COMUNICAREA LA COPILUL PREsCOLAR

COMUNICAREA DIDACTICĂ –pasi spre succesul scolar Motto:,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari; si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i învatam cum sa se adapteze. ( Maria Montessori) Comunicarea a devenit în a 757h76h doua jumatate a secolului XX actiunea umana cea mai vizibila , cea mai valorizata si cea mai studiata . Societatea în care traim este o societate a comunicarii deoarece se insista tot mai mult pe rafinarea si multiplicarea mijloacelor de comunicare ; nu peste mult timp vom putea afirma ca traim în era comunicarii tehnologice . A comunica înseamna ,,a fi împreuna’’, a împartasi si a te împartasi, a realiza o comunicare de gânduri, simtire, actiune. În sens general , prin comunicare se întelege procesul interactiv de transmitere si receptionare a mesajelor , proces care implica un emitator , un mesaj , un canal de comunicare , un receptor si un raspuns. Prin definitie comunicarea este modalitatea fundamentala de interactiune psihosociala a persoanelor, interactiune ce presupune realizarea unor schimburi informationale prin intermediul unor simboluri si semnificatii social generalizate în vederea conservarii stabilitatii sau, dupa caz, a obtinerii unor modificari atitudinal-comportamentale la nivelul unui individ sau a unui grup. Comunicarea educationala este cea care mijloceste realizarea fenomenului educational în asamblul sau, iar comunicarea didactica apare

atitudinala. schimbul de mesaje se realizeaza între educator si elev. profesorul trebuie sa se concentreze asupra modului în care va prezenta notiunile. paraverbal. asupra comunicarii. subiectiva. etc. cadrul si contextul institutionalizat. actional. Codurile comunicarii didactice sunt verbal. Schema oricarei comunicari cuprinde: factorii comunicarii. repertoriile active sau latente ale emitatorului-receptor. Deci. atitudinal. Dupa alegerea materialului faptic. retroactiunile practicate. pe verticala. convingeri). între personalitatea . care în aceste conditii nu este una obisnuita.)de cadru institutional (poate exista comunicare didactica în afara procesului de învatamânt) sau privitoare la parteneri. actul predarii presupune o serie de actiuni specifice. direct implicata în sustinerea unui proces sistematic de învatare în care nu apar reactii de continut (centrata pe dobândire de cunostinte sau deprinderi. comunicarea didactica poate fi stiintifica. în grupuri mici. cunostinte) si ectosemantice (atitudini. este un proces informational.ca o forma particulara. statutul poate fi formal. Comunicarea didactica se poate structura pe ideea ca este o comunicare intrumentala. pentru ca numeroase din componentele sale au structuri complexe. elementele de bruiaj.personjulresursa’’ sa depaseasca statutul de informator. ci o forma specifica. Dar pentru ca procesul educational nu este unul simplist. nonverbal. sa produca modificari ale personalitatii elevilor la nivel cognitiv. publica. Prin ea trebuie sa atinga anumite obiective. informal. sa vehiculeze un continut care sa fie receptat de elevi.. afectiv. În cadrul comunicarii didactice au loc schimburi de mesaje semantice (informatii. mixta. tipul de cod. comunicarea este procesul de transmitere a informatiei de la emitator la receptor. obligatorie în vehicularea unor continuturi determinate. situatia enuntiativa. specifice unui act de învatare sistematica. operational-metodologica. distanta dintre acestia si dispozitia asezarii lor(ambele importante pentru particularitatile canalului de transmitere a mesajului). dupa natura partenerilor poate fi o comunicare interpersonala. motivatii. dupa natura continuturilor. întâmplatoare. Caracterul didactic al comunicarii este dat de respectarea legitatilor presupuse de un act sistematic de învatare cu o conditie ca .

aflati în posibilitatea de schimbare a statutului. mesajul afectiv este transmis de gestica. al treilea la nivelul codului specific. De aceea. comunicarea didactica este un act informational. orientat la subiect. Coordonatele unui limbaj corect ar fi : bogat. Profesorul trebuie sa dea dovada de competenta comunicativa aceasta constând în abilitatea acestuia de a utiliza codurile limbajului educational (lingvistic. informatii din diferite domenii cu scopul dobândirii culturii generale. morale.Emitatorul si receptorul sunt elevul si cadrul didactic. sau performale care-l poate departa pe elev de profesor. scriere lizibila. tactila. subtextul emotiv al vorbirii. curgator. a doua la cel didactic. are un finalism accentuat în scopuri si obiective educationale. comunicarea didactica sta la baza procesului de predare – asimilare a cunostintelor si cere o selectie documentata si justificata a continuturilor educationale.Calea de comunicare este multimodala: auditiva. Profesorul trebuie sa faca eforturi pentru ca prezentarea informatiilor în actul comunicativ didactic sa acorde prioritate logicii pedagogice. Profesorul trebuie sa fie capabil sa utilizeze limbajul ca mijloc principal al educatiei. inteligent. stil. emotional. De aici .Comunicarea didactica este dominata de profesor. se formeaza si se consolideaza trasaturi pozitive de caracter.formata a educatorului si personalitatea educatului. Asa cum am mai aratat. Dificultatea consta chiar în aceasta traducere a mesajului în limbajul operatiilor concrete. specific) în combinatii adecvate situatiilor de învatare. Mesajul oral este purtat pe undele sonore. între ei se interpune canalul de comunicare. vizuala. Comunicarea verbala conduce actul învatarii. mimica. Transmiterea informatiei este un schimb simbolic. Codul folosit (sistemul de semne lingvistice) cunoaste o tripla situare: prima la nivelul codului lingvistic.o . plastic. în cea mai mare parte. vocabular. mobilizator. placut auzului.Mesajul este supus unor procese de codare si decodare prin care se asigura înscrierea lui în vocabularul elevului. Datorita exploziei de informatii profesorul trebuie sa fie capabil sa le prelucreze. închegat. simplu. olfactiva. Ea faciliteaza achizitionarea de cunostinte. interiorizat(limba) la care se adauga elementele paraverbale si nonverbale. de specialitate. a atitudinilor si convingerilor intelectuale. iar mesajul scris este textul tiparit. didactic. nuantat. pe care circula un mesaj transpus într-un cod comun. Structura comunicarii didactice se face conform logicii pedagogice. la care se asociaza si tutelarea de ansamblu a actului educativ.

Cercetarea comunicarii.atacanti: autorul. si productive însusiri psihice ale individualitatii. cu care se confrunta copiii. formatia intelectuala a autorului. Genetic.trei eroi”. afectiv. Studiile din prezent. De aceea.comunicatoare’’. Limbajul în perioada prescolara. dupa Paul Cornea-în cazul literaturii pentru prescolari. copilul este o fiinta . de a-i forma si dezvolta eul cognitiv. care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti.. istoric. este perioada unei intense receptivitati. reductibili în ultima instanta la: mediul socio-istoric. ilustreaza problematica limbajului. Înainte de a fi o fiinta vorbitoare. opera. inclusiva cea a copilului. Comunicarea orala. sociologic etc. dialogul profesor-elev. analizeaza profund locul. în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei. De aici necesitatea de a exersa si fructifica potentialul creativ al prescolarului. . De mic copilul este atras de povesti. socio-actional în devenire. temperament. valoarea si interdependenta celor trei factori .asaza în discutie . Varietatea si dificultatea sarcinilor. iar în cadrul ei. genetic. rolul . trebuie respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de vârsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. nu numai nivelul sunetelor vorbirii. a debutat cu cea mai pregnanta dintre forme: limbajul. din mai multe puncte de vedere. ci trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca si modul de combinare a cuvintelor în propozitie pentru a-si exprima gândurile. evenimentele majore ce i-au modelat personalitatea. sensibilitati si flexibilitati psihice divergente. Aproape ca nu exista familie cu copii. Faptul este. lectorul.variabila importanta a succesului educatiei fiind comunicarea.lectura. Perioada prescolara este perioada care se caracterizeaza prin cele mai profunde.. un instrument de organizare a activitatii psihice. Acestia trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca toate nivelurile limbajului. Toti acesti factori conditioneaza creatia. opera literara este privita ca o rezultanta a unui complex de factori raportati la autor. devine un instrument activ si deosebit de complex al relatiilor copiilor cu cei din jurul sau si în acelas timp. oarecum paradoxal fata de drumul firesc al dezvoltarii naturale a copilului caracterizat de precocitatea manifestarii competentelor comunicative fata de cele lingvistice. apartenenta socio-culturala.

De-a lungul timpului s-a creat un bogat tezaur.Creatia literara pentu prescolari este acea categorie a literaturii care se adreseaza copiilor între 3-6 ani si este accesibla copiilor. ideile. au nevoie de tensiunea noastra spirituala. Copilul prescolar – receptorul . de respiratia noastra. ceea ce va constitui o baza în activitatea scolara si.1980). Atunci când nu au la îndemâna cuvinte potrivite pentru diversele situatii. trebuie . în mare masura. Limbajul copilului prescolar se dezvolta masiv sub influenta adultilor. daca nu s-ar organiza o munca instructiv-educativa speciala. numarând la vârsta de 6 ani circa 3500de cuvinte. de inima si plamânii unui vorbitor care. trebuie sa dispuna înca de la vârsta prescolara de capacitatea de a comunica cu cei din jur. rostindu-le. În mod spontan copilul isi insuseste concomitent si structura gramaticala a limbii materne.se afla la un anumit nivel de asimilare a textului literar. în viata sociala de mai târziu. sa participe la o activitate sau alta. de a-si exprima în mod inteligibil impresiile. poate ajunge la cunoasterea cât mai deplina a realitatii obiective. Însusindu-si limba. în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei. apoi . copilul dobândeste mijlocul prin care poate sa realize comunicarea cu cei din jur în forme superioare. în cenusa. Ca sa se aprinda. aduce mari servicii operei de educatie. Cuvintele sunt ca niste taciuni care mocnesc pe vatra. Aproape ca nu exista familie cu copii care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti. prescolarii si le construiesc.. a carei valorificare în munca cu prescolarii si cu celelalte categorii de copii. nivel conditionat atât de particularitatile de vârsta cât si de factorii legati de nivelul socio-familial. gândurile. (Slama-Cazacu T.Vocabularul copilului creste. în conditiile în care exista o preocupare în aceasta directie din partea adultilor. cu care stabileste relatii de comunicare din cele mai coplexe. cu realitatea înconjuratoare. pornind de la cele însusite de la adult. le imprima propria lui personalitate. De mic copilul este atras de povesti. Copiii. Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar modifica relatiile lui cu oamenii. De aceea. l-ar impiedica. De aici decurgând necesitatea însusirii vorbirii în mod sistematic în cadrul gradinitei de copii.

. intermediata de imagine. b)-lectura orala auxiliara extralingvistic si mijloace audio. la finalul activitatii existând doar posibilitatea de a verifica decât 2-3 copii). de mijloace audio-context verbal c)-lectura orala iconica intermediata de imagine. dupa care momentele importante au fost însotite de mijloace audio si video. extalingvistic si mijloace audio. prin reproducerea povestirilor. reproducând expresii din textul audiat. Cercetarile s-au facut prin aplicarea celor trei modalitati: a)-lectura orala auxiliara de mijloace audio-vizuale-context verbal. -am cules si am interpretat date despre autor pe întelesul copiilor. a conceptiei de sine.c.respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de varsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. s-a facut printr-un experiment care a vizat modalitati de comunicare a unor texte literare cu lecturarea fidela a textului literar in trei modalitati. povestind fara a modifica textul. Pentru acest experiment a trebuit sa respectam mai multe etape: -am ales textul literar. Fiecare modalitate a fost urmata de anumite exercitii prin care s-au stabilit si verificat nivelul de receptare si întelegere a textului literar si unele posibilitati de întelegere ale acestuia de catre copii. mai mult de jumatate din numarul copiilor din grupa au receptat textul. ( neexistand posibilitatea exprimarii în scris a copiilor. constatându-se ca. Evaluarea acestor comunicari didactice. Cele mai bune rezultate au fost stabilite la modalitatea de la punctual . context verbal. întelegere ce se concretizeaza în cautarea minutioasa si selectarea riguroasa a textului literar pentru obtinerea unor finalitati de catre copii. -am lecturat oral textul.’’vizând lectura iconica. orale. . Toate aceste considerente impun educatoarei o întelegere a fenomenului lingvistic. context extralingvistic si mijloace audio-vizuale.

iar din punct de vedere al sintaxei. Astfel. deoarece.. .cu grupuri mai mici.Ursul pacalit de vulpe’’.. . ele fiind puse în scena cu prilejul unor evenimente.Biblioteca’’. noi. Totodata. de Ion Creanga. toti copiii au asimilat corect textul. jocuri didactice. optam pentru lectura fidela a textului literar.. a receptarii textului literar pentru cuprinderea tuturor copiilor grupei. serbari.cu precadere în activitatile comune. de fratii Grim. Asimilarea corecta afost favorizata de receptarea textului literar. convorbiri). Modalitatile de lucru se pot aplica cu precadere in prima parte a regimului zilei. . festivaluri. . sau dupa-amiaza la gradinitele cu orar prelungit. . îi scade valoarea textului.. povestirea acestuia modifica limbajul autorului. se pot introduce exercitii iconice de acest gen si în alte activitati de comunicare(memorizari. însusirea textului literar corect ne-a dat posibilitatea de a dramatiza aceste povesti. datorita unor fenomene ce apar inevitabil: spontaneitatea si rapiditatea redarii continutului textului sau acomodarea cu un limbaj mai putin supravegheat (introducerea de expresii familiare ).de Octav Pancu-Iasi.de Ion Creanga. la elipse. educatoarele.Punguta cu doi bani’’. Aceasta conduce la extinderea evaluarii pe timp îndelungat.Alba ca Zapada’’. La sfârsitul experimentului.Iedul cu trei capre’’. cu prilejul fiecarei etape din saptamâna. În modul acesta am efectuat experimental cu urmatoarele texte literare: . la sectorul . în dezvoltarea capacitatii copiilor de a se adapta la o activitate a carei finalitate nu este imediata.. Apreciem ca activitatea cu textul literar este fundamentala în pregatirea copiilor pentru scoala. În concluzie.de Ion Creanga.Capra cu trei iezi’’.Experimentul s-a desfasurat pe durata unei saptamîni..

Oraselul copiilor’’. copiii au facut cu multa usurinta legatura logica între expresiile din text si semnificatiile lor. am observat ca momentele actiunii au fost traite mai intens de copii. iar pe banda am înregistrat expunerea povestirii clar. fiind alaturi de personaje atât la bine cât si la rau. deoarece a trebuit sa studiez cu atentie continutul diafilmului..Dumbrava minunata’’ de Mihail Sadoveanu. folosirea mimico-gesticulatei în exprimare. Astfel. În activitatile de fixare a povestii. în povestea . de exemplu: -aprofundarea continutului povestii: -redarea continutului prin mijloace de exprimare proprii. apara . am folosit teatrul de papusi spre ale cuceri atentia si a le trezi interesul pentru aceasta poveste. Astfel. în magazinul de jucarii sunt folositi ca ornament. socializarea prin intercomunicare rezolvând anumite sarcini ale dezvoltarii comunicarii. pe care multi copii o cunosc. au fost impresionati de puterea adevarului care învinge pâna la urma. Sporirea eficientei acestor activitati se realizeaza folosind permanent mijloace vizuale concomitent cu expunerea verbala. mânuiam papusile ce reprezentau personajele principale în asa maniera încât sa sugereze actiunea respectiva. Un alt procedeu care a dat rezultate bune a fost folosirea diafilmului concomitent cu caseta audio în activitatea de povestire.. -întelegerea sensului figurat al cuvintelor si expresiilor din poveste. Cei sapte pitici sunt personaje familiare. fiind reprezentanti iarna în . -dezvoltarea fluiditatii exprimarii verbale suficient de expresive. Folosind acest procedeu.Alba ca Zapada si cei sapte pitici’’. Din basm. a necesitat o pregatire prealabila. activitatea de povestire .. pe parcursul expunerii. ei au retinut ca sunt tarani harnici. De exemplu. cele doua mijloace audi-vizuale sa se sincronizeze. Ei au retinut convorbirea dintre oglinda si împarateasa pentru a o deruta pe Alba ca Zapada. -pronuntarea corecta a cuvintelor. buni prieteni ce respecta munca în colectivtate. dar copiii nu cunosteau prea multe din viata lor. expresiv încât în momentul activitatii.Aceste povesti au constituit un mijloc important pe lânga obiectivele specifice – cultivarea expresivitatii limbii.

insistând asupra pronuntarii lor. am trecut la jocuri colective. Acum se produc modificari cantitative care vizeaza însusirea pronuntiei corecte. Am constatat ca gândirea prescolarilor a fost viu stimulata facând posibila întelegerea semnificatiei faptelor personajelor. intensificarea functiilor cognitive ale limbajului. Pe de alta parte.Cine stie raspunde’’.. plastilina) erau prezentate cu miscari specifice fiecaruia. Povestea . prin numeroase exersari. asimilarea în practica curenta a structurii gramaticale. am constatat ca în activitatile de repovestire au participat chiar si copiii care prezentau dificultati în exprimare.cinstea si adevarul. Deoarece aceasta poveste este bogata în onomatopee care permit realizarea unor exercitii de pronuntie corecta. intitulândule . Argumentele de ordin pedagogic subliniaza rolul hotarâtor pe care îl au influentele sistematice asupra dezvoltarii copiilor. bazata pe suport intuitiv. am urmarit ca în activitatile de fixare a continutului povestirii sa antrenez în mod deosebit copiii care prezentau defecte de pronuntie. iar cunoasterea se realizeaza din aproape în aproape. experiente ce au loc pe parcursul întregii vieti începând din copilarie. Forma specifica a comunicarii în perioada prescolara este cea a limbajului oral. am confectionat o macheta care constituia cadrul de desfasurare al actiunii: personajele (realizate din carton. aparitia limbajului interior. de modelele de exprimare oferite de adulti (parinti. cu atât mai mult cu cât acest proces este direct dependent de mediul social. prin intermediul participarii active a copiilor.Cine stie câstiga’’ sau . constituirea lexicului de baza.. limbajul este cel care ajuta la evaluarea majoritatii activitatilor ce se desfasoara la nivel prescolar. În acest sens. prin care se realizeaza în primul rând comunicarea si cunoasterea. vata. limbajul transmite un continut informational si semantic. stiut fiind ca fiecare cuvânt are o semnificatie principala si multe sensuri secundare atribuite de latura semantica a limbii. Ca proces comunicational. cautând sa gasim cuvinte monosilabice pe care sa le folosesca sub forma de joc.. Ca sa-i stimulam. . diversificarea formelor de comunicare. simultan cu expunerea educatoarei. am valorificat textele tuturor basmelor indicate în programa. Vârsta prescolara este o etapa hotarâtoare în stimularea corecta a vorbirii. Vorbirea ca activitate comunicativa se însuseste treptat. Astfel.Oul nazdravan’’ a fost transmisa copiilor utilizând teatrul de masa. educatoare). Astfel.

despartirea cuvintelor în silabe. .. redarea grafica. Pentru însusirea vorbirii dialogate si folosirea substantivelor în cazul genitiv si dativ am desfasurat cu copiii jocul . În ceea ce priveste pregatirea copiilor pentru trecerea la perioada preabecedara din clasa I.Spune al cui este acest obiect’’ .. În acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza obiectivele urmarite.jocurile. Pentru a-i obisnui sa se exprime corect sa sesizeze si sa înteleaga diferenta dintre singular si plural.În perioada de evaluare intiala la grupa mare pregatitoare am testat nivelul de comunicare al copiilor.1968). precizarea numarului de cuvinte dintr-o propozitie. În semestrul I copiii au alcatuit propoztii pe care le-au reprezentat grafic prin liniute. :. am planificat activitati de dezvoltarea limbajului în care i-am antrenat cu precadere pe acestia.Al /A cui este…?’’.considerând ca jocul didactic este cel mai eficient mijloc pentru exersarea si dezvoltarea limbajului. sinonimele. exersând cu acest prilej semnele grafice pentru redarea unei intrebarii(semnul întrebarii) si a unei exclamatii (semnul mirarii) si la sfârsitul unei comunicari (punctul).(Slama Cazacu T. au fost desfasurate pe baza de fise de lucru. omonimele. izolarea sunetelor din silaba. Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe sa obtina rezultate la nivelul celorlalti colegi din grupa. alcatuire de propozitii.. Scopul dialogului se caracterizeaza prin primatul functiei de comunicare .. capacitatile de întelegere. Însusirea corecta si fluenta a unei exprimari corecte am desfasurat-o prin efectuarea de exercitii pentru explicarea unor cuvinte si expresii cum ar fi: antonimele. sintetizându-le în functia de vehiculare a cunostintelor.dilogul reflecta functia gnoseologica’’ a limbajului si cea de comunicare. articularea corecta a sunetelor si grupelor de sunete. volumul vocabularului activ. am realizat exercitii de analiza fonetica.în functie de aceste categorii gramaticale . Fiecare situatie a fost identificata dupa intonatie. rostirea lor corecta. exprimarea corecta sub aspect gramatical.

. -Psihologia vârstelor. 1998.D. • • . I. Ursula.1991. I. se pot continua cu activitatile extracurriculare. Bucuresti • • Cornea. pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor îl manifesta fata de un anumit subiect.E. 1988 Slama-Cazacu.Minerva.I. . Verza. –Metode de invatamînt. sa redea cu o mai mare usurinta continutul unor lectii si sa citeasca. E. D.D.Didactica. Popescu.3.E.P. Bucuresti.. 2005. Paul – Introducere în teoria lecturii. .E... I. Bibliografie selectiva: • Cerghit. Constansa. în esenta trebuie parcursa intreaga programa a grupei mari pregatitoare în care toate temele de comunicare didactica conduc la stimularea în principal a pregatirii copilului pentru reusita scolara si prevenirea abandonului scolar. Bucuresti • Cerghit. E.Bucuresti. Buletin de informare stiintifica si documentare.P.1976.Tatiana – Lectura –diverse finalitati si niveluri de complexitate.. Radu.1990 schiopu. T.sirul exemplelor pot continua cu temele de cercetare din domeniul comunicarii. iar scolari fiind.. P. Vlasceanu.. Bucuresti * * * -Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii’’. Ed.