COMUNICAREA LA COPILUL PREsCOLAR

COMUNICAREA DIDACTICĂ –pasi spre succesul scolar Motto:,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari; si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i învatam cum sa se adapteze. ( Maria Montessori) Comunicarea a devenit în a 757h76h doua jumatate a secolului XX actiunea umana cea mai vizibila , cea mai valorizata si cea mai studiata . Societatea în care traim este o societate a comunicarii deoarece se insista tot mai mult pe rafinarea si multiplicarea mijloacelor de comunicare ; nu peste mult timp vom putea afirma ca traim în era comunicarii tehnologice . A comunica înseamna ,,a fi împreuna’’, a împartasi si a te împartasi, a realiza o comunicare de gânduri, simtire, actiune. În sens general , prin comunicare se întelege procesul interactiv de transmitere si receptionare a mesajelor , proces care implica un emitator , un mesaj , un canal de comunicare , un receptor si un raspuns. Prin definitie comunicarea este modalitatea fundamentala de interactiune psihosociala a persoanelor, interactiune ce presupune realizarea unor schimburi informationale prin intermediul unor simboluri si semnificatii social generalizate în vederea conservarii stabilitatii sau, dupa caz, a obtinerii unor modificari atitudinal-comportamentale la nivelul unui individ sau a unui grup. Comunicarea educationala este cea care mijloceste realizarea fenomenului educational în asamblul sau, iar comunicarea didactica apare

elementele de bruiaj. sa vehiculeze un continut care sa fie receptat de elevi. afectiv. informal. schimbul de mesaje se realizeaza între educator si elev.ca o forma particulara. Caracterul didactic al comunicarii este dat de respectarea legitatilor presupuse de un act sistematic de învatare cu o conditie ca . cadrul si contextul institutionalizat. nonverbal. atitudinal. pe verticala. operational-metodologica. ci o forma specifica. retroactiunile practicate. în grupuri mici. mixta. dupa natura continuturilor. etc. Comunicarea didactica se poate structura pe ideea ca este o comunicare intrumentala. convingeri).. întâmplatoare. pentru ca numeroase din componentele sale au structuri complexe. Dar pentru ca procesul educational nu este unul simplist. paraverbal. Codurile comunicarii didactice sunt verbal. Deci. statutul poate fi formal. actul predarii presupune o serie de actiuni specifice. este un proces informational. distanta dintre acestia si dispozitia asezarii lor(ambele importante pentru particularitatile canalului de transmitere a mesajului). comunicarea didactica poate fi stiintifica. publica. care în aceste conditii nu este una obisnuita. dupa natura partenerilor poate fi o comunicare interpersonala. Schema oricarei comunicari cuprinde: factorii comunicarii.)de cadru institutional (poate exista comunicare didactica în afara procesului de învatamânt) sau privitoare la parteneri. cunostinte) si ectosemantice (atitudini. sa produca modificari ale personalitatii elevilor la nivel cognitiv. atitudinala. comunicarea este procesul de transmitere a informatiei de la emitator la receptor. asupra comunicarii. între personalitatea . tipul de cod. Prin ea trebuie sa atinga anumite obiective. profesorul trebuie sa se concentreze asupra modului în care va prezenta notiunile. situatia enuntiativa. repertoriile active sau latente ale emitatorului-receptor. actional.personjulresursa’’ sa depaseasca statutul de informator. subiectiva. specifice unui act de învatare sistematica. motivatii. direct implicata în sustinerea unui proces sistematic de învatare în care nu apar reactii de continut (centrata pe dobândire de cunostinte sau deprinderi. În cadrul comunicarii didactice au loc schimburi de mesaje semantice (informatii. Dupa alegerea materialului faptic. obligatorie în vehicularea unor continuturi determinate.

