioritate. Pt nasterea dr de prioritate, cererea ulterioara este necesar sa aiba acelasi obiect ca si prima cerere anterioara si sa fie depusa in aceeasi tara a uniunii. Pe de alta parte, la data depozitului cererii ulterioare, prima cerere trebuie sa fie retrasa, abandonata sau refuzata, fara a fi supusa examenului public, fara a lasa sa suziste in trecut si fara a fi servit de baza revendicarii dr de prioritate. In legatura cu executarea dreptului de prioritate, prin dispozitiile conv de la Paris se solutioneaza si problemele privind: -cascada de prioritati succesive -prioritatile multiple -prioritatile spatiale