COMUNICAREA LA COPILUL PREsCOLAR

COMUNICAREA DIDACTICĂ –pasi spre succesul scolar Motto:,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari; si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i învatam cum sa se adapteze. ( Maria Montessori) Comunicarea a devenit în a 757h76h doua jumatate a secolului XX actiunea umana cea mai vizibila , cea mai valorizata si cea mai studiata . Societatea în care traim este o societate a comunicarii deoarece se insista tot mai mult pe rafinarea si multiplicarea mijloacelor de comunicare ; nu peste mult timp vom putea afirma ca traim în era comunicarii tehnologice . A comunica înseamna ,,a fi împreuna’’, a împartasi si a te împartasi, a realiza o comunicare de gânduri, simtire, actiune. În sens general , prin comunicare se întelege procesul interactiv de transmitere si receptionare a mesajelor , proces care implica un emitator , un mesaj , un canal de comunicare , un receptor si un raspuns. Prin definitie comunicarea este modalitatea fundamentala de interactiune psihosociala a persoanelor, interactiune ce presupune realizarea unor schimburi informationale prin intermediul unor simboluri si semnificatii social generalizate în vederea conservarii stabilitatii sau, dupa caz, a obtinerii unor modificari atitudinal-comportamentale la nivelul unui individ sau a unui grup. Comunicarea educationala este cea care mijloceste realizarea fenomenului educational în asamblul sau, iar comunicarea didactica apare

publica. actul predarii presupune o serie de actiuni specifice. nonverbal. comunicarea este procesul de transmitere a informatiei de la emitator la receptor. obligatorie în vehicularea unor continuturi determinate. statutul poate fi formal. afectiv. operational-metodologica. Codurile comunicarii didactice sunt verbal. dupa natura continuturilor.personjulresursa’’ sa depaseasca statutul de informator. specifice unui act de învatare sistematica. distanta dintre acestia si dispozitia asezarii lor(ambele importante pentru particularitatile canalului de transmitere a mesajului). Deci. atitudinal. Prin ea trebuie sa atinga anumite obiective. pe verticala. subiectiva. sa vehiculeze un continut care sa fie receptat de elevi.)de cadru institutional (poate exista comunicare didactica în afara procesului de învatamânt) sau privitoare la parteneri. este un proces informational.. întâmplatoare. convingeri). comunicarea didactica poate fi stiintifica. repertoriile active sau latente ale emitatorului-receptor. cadrul si contextul institutionalizat. mixta. pentru ca numeroase din componentele sale au structuri complexe. atitudinala. cunostinte) si ectosemantice (atitudini. în grupuri mici. care în aceste conditii nu este una obisnuita. profesorul trebuie sa se concentreze asupra modului în care va prezenta notiunile. retroactiunile practicate. între personalitatea . Caracterul didactic al comunicarii este dat de respectarea legitatilor presupuse de un act sistematic de învatare cu o conditie ca .ca o forma particulara. sa produca modificari ale personalitatii elevilor la nivel cognitiv. actional. Dupa alegerea materialului faptic. Schema oricarei comunicari cuprinde: factorii comunicarii. Comunicarea didactica se poate structura pe ideea ca este o comunicare intrumentala. etc. În cadrul comunicarii didactice au loc schimburi de mesaje semantice (informatii. Dar pentru ca procesul educational nu este unul simplist. paraverbal. dupa natura partenerilor poate fi o comunicare interpersonala. tipul de cod. situatia enuntiativa. motivatii. asupra comunicarii. schimbul de mesaje se realizeaza între educator si elev. ci o forma specifica. informal. elementele de bruiaj. direct implicata în sustinerea unui proces sistematic de învatare în care nu apar reactii de continut (centrata pe dobândire de cunostinte sau deprinderi.