tactila.Mesajul este supus unor procese de codare si decodare prin care se asigura înscrierea lui în vocabularul elevului. De aceea. specific) în combinatii adecvate situatiilor de învatare. interiorizat(limba) la care se adauga elementele paraverbale si nonverbale. Transmiterea informatiei este un schimb simbolic. a atitudinilor si convingerilor intelectuale. subtextul emotiv al vorbirii. Profesorul trebuie sa fie capabil sa utilizeze limbajul ca mijloc principal al educatiei. Asa cum am mai aratat. emotional. placut auzului. în cea mai mare parte. Mesajul oral este purtat pe undele sonore. închegat. Codul folosit (sistemul de semne lingvistice) cunoaste o tripla situare: prima la nivelul codului lingvistic. Comunicarea verbala conduce actul învatarii. curgator. informatii din diferite domenii cu scopul dobândirii culturii generale. De aici . a doua la cel didactic. stil. orientat la subiect. Ea faciliteaza achizitionarea de cunostinte. are un finalism accentuat în scopuri si obiective educationale. pe care circula un mesaj transpus într-un cod comun. la care se asociaza si tutelarea de ansamblu a actului educativ. se formeaza si se consolideaza trasaturi pozitive de caracter. vizuala. Coordonatele unui limbaj corect ar fi : bogat. aflati în posibilitatea de schimbare a statutului. vocabular. didactic. morale. mimica. Structura comunicarii didactice se face conform logicii pedagogice. scriere lizibila. al treilea la nivelul codului specific. inteligent.Comunicarea didactica este dominata de profesor. nuantat. iar mesajul scris este textul tiparit. Dificultatea consta chiar în aceasta traducere a mesajului în limbajul operatiilor concrete. Profesorul trebuie sa dea dovada de competenta comunicativa aceasta constând în abilitatea acestuia de a utiliza codurile limbajului educational (lingvistic. de specialitate. sau performale care-l poate departa pe elev de profesor. comunicarea didactica sta la baza procesului de predare – asimilare a cunostintelor si cere o selectie documentata si justificata a continuturilor educationale.formata a educatorului si personalitatea educatului. între ei se interpune canalul de comunicare.o . comunicarea didactica este un act informational. simplu. Datorita exploziei de informatii profesorul trebuie sa fie capabil sa le prelucreze.Calea de comunicare este multimodala: auditiva.Emitatorul si receptorul sunt elevul si cadrul didactic. olfactiva. plastic. mesajul afectiv este transmis de gestica. mobilizator. Profesorul trebuie sa faca eforturi pentru ca prezentarea informatiilor în actul comunicativ didactic sa acorde prioritate logicii pedagogice.

care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti.lectura. De aici necesitatea de a exersa si fructifica potentialul creativ al prescolarului. nu numai nivelul sunetelor vorbirii. Genetic. devine un instrument activ si deosebit de complex al relatiilor copiilor cu cei din jurul sau si în acelas timp. istoric. si productive însusiri psihice ale individualitatii. De aceea..atacanti: autorul. evenimentele majore ce i-au modelat personalitatea. ci trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca si modul de combinare a cuvintelor în propozitie pentru a-si exprima gândurile. temperament. Cercetarea comunicarii. socio-actional în devenire. Perioada prescolara este perioada care se caracterizeaza prin cele mai profunde..variabila importanta a succesului educatiei fiind comunicarea. ilustreaza problematica limbajului. valoarea si interdependenta celor trei factori . cu care se confrunta copiii.trei eroi”. Toti acesti factori conditioneaza creatia. dialogul profesor-elev. inclusiva cea a copilului. Studiile din prezent. de a-i forma si dezvolta eul cognitiv. genetic. a debutat cu cea mai pregnanta dintre forme: limbajul. opera. Faptul este. un instrument de organizare a activitatii psihice. reductibili în ultima instanta la: mediul socio-istoric. opera literara este privita ca o rezultanta a unui complex de factori raportati la autor. rolul . Comunicarea orala. din mai multe puncte de vedere. sensibilitati si flexibilitati psihice divergente. Limbajul în perioada prescolara. lectorul. . Acestia trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca toate nivelurile limbajului. este perioada unei intense receptivitati. Varietatea si dificultatea sarcinilor. oarecum paradoxal fata de drumul firesc al dezvoltarii naturale a copilului caracterizat de precocitatea manifestarii competentelor comunicative fata de cele lingvistice. iar în cadrul ei. trebuie respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de vârsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. analizeaza profund locul.comunicatoare’’. apartenenta socio-culturala. formatia intelectuala a autorului. în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei. copilul este o fiinta . De mic copilul este atras de povesti. afectiv. Aproape ca nu exista familie cu copii. dupa Paul Cornea-în cazul literaturii pentru prescolari. sociologic etc. Înainte de a fi o fiinta vorbitoare.asaza în discutie .

rostindu-le.se afla la un anumit nivel de asimilare a textului literar. apoi .Vocabularul copilului creste. De-a lungul timpului s-a creat un bogat tezaur. (Slama-Cazacu T.1980). Însusindu-si limba. Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar modifica relatiile lui cu oamenii. ideile. Copilul prescolar – receptorul . De mic copilul este atras de povesti. ceea ce va constitui o baza în activitatea scolara si. În mod spontan copilul isi insuseste concomitent si structura gramaticala a limbii materne. l-ar impiedica. de a-si exprima în mod inteligibil impresiile. Copiii. sa participe la o activitate sau alta. De aici decurgând necesitatea însusirii vorbirii în mod sistematic în cadrul gradinitei de copii. nivel conditionat atât de particularitatile de vârsta cât si de factorii legati de nivelul socio-familial. în conditiile în care exista o preocupare în aceasta directie din partea adultilor. trebuie sa dispuna înca de la vârsta prescolara de capacitatea de a comunica cu cei din jur. gândurile. trebuie . poate ajunge la cunoasterea cât mai deplina a realitatii obiective. în mare masura. în viata sociala de mai târziu. numarând la vârsta de 6 ani circa 3500de cuvinte. De aceea. a carei valorificare în munca cu prescolarii si cu celelalte categorii de copii. prescolarii si le construiesc. le imprima propria lui personalitate. cu realitatea înconjuratoare. aduce mari servicii operei de educatie. Cuvintele sunt ca niste taciuni care mocnesc pe vatra. de respiratia noastra. în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei. pornind de la cele însusite de la adult.. daca nu s-ar organiza o munca instructiv-educativa speciala. Aproape ca nu exista familie cu copii care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti. Ca sa se aprinda. în cenusa.Creatia literara pentu prescolari este acea categorie a literaturii care se adreseaza copiilor între 3-6 ani si este accesibla copiilor. copilul dobândeste mijlocul prin care poate sa realize comunicarea cu cei din jur în forme superioare. Atunci când nu au la îndemâna cuvinte potrivite pentru diversele situatii. au nevoie de tensiunea noastra spirituala. de inima si plamânii unui vorbitor care. cu care stabileste relatii de comunicare din cele mai coplexe. Limbajul copilului prescolar se dezvolta masiv sub influenta adultilor.

orale. Toate aceste considerente impun educatoarei o întelegere a fenomenului lingvistic. .c. prin reproducerea povestirilor. a conceptiei de sine. context verbal. Cercetarile s-au facut prin aplicarea celor trei modalitati: a)-lectura orala auxiliara de mijloace audio-vizuale-context verbal. Evaluarea acestor comunicari didactice. -am lecturat oral textul. Pentru acest experiment a trebuit sa respectam mai multe etape: -am ales textul literar. Fiecare modalitate a fost urmata de anumite exercitii prin care s-au stabilit si verificat nivelul de receptare si întelegere a textului literar si unele posibilitati de întelegere ale acestuia de catre copii. context extralingvistic si mijloace audio-vizuale. b)-lectura orala auxiliara extralingvistic si mijloace audio. întelegere ce se concretizeaza în cautarea minutioasa si selectarea riguroasa a textului literar pentru obtinerea unor finalitati de catre copii. Cele mai bune rezultate au fost stabilite la modalitatea de la punctual . extalingvistic si mijloace audio. povestind fara a modifica textul. ( neexistand posibilitatea exprimarii în scris a copiilor.respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de varsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii.. constatându-se ca. s-a facut printr-un experiment care a vizat modalitati de comunicare a unor texte literare cu lecturarea fidela a textului literar in trei modalitati. intermediata de imagine. mai mult de jumatate din numarul copiilor din grupa au receptat textul. de mijloace audio-context verbal c)-lectura orala iconica intermediata de imagine.’’vizând lectura iconica. dupa care momentele importante au fost însotite de mijloace audio si video. la finalul activitatii existând doar posibilitatea de a verifica decât 2-3 copii). -am cules si am interpretat date despre autor pe întelesul copiilor. reproducând expresii din textul audiat.

iar din punct de vedere al sintaxei.Alba ca Zapada’’. optam pentru lectura fidela a textului literar.. festivaluri.Punguta cu doi bani’’. Totodata. deoarece. de fratii Grim. de Ion Creanga. cu prilejul fiecarei etape din saptamâna. la elipse. sau dupa-amiaza la gradinitele cu orar prelungit. Modalitatile de lucru se pot aplica cu precadere in prima parte a regimului zilei. datorita unor fenomene ce apar inevitabil: spontaneitatea si rapiditatea redarii continutului textului sau acomodarea cu un limbaj mai putin supravegheat (introducerea de expresii familiare ). .de Ion Creanga. Aceasta conduce la extinderea evaluarii pe timp îndelungat. convorbiri). la sectorul .cu precadere în activitatile comune. Astfel. noi.de Ion Creanga. Asimilarea corecta afost favorizata de receptarea textului literar.Capra cu trei iezi’’.. . serbari.Ursul pacalit de vulpe’’. toti copiii au asimilat corect textul. Apreciem ca activitatea cu textul literar este fundamentala în pregatirea copiilor pentru scoala.cu grupuri mai mici.Biblioteca’’. în dezvoltarea capacitatii copiilor de a se adapta la o activitate a carei finalitate nu este imediata. La sfârsitul experimentului.Experimentul s-a desfasurat pe durata unei saptamîni.Iedul cu trei capre’’.. . jocuri didactice. însusirea textului literar corect ne-a dat posibilitatea de a dramatiza aceste povesti. a receptarii textului literar pentru cuprinderea tuturor copiilor grupei. În concluzie. . ele fiind puse în scena cu prilejul unor evenimente. îi scade valoarea textului.de Octav Pancu-Iasi. .. În modul acesta am efectuat experimental cu urmatoarele texte literare: . educatoarele. se pot introduce exercitii iconice de acest gen si în alte activitati de comunicare(memorizari.. povestirea acestuia modifica limbajul autorului..

Dumbrava minunata’’ de Mihail Sadoveanu. Din basm. buni prieteni ce respecta munca în colectivtate. Astfel. Un alt procedeu care a dat rezultate bune a fost folosirea diafilmului concomitent cu caseta audio în activitatea de povestire. pe parcursul expunerii. activitatea de povestire .Alba ca Zapada si cei sapte pitici’’. apara . Sporirea eficientei acestor activitati se realizeaza folosind permanent mijloace vizuale concomitent cu expunerea verbala. mânuiam papusile ce reprezentau personajele principale în asa maniera încât sa sugereze actiunea respectiva. fiind reprezentanti iarna în . în povestea . Astfel. În activitatile de fixare a povestii. cele doua mijloace audi-vizuale sa se sincronizeze.Oraselul copiilor’’. -întelegerea sensului figurat al cuvintelor si expresiilor din poveste. am observat ca momentele actiunii au fost traite mai intens de copii. iar pe banda am înregistrat expunerea povestirii clar.Aceste povesti au constituit un mijloc important pe lânga obiectivele specifice – cultivarea expresivitatii limbii. expresiv încât în momentul activitatii.. de exemplu: -aprofundarea continutului povestii: -redarea continutului prin mijloace de exprimare proprii. Folosind acest procedeu. fiind alaturi de personaje atât la bine cât si la rau. -pronuntarea corecta a cuvintelor. copiii au facut cu multa usurinta legatura logica între expresiile din text si semnificatiile lor. a necesitat o pregatire prealabila. dar copiii nu cunosteau prea multe din viata lor. De exemplu. am folosit teatrul de papusi spre ale cuceri atentia si a le trezi interesul pentru aceasta poveste. Ei au retinut convorbirea dintre oglinda si împarateasa pentru a o deruta pe Alba ca Zapada... ei au retinut ca sunt tarani harnici. folosirea mimico-gesticulatei în exprimare. deoarece a trebuit sa studiez cu atentie continutul diafilmului. socializarea prin intercomunicare rezolvând anumite sarcini ale dezvoltarii comunicarii. au fost impresionati de puterea adevarului care învinge pâna la urma. în magazinul de jucarii sunt folositi ca ornament. pe care multi copii o cunosc. Cei sapte pitici sunt personaje familiare. -dezvoltarea fluiditatii exprimarii verbale suficient de expresive.

plastilina) erau prezentate cu miscari specifice fiecaruia. limbajul transmite un continut informational si semantic. prin intermediul participarii active a copiilor. prin numeroase exersari. limbajul este cel care ajuta la evaluarea majoritatii activitatilor ce se desfasoara la nivel prescolar.. am valorificat textele tuturor basmelor indicate în programa. În acest sens. Acum se produc modificari cantitative care vizeaza însusirea pronuntiei corecte. educatoare). Pe de alta parte. am urmarit ca în activitatile de fixare a continutului povestirii sa antrenez în mod deosebit copiii care prezentau defecte de pronuntie. intitulândule .cinstea si adevarul.Cine stie raspunde’’. vata. am constatat ca în activitatile de repovestire au participat chiar si copiii care prezentau dificultati în exprimare. Astfel. cu atât mai mult cu cât acest proces este direct dependent de mediul social. bazata pe suport intuitiv. simultan cu expunerea educatoarei. stiut fiind ca fiecare cuvânt are o semnificatie principala si multe sensuri secundare atribuite de latura semantica a limbii. Am constatat ca gândirea prescolarilor a fost viu stimulata facând posibila întelegerea semnificatiei faptelor personajelor. am trecut la jocuri colective. aparitia limbajului interior...Cine stie câstiga’’ sau . Vorbirea ca activitate comunicativa se însuseste treptat.Oul nazdravan’’ a fost transmisa copiilor utilizând teatrul de masa. am confectionat o macheta care constituia cadrul de desfasurare al actiunii: personajele (realizate din carton. de modelele de exprimare oferite de adulti (parinti. Deoarece aceasta poveste este bogata în onomatopee care permit realizarea unor exercitii de pronuntie corecta. constituirea lexicului de baza. Astfel. Forma specifica a comunicarii în perioada prescolara este cea a limbajului oral. asimilarea în practica curenta a structurii gramaticale. Ca sa-i stimulam. iar cunoasterea se realizeaza din aproape în aproape. Ca proces comunicational. Vârsta prescolara este o etapa hotarâtoare în stimularea corecta a vorbirii. Povestea . experiente ce au loc pe parcursul întregii vieti începând din copilarie. cautând sa gasim cuvinte monosilabice pe care sa le folosesca sub forma de joc. insistând asupra pronuntarii lor. diversificarea formelor de comunicare. prin care se realizeaza în primul rând comunicarea si cunoasterea. intensificarea functiilor cognitive ale limbajului. . Argumentele de ordin pedagogic subliniaza rolul hotarâtor pe care îl au influentele sistematice asupra dezvoltarii copiilor.

