P. 1
Comunicarea La Prescolari

Comunicarea La Prescolari

|Views: 115|Likes:
Published by lizucasipatrocle

More info:

Published by: lizucasipatrocle on Jun 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/24/2013

pdf

text

original

COMUNICAREA LA COPILUL PREsCOLAR

COMUNICAREA DIDACTICĂ –pasi spre succesul scolar Motto:,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari; si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i învatam cum sa se adapteze. ( Maria Montessori) Comunicarea a devenit în a 757h76h doua jumatate a secolului XX actiunea umana cea mai vizibila , cea mai valorizata si cea mai studiata . Societatea în care traim este o societate a comunicarii deoarece se insista tot mai mult pe rafinarea si multiplicarea mijloacelor de comunicare ; nu peste mult timp vom putea afirma ca traim în era comunicarii tehnologice . A comunica înseamna ,,a fi împreuna’’, a împartasi si a te împartasi, a realiza o comunicare de gânduri, simtire, actiune. În sens general , prin comunicare se întelege procesul interactiv de transmitere si receptionare a mesajelor , proces care implica un emitator , un mesaj , un canal de comunicare , un receptor si un raspuns. Prin definitie comunicarea este modalitatea fundamentala de interactiune psihosociala a persoanelor, interactiune ce presupune realizarea unor schimburi informationale prin intermediul unor simboluri si semnificatii social generalizate în vederea conservarii stabilitatii sau, dupa caz, a obtinerii unor modificari atitudinal-comportamentale la nivelul unui individ sau a unui grup. Comunicarea educationala este cea care mijloceste realizarea fenomenului educational în asamblul sau, iar comunicarea didactica apare

tipul de cod. sa produca modificari ale personalitatii elevilor la nivel cognitiv. Caracterul didactic al comunicarii este dat de respectarea legitatilor presupuse de un act sistematic de învatare cu o conditie ca . publica. Comunicarea didactica se poate structura pe ideea ca este o comunicare intrumentala. atitudinala. motivatii. paraverbal. În cadrul comunicarii didactice au loc schimburi de mesaje semantice (informatii. Codurile comunicarii didactice sunt verbal. sa vehiculeze un continut care sa fie receptat de elevi. specifice unui act de învatare sistematica. etc. întâmplatoare. dupa natura partenerilor poate fi o comunicare interpersonala. operational-metodologica. actul predarii presupune o serie de actiuni specifice. este un proces informational. mixta. nonverbal. Dupa alegerea materialului faptic. subiectiva. pentru ca numeroase din componentele sale au structuri complexe. direct implicata în sustinerea unui proces sistematic de învatare în care nu apar reactii de continut (centrata pe dobândire de cunostinte sau deprinderi. cadrul si contextul institutionalizat. asupra comunicarii. pe verticala. statutul poate fi formal. Dar pentru ca procesul educational nu este unul simplist. Prin ea trebuie sa atinga anumite obiective. Schema oricarei comunicari cuprinde: factorii comunicarii. în grupuri mici. actional. comunicarea didactica poate fi stiintifica. elementele de bruiaj. cunostinte) si ectosemantice (atitudini. atitudinal. distanta dintre acestia si dispozitia asezarii lor(ambele importante pentru particularitatile canalului de transmitere a mesajului). obligatorie în vehicularea unor continuturi determinate. afectiv.ca o forma particulara. informal. schimbul de mesaje se realizeaza între educator si elev. ci o forma specifica. retroactiunile practicate. Deci. situatia enuntiativa. profesorul trebuie sa se concentreze asupra modului în care va prezenta notiunile. între personalitatea . repertoriile active sau latente ale emitatorului-receptor.)de cadru institutional (poate exista comunicare didactica în afara procesului de învatamânt) sau privitoare la parteneri.. comunicarea este procesul de transmitere a informatiei de la emitator la receptor. dupa natura continuturilor. convingeri). care în aceste conditii nu este una obisnuita.personjulresursa’’ sa depaseasca statutul de informator.