la care se asociaza si tutelarea de ansamblu a actului educativ.Emitatorul si receptorul sunt elevul si cadrul didactic. se formeaza si se consolideaza trasaturi pozitive de caracter. Codul folosit (sistemul de semne lingvistice) cunoaste o tripla situare: prima la nivelul codului lingvistic. olfactiva. vizuala. Profesorul trebuie sa faca eforturi pentru ca prezentarea informatiilor în actul comunicativ didactic sa acorde prioritate logicii pedagogice. Comunicarea verbala conduce actul învatarii. informatii din diferite domenii cu scopul dobândirii culturii generale. sau performale care-l poate departa pe elev de profesor.Calea de comunicare este multimodala: auditiva. Transmiterea informatiei este un schimb simbolic. a atitudinilor si convingerilor intelectuale. pe care circula un mesaj transpus într-un cod comun. Profesorul trebuie sa fie capabil sa utilizeze limbajul ca mijloc principal al educatiei. închegat. Asa cum am mai aratat. orientat la subiect.o . aflati în posibilitatea de schimbare a statutului. scriere lizibila. plastic. tactila. interiorizat(limba) la care se adauga elementele paraverbale si nonverbale. morale. Profesorul trebuie sa dea dovada de competenta comunicativa aceasta constând în abilitatea acestuia de a utiliza codurile limbajului educational (lingvistic. Structura comunicarii didactice se face conform logicii pedagogice. Mesajul oral este purtat pe undele sonore. între ei se interpune canalul de comunicare. de specialitate. Dificultatea consta chiar în aceasta traducere a mesajului în limbajul operatiilor concrete. didactic. simplu. subtextul emotiv al vorbirii. Datorita exploziei de informatii profesorul trebuie sa fie capabil sa le prelucreze. Coordonatele unui limbaj corect ar fi : bogat.formata a educatorului si personalitatea educatului.Mesajul este supus unor procese de codare si decodare prin care se asigura înscrierea lui în vocabularul elevului. stil. curgator. comunicarea didactica este un act informational.Comunicarea didactica este dominata de profesor. mesajul afectiv este transmis de gestica. comunicarea didactica sta la baza procesului de predare – asimilare a cunostintelor si cere o selectie documentata si justificata a continuturilor educationale. placut auzului. are un finalism accentuat în scopuri si obiective educationale. al treilea la nivelul codului specific. inteligent. în cea mai mare parte. De aici . vocabular. emotional. specific) în combinatii adecvate situatiilor de învatare. De aceea. Ea faciliteaza achizitionarea de cunostinte. mobilizator. nuantat. mimica. a doua la cel didactic. iar mesajul scris este textul tiparit.

Varietatea si dificultatea sarcinilor. trebuie respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de vârsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. De mic copilul este atras de povesti.. cu care se confrunta copiii. opera literara este privita ca o rezultanta a unui complex de factori raportati la autor. genetic. Acestia trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca toate nivelurile limbajului.. oarecum paradoxal fata de drumul firesc al dezvoltarii naturale a copilului caracterizat de precocitatea manifestarii competentelor comunicative fata de cele lingvistice. reductibili în ultima instanta la: mediul socio-istoric. si productive însusiri psihice ale individualitatii. inclusiva cea a copilului.trei eroi”. din mai multe puncte de vedere. Perioada prescolara este perioada care se caracterizeaza prin cele mai profunde. De aceea. care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti. devine un instrument activ si deosebit de complex al relatiilor copiilor cu cei din jurul sau si în acelas timp. temperament. . dialogul profesor-elev. Genetic. sociologic etc. dupa Paul Cornea-în cazul literaturii pentru prescolari. valoarea si interdependenta celor trei factori . socio-actional în devenire. iar în cadrul ei. Cercetarea comunicarii. Faptul este. nu numai nivelul sunetelor vorbirii. în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei. afectiv. copilul este o fiinta .comunicatoare’’. Limbajul în perioada prescolara.variabila importanta a succesului educatiei fiind comunicarea. Aproape ca nu exista familie cu copii. analizeaza profund locul. este perioada unei intense receptivitati. formatia intelectuala a autorului. De aici necesitatea de a exersa si fructifica potentialul creativ al prescolarului. Toti acesti factori conditioneaza creatia. a debutat cu cea mai pregnanta dintre forme: limbajul. sensibilitati si flexibilitati psihice divergente. un instrument de organizare a activitatii psihice. ilustreaza problematica limbajului. Studiile din prezent. opera. istoric.atacanti: autorul. de a-i forma si dezvolta eul cognitiv. ci trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca si modul de combinare a cuvintelor în propozitie pentru a-si exprima gândurile. apartenenta socio-culturala.lectura. evenimentele majore ce i-au modelat personalitatea. lectorul. Înainte de a fi o fiinta vorbitoare. Comunicarea orala.asaza în discutie . rolul .

. În mod spontan copilul isi insuseste concomitent si structura gramaticala a limbii materne. cu care stabileste relatii de comunicare din cele mai coplexe. De mic copilul este atras de povesti. trebuie sa dispuna înca de la vârsta prescolara de capacitatea de a comunica cu cei din jur. pornind de la cele însusite de la adult.Creatia literara pentu prescolari este acea categorie a literaturii care se adreseaza copiilor între 3-6 ani si este accesibla copiilor. Limbajul copilului prescolar se dezvolta masiv sub influenta adultilor. în cenusa. Însusindu-si limba. a carei valorificare în munca cu prescolarii si cu celelalte categorii de copii. apoi . Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar modifica relatiile lui cu oamenii. Cuvintele sunt ca niste taciuni care mocnesc pe vatra. numarând la vârsta de 6 ani circa 3500de cuvinte. le imprima propria lui personalitate. De-a lungul timpului s-a creat un bogat tezaur. trebuie . de a-si exprima în mod inteligibil impresiile. în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei.se afla la un anumit nivel de asimilare a textului literar. prescolarii si le construiesc. ideile. de respiratia noastra. Aproape ca nu exista familie cu copii care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti. (Slama-Cazacu T. în conditiile în care exista o preocupare în aceasta directie din partea adultilor. în mare masura. ceea ce va constitui o baza în activitatea scolara si. poate ajunge la cunoasterea cât mai deplina a realitatii obiective. rostindu-le. în viata sociala de mai târziu. gândurile. de inima si plamânii unui vorbitor care. Copiii. daca nu s-ar organiza o munca instructiv-educativa speciala. nivel conditionat atât de particularitatile de vârsta cât si de factorii legati de nivelul socio-familial. copilul dobândeste mijlocul prin care poate sa realize comunicarea cu cei din jur în forme superioare.Vocabularul copilului creste. Ca sa se aprinda. cu realitatea înconjuratoare. au nevoie de tensiunea noastra spirituala. Copilul prescolar – receptorul . sa participe la o activitate sau alta. Atunci când nu au la îndemâna cuvinte potrivite pentru diversele situatii. aduce mari servicii operei de educatie. De aceea. l-ar impiedica. De aici decurgând necesitatea însusirii vorbirii în mod sistematic în cadrul gradinitei de copii.1980).

-am lecturat oral textul. context verbal. . Cele mai bune rezultate au fost stabilite la modalitatea de la punctual . mai mult de jumatate din numarul copiilor din grupa au receptat textul. -am cules si am interpretat date despre autor pe întelesul copiilor.respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de varsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. Evaluarea acestor comunicari didactice. Cercetarile s-au facut prin aplicarea celor trei modalitati: a)-lectura orala auxiliara de mijloace audio-vizuale-context verbal. reproducând expresii din textul audiat. dupa care momentele importante au fost însotite de mijloace audio si video. a conceptiei de sine. constatându-se ca. Toate aceste considerente impun educatoarei o întelegere a fenomenului lingvistic.c. Fiecare modalitate a fost urmata de anumite exercitii prin care s-au stabilit si verificat nivelul de receptare si întelegere a textului literar si unele posibilitati de întelegere ale acestuia de catre copii.’’vizând lectura iconica. ( neexistand posibilitatea exprimarii în scris a copiilor. intermediata de imagine. de mijloace audio-context verbal c)-lectura orala iconica intermediata de imagine. orale. b)-lectura orala auxiliara extralingvistic si mijloace audio. context extralingvistic si mijloace audio-vizuale. la finalul activitatii existând doar posibilitatea de a verifica decât 2-3 copii). întelegere ce se concretizeaza în cautarea minutioasa si selectarea riguroasa a textului literar pentru obtinerea unor finalitati de catre copii. extalingvistic si mijloace audio. povestind fara a modifica textul. Pentru acest experiment a trebuit sa respectam mai multe etape: -am ales textul literar.. prin reproducerea povestirilor. s-a facut printr-un experiment care a vizat modalitati de comunicare a unor texte literare cu lecturarea fidela a textului literar in trei modalitati.

În concluzie. La sfârsitul experimentului. Astfel. de Ion Creanga. serbari.Punguta cu doi bani’’..Biblioteca’’. noi.cu grupuri mai mici. În modul acesta am efectuat experimental cu urmatoarele texte literare: .. . a receptarii textului literar pentru cuprinderea tuturor copiilor grupei.de Octav Pancu-Iasi. în dezvoltarea capacitatii copiilor de a se adapta la o activitate a carei finalitate nu este imediata. convorbiri). . îi scade valoarea textului. jocuri didactice. educatoarele. sau dupa-amiaza la gradinitele cu orar prelungit. însusirea textului literar corect ne-a dat posibilitatea de a dramatiza aceste povesti. toti copiii au asimilat corect textul. festivaluri. la sectorul . optam pentru lectura fidela a textului literar. Modalitatile de lucru se pot aplica cu precadere in prima parte a regimului zilei. deoarece.. Totodata.. datorita unor fenomene ce apar inevitabil: spontaneitatea si rapiditatea redarii continutului textului sau acomodarea cu un limbaj mai putin supravegheat (introducerea de expresii familiare ). ele fiind puse în scena cu prilejul unor evenimente. se pot introduce exercitii iconice de acest gen si în alte activitati de comunicare(memorizari. Aceasta conduce la extinderea evaluarii pe timp îndelungat.de Ion Creanga. la elipse..Experimentul s-a desfasurat pe durata unei saptamîni.Capra cu trei iezi’’. Asimilarea corecta afost favorizata de receptarea textului literar.. Apreciem ca activitatea cu textul literar este fundamentala în pregatirea copiilor pentru scoala.Ursul pacalit de vulpe’’.Iedul cu trei capre’’. . iar din punct de vedere al sintaxei. .Alba ca Zapada’’. cu prilejul fiecarei etape din saptamâna. .de Ion Creanga. de fratii Grim.cu precadere în activitatile comune. povestirea acestuia modifica limbajul autorului.

De exemplu. pe parcursul expunerii. cele doua mijloace audi-vizuale sa se sincronizeze. În activitatile de fixare a povestii. socializarea prin intercomunicare rezolvând anumite sarcini ale dezvoltarii comunicarii. a necesitat o pregatire prealabila.Alba ca Zapada si cei sapte pitici’’. fiind reprezentanti iarna în . -dezvoltarea fluiditatii exprimarii verbale suficient de expresive. -pronuntarea corecta a cuvintelor. am folosit teatrul de papusi spre ale cuceri atentia si a le trezi interesul pentru aceasta poveste. în povestea .. mânuiam papusile ce reprezentau personajele principale în asa maniera încât sa sugereze actiunea respectiva. dar copiii nu cunosteau prea multe din viata lor. Astfel. deoarece a trebuit sa studiez cu atentie continutul diafilmului.. Sporirea eficientei acestor activitati se realizeaza folosind permanent mijloace vizuale concomitent cu expunerea verbala.Dumbrava minunata’’ de Mihail Sadoveanu.Aceste povesti au constituit un mijloc important pe lânga obiectivele specifice – cultivarea expresivitatii limbii. am observat ca momentele actiunii au fost traite mai intens de copii. Cei sapte pitici sunt personaje familiare. au fost impresionati de puterea adevarului care învinge pâna la urma. fiind alaturi de personaje atât la bine cât si la rau. în magazinul de jucarii sunt folositi ca ornament. activitatea de povestire . apara . folosirea mimico-gesticulatei în exprimare. de exemplu: -aprofundarea continutului povestii: -redarea continutului prin mijloace de exprimare proprii. buni prieteni ce respecta munca în colectivtate.. Folosind acest procedeu. iar pe banda am înregistrat expunerea povestirii clar.Oraselul copiilor’’. -întelegerea sensului figurat al cuvintelor si expresiilor din poveste. Din basm. pe care multi copii o cunosc. Un alt procedeu care a dat rezultate bune a fost folosirea diafilmului concomitent cu caseta audio în activitatea de povestire. ei au retinut ca sunt tarani harnici. Ei au retinut convorbirea dintre oglinda si împarateasa pentru a o deruta pe Alba ca Zapada. expresiv încât în momentul activitatii. Astfel. copiii au facut cu multa usurinta legatura logica între expresiile din text si semnificatiile lor.

Pe de alta parte. limbajul transmite un continut informational si semantic. am valorificat textele tuturor basmelor indicate în programa. cautând sa gasim cuvinte monosilabice pe care sa le folosesca sub forma de joc. prin intermediul participarii active a copiilor. asimilarea în practica curenta a structurii gramaticale. intensificarea functiilor cognitive ale limbajului. bazata pe suport intuitiv. plastilina) erau prezentate cu miscari specifice fiecaruia. Ca sa-i stimulam. Astfel. am urmarit ca în activitatile de fixare a continutului povestirii sa antrenez în mod deosebit copiii care prezentau defecte de pronuntie. Vârsta prescolara este o etapa hotarâtoare în stimularea corecta a vorbirii. Am constatat ca gândirea prescolarilor a fost viu stimulata facând posibila întelegerea semnificatiei faptelor personajelor. Povestea .Oul nazdravan’’ a fost transmisa copiilor utilizând teatrul de masa. limbajul este cel care ajuta la evaluarea majoritatii activitatilor ce se desfasoara la nivel prescolar. experiente ce au loc pe parcursul întregii vieti începând din copilarie. Acum se produc modificari cantitative care vizeaza însusirea pronuntiei corecte. am trecut la jocuri colective. . stiut fiind ca fiecare cuvânt are o semnificatie principala si multe sensuri secundare atribuite de latura semantica a limbii. insistând asupra pronuntarii lor. educatoare). cu atât mai mult cu cât acest proces este direct dependent de mediul social.cinstea si adevarul. vata. Argumentele de ordin pedagogic subliniaza rolul hotarâtor pe care îl au influentele sistematice asupra dezvoltarii copiilor. constituirea lexicului de baza.. aparitia limbajului interior.. de modelele de exprimare oferite de adulti (parinti. Ca proces comunicational.Cine stie câstiga’’ sau . am constatat ca în activitatile de repovestire au participat chiar si copiii care prezentau dificultati în exprimare. Deoarece aceasta poveste este bogata în onomatopee care permit realizarea unor exercitii de pronuntie corecta. simultan cu expunerea educatoarei. Astfel. În acest sens.. prin numeroase exersari. Forma specifica a comunicarii în perioada prescolara este cea a limbajului oral. intitulândule . am confectionat o macheta care constituia cadrul de desfasurare al actiunii: personajele (realizate din carton. Vorbirea ca activitate comunicativa se însuseste treptat. prin care se realizeaza în primul rând comunicarea si cunoasterea. diversificarea formelor de comunicare.Cine stie raspunde’’. iar cunoasterea se realizeaza din aproape în aproape.

despartirea cuvintelor în silabe. articularea corecta a sunetelor si grupelor de sunete. În acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza obiectivele urmarite. Însusirea corecta si fluenta a unei exprimari corecte am desfasurat-o prin efectuarea de exercitii pentru explicarea unor cuvinte si expresii cum ar fi: antonimele. capacitatile de întelegere. izolarea sunetelor din silaba. am realizat exercitii de analiza fonetica. rostirea lor corecta.jocurile. În semestrul I copiii au alcatuit propoztii pe care le-au reprezentat grafic prin liniute.considerând ca jocul didactic este cel mai eficient mijloc pentru exersarea si dezvoltarea limbajului. Pentru a-i obisnui sa se exprime corect sa sesizeze si sa înteleaga diferenta dintre singular si plural. sinonimele.1968).Spune al cui este acest obiect’’ .. Pentru însusirea vorbirii dialogate si folosirea substantivelor în cazul genitiv si dativ am desfasurat cu copiii jocul . alcatuire de propozitii. au fost desfasurate pe baza de fise de lucru. precizarea numarului de cuvinte dintr-o propozitie. Scopul dialogului se caracterizeaza prin primatul functiei de comunicare . În ceea ce priveste pregatirea copiilor pentru trecerea la perioada preabecedara din clasa I... sintetizându-le în functia de vehiculare a cunostintelor.. Fiecare situatie a fost identificata dupa intonatie. Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe sa obtina rezultate la nivelul celorlalti colegi din grupa. .Al /A cui este…?’’.(Slama Cazacu T. redarea grafica. exprimarea corecta sub aspect gramatical.În perioada de evaluare intiala la grupa mare pregatitoare am testat nivelul de comunicare al copiilor.în functie de aceste categorii gramaticale . volumul vocabularului activ. exersând cu acest prilej semnele grafice pentru redarea unei intrebarii(semnul întrebarii) si a unei exclamatii (semnul mirarii) si la sfârsitul unei comunicari (punctul). am planificat activitati de dezvoltarea limbajului în care i-am antrenat cu precadere pe acestia. omonimele. :.dilogul reflecta functia gnoseologica’’ a limbajului si cea de comunicare.

iar scolari fiind.. 1998. în esenta trebuie parcursa intreaga programa a grupei mari pregatitoare în care toate temele de comunicare didactica conduc la stimularea în principal a pregatirii copilului pentru reusita scolara si prevenirea abandonului scolar. • • . I. Vlasceanu. 1988 Slama-Cazacu. pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor îl manifesta fata de un anumit subiect.E. . Bucuresti * * * -Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii’’. I. P.Minerva. -Psihologia vârstelor. Constansa.. . Ed.D.1991.sirul exemplelor pot continua cu temele de cercetare din domeniul comunicarii. se pot continua cu activitatile extracurriculare.. Bucuresti • • Cornea. Bucuresti. Bibliografie selectiva: • Cerghit.E.E.D.Bucuresti.Tatiana – Lectura –diverse finalitati si niveluri de complexitate. Bucuresti • Cerghit. D. E. Verza.P.Didactica.. Ursula. I. Paul – Introducere în teoria lecturii.1990 schiopu. sa redea cu o mai mare usurinta continutul unor lectii si sa citeasca. 2005. –Metode de invatamînt.I.. T. Popescu. Buletin de informare stiintifica si documentare. Radu.3.1976. E..P..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful