Implementarea conceptului de dezoltare durabila in Romania

Profesor ndrum tor: Prof. Dr. Ing. Bayer Mihai Student: Scutari Carmen

Definitii
concept concept-idee generala despre o clasa de obiecte sau de fenomene din realitatea inconjuratoare echilibru ecologic - ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica ideala a acestuia; acestuia; ecosistem - complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganisme si mediul abiotic, care interactioneaza intr-o unitate functionala; intrfunctionala; impact - orice modificare a mediului, fie ea pozitiv sau negativ , n totalitate sau par ial legat de activit ile, produsele sau serviciile unei organiza ii, totalitatea efectelor; sau: efect direct sau efectelor; sau: indirect al unei activit i umane care produce o schimbare a sensului de evolu ie a st rii de calitate a ecosistemelor, schimbare ce poate afecta s n tatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condi iile socio-economice. socio-economice. principiuprincipiu-element fundamental,idee,lege de baza pa care se intemeiaza o teorie stiintifica,un sistem politic,juridic,o norma de conduita reciclabil - o caracteristic unui produs, ambalaj sau component asociat care poate fi extras din fluxul de eurilor cu ajutorul proceselor i programelor disponibile i care poate fi colectat , prelucrat i reutilizat sub forma de materie sau produs. produs. strategiestrategie-planificare,ansamblu de operatiuni si manevre realizate in vederea atingerii unui scop resursaresursa- rezerv sau surs de mijloace susceptibile de a fi valorificare ntr-o mprejurare dat . ntr*resurse naturale = totalitatea z c mintelor de minerale i de minereuri, a terenurilor cultivabile, a apelor i a p durilorde care dispune o ar calamitacalamita- nenorocire mare, care se abate asupra unei colectivit i; catastrof de mari propor ii; i; ii; dezastru; urgie; flagel; dezastru; urgie; flagel; pr p d. d.

Aspecte generale ale dezvoltarii durabile

Dezvoltarea durabila este o strategie prin care comunitatile cauta cai de dezvoltare economica, beneficiind de asemenea de mediul inconjurator local, sau care sa aduca beneficii calitatii vietii. A vietii. devenit un ghid important pentru multe comunitati care au descoperit ca modurile de interpretare traditionale de planificare si dezvoltare creeaza, mai mult decat rezolva, probleme de mediu inconjurator sau sociale. Acolo unde interpretarile traditionale pot conduce la aglomerare,extindere, sociale. poluare si consumul excesiv de resurse, dezvoltarea durabila ofera solutii reale si de durata care ne consolideaza viitorul . Dezvoltarea durabil urmare te i ncearc s g seasc un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor n orice situa ie n care se reg se te un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu nconjur tor, economic sau social. social. Dezvoltarea durabil a societ ii implic dualismul ecosistem-ecoeficien , grija omenirii fa de situa ia ecosistemactual i viitoare a resurselor sale naturale, energetice, materiale i informa ionale. Al turi de ionale. abordarea responsabil pentru genera iile viitoare, utilizarea eficient a resurselor naturale, energetice, materiale i informa ionale presupune, n acela i timp, poten area func ion rii unei economii durabile pentru satisfacerea cerin elor actuale ale societ ii umane. Lucrarea trateaz un ansamblu unitar i umane. coerent de criterii i principii specifice managementului strategic i integrat al dezvolt rii durabile, n raport cu cre terea eficien ei folosirii resurselor naturale, energetice, materiale i informa ionale. n ionale. func ie de aceste criterii i principii, sunt detaliate obiectivele i priorit ile pilonului economic al dezvolt rii durabile n ara noastr , precum i reperele managementului strategic al dezvolt rii durabile n Romnia. Romnia.

Definitii ale dezvoltarii durabile



Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socio-economic , al c ror fundament l reprezint n primul rnd asigurarea sociounui echilibru ntre aceste sisteme socio-economice i elementele capitalului natural. socionatural. Cea mai cunoscut defini ie a dezvolt rii durabile este cu siguran cea dat de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) n raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut i sub numele de Raportul Brundtland : "dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urm re te satisfacerea nevoile prezentului, f r a compromite posibilitatea genera iilor viitoare de a- i satisface propriile nevoi". nevoi". "Prin urmare, pot spune ca pamantul apartine fiecarei generatii pe durata existentei sale, care i se cuvine pe deplin si in intregime, nici o generatie nu poate face datorii mai mari decat pot fi platite pe durata propriei existente"- Thomas Jefferson, 6 Septembrie , 1789 existente""Durabilitatea se refera la capacitatea unei societati, ecosistem, sau orice asemenea sistem existent de a functiona continuu intr-un viitor nedefinit fara a intrajunge la epuizarea resurselor cheie"- Robert Gilman, Presedinte Institutului Context. cheie"Context. "Cuvantul durabil (de sustinere) are radacini in limba latina, subtenir insemnand "a stavili/retine" sau "a sprijini de jos". O comunitate trebuie sa fie sprijinita de jos-de catre jos". joslocuitorii actuali si viitori. Unele locuri, prin combinarea specifica a caracteristicilor fizice, viitori. culturale si poate spirituale, inspira oamenii sa aiba grija de comunitatea lor. Acestea lor. sunt locurile in care durabilitatea are cele mai mari sanse de existenta (mentinere) Muscoe Martin, "A Sustainable Community Profile," from Places, Winter 1995. 1995.

Scurt istoric al conceptului de dezvoltare durabile

Conceptul de dezvoltare durabila a luat nastere acum 30 de ani, ca raspuns la aparitia problemelor de mediu si a crizei resurselor naturale, in special a celor legate de energie. Practic, Conferinta privind Mediul de la Stockholm din 1972 este momentul in care se recunoaste ca activitatile umane contribuie la deteriorarea mediului inconjurator, ceea ce pune pericol viitorul Planetei. Cativa ani mai tarziu, in 1983, isi incepea activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED), dupa o rezolutie adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite. In 1985 era descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si, prin Conventia de la Viena a inceput cautarea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care dauneaza stratului protector de ozon care inconjoara Planeta. In 1987, la un an de la catastrofa de la Cernobal, in cadrul Raportului WCED de la Brundtland a fost formulata cea mai citata definitie a dezvoltarii durabile: Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor . aTermenul de dezvoltare durabila a inceput sa devina, insa, foarte cunoscut abia dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro in vara lui 1992, cunoscuta sub numele de Summit-ul Pamantului Summit-

Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv si al Uniunii Europeane, incepand cu 1997, 1997, cand a fost inclus in Tratatul de la Maastricht, iar in2001, la summit-ul de la Goetheborg a fost in2001, summitadoptata Strategia de Dezvoltare Durabila a UE, careia i-a fost adaugata o dimensiune externa la iBarcelona, in 2002. 2002. In 2005 Comisia a demarat un proces de reviziure a Strategiei de Dezvoltare Durabila, proces care a cuprins mai multe etape. Pentru Romnia, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabila nu este una dintre optiunile posibile, ci singura perspectiva rationala a devenirii nationale, avnd ca rezultat statornicirea unei noi paradigme(model) de dezvoltare prin confluenta factorilor economici, sociali si de mediu.

Strategiile UE pentru Dezvoltarea Durabila

Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene ncepnd cu anul 1997, 1997, prin includerea sa n Tratatul de la Maastricht. n anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a Maastricht. 2001, adoptat Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, careia i-a fost adaugata o dimensiune externa la Barcelona, n anul 2002. 2002. Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene si statelor sale membre, implicnd toate componentele institutionale la nivel comunitar si national. Este subliniata, de national. asemenea, importanta unei strnse conlucrari cu societatea civila, partenerii sociali, comunitatile locale si cetatenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile. durabile. n acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie: obiective-cheie: - Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul negativ asupra mediului; mediului; - Respectarea drepturilor fundamentale,diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel; fel; - Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca abundente si bine platite; platite; - ndeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea institutiilor democratice n slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile pretutindeni n lume. lume. Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor economice, ecologice si sociosocio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia UE statueaza urmatoarele principii directoare: directoare: - Promovarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului; omului; - Solidaritatea n interiorul generatiilor si ntre generatii; generatii;

- Cultivarea unei societati deschise si democratice; democratice; - Informarea si implicarea activa a cetatenilor n procesul decizional; decizional; - Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali; sociali; -Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si consultarea factorilor interesati; interesati; - Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si investitionale; investitionale; - Aplicarea principiului poluatorul plateste .

Strategia de dezvoltare durabila a Uniunii Europene intampina mai multe provocari.

Cu toate ca UE a stabilit ca dezvoltarea durabila este principiul atotcuprinzator al tuturor politicilor europene, in realitate problema competitivitatii economice a ajuns sa domine agenda politica. politica. Cei trei piloni ai Strategiei de la Lisabona (competitivitate economica, incluziune sociala si protejarea mediului inconjurator) au fost comparati cu trei copii, dintre care unul competitivitatea economica are nevoie de mai multa atentie. In acest proces, atentie. Strategia de Dezvoltare Durabila este, uneori, redusa numai la pilonul mediu al Strategiei de la Lisabona. Lisabona. Mai multi comisari europeni au declarat, cu diferite ocazii, referitor la aceste probleme, ca UE are nevoie in primul rand de crestere economica, inainte de a putea actiona pentru protejarea mediului ori implementarea unor politici de protectie sociala. sociala. Pentru ca dezvoltarea durabila este un concept atat de vast, uneori prea multe probleme diferite sunt puse sub umbrela Strategiei de Dezvoltare Durabila a UE, indepartand atentia de la adevaratele directii de dezvoltare non-durabila (lipsite de nonsustenabilitate). sustenabilitate).

Scopul declarat al Strategiei reinnoite este acela de actiona pentru o imbunatatire continua a calitatii vietii atat pentru generatiile prezente, cat si pentru cele viitoare. Dar acest lucru nu se viitoare. poate obtine decat in cadrul unor comunitati capabile sa utilizeze resursele in mod rational si eficient si sa descopere potentialul ecologic al economiei, asigurand prosperitate, protectia mediului si coezoiunea sociala. sociala. Strategia de Dezvoltare Durabila reinnoita priveste intreaga Europa si de aceea propune mijloace de imbunatatire a cooperarii cu nivelul guvernamental si ceilalti factori de decizie, cu ONGONG-uri si cu cetatenii, entitati care trebuie sa isi uneasca eforturile pentru dezvoltare durabila. durabila. Cooperarea pentru o dezvoltare durabila trebuie sa fie o preocupare atat pentru UE, cat si pentru statele membre. Politica comunitara de dezvoltare durabila trebuie sa fie complementara membre. politicilor derulate de de statele membre. membre.

Centrul National pentru Dezvoltare Durabila

A fost infiintat in anul 1997 ca parte a unui proiect al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), in scopul realizarii unei strategii nationale de dezvoltare durabila in Romania. Din iunie 2001, centrul SDNP este o organizatie neguvernamentala Romania. 2001, (ONG) care coordoneaza initiativele relevante de dezvoltare durabila in Romania. Este, Romania. de asemenea, reprezentantul in Romania al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). (UNEP). Scopul este de a crea si implementa proiecte dedicate inlaturarii saraciei, protectiei mediului, egalitatii intre sexe, calitatii vietii si managementului conflictelor. Una conflictelor. dintre misiunile centrului este sprijinirea actiunii locale. locale.

Dezvoltarea durabila in dezvoltarea sociosocioeconomica a zonelor rurale in Romania

In Romnia, implementarea conceptului de dezvoltare durabil are ca premise de baz dezvoltarea durabil a agriculturii dar i restructurarea teritorial i dezvoltarea sociosocio-economic a zonelor rurale.De i ara noastr rurale. i-a intensificat eforturile pe linia idezvolt rii durabile, sc derea puteric a emisiilor de gaze cu efect de ser de la 61,2 61, tone CO2 echivalent/locuitor n 1997 la 52,0 tone CO2 echivalent/locuitor n 2002, nu CO2 52, CO2 2002, reflect att eficien a politicii de mediu ct declinul economic din perioada 1990-1999. 1990-1999. Promovarea i dezvoltarea agriculturii ecologice n Romnia se afl sub inciden a FNAE (Federa ia Na ional pentru Agricultur Ecologic ) care include cteva asocia ii de produc tori: Agroecologica, Asocia ia Romn pentru Agricultur Durabil , Biotera, tori: Societatea pentru Agricultur Ecologic , Ecorural. Prin intermediul FNAE vor fi promovate Ecorural. regulile produc iei agricole ecologice, produsele utilizate n agricultura ecologic , tehnologii de produc ie adecvate etc. etc. Metodele de produc ie ecologice precizate n Ordonan a de Urgen nr. 34/2000 nr. 34/ privind produsele agroalimentare ecologice se bazeaz pe: pe: a) respectarea principiilor produc iei ecologice; ecologice; b) neutralizarea de fertilizatori i amelioratori ai solului, pesticide, materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, produse pentru cur area i dezinfectarea ad posturilor pentru animale i alte produse, dect a acelor produse permise s fie folosite n agricultura ecologic ; c) folosirea de semin e sau material vegetativ s ditor ob inut prin metode de produc ie ecologic .

n ceea ce prive te produc ia agroalimentar ecologic cteva din principiile sale de baz prev zute n legisla ia romneasc sunt: sunt: - eliminarea oric rei tehnologii poluante; poluante; - realizarea de structuri de produc ie n cadrul c rora rolul principal l de in rasele, speciile i soiurile de nalt adaptabilitate; adaptabilitate; - sus inerea continu i ameliorarea fertilit ii naturale a solului; solului; - integrarea cre terii animalelor n sistemul de produc ie a plantelor; plantelor; - utilizarea economic a resurselor energetice conven ionale i nlocuirea acestora n mare m sur prin utilizarea ra ional a produselor secundare refolosibile; refolosibile; - aplicarea unor tehnologii pentru cultura plantelor i pentru cre terea animalelor care s satisfac cerin ele speciilor, soiurilor i raselor. raselor. Adoptarea principiilor produc iei ecologice n domeniul vegetal i n zootehnie va avea n vedere realizarea unor agrosisteme viabile i durabile la nivelul exploata iilor agricole. ntruct agricole. m surarea performan ei ambientale a exploata iilor agricole solicit o mbun t ire a sistemului de eviden a gestiunii resurselor, n prezent, se poate efectua o analiz a efectelor economice ale adopt rii dezvolt rii durabile de c tre unele exploata ii agricole din Romnia. Romnia. Conceptul de dezvoltare durabila are ca premisa constatarea ca civilizatia umana este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie si energie din cadrul acesteia, de stabilitatea si capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaboreaza pe aceasta baza, autoreglare. precum prezenta Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei, urmaresc restabilirea si mentinerea unui echilibru rational, pe termen lung, ntre dezvoltarea economica si integritatea mediului natural n forme ntelese si acceptate de societate. societate.

Resursele dezvoltarii durabile in Romania

Esen a dezvolt rii durabile a societ ii umane este dat de modul de gestionare, actual i viitoare, a resurselor sale naturale, energetice, materiale i informa ionale, n raport cu obiectivele ionale, cre terii economice i asigurarea unei calit ii din ce n ce mai bune a vie ii i a mediului. mediului. Cele mai multe entit i umane aspir la realizarea dezvolt rii economice pentru a securiza cre terea standardelor de via i pentru a proteja i mbun t i mediul nconjur tor, att pentru ele nsele ct i pentru genera iile viitoare. Att protec ia mediului ct i activitatea economic afecteaz viitoare. calitatea vie ii. ii. Dezvoltarea economic este realizat nu numai pentru satisfacerea nevoilor materiale de baz , ci i pentru a furniza resursele de mbun t ire a calit ii vie ii n direc ii ca s n tatea, educa ia i un mediu bun. Multe forme de dezvoltare economic fac apel la mediu, n sensul c ele folosesc resursele bun. naturale, energetice, materiale i informa ionale (resurse aflate, de cele mai multe ori, la limit ) i genereaz produse poluante i deterior ri ale mediului. Dar, n acela i timp, exist multe c i prin care mediului. anumite tipuri de activitate economic pot proteja sau mbun t i mediul nconjur tor. Acestea includ tor. m surile de eficientizare a utiliz rii resurselor naturale, energiei, materialelor, informa iilor, tehnologii i tehnici mbun t ite de management, o mai bun proiectare i marketing pentru produse, minimizarea deterior rilor aduse mediului (tehnologii nepoluante, tehnologii mici consumatoare de materiale i energie, tehnologii de valorificare a de eurilor, biotehnologii etc.), practici agricole prietenoase pentru etc. mediu, o mai bun utilizare a p mntului i construc iilor, eficien a mbun t it a transporturilor etc. etc.

Una dintre provoc rile majore ale dezvolt rii durabile este de a g si c i de ncurajare a activit ilor economice prietenoase pentru mediul nconjur tor i a descuraja activit ile care provoac deterior ri ale mediului :poluarea aerului, apelor i solului, respectiv subsolului). subsolului). Deoarece mediul i resursele sale sunt partajate ntre diver i utilizatori, pentru extinderea larg a protec iei i economisirii acestora este necesar ac iunea colectiv . Mediul se trateaz ca un bun gratuit, aflat la dispozi ia tuturor participan ilor la gratuit, activit i de toate tipurile (nu numai economice). Un obiectiv cheie al politicilor de dezvoltare economice). durabil este de a preveni aceast situa ie, prin asigurarea c toate costurile i beneficiile sunt distribuite echitabil, cum se cuvine. Obiectivul prezentat este avut n vedere n totalitate la cuvine. stabilirea deciziilor majore economice n sectoarele public i privat, n cadrul unui management strategic i integrat al dezvolt rii durabile, pe toate nivelurile de dezvoltare (local, regional, durabile, na ional i global). global). n ceea ce prive te resursele naturale i energetice, activit ile se desf oar pe dou energetice, direc ii principale: utilizarea ra ional a resurselor naturale prin tehnologii de prelucrare principale: economic (reducerea i reciclarea de eurilor), respectiv reducerea consumului i folosirea unor surse neconven ionale de energie. n prezent, accentul se pune pe utilizarea ra ional a energie. resurselor naturale i energetice, devenit astfel un imperativ al prezentului. Al turi de acestea, prezentului. resursele materiale i informa ionale completeaz ansamblul resurselor dezvolt rii durabile. durabile.

Principii si criterii ale dezvoltarii durabile in Romania

Un principiu de sustenabilitate este un principiu avut n vedere la fundamentarea managementului strategic i integrat al dezvolt rii durabile. Un criteriu de sustenabilitate durabile. presupune c , la un nivel minim, genera iile viitoare nu ar putea s tr iasc mai r u dect genera iile actuale. n afar de eliminarea ratei de discount pozitive, criteriul valorii actuale. actuale poate fi completat cu alte criterii, cum este, de exemplu, sustenabilitatea. sustenabilitatea. Criteriul sustenabilit ii cere ndeplinirea condi iilor necesare pentru un acces egal la baza de resurse de c tre fiecare dintre genera iile viitoare. viitoare. Biodiversitatea reprezint o condi ie obligatorie major pentru un mediu durabil. durabil. Biodiversitatea nseamn o diversitate a speciilor, a ecosistemelor i, n principal, a diversit ii genetice n interiorul unei specii care garanteaz capacitatea de adaptare. Cu adaptare. ct este mai mare num rul de specii care compun un sistem ecologic (formeaz o comunitate), cu att este mai puternic ecosistemul s reziste mpotriva deterior rilor de mediu. mediu. Un concept cheie folosit n descrierea criteriilor este prezervarea, care se refer , de regul , la bog ia de specii, abunden a, diversitatea, diversitatea ecologic , un num r mare de specii endemice, un num r mare de rezerve de gene importante, habitat. habitat. Criteriile fundamentale ale dezvolt rii durabile, stabilite de Comisia Comunit ii durabile, Europene nc din anul 1993, sunt urm toarele: 1993, toarele: men inerea n totalitate a calit ii vie ii; ii; men inerea unui acces continuu la resursele naturale; naturale; evitarea deterior rilor permanente asupra mediului ncojur tor. tor.

Principiile i abord rile criteriale ale managementului strategic al dezvolt rii economice managementului durabile a Romniei sunt n deplin consens cu spiritul i recomand rile Declara iei de la Rio, Agendei 21, Declara iei Mileniului i ale celorlalte documente aprobate prin consens la summit21, summiturile mondiale ale dezvolt rii durabile. durabile. Pe plan mondial exist i abord ri sectoriale n ceea ce prive te criteriile i principiile dezvolt rii durabile, din punctul de vedere al resurselor acesteia. n cele ce urmeaz se prezint , acesteia. ca exemplu, cteva criterii i principii ale p durilor durabile (sustainable forest)1, formulate de forest) guvernul canadian nc din anul 1992. P durea, ca unul dintre cele mai importante ecosisteme 1992. naturale, reune te diverse complexe de plante, animale, sol, ap i aer, ca produs al unei evolu ii i adapt ri la modific ri milenare. Managementul p durii durabile presupune men inerea milenare. integrit ii, capacit ii productive, regenerabilit ii i biodiversit ii. Dintr-un alt punct de vedere, ii. Dintrmanagementul integrat al ecosistemului p dure nseamn managementul fondului natural de p dure (natural landscapes), al proceselor ecologice, al speciilor de animale s lbatice i al landscapes), activit ilor umane. Managementul p durii durabile se realizeaz prin cooperarea local , umane. regional , na ional i interna ional , cu scopul de a men ine ecosistemele de p dure, cu ac iuni n concordan att cu legisla ia ct i cu aspira iile de mediu, economice, sociale i culturale ale comunit ilor nconjur toare p durii. durii.

Obiective si prioriati ale pilonului economic al dezvoltarii durabile in Romania

ntrebarea privind posibilitatea realiz rii dezvolt rii economice durabile a Romniei nu poate avea dect un r spuns afirmativ , condi ionat de ndeplinirea unor cerin e a c ror con tientizare, ct mai urgent cu putin , n mentalul tuturor nivelurilor societale, face parte din instrumentarul de baz al reu itei. itei. Pilonul economic al dezvolt rii durabile a Romniei, c ruia i se adaug n mod complementar i independent cel social, ambiental i cultural, are cteva obiective ipriorit i. i. Un prim obiectiv macroeconomic fundamental este cre terea permanent a PIB, pe baza aplic rii programului strategic i tehnic contemporan.Se tie c infla ia contemporan. reprezint un factor cu entropie economic , social i de mediu ridicat care submineaz expecta iile ra ionale i m re te gradul de incertitudine i risc, inclusiv n cazul dezastrelor naturale. Cea mai s n toas cale de reducere a nivelului infla iei este naturale. reducerea costurilor (inclusiv a consumului total i unitar de resurse de mediu), cre terea competitivit ii i a productivit ii mai rapid dect cre terea salariilor. salariilor. Un al treilea obiectiv major al pilonului economic al dezvolt rii durabile se refer la asigurarea unui nalt nivel al gradului de ocupare a for ei de munc disponibile i reducerea ratei omajului la nivelul s u natural. natural.

ntreprinderea unor activit i strategice i de coordonare pentru dezvoltarea economic durabil la nivel na ional n prezent constituie o preocupare a marii majorit i a statelor care se afl n diferite stadii ale procesului de elaborare, implementare, monitorizare i evaluare a strategiei na ionale de dezvoltare durabil , ca urmare a recomand rii Summit-ului Mondial al SummitDezvolt rii Durabile de la Johannesburg (septembrie 2002). Pu ine state n prezent i permit s 2002) nu aib o strategie a dezvolt rii economice durabile ca reper pentru fundamentarea unor decizii eficiente pe termen lung. Eficientizarea managementului strategic al cre terii economice lung. sustenabile a Romniei include o serie de factori interni i externi lega i de deteriorarea factorilor de mediu, cre terea frecven ei fenomenelor meteo extreme cu implica ii economico-sociale de economicomare anvergur i pe termen foarte lung, la nivel local, regional, na ional i planetar. planetar. Ca urmare a cre terii importan ei problemelor dezvolt rii durabile, n anul 2000 a fost adoptat la Friibergh (Suedia) declara ia privind promovarea tiin ei Sustenabilit ii (Statement on Sustainability Science) care i propune s mbun t easc substan ial, chiar dac limitat, interac iunile dintre natur i societate ntrntr-un studiu intitulat Strategiile na ionale pentru dezvoltarea durabil . Provoc ri, abord ri i inov ri n ac iuni strategice i coordonate (Swanson et al., 2004) se arat c al. 2004) dezvoltarea durabil for eaz reconcilierea ciclurilor electorale pe termen scurt cu planificarea i programarea pe termen lung, a scopului cre terii economice cu sustenabilitatea social i ambiental , a avantajelor coeren ei i coordon rii politicilor cu mi carea spre descentralizare. descentralizare.

Reperele managementului strategic al dezvoltarii durabile in Romania

Din analiza experien ei mondiale n ceea ce prive te tipologia strategiilor dezvolt rii durabile se relev urm toarele categorii: categorii: a) strategia cuprinz toare, multidimensional , care s ncorporeze ntr-un singur document i ntrproces pilonii economic, social i ambiental ai dezvolt rii durabile, n conformitate cu recomand rile Agendei 21 privind strategiile na ionale ale dezvolt rii durabile; de regul , cea mai mare parte a durabile; rilor att dezvoltate ct i n curs de dezvoltare, au elaborat acest tip de strategie; strategie; b) strategii ale dezvolt rii durabile pe domenii sau probleme (ap , aer, ecoeficien , resurse, sisteme informa ionale etc.), n care se stabilesc obiective i politici pentru un singur domeniu n etc. contextul ntregii economii; economii; c) strategii sectoriale ale dezvolt rii durabile (de exemplu: transport, s n tate, educa ie etc.) care exemplu: etc. pot fi considerate substrategii ale strategiei na ionale; ionale; d) strategiile dezvolt rii economiei na ionale, care integreaz dezvoltarea durabil n sensul includerii directe a aspectelor ecologice n procesul general de dezvoltare a rii din punctul de vedere al influen rii reciproce dintre diferitele domenii i medii. n multe ri, strategiile dezvolt rii medii. durabile nu sunt consacrate legal, oficial, printr-un for legislativ (parlamentul, guvernul etc.). n printretc. unele ri, ns , exist un mandat legal pentru strategiile dezvolt rii durabile la nivel parlamentar. n parlamentar. UE, de exemplu, exist cerin a de a integra problemele sustenabilit ii n politicile Uniunii Cadrul institu ional responsabil cu elaborarea, aprobarea i implementarea strategiei variaz de la o ar la alta, dar oricum organismele specializate pe probleme de mediu (ministere, agen ii, centre etc.) au etc. nceput s joace un rol tot mai mare. mare. n figura urmatoare am prezentat rela iile, n ordine cronologic ,ale managementului strategic al dezvolt rii economice durabile pe care l adopt rile cu experien n acest domeniu. domeniu.

Dezvoltarea durabila se poate realiza in conditiile gasirii unor solutii cum ar fi:
Constructiile ecologice
Proiectarea,constructia si intretinerea cladirilor are un impact extraordinar asupra mediului inconjurator si resurelor naturale. Toate aceste constructii consuma impreuna o treime din toata energia naturale. mondiala conusmata, si doua treimi din electricitate. Pana la sfirsitul anului 2010 se asteapta sa se mai electricitate. construiasca si alte cladiri. Conditia va fi ca acestea sa fie realizate in mod ingenios, astfel incat sa se cladiri. utilizeze o cantitate minima de energie care nu mai poate fi reinnoita, care sa produca o poluare minima, si un cost al energiei in dolari minim, dar in acelasi timp sa sporeasca comfortul, sanatatea si siguranta persoanelor care traiesc si lucreaza in ele. ele. Exista multe posibilitati de a face cladirile mai curate. De exemplu, daca numai 10% din curate. 10% locuinte ar folosi sisteme solare de incalzire a apei, s-ar evita tone de emisii carbon in fiecare an. an. Metodele de constructie ecologice ofera posibilitatea de a fi create cladiri recomandabile din punct de vedere al mediului inconjurator si eficientei resurselor folosind o metoda integrata de proiectare. proiectare. Cladirile ecologice contribuie la conservarea resurselor, inclusiv energie eficienta, energie reinnoibila, si proiecte de conservare a apei; ia in considerare influentele asupra mediului inconjurator si apei; micsorarea crearii deseurilor; creeaza o ambianta propice sanatatii si confortabila; reduce costurile de deseurilor; confortabila; exploatare si de intretinere; si tine cont de chestiuni precum conservarea istorica, accesul la intretinere; transportul public si alte infrastructuri de sisteme ale comunitatii. Intregul ciclu de viata al cladirilor si comunitatii. al componentelor sale lor este analizat, ca si influentele economice si de mediu. mediu.

Produse si tehnici de constructie alternative

Unele constructii folosesc mai putine produse primare si fac mult mai eficienta folosirea resurselor naturale. De exemplu, tehnologiile care folosesc baloti de paie si naturale. pamant batatorit drept componente de constructie se bazeaza mai putin pe produsele de constructie din cherestea. Locuintele in comun folosesc de asemena mai putine produse cherestea. din cherestea, deoarece zonele comune cum sunt bucatariile sau locurile de recreere trebuie sa fie construite ca si "zone de locuit divizate" pentru a fi folosite de toti locatarii. locatarii. Locuintele prefabricate sunt o alternativa mai putin costisitoare a caselor construite pe pozitie. Exista o multime de materiale care contin produse reciclabile ce pot pozitie. fi mai disponibile decat cele conventionale si, in acelasi timp, ajuta la reducerea cantitatilor de deseuri depozitate pe terenuri. terenuri.

Planificarea folosirii terenului

Modul in care schitam planul general natural sau cum utilizam terenul comunitatii noastre este esential pentru durabilitate. Doua particularitati principale ale metodelor de utilizare a durabilitate. terenurilor au convers de-a lungul ultimelor cateva decenii spre producerea de expansiuni deurbane ineficiente, si nedurabile: nedurabile: ordonante locale care reduc posibilitatea angajarilor, a cumparaturilor si serviciilor planificarea unei dezvoltari rarefiate in scopul permiterii accesului auto favorizand astfel expansiunea Problemele complexe cu care se confrunta orasele sunt dovada impacturilor extinderii urbane - cresterea aglomerarii traficului si a timpului pierdut pentru deplasare, poluarea aerului, deplasare, consumul ineficient de energie si bizuirea din ce in ce mai mare pe ulei strain, pierderea de spatiu deschis si de locuit, distributia inegala a resurselor economice si pierderea intelesului comunitar. comunitar. Durabilitatea comunitatii necesita o tranzitie de la expansiunea urbana administrata fara succes catre metodele de planificare a folosirii terenurilor care creeaza si mentin in mod eficient infrastructura, asigura relatii stranse intre vecini si constiinta comunitatii si conserva sistemele naturale. naturale.Acest paragraf ofera o introducere catre principiile - cheie, ca si spre resursele pentru strategiile, instrumentele si participarea civica pentru a ajuta comunitatea in privinta planificarii utilizarii durabile a terenurilor. terenurilor.

Masurarea progreselor
Prosperitatea unei comunitati sau a unei natiuni poate fi masurata in mai multe feluri. feluri. Masuratorile traditionale analizeaza deseori o singura chestiune izolata, cum ar fi numarul de noi locuri de munca intr-o comunitate particulara. intrparticulara. Dar o asemenea abordare este uni-dimensionala si nu releva calitatea acelor unijoburi sau impactul lor asupra economiei locale. Mai semnificativa decat noile joburi, locale. masurarea numarului de copii care traiesc in saracie indica relatiile sociale fata de performantele economiei locale. locale. Noile masuratori numite "Indicatori de durabilitate" sunt menite sa furnizeze informatii pentru intelegerea si intensificarea relatiilor dintre elementele economice, folosirea energiei, mediul inconjurator si elementele sociale proprii durabilitatii pe termen lung. lung. Indicatorii servesc ca instrumente pretioase pentru conturarea modelelor de consum a energiei locale ca si cota de nivel a durabilitatii. Comunitatile care folosesc durabilitatii. indicatori pentru a strange si evalua informatii atat despre folosirea energiei uzuale cat si despre alternativele viitoare pentru sectoarele rezidentiale, comerciale, industriale si de transport. Aceasta informatie este vitala pentru planificarea si transport. administrarea resurselor de energie care vor sustine dezvoltarea durabila. durabila.

Anticiparea calamitatilor
Calamitatile naturale sunt un exemplu dramatic pentru oamenii care traiesc in conflict cu mediul inconjurator. inconjurator. Actele naturii nu sunt in mod inerent dezastruoase. Uraganele, tornadele, incendiile, dezastruoase. inundatiile sunt asemeni unor simple fenomene naturale. Ele devin calamitati doar cand intra in naturale. conflict cu oamenii si cu pamantul.Dezvoltarea continua cu darzenie in zonele cele mai riscante. pamantul. riscante. Comunitatile din aceste zone cu risc crescut, nu sunt durabile prin definitie. definitie. Dezvoltarea durabila ofera un lucru extraordinar. Pentru unele comunitati, singura solutie extraordinar. este re-localizarea, mutarea definitiva din vaile inundabile, plecarea din fata avariilor. Pentru altii, reavariilor. dezvoltarea durabila inseamna limitarea constructiilor noi in special in zonele vulnerabile, inaltarea structurilor pentru indepartarea pericolului de inundatii, sau construirea altora mai ingenioase, constructii mai rezistente care sunt mult mai rezistente la expunerea la riscuri. riscuri. Adoptarea unor proceduri mai stringente care promit sa reduca pierderile chiar si in viitor. viitor.Dezvoltarea durabila poate ajuta sa previna transformarea in dezastre a actiunii naturii. naturii. Asa cum industriile din jurul oraselor gasesc mai eficient faptul de a preveni poluarea decat sa o inlature sau sa incerce sa o controleze, comunitatile predispuse la calamitati incep sa adopte dezvoltarea durabila ca pe un mijloc de a indeparta - sau cel putin de a diminua conflictul lor cu mediul inconjurator. inconjurator.

Principii de aparare impotriva calamitatilor

Cind ne gindim la dezvoltarea durabila legata de dezastrele naturale, trebuie sa descompunem argumentatia in fragmente accesibile: accesibile: -Durabilitatea si raspunsul la dezastre -Aplicarea tehnologiilor de durabilitate in etapa de recuperare a pagubelor cauzate de dezastre -Atenuarea dezastrelor folosind tehnologiile durabile Conceptul de durabilitate poate fi aplicat efectiv in timpul fiecareia din aceste aspecte ale managementului calamitatilor. calamitatilor.

Durabilitatea si raspunsul la dezastre

Tehnologiile durabile - in primul rind sistemele de recuperare a energiei - pot juca un rol important in timpul zilelor critice care urmeaza unei calamitati. Sistemele fotovoltaice care calamitati. capteaza energia solara pentru a genera electricitate ofera energie de rezerva pe perioada dificila de imediat dupa dezastre.Energia solara este ideala pentru unele situatii in caz de urgenta, dezastre. deoarece sistemele sunt portabile si autonome. Acestea elimina neplacerile legate de autonome. disponibilitatea rezervelor de combustibil, si functioneaza silentios si fara gaze. Caminele si gaze. magazinele pot instala de asemenea sisteme fotovoltaice pentru furnizarea unei parti din necesitatile lor de energie necesara in mod normal si ofera posibilitatea stocarii energiei pentru situatiile de urgenta. urgenta.

Energia comunitara
Multe comunitati recunosc importanta adoptarii programelor publice de conservare a energiei . Aceste programe pot ajuta guvernele locale si cetatenii sa administreze costurile cu energia, ca si micsorarea producerii de emanatii nocive de dioxid de carbon, care provoaca incalzirea globala. Un program adaptat pentru nevoile specifice ale comunitatii dvs. si unul care globala. dvs. implica sprijinul considerabil al opiniei publice vor oferi o multime de beneficii suplimentare comunitatii, inclusiv conservarea energiei, banilor si resurselor; consolidarea economiei locale si resurselor; crearea de locuri de munca. munca.

Educarea privind energia comunitara si participarea publica

Participarea cetatenilor este un element important intr-un plan de succes privind energia intrcomunitatii. comunitatii. Implicand cetatenii in dezvoltarea si implementarea unui asemenea program, ii ajuta sa inteleaga cum va aduce planul beneficii atit lor atat ca persoane cit si comunitatii ca un intreg. intreg. Se incurajeaza astfel dezvoltarea initiativei cetatenesti, cresterea increderii publice si sprijinirea planului respectiv. respectiv. In mod similar, educatia poate juca un rol fundamental. Educind oamenii de afaceri, fundamental. proprietarii de locuinte, administratorii de cladiri, studentii, si consumatorii asupra avantajelor conservarii energiei, pot fi ajutati consumatorii sa consume mai intelept energia si sa contribuie la efortul comunitar. comunitar.

Transportul durabil
Multe comunitati au ajuns la o rascruce. Daca construiesc o noua ruta principala, rascruce. circulatia va fi mai putin aglomerata - cel putin acesta este ratiunea initiala. Cetatenii vor inceta initiala. sa se mai planga. Fiecare dintre ei va fi probabil satisfacut - pentru un timp. Aceasta solutie este planga. timp. totusi de scurta durata. Cand acest drum este pavat, circula mai multe vehicule. Automobilele durata. vehicule. sunt principalele contribuabile la incalzirea globala. Poluantii acestora cauzeaza de asemenea globala. grave probleme de sanatate. Congestionarea traficului, ne costa deja aprox. miliarde $ anual sanatate. aprox. prin reducerea productivitatii, si se asteapta sa se tripleze in anii urmatori, risipind mai multa productivitate si combustibil, si inrautatind calitatea aerului. aerului. Dependenta noastra de automobile a avut ca rezultat cresterea dependentei de importurile de ulei, mai mult decat in zonele nesigure ale lumii. Si, suplimentar, la costurile lumii. importurilor de ulei, se adauga costurile unei productivitati scazute, costul congestionarii, la care trebuie sa adaugam alte costuri sociale ale transportului, cum ar fi accidente si decese de circulatie si poluarea. poluarea. Unele comunitati au descoperit un noua modalitate promitatoare pentru lucrul pamantului si pentru rezolvarea problemelor de transport. Planificatorii se refera la aceste idei ca la transport. comuniuni "acceptabile" (locuibile) sau "durabile". Oricum s-ar numi, aceste proiecte considera in "durabile". primul rand oamenii, mai mult decat masinile.

Valori rurale - Agricultura

Agricultura si industriile bazate pe resurse naturale reinnoibile au dominat pe vremuri mijloacele de existenta in mare masura. Sustinerea agriculturii si a altor resurse industriale masura. reinnoibile vor fi hotaratoare pentru sustinerea multor comunitati rurale. Viitorul agriculturii este rurale. agriculturii subiectul unei dezbateri energice. Agricultura durabila inseamna multe lucruri pentru diferiti energice. oameni. oameni. Este probabil discutabil faptul ca durabilitatea in agricultura este in esenta o chestiune de energie. Incepand cu secolul 20, efortul uman si animal au fost inlocuite cu utilizarea energie. 20, carburantilor solizi si mecanizarea. mecanizarea. DintrDintr-o perspectiva pur ecologica, definirea agriculturii durabile este relativ simpla. Un simpla. renumitul ecologist tropical John Terborgh, in cartea sa Recviem pentru natura, descrie dezvoltarea durabila ca "atunci cand veniturile sunt echilibrate in natura de intrari." El extinde intrari. acest criteriu la agricultura. agricultura. Un sistem agricol, de exemplu, ar fi durabil daca productia (randamentul), substantele nutritive continute de recolta de cereale si ingrasaminte naturale care sunt pierdute prin eroziune, ar fi egalate de cele absorbite, sub forma de ingrasaminte artificiale si ingrasaminte noi create prin descompunerea rocilor din stratul de baza. baza.

Eficienta materialelor
Consumul vorace de resurse materiale naturale si sintetice al societatii industrializate, cum ar fi material lemnos, minerale, metale, plastice, sticla si beton duce la epuizarea crescanda a surselor naturale ale ecosistemului, si produce cantitati enorme de deseuri si poluare. Rezidentii zonelor industrializate ale lumii care cuprind doar 20% poluare. 20% din populatia lumii consuma cel putin 86% din cantitatea mondiala de aluminiu, 81% din 86% 81% cantitatea de hartie, 80% din cantitatea de fier si otel, si 76% din materialul lemnos 80% 76% Folosirea resurselor materiale mult mai eficient pentru prevenirea epuizarii resurselor, deseurilor si poluarii, este o componenta decisiva a durabilitatii. Eficientizarea durabilitatii. materialelor presupune urmatoarele: urmatoarele: 1. proiectarea tuturor bunurilor si serviciilor in asa fel incat sa necesite mult mai putina materie prima naturala ; 2. folosirea unor politici care promoveaza si sprijina conservarea materialelor, recuperarea si eficientizarea ; 3. dezvoltarea de strategii creative pentru eficientizarea materialelor si prevenirea crearii de deseuri in locuinte, magazine, institutii ; 4. recuperarea de cantitati maxime de materiale din deseuri ; 5. stimularea puternica a unei economii bazate pe materiale secundare (recuperate); (recuperate);

Strategii de eficientizare a materialelor

Cei 4 "R" -- Reducerea, Refolosirea, Reciclarea si Recumparare Eficientizarea materialelor si prevenirea formarii deseurilor impune o abordare a "extractiei, folosirii si aruncarii" mai mult ciclica decat tipic liniara, pentru prelucrarea si utilizarea resurselor. resurselor. Cei "4R" - Reducerea, Refolosirea, Reciclarea si Recumpararea - ofera inca o cale simpla de a lua in considerare modul in care atat indivizii cat si colectivitatile schimba modul de utilizare al materialelor. materialelor. "Reducerea," sau Reducerea materiilor prime, este primul si cel mai important pas in practicile Reducerea," de eficientizare a materialelor si prevenirea formarii deseurilor. Este elementul esential al acestei deseurilor. probleme deoarece implica actiunile de eliminare sau reducere a cantitatii de toxicitate a materialelor inainte ca acestea sa ajunga la groapa de gunoi a prasului. prasului. Indivizii pot opta penru reducerea consumului in propriile locuinte prin luarea deciziilor de a folosi mai putine resurse si de a simplifica reteaua proprie de consum. consum. "Reutilizarea" este urmatorul pas in eficientizarea materialelor si in prevenirea formarii Reutilizarea" deseurilor. deseurilor. Refolosirea efectiva pastreaza structura initiala a materialului sau articolului si nu necesita energie sau timp suplimentar pentru folosire. Exemplele de bunuri care sunt efectiv si folosire. eficient refolosite includ articole casnice intacte sau reparabile, instalatii industriale, bunuri de consum si mobila, imbracaminte, materiale de constructii, chiuvete, furnituri si echipamente de birou, si dispozitive de fixare a instalatiilor de iluminat. iluminat. "Reciclarea" este cel de-al treilea pas, care implica convertirea articolelor executate in materie Reciclarea" deprima pentru refabricare. Prin inlocuirea materialelor naturale cu resurse naturale reciclate, refabricare. resursele naturale si energia sunt conservate. In plus, reciclarea contribuie la economie. conservate. economie. "Recumpararea," pasul final care incheie si incepe un nou proces ciclic 4R, presupune Recumpararea," cumpararea produselor care au ca scop reducerea sursei si/sau executia din materiale reciclate. reciclate. Aceasta metoda incurajeaza piata si dezvoltarea tehnologiei pentru produsele care conserva resursele si previne formarea de deseuri. deseuri.

Eficientizarea apei - Prevenirea poluarii

Hotaratoare pentru conservarea surselor noastre din ce in ce mai rare de apa dulce este micsorarea poluarii raurilor si izvoarelor, a lacurilor si bazinelor (lacurilor de acumulare), estuarelor, pamanturilor umede, si a apelor subterane. Aceste surse pretioase sunt contaminate continuu de o serie subterane. de poluanti, cum sunt: sunt: - nutritii din apele menajere (deseuri) si ingrasaminte - suspensii solide - agenti patogeni - materii organice - metale si chimicale organice toxice - pesticide si ierbicide - alti contaminanti cum sunt sarurile, acizii, uleiul si grasimile Sursele de poluare a apei sunt clasificate ca "surse punctuale" si "surse nepunctuale". Sursele nepunctuale". punctuale elimina poluanti la suprafata apei sau in apele subterane printr-un punct detectabil, cum ar fi printrconductele de la unitatile industriale, instalatiile de tratare, si canalele colectoare.. colectoare.. Sursele nepunctuale sunt, totusi, mult mai greu de identificat, si deverseaza marea majoritate a practicile de lucru a pamantului care genereaza scurgeri poluante ca cele din agricultura, constructii, si depozite urbane de gunoi. gunoi.

Dezvoltare durabil - Legisla ie specific

Hot rrea nr.1166 din 23 iulie 2004 pentru modificarea HG 1097/2001 privind constituirea nr. 1097/ i func ionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integr rii domeniului protec iei mediului n politicile i strategiile sectoriale la nivel na ional, cu modific rile i complet rile ulterioare Legea nr.315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regional n Romnia, modificat nr. prin OUG nr.111/2004 nr.111/ Legea nr.622/07.11.2001 pentru ratificarea Acordului privind participarea Romniei la nr.622/07.11. Agen ia European de Mediu i la Re eaua european de informare i observare a mediului (EIONET), adoptat la Bruxelles la 9.10.2000 i a Acordului dintre Romnia i Comunitatea 10. European privind participarea Romniei la Agen ia European de Mediu i la Re eaua european de informare i observare a mediului Hot rrea de Guvern nr.1256 din 5 august 2004 privind aprobarea Regulamentului-cadru nr. Regulamentuluide organizare i func ionare a Consiliilor pentru Dezvoltare Regional Hot rrea de Guvern nr.772 din 14 iulie 2005 privind aprobarea Regulamentului de nr. organizare i func ionare a Consiliului Na ional pentru Dezvoltare Regional

Hot rrea de Guvern nr.1115 din 15 iulie 2004 privind elaborarea n parteneriat a Planului nr. Na ional de Dezvoltare Legea nr.215 din 23 aprilie 2001 a administra iei publice locale nr. Hot rrea de Guvern nr.898 din 5 iulie 2006 pentru aprobarea Memorandumului de nr. In elegere dintre Ministerul Integr rii Europene i Programul Na iunilor Unite pentru Dezvoltare referitor la cofinan area i administrarea proiectului Extinderea implement rii Agendei Locale 21 n Romnia", semnat la Bucure ti la 12 mai 2006 Hot rrea de Guvern nr.460 din 5 aprilie 2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. nr.340/2004 privind prefectul i institu ia prefectului nr.340/ Ordonan a de Urgen nr.179 din 14 decembrie 2005 pentru modificarea i nr. completarea Legii nr.340/2004 privind institu ia prefectului nr.340/ Legea nr.181 din 16 mai 2006 privind aprobarea Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. nr. nr. 179/ 179/2005 pentru modificarea i completarea Legii nr.340/2004 privind institu ia prefectului nr.340/

Concluzii

n ncheiere, subliniem necesitatea elabor rii i implement rii unei strategii a dezvolt rii economice durabile a Romniei, care s in seama de resurse, de componentele sociale, de mediu i culturale ale dezvolt rii durabile, n contextul na ional i interna ional,. De i ini ial dezvoltarea durabil s-a vrut a fi o solu ie la criza ecologic ional,. determinat de intensa exploatare industriala a resurselor i degradarea continu a mediului i cauta n primul rnd prezervarea calit ii mediului nconjur tor, n prezent conceptul s-a extins asupra calit ii vie ii n complexitatea sa, i sub aspect economic i social. social. Obiect al dezvolt rii durabile este acum i preocuparea pentru dreptate i echitate ntre state, nu numai ntre genera ii. ii.