Datorita exploziei de informatii profesorul trebuie sa fie capabil sa le prelucreze. De aceea. Ea faciliteaza achizitionarea de cunostinte. vocabular. nuantat. pe care circula un mesaj transpus într-un cod comun.Emitatorul si receptorul sunt elevul si cadrul didactic. a atitudinilor si convingerilor intelectuale. simplu.Mesajul este supus unor procese de codare si decodare prin care se asigura înscrierea lui în vocabularul elevului.Calea de comunicare este multimodala: auditiva. plastic. Codul folosit (sistemul de semne lingvistice) cunoaste o tripla situare: prima la nivelul codului lingvistic. scriere lizibila. inteligent. curgator. de specialitate. emotional. iar mesajul scris este textul tiparit. între ei se interpune canalul de comunicare. vizuala. placut auzului. tactila. Profesorul trebuie sa faca eforturi pentru ca prezentarea informatiilor în actul comunicativ didactic sa acorde prioritate logicii pedagogice. Structura comunicarii didactice se face conform logicii pedagogice. Coordonatele unui limbaj corect ar fi : bogat. la care se asociaza si tutelarea de ansamblu a actului educativ. Asa cum am mai aratat. Comunicarea verbala conduce actul învatarii. orientat la subiect. olfactiva. mesajul afectiv este transmis de gestica. comunicarea didactica este un act informational. De aici . în cea mai mare parte. Transmiterea informatiei este un schimb simbolic. informatii din diferite domenii cu scopul dobândirii culturii generale. Mesajul oral este purtat pe undele sonore. sau performale care-l poate departa pe elev de profesor. al treilea la nivelul codului specific. Profesorul trebuie sa fie capabil sa utilizeze limbajul ca mijloc principal al educatiei. mobilizator. Dificultatea consta chiar în aceasta traducere a mesajului în limbajul operatiilor concrete.o .Comunicarea didactica este dominata de profesor. stil. are un finalism accentuat în scopuri si obiective educationale. închegat. aflati în posibilitatea de schimbare a statutului. comunicarea didactica sta la baza procesului de predare – asimilare a cunostintelor si cere o selectie documentata si justificata a continuturilor educationale. subtextul emotiv al vorbirii. didactic. interiorizat(limba) la care se adauga elementele paraverbale si nonverbale. mimica. se formeaza si se consolideaza trasaturi pozitive de caracter. a doua la cel didactic.formata a educatorului si personalitatea educatului. specific) în combinatii adecvate situatiilor de învatare. morale. Profesorul trebuie sa dea dovada de competenta comunicativa aceasta constând în abilitatea acestuia de a utiliza codurile limbajului educational (lingvistic.

inclusiva cea a copilului.asaza în discutie . istoric. Acestia trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca toate nivelurile limbajului. Cercetarea comunicarii. Varietatea si dificultatea sarcinilor. care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti. apartenenta socio-culturala. a debutat cu cea mai pregnanta dintre forme: limbajul. lectorul. copilul este o fiinta . în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei. sociologic etc.. Faptul este. oarecum paradoxal fata de drumul firesc al dezvoltarii naturale a copilului caracterizat de precocitatea manifestarii competentelor comunicative fata de cele lingvistice. este perioada unei intense receptivitati. genetic. . Toti acesti factori conditioneaza creatia.lectura. rolul . Limbajul în perioada prescolara.comunicatoare’’.variabila importanta a succesului educatiei fiind comunicarea. De mic copilul este atras de povesti. Genetic. dialogul profesor-elev. Studiile din prezent. formatia intelectuala a autorului. un instrument de organizare a activitatii psihice. cu care se confrunta copiii. opera. sensibilitati si flexibilitati psihice divergente. trebuie respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de vârsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. din mai multe puncte de vedere. reductibili în ultima instanta la: mediul socio-istoric. Perioada prescolara este perioada care se caracterizeaza prin cele mai profunde. evenimentele majore ce i-au modelat personalitatea. temperament. devine un instrument activ si deosebit de complex al relatiilor copiilor cu cei din jurul sau si în acelas timp. de a-i forma si dezvolta eul cognitiv. analizeaza profund locul.. si productive însusiri psihice ale individualitatii. De aceea.atacanti: autorul. afectiv. ilustreaza problematica limbajului. dupa Paul Cornea-în cazul literaturii pentru prescolari. Înainte de a fi o fiinta vorbitoare. Comunicarea orala. De aici necesitatea de a exersa si fructifica potentialul creativ al prescolarului. opera literara este privita ca o rezultanta a unui complex de factori raportati la autor. Aproape ca nu exista familie cu copii. iar în cadrul ei.trei eroi”. socio-actional în devenire. valoarea si interdependenta celor trei factori . nu numai nivelul sunetelor vorbirii. ci trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca si modul de combinare a cuvintelor în propozitie pentru a-si exprima gândurile.

Aproape ca nu exista familie cu copii care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti. Limbajul copilului prescolar se dezvolta masiv sub influenta adultilor.1980). aduce mari servicii operei de educatie. Copiii. Copilul prescolar – receptorul . a carei valorificare în munca cu prescolarii si cu celelalte categorii de copii. De mic copilul este atras de povesti. De-a lungul timpului s-a creat un bogat tezaur. le imprima propria lui personalitate. poate ajunge la cunoasterea cât mai deplina a realitatii obiective. Însusindu-si limba. Ca sa se aprinda. trebuie . nivel conditionat atât de particularitatile de vârsta cât si de factorii legati de nivelul socio-familial. Cuvintele sunt ca niste taciuni care mocnesc pe vatra. (Slama-Cazacu T. copilul dobândeste mijlocul prin care poate sa realize comunicarea cu cei din jur în forme superioare. Atunci când nu au la îndemâna cuvinte potrivite pentru diversele situatii. În mod spontan copilul isi insuseste concomitent si structura gramaticala a limbii materne. au nevoie de tensiunea noastra spirituala. cu realitatea înconjuratoare. prescolarii si le construiesc.se afla la un anumit nivel de asimilare a textului literar. gândurile. ceea ce va constitui o baza în activitatea scolara si.Creatia literara pentu prescolari este acea categorie a literaturii care se adreseaza copiilor între 3-6 ani si este accesibla copiilor. De aici decurgând necesitatea însusirii vorbirii în mod sistematic în cadrul gradinitei de copii. l-ar impiedica. ideile. în mare masura. trebuie sa dispuna înca de la vârsta prescolara de capacitatea de a comunica cu cei din jur. în conditiile în care exista o preocupare în aceasta directie din partea adultilor.. sa participe la o activitate sau alta. rostindu-le. apoi . de inima si plamânii unui vorbitor care. în cenusa. de a-si exprima în mod inteligibil impresiile. cu care stabileste relatii de comunicare din cele mai coplexe. pornind de la cele însusite de la adult. Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar modifica relatiile lui cu oamenii. în viata sociala de mai târziu. de respiratia noastra. daca nu s-ar organiza o munca instructiv-educativa speciala. numarând la vârsta de 6 ani circa 3500de cuvinte.Vocabularul copilului creste. De aceea. în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei.

context verbal. întelegere ce se concretizeaza în cautarea minutioasa si selectarea riguroasa a textului literar pentru obtinerea unor finalitati de catre copii. prin reproducerea povestirilor. constatându-se ca. orale. b)-lectura orala auxiliara extralingvistic si mijloace audio. -am lecturat oral textul. . mai mult de jumatate din numarul copiilor din grupa au receptat textul. Toate aceste considerente impun educatoarei o întelegere a fenomenului lingvistic. extalingvistic si mijloace audio.respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de varsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. a conceptiei de sine. Cercetarile s-au facut prin aplicarea celor trei modalitati: a)-lectura orala auxiliara de mijloace audio-vizuale-context verbal. dupa care momentele importante au fost însotite de mijloace audio si video. ( neexistand posibilitatea exprimarii în scris a copiilor. de mijloace audio-context verbal c)-lectura orala iconica intermediata de imagine.’’vizând lectura iconica. -am cules si am interpretat date despre autor pe întelesul copiilor. s-a facut printr-un experiment care a vizat modalitati de comunicare a unor texte literare cu lecturarea fidela a textului literar in trei modalitati.c. la finalul activitatii existând doar posibilitatea de a verifica decât 2-3 copii). povestind fara a modifica textul. intermediata de imagine. Fiecare modalitate a fost urmata de anumite exercitii prin care s-au stabilit si verificat nivelul de receptare si întelegere a textului literar si unele posibilitati de întelegere ale acestuia de catre copii.. reproducând expresii din textul audiat. Cele mai bune rezultate au fost stabilite la modalitatea de la punctual . Pentru acest experiment a trebuit sa respectam mai multe etape: -am ales textul literar. Evaluarea acestor comunicari didactice. context extralingvistic si mijloace audio-vizuale.

Experimentul s-a desfasurat pe durata unei saptamîni.. festivaluri. iar din punct de vedere al sintaxei.. Astfel. educatoarele.Iedul cu trei capre’’.de Ion Creanga. Modalitatile de lucru se pot aplica cu precadere in prima parte a regimului zilei. de Ion Creanga. de fratii Grim. Apreciem ca activitatea cu textul literar este fundamentala în pregatirea copiilor pentru scoala..cu precadere în activitatile comune. ele fiind puse în scena cu prilejul unor evenimente. toti copiii au asimilat corect textul. povestirea acestuia modifica limbajul autorului.cu grupuri mai mici. jocuri didactice. În concluzie.Biblioteca’’. sau dupa-amiaza la gradinitele cu orar prelungit. .de Octav Pancu-Iasi.Ursul pacalit de vulpe’’. La sfârsitul experimentului. Totodata. a receptarii textului literar pentru cuprinderea tuturor copiilor grupei. îi scade valoarea textului. . Aceasta conduce la extinderea evaluarii pe timp îndelungat. convorbiri). Asimilarea corecta afost favorizata de receptarea textului literar. . cu prilejul fiecarei etape din saptamâna. datorita unor fenomene ce apar inevitabil: spontaneitatea si rapiditatea redarii continutului textului sau acomodarea cu un limbaj mai putin supravegheat (introducerea de expresii familiare ). în dezvoltarea capacitatii copiilor de a se adapta la o activitate a carei finalitate nu este imediata.de Ion Creanga. la sectorul . deoarece.Punguta cu doi bani’’. serbari.. se pot introduce exercitii iconice de acest gen si în alte activitati de comunicare(memorizari.Alba ca Zapada’’. noi. ..Capra cu trei iezi’’. optam pentru lectura fidela a textului literar.. . însusirea textului literar corect ne-a dat posibilitatea de a dramatiza aceste povesti. În modul acesta am efectuat experimental cu urmatoarele texte literare: . la elipse.

Folosind acest procedeu. am folosit teatrul de papusi spre ale cuceri atentia si a le trezi interesul pentru aceasta poveste. Un alt procedeu care a dat rezultate bune a fost folosirea diafilmului concomitent cu caseta audio în activitatea de povestire. folosirea mimico-gesticulatei în exprimare. am observat ca momentele actiunii au fost traite mai intens de copii.Dumbrava minunata’’ de Mihail Sadoveanu.. copiii au facut cu multa usurinta legatura logica între expresiile din text si semnificatiile lor.Oraselul copiilor’’. au fost impresionati de puterea adevarului care învinge pâna la urma. buni prieteni ce respecta munca în colectivtate.. Ei au retinut convorbirea dintre oglinda si împarateasa pentru a o deruta pe Alba ca Zapada. ei au retinut ca sunt tarani harnici. în povestea . De exemplu.. -întelegerea sensului figurat al cuvintelor si expresiilor din poveste. Din basm. -pronuntarea corecta a cuvintelor.Aceste povesti au constituit un mijloc important pe lânga obiectivele specifice – cultivarea expresivitatii limbii. deoarece a trebuit sa studiez cu atentie continutul diafilmului. apara . dar copiii nu cunosteau prea multe din viata lor. fiind alaturi de personaje atât la bine cât si la rau. socializarea prin intercomunicare rezolvând anumite sarcini ale dezvoltarii comunicarii. în magazinul de jucarii sunt folositi ca ornament. activitatea de povestire . a necesitat o pregatire prealabila. Astfel. de exemplu: -aprofundarea continutului povestii: -redarea continutului prin mijloace de exprimare proprii. pe parcursul expunerii. În activitatile de fixare a povestii. iar pe banda am înregistrat expunerea povestirii clar. fiind reprezentanti iarna în . expresiv încât în momentul activitatii. cele doua mijloace audi-vizuale sa se sincronizeze. pe care multi copii o cunosc. Cei sapte pitici sunt personaje familiare. mânuiam papusile ce reprezentau personajele principale în asa maniera încât sa sugereze actiunea respectiva. -dezvoltarea fluiditatii exprimarii verbale suficient de expresive. Sporirea eficientei acestor activitati se realizeaza folosind permanent mijloace vizuale concomitent cu expunerea verbala. Astfel.Alba ca Zapada si cei sapte pitici’’.

Acum se produc modificari cantitative care vizeaza însusirea pronuntiei corecte. Pe de alta parte. am valorificat textele tuturor basmelor indicate în programa.. intensificarea functiilor cognitive ale limbajului. diversificarea formelor de comunicare. de modelele de exprimare oferite de adulti (parinti. am confectionat o macheta care constituia cadrul de desfasurare al actiunii: personajele (realizate din carton. Povestea . Vorbirea ca activitate comunicativa se însuseste treptat. cautând sa gasim cuvinte monosilabice pe care sa le folosesca sub forma de joc..Oul nazdravan’’ a fost transmisa copiilor utilizând teatrul de masa. prin care se realizeaza în primul rând comunicarea si cunoasterea. aparitia limbajului interior. Ca proces comunicational..Cine stie raspunde’’. Astfel. iar cunoasterea se realizeaza din aproape în aproape. vata. Astfel. am urmarit ca în activitatile de fixare a continutului povestirii sa antrenez în mod deosebit copiii care prezentau defecte de pronuntie.Cine stie câstiga’’ sau . Ca sa-i stimulam. educatoare). Forma specifica a comunicarii în perioada prescolara este cea a limbajului oral. stiut fiind ca fiecare cuvânt are o semnificatie principala si multe sensuri secundare atribuite de latura semantica a limbii. În acest sens. prin numeroase exersari. Deoarece aceasta poveste este bogata în onomatopee care permit realizarea unor exercitii de pronuntie corecta. cu atât mai mult cu cât acest proces este direct dependent de mediul social. Vârsta prescolara este o etapa hotarâtoare în stimularea corecta a vorbirii. limbajul transmite un continut informational si semantic. prin intermediul participarii active a copiilor. Argumentele de ordin pedagogic subliniaza rolul hotarâtor pe care îl au influentele sistematice asupra dezvoltarii copiilor. constituirea lexicului de baza. asimilarea în practica curenta a structurii gramaticale. insistând asupra pronuntarii lor. am trecut la jocuri colective. limbajul este cel care ajuta la evaluarea majoritatii activitatilor ce se desfasoara la nivel prescolar. simultan cu expunerea educatoarei. . plastilina) erau prezentate cu miscari specifice fiecaruia. intitulândule . bazata pe suport intuitiv. Am constatat ca gândirea prescolarilor a fost viu stimulata facând posibila întelegerea semnificatiei faptelor personajelor. experiente ce au loc pe parcursul întregii vieti începând din copilarie. am constatat ca în activitatile de repovestire au participat chiar si copiii care prezentau dificultati în exprimare.cinstea si adevarul.

Al /A cui este…?’’. volumul vocabularului activ. :. În semestrul I copiii au alcatuit propoztii pe care le-au reprezentat grafic prin liniute.considerând ca jocul didactic este cel mai eficient mijloc pentru exersarea si dezvoltarea limbajului. exersând cu acest prilej semnele grafice pentru redarea unei intrebarii(semnul întrebarii) si a unei exclamatii (semnul mirarii) si la sfârsitul unei comunicari (punctul). capacitatile de întelegere.Spune al cui este acest obiect’’ . Pentru însusirea vorbirii dialogate si folosirea substantivelor în cazul genitiv si dativ am desfasurat cu copiii jocul ... . Scopul dialogului se caracterizeaza prin primatul functiei de comunicare . Pentru a-i obisnui sa se exprime corect sa sesizeze si sa înteleaga diferenta dintre singular si plural.În perioada de evaluare intiala la grupa mare pregatitoare am testat nivelul de comunicare al copiilor.jocurile. despartirea cuvintelor în silabe. Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe sa obtina rezultate la nivelul celorlalti colegi din grupa. alcatuire de propozitii. precizarea numarului de cuvinte dintr-o propozitie. redarea grafica.. am realizat exercitii de analiza fonetica. rostirea lor corecta. articularea corecta a sunetelor si grupelor de sunete. sinonimele. Fiecare situatie a fost identificata dupa intonatie. În ceea ce priveste pregatirea copiilor pentru trecerea la perioada preabecedara din clasa I. au fost desfasurate pe baza de fise de lucru. am planificat activitati de dezvoltarea limbajului în care i-am antrenat cu precadere pe acestia.în functie de aceste categorii gramaticale . sintetizându-le în functia de vehiculare a cunostintelor. izolarea sunetelor din silaba. exprimarea corecta sub aspect gramatical. Însusirea corecta si fluenta a unei exprimari corecte am desfasurat-o prin efectuarea de exercitii pentru explicarea unor cuvinte si expresii cum ar fi: antonimele. În acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza obiectivele urmarite. omonimele.(Slama Cazacu T..1968).dilogul reflecta functia gnoseologica’’ a limbajului si cea de comunicare.

1998.. Ed. pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor îl manifesta fata de un anumit subiect.1990 schiopu.E.. I.. în esenta trebuie parcursa intreaga programa a grupei mari pregatitoare în care toate temele de comunicare didactica conduc la stimularea în principal a pregatirii copilului pentru reusita scolara si prevenirea abandonului scolar.Bucuresti.. Constansa. E.P. Radu.E. E. Verza.P. Bibliografie selectiva: • Cerghit. . P. I.3. Buletin de informare stiintifica si documentare.Tatiana – Lectura –diverse finalitati si niveluri de complexitate. Ursula.1976. Bucuresti • • Cornea. Vlasceanu. –Metode de invatamînt. T..E.sirul exemplelor pot continua cu temele de cercetare din domeniul comunicarii. iar scolari fiind. • • . Popescu. -Psihologia vârstelor.D. Paul – Introducere în teoria lecturii. .. 1988 Slama-Cazacu. Bucuresti. se pot continua cu activitatile extracurriculare. Bucuresti * * * -Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii’’..1991. Bucuresti • Cerghit. I. sa redea cu o mai mare usurinta continutul unor lectii si sa citeasca.I.D. D. 2005.Minerva.Didactica.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->