dilogul reflecta functia gnoseologica’’ a limbajului si cea de comunicare.. capacitatile de întelegere. În semestrul I copiii au alcatuit propoztii pe care le-au reprezentat grafic prin liniute. izolarea sunetelor din silaba.(Slama Cazacu T. alcatuire de propozitii. articularea corecta a sunetelor si grupelor de sunete. rostirea lor corecta. redarea grafica. În ceea ce priveste pregatirea copiilor pentru trecerea la perioada preabecedara din clasa I.Al /A cui este…?’’. Fiecare situatie a fost identificata dupa intonatie. sinonimele. am realizat exercitii de analiza fonetica.considerând ca jocul didactic este cel mai eficient mijloc pentru exersarea si dezvoltarea limbajului.. exprimarea corecta sub aspect gramatical. am planificat activitati de dezvoltarea limbajului în care i-am antrenat cu precadere pe acestia. Însusirea corecta si fluenta a unei exprimari corecte am desfasurat-o prin efectuarea de exercitii pentru explicarea unor cuvinte si expresii cum ar fi: antonimele... . Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe sa obtina rezultate la nivelul celorlalti colegi din grupa. omonimele. exersând cu acest prilej semnele grafice pentru redarea unei intrebarii(semnul întrebarii) si a unei exclamatii (semnul mirarii) si la sfârsitul unei comunicari (punctul). precizarea numarului de cuvinte dintr-o propozitie. Pentru însusirea vorbirii dialogate si folosirea substantivelor în cazul genitiv si dativ am desfasurat cu copiii jocul .jocurile. au fost desfasurate pe baza de fise de lucru.Spune al cui este acest obiect’’ .1968). Scopul dialogului se caracterizeaza prin primatul functiei de comunicare .În perioada de evaluare intiala la grupa mare pregatitoare am testat nivelul de comunicare al copiilor. sintetizându-le în functia de vehiculare a cunostintelor. Pentru a-i obisnui sa se exprime corect sa sesizeze si sa înteleaga diferenta dintre singular si plural. volumul vocabularului activ. :. În acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza obiectivele urmarite. despartirea cuvintelor în silabe.în functie de aceste categorii gramaticale .

P.I. Bibliografie selectiva: • Cerghit.1991. în esenta trebuie parcursa intreaga programa a grupei mari pregatitoare în care toate temele de comunicare didactica conduc la stimularea în principal a pregatirii copilului pentru reusita scolara si prevenirea abandonului scolar. 1998.P.E. Bucuresti • • Cornea. Constansa. Ursula.E. E..Tatiana – Lectura –diverse finalitati si niveluri de complexitate. I.. 2005.1976.. T.. Popescu. Paul – Introducere în teoria lecturii. .E. Buletin de informare stiintifica si documentare. 1988 Slama-Cazacu. Ed.Bucuresti. Bucuresti • Cerghit. se pot continua cu activitatile extracurriculare. Verza. E. –Metode de invatamînt.sirul exemplelor pot continua cu temele de cercetare din domeniul comunicarii. . iar scolari fiind.1990 schiopu.Minerva. Bucuresti.Didactica.D. D. Vlasceanu. Radu.D. • • .3. pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor îl manifesta fata de un anumit subiect. sa redea cu o mai mare usurinta continutul unor lectii si sa citeasca. P. I.. Bucuresti * * * -Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii’’. -Psihologia vârstelor... I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful