COMUNICAREA LA COPILUL PREsCOLAR

COMUNICAREA DIDACTICĂ –pasi spre succesul scolar Motto:,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari; si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i învatam cum sa se adapteze. ( Maria Montessori) Comunicarea a devenit în a 757h76h doua jumatate a secolului XX actiunea umana cea mai vizibila , cea mai valorizata si cea mai studiata . Societatea în care traim este o societate a comunicarii deoarece se insista tot mai mult pe rafinarea si multiplicarea mijloacelor de comunicare ; nu peste mult timp vom putea afirma ca traim în era comunicarii tehnologice . A comunica înseamna ,,a fi împreuna’’, a împartasi si a te împartasi, a realiza o comunicare de gânduri, simtire, actiune. În sens general , prin comunicare se întelege procesul interactiv de transmitere si receptionare a mesajelor , proces care implica un emitator , un mesaj , un canal de comunicare , un receptor si un raspuns. Prin definitie comunicarea este modalitatea fundamentala de interactiune psihosociala a persoanelor, interactiune ce presupune realizarea unor schimburi informationale prin intermediul unor simboluri si semnificatii social generalizate în vederea conservarii stabilitatii sau, dupa caz, a obtinerii unor modificari atitudinal-comportamentale la nivelul unui individ sau a unui grup. Comunicarea educationala este cea care mijloceste realizarea fenomenului educational în asamblul sau, iar comunicarea didactica apare

nonverbal.personjulresursa’’ sa depaseasca statutul de informator. Codurile comunicarii didactice sunt verbal. repertoriile active sau latente ale emitatorului-receptor. subiectiva. tipul de cod. afectiv. schimbul de mesaje se realizeaza între educator si elev. direct implicata în sustinerea unui proces sistematic de învatare în care nu apar reactii de continut (centrata pe dobândire de cunostinte sau deprinderi. sa produca modificari ale personalitatii elevilor la nivel cognitiv. între personalitatea . specifice unui act de învatare sistematica. Dupa alegerea materialului faptic. informal. situatia enuntiativa. profesorul trebuie sa se concentreze asupra modului în care va prezenta notiunile. care în aceste conditii nu este una obisnuita. mixta.. distanta dintre acestia si dispozitia asezarii lor(ambele importante pentru particularitatile canalului de transmitere a mesajului). convingeri). Comunicarea didactica se poate structura pe ideea ca este o comunicare intrumentala. comunicarea didactica poate fi stiintifica. În cadrul comunicarii didactice au loc schimburi de mesaje semantice (informatii. este un proces informational. dupa natura continuturilor. întâmplatoare. Schema oricarei comunicari cuprinde: factorii comunicarii. atitudinala.)de cadru institutional (poate exista comunicare didactica în afara procesului de învatamânt) sau privitoare la parteneri. atitudinal. ci o forma specifica. actional. asupra comunicarii. dupa natura partenerilor poate fi o comunicare interpersonala. Caracterul didactic al comunicarii este dat de respectarea legitatilor presupuse de un act sistematic de învatare cu o conditie ca . în grupuri mici. pentru ca numeroase din componentele sale au structuri complexe. operational-metodologica. publica. cunostinte) si ectosemantice (atitudini. sa vehiculeze un continut care sa fie receptat de elevi. cadrul si contextul institutionalizat. actul predarii presupune o serie de actiuni specifice. Prin ea trebuie sa atinga anumite obiective. pe verticala. comunicarea este procesul de transmitere a informatiei de la emitator la receptor. elementele de bruiaj. obligatorie în vehicularea unor continuturi determinate. paraverbal. Dar pentru ca procesul educational nu este unul simplist. Deci. etc. motivatii. statutul poate fi formal. retroactiunile practicate.ca o forma particulara.

didactic. emotional. informatii din diferite domenii cu scopul dobândirii culturii generale. De aceea. nuantat. Profesorul trebuie sa dea dovada de competenta comunicativa aceasta constând în abilitatea acestuia de a utiliza codurile limbajului educational (lingvistic. iar mesajul scris este textul tiparit. stil. mesajul afectiv este transmis de gestica. închegat. a doua la cel didactic. olfactiva. specific) în combinatii adecvate situatiilor de învatare. Dificultatea consta chiar în aceasta traducere a mesajului în limbajul operatiilor concrete.formata a educatorului si personalitatea educatului. plastic.Comunicarea didactica este dominata de profesor. al treilea la nivelul codului specific. Profesorul trebuie sa faca eforturi pentru ca prezentarea informatiilor în actul comunicativ didactic sa acorde prioritate logicii pedagogice. Comunicarea verbala conduce actul învatarii. interiorizat(limba) la care se adauga elementele paraverbale si nonverbale.o . se formeaza si se consolideaza trasaturi pozitive de caracter. curgator. morale.Emitatorul si receptorul sunt elevul si cadrul didactic. mimica. Ea faciliteaza achizitionarea de cunostinte. comunicarea didactica este un act informational. Structura comunicarii didactice se face conform logicii pedagogice. a atitudinilor si convingerilor intelectuale. comunicarea didactica sta la baza procesului de predare – asimilare a cunostintelor si cere o selectie documentata si justificata a continuturilor educationale. sau performale care-l poate departa pe elev de profesor. vizuala. între ei se interpune canalul de comunicare. Codul folosit (sistemul de semne lingvistice) cunoaste o tripla situare: prima la nivelul codului lingvistic. scriere lizibila. are un finalism accentuat în scopuri si obiective educationale. Profesorul trebuie sa fie capabil sa utilizeze limbajul ca mijloc principal al educatiei. de specialitate. Asa cum am mai aratat. în cea mai mare parte. orientat la subiect. placut auzului. simplu. Datorita exploziei de informatii profesorul trebuie sa fie capabil sa le prelucreze.Mesajul este supus unor procese de codare si decodare prin care se asigura înscrierea lui în vocabularul elevului. Transmiterea informatiei este un schimb simbolic.Calea de comunicare este multimodala: auditiva. inteligent. vocabular. subtextul emotiv al vorbirii. tactila. la care se asociaza si tutelarea de ansamblu a actului educativ. mobilizator. aflati în posibilitatea de schimbare a statutului. Mesajul oral este purtat pe undele sonore. pe care circula un mesaj transpus într-un cod comun. Coordonatele unui limbaj corect ar fi : bogat. De aici .

trei eroi”. De mic copilul este atras de povesti. Varietatea si dificultatea sarcinilor.comunicatoare’’. rolul . sensibilitati si flexibilitati psihice divergente. afectiv. Genetic.asaza în discutie . iar în cadrul ei. care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti. opera. Aproape ca nu exista familie cu copii. ci trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca si modul de combinare a cuvintelor în propozitie pentru a-si exprima gândurile. reductibili în ultima instanta la: mediul socio-istoric. Faptul este. dialogul profesor-elev. Toti acesti factori conditioneaza creatia. un instrument de organizare a activitatii psihice. Limbajul în perioada prescolara. Înainte de a fi o fiinta vorbitoare. Comunicarea orala. sociologic etc. trebuie respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de vârsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. Cercetarea comunicarii. inclusiva cea a copilului. în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei.variabila importanta a succesului educatiei fiind comunicarea. . De aceea.lectura. formatia intelectuala a autorului. analizeaza profund locul. ilustreaza problematica limbajului. temperament.. oarecum paradoxal fata de drumul firesc al dezvoltarii naturale a copilului caracterizat de precocitatea manifestarii competentelor comunicative fata de cele lingvistice.atacanti: autorul. lectorul. apartenenta socio-culturala. cu care se confrunta copiii. nu numai nivelul sunetelor vorbirii. opera literara este privita ca o rezultanta a unui complex de factori raportati la autor. dupa Paul Cornea-în cazul literaturii pentru prescolari. Acestia trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca toate nivelurile limbajului. din mai multe puncte de vedere. valoarea si interdependenta celor trei factori .. De aici necesitatea de a exersa si fructifica potentialul creativ al prescolarului. istoric. socio-actional în devenire. a debutat cu cea mai pregnanta dintre forme: limbajul. Perioada prescolara este perioada care se caracterizeaza prin cele mai profunde. si productive însusiri psihice ale individualitatii. evenimentele majore ce i-au modelat personalitatea. devine un instrument activ si deosebit de complex al relatiilor copiilor cu cei din jurul sau si în acelas timp. genetic. este perioada unei intense receptivitati. Studiile din prezent. de a-i forma si dezvolta eul cognitiv. copilul este o fiinta .

în conditiile în care exista o preocupare în aceasta directie din partea adultilor.Vocabularul copilului creste. în mare masura. Copiii. rostindu-le. ceea ce va constitui o baza în activitatea scolara si. le imprima propria lui personalitate. Copilul prescolar – receptorul . Atunci când nu au la îndemâna cuvinte potrivite pentru diversele situatii. numarând la vârsta de 6 ani circa 3500de cuvinte. de respiratia noastra. de a-si exprima în mod inteligibil impresiile. l-ar impiedica. Cuvintele sunt ca niste taciuni care mocnesc pe vatra. Ca sa se aprinda. în cenusa. copilul dobândeste mijlocul prin care poate sa realize comunicarea cu cei din jur în forme superioare. trebuie . sa participe la o activitate sau alta. De mic copilul este atras de povesti.1980). Însusindu-si limba.. a carei valorificare în munca cu prescolarii si cu celelalte categorii de copii. De aici decurgând necesitatea însusirii vorbirii în mod sistematic în cadrul gradinitei de copii. aduce mari servicii operei de educatie. de inima si plamânii unui vorbitor care. Aproape ca nu exista familie cu copii care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti. în viata sociala de mai târziu. pornind de la cele însusite de la adult. poate ajunge la cunoasterea cât mai deplina a realitatii obiective.se afla la un anumit nivel de asimilare a textului literar. Limbajul copilului prescolar se dezvolta masiv sub influenta adultilor. prescolarii si le construiesc. De aceea. cu realitatea înconjuratoare. În mod spontan copilul isi insuseste concomitent si structura gramaticala a limbii materne. De-a lungul timpului s-a creat un bogat tezaur.Creatia literara pentu prescolari este acea categorie a literaturii care se adreseaza copiilor între 3-6 ani si este accesibla copiilor. trebuie sa dispuna înca de la vârsta prescolara de capacitatea de a comunica cu cei din jur. daca nu s-ar organiza o munca instructiv-educativa speciala. în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei. gândurile. apoi . Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar modifica relatiile lui cu oamenii. au nevoie de tensiunea noastra spirituala. nivel conditionat atât de particularitatile de vârsta cât si de factorii legati de nivelul socio-familial. (Slama-Cazacu T. cu care stabileste relatii de comunicare din cele mai coplexe. ideile.

b)-lectura orala auxiliara extralingvistic si mijloace audio.respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de varsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. intermediata de imagine. Cele mai bune rezultate au fost stabilite la modalitatea de la punctual . de mijloace audio-context verbal c)-lectura orala iconica intermediata de imagine. dupa care momentele importante au fost însotite de mijloace audio si video. . -am lecturat oral textul. constatându-se ca. Cercetarile s-au facut prin aplicarea celor trei modalitati: a)-lectura orala auxiliara de mijloace audio-vizuale-context verbal. povestind fara a modifica textul. a conceptiei de sine. Evaluarea acestor comunicari didactice. la finalul activitatii existând doar posibilitatea de a verifica decât 2-3 copii). context verbal. Pentru acest experiment a trebuit sa respectam mai multe etape: -am ales textul literar. context extralingvistic si mijloace audio-vizuale.’’vizând lectura iconica. Fiecare modalitate a fost urmata de anumite exercitii prin care s-au stabilit si verificat nivelul de receptare si întelegere a textului literar si unele posibilitati de întelegere ale acestuia de catre copii. -am cules si am interpretat date despre autor pe întelesul copiilor. Toate aceste considerente impun educatoarei o întelegere a fenomenului lingvistic. mai mult de jumatate din numarul copiilor din grupa au receptat textul. s-a facut printr-un experiment care a vizat modalitati de comunicare a unor texte literare cu lecturarea fidela a textului literar in trei modalitati. orale.c. extalingvistic si mijloace audio. reproducând expresii din textul audiat.. întelegere ce se concretizeaza în cautarea minutioasa si selectarea riguroasa a textului literar pentru obtinerea unor finalitati de catre copii. ( neexistand posibilitatea exprimarii în scris a copiilor. prin reproducerea povestirilor.

Totodata. festivaluri. Aceasta conduce la extinderea evaluarii pe timp îndelungat. deoarece..Capra cu trei iezi’’.. se pot introduce exercitii iconice de acest gen si în alte activitati de comunicare(memorizari. la sectorul . sau dupa-amiaza la gradinitele cu orar prelungit. optam pentru lectura fidela a textului literar. Asimilarea corecta afost favorizata de receptarea textului literar.. toti copiii au asimilat corect textul. datorita unor fenomene ce apar inevitabil: spontaneitatea si rapiditatea redarii continutului textului sau acomodarea cu un limbaj mai putin supravegheat (introducerea de expresii familiare ). Apreciem ca activitatea cu textul literar este fundamentala în pregatirea copiilor pentru scoala.Ursul pacalit de vulpe’’.Biblioteca’’. noi. de Ion Creanga.de Ion Creanga.cu grupuri mai mici. la elipse. . ele fiind puse în scena cu prilejul unor evenimente.. . educatoarele.Alba ca Zapada’’.Iedul cu trei capre’’.cu precadere în activitatile comune. jocuri didactice. iar din punct de vedere al sintaxei.. În modul acesta am efectuat experimental cu urmatoarele texte literare: . . însusirea textului literar corect ne-a dat posibilitatea de a dramatiza aceste povesti. de fratii Grim. Astfel. convorbiri). a receptarii textului literar pentru cuprinderea tuturor copiilor grupei.Experimentul s-a desfasurat pe durata unei saptamîni. serbari. .de Octav Pancu-Iasi. La sfârsitul experimentului. În concluzie. îi scade valoarea textului.de Ion Creanga.Punguta cu doi bani’’. Modalitatile de lucru se pot aplica cu precadere in prima parte a regimului zilei.. cu prilejul fiecarei etape din saptamâna. povestirea acestuia modifica limbajul autorului. în dezvoltarea capacitatii copiilor de a se adapta la o activitate a carei finalitate nu este imediata. .

. pe parcursul expunerii. în povestea .Oraselul copiilor’’. în magazinul de jucarii sunt folositi ca ornament. copiii au facut cu multa usurinta legatura logica între expresiile din text si semnificatiile lor. Din basm. deoarece a trebuit sa studiez cu atentie continutul diafilmului. -dezvoltarea fluiditatii exprimarii verbale suficient de expresive. ei au retinut ca sunt tarani harnici. fiind alaturi de personaje atât la bine cât si la rau.. De exemplu. Ei au retinut convorbirea dintre oglinda si împarateasa pentru a o deruta pe Alba ca Zapada. dar copiii nu cunosteau prea multe din viata lor. buni prieteni ce respecta munca în colectivtate. am folosit teatrul de papusi spre ale cuceri atentia si a le trezi interesul pentru aceasta poveste. Sporirea eficientei acestor activitati se realizeaza folosind permanent mijloace vizuale concomitent cu expunerea verbala. În activitatile de fixare a povestii. -pronuntarea corecta a cuvintelor. Astfel. activitatea de povestire . Astfel. socializarea prin intercomunicare rezolvând anumite sarcini ale dezvoltarii comunicarii. Folosind acest procedeu. expresiv încât în momentul activitatii. cele doua mijloace audi-vizuale sa se sincronizeze. Cei sapte pitici sunt personaje familiare. pe care multi copii o cunosc.Aceste povesti au constituit un mijloc important pe lânga obiectivele specifice – cultivarea expresivitatii limbii.Alba ca Zapada si cei sapte pitici’’. a necesitat o pregatire prealabila. au fost impresionati de puterea adevarului care învinge pâna la urma. Un alt procedeu care a dat rezultate bune a fost folosirea diafilmului concomitent cu caseta audio în activitatea de povestire.Dumbrava minunata’’ de Mihail Sadoveanu. apara .. folosirea mimico-gesticulatei în exprimare. mânuiam papusile ce reprezentau personajele principale în asa maniera încât sa sugereze actiunea respectiva. iar pe banda am înregistrat expunerea povestirii clar. am observat ca momentele actiunii au fost traite mai intens de copii. fiind reprezentanti iarna în . de exemplu: -aprofundarea continutului povestii: -redarea continutului prin mijloace de exprimare proprii. -întelegerea sensului figurat al cuvintelor si expresiilor din poveste.

iar cunoasterea se realizeaza din aproape în aproape. limbajul este cel care ajuta la evaluarea majoritatii activitatilor ce se desfasoara la nivel prescolar.Cine stie raspunde’’. limbajul transmite un continut informational si semantic. Deoarece aceasta poveste este bogata în onomatopee care permit realizarea unor exercitii de pronuntie corecta. constituirea lexicului de baza. Astfel. Forma specifica a comunicarii în perioada prescolara este cea a limbajului oral. Am constatat ca gândirea prescolarilor a fost viu stimulata facând posibila întelegerea semnificatiei faptelor personajelor. Pe de alta parte.. experiente ce au loc pe parcursul întregii vieti începând din copilarie. insistând asupra pronuntarii lor. intensificarea functiilor cognitive ale limbajului.. cu atât mai mult cu cât acest proces este direct dependent de mediul social. Ca proces comunicational. de modelele de exprimare oferite de adulti (parinti. am valorificat textele tuturor basmelor indicate în programa. Astfel. Vorbirea ca activitate comunicativa se însuseste treptat. În acest sens. bazata pe suport intuitiv. intitulândule . am constatat ca în activitatile de repovestire au participat chiar si copiii care prezentau dificultati în exprimare. am trecut la jocuri colective. Ca sa-i stimulam. Povestea . asimilarea în practica curenta a structurii gramaticale. Argumentele de ordin pedagogic subliniaza rolul hotarâtor pe care îl au influentele sistematice asupra dezvoltarii copiilor. Acum se produc modificari cantitative care vizeaza însusirea pronuntiei corecte. .Cine stie câstiga’’ sau . vata. diversificarea formelor de comunicare. cautând sa gasim cuvinte monosilabice pe care sa le folosesca sub forma de joc. stiut fiind ca fiecare cuvânt are o semnificatie principala si multe sensuri secundare atribuite de latura semantica a limbii. simultan cu expunerea educatoarei. Vârsta prescolara este o etapa hotarâtoare în stimularea corecta a vorbirii.Oul nazdravan’’ a fost transmisa copiilor utilizând teatrul de masa. am urmarit ca în activitatile de fixare a continutului povestirii sa antrenez în mod deosebit copiii care prezentau defecte de pronuntie. educatoare). prin care se realizeaza în primul rând comunicarea si cunoasterea. plastilina) erau prezentate cu miscari specifice fiecaruia. prin numeroase exersari. prin intermediul participarii active a copiilor. am confectionat o macheta care constituia cadrul de desfasurare al actiunii: personajele (realizate din carton.cinstea si adevarul. aparitia limbajului interior..

dilogul reflecta functia gnoseologica’’ a limbajului si cea de comunicare. În semestrul I copiii au alcatuit propoztii pe care le-au reprezentat grafic prin liniute. am realizat exercitii de analiza fonetica.în functie de aceste categorii gramaticale . precizarea numarului de cuvinte dintr-o propozitie. au fost desfasurate pe baza de fise de lucru. Pentru însusirea vorbirii dialogate si folosirea substantivelor în cazul genitiv si dativ am desfasurat cu copiii jocul . În ceea ce priveste pregatirea copiilor pentru trecerea la perioada preabecedara din clasa I. exprimarea corecta sub aspect gramatical. omonimele. Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe sa obtina rezultate la nivelul celorlalti colegi din grupa.considerând ca jocul didactic este cel mai eficient mijloc pentru exersarea si dezvoltarea limbajului. Însusirea corecta si fluenta a unei exprimari corecte am desfasurat-o prin efectuarea de exercitii pentru explicarea unor cuvinte si expresii cum ar fi: antonimele.Spune al cui este acest obiect’’ ..(Slama Cazacu T. izolarea sunetelor din silaba. articularea corecta a sunetelor si grupelor de sunete. exersând cu acest prilej semnele grafice pentru redarea unei intrebarii(semnul întrebarii) si a unei exclamatii (semnul mirarii) si la sfârsitul unei comunicari (punctul).1968)... volumul vocabularului activ.Al /A cui este…?’’. alcatuire de propozitii. am planificat activitati de dezvoltarea limbajului în care i-am antrenat cu precadere pe acestia. sintetizându-le în functia de vehiculare a cunostintelor.jocurile. Pentru a-i obisnui sa se exprime corect sa sesizeze si sa înteleaga diferenta dintre singular si plural.. redarea grafica. capacitatile de întelegere. În acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza obiectivele urmarite. despartirea cuvintelor în silabe. :. Fiecare situatie a fost identificata dupa intonatie.În perioada de evaluare intiala la grupa mare pregatitoare am testat nivelul de comunicare al copiilor. Scopul dialogului se caracterizeaza prin primatul functiei de comunicare . rostirea lor corecta. sinonimele. .

E. 1998. I.1976. E.1991.E. Bucuresti • • Cornea. Radu.D. Buletin de informare stiintifica si documentare.P..Bucuresti.Tatiana – Lectura –diverse finalitati si niveluri de complexitate. Bucuresti... Constansa. 1988 Slama-Cazacu.I. E.D. • • .E. . T. -Psihologia vârstelor. I. I. Verza. Bucuresti * * * -Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii’’. P. . –Metode de invatamînt. pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor îl manifesta fata de un anumit subiect. Paul – Introducere în teoria lecturii. Vlasceanu..3.Didactica. Ed. Bibliografie selectiva: • Cerghit. iar scolari fiind.1990 schiopu. Popescu.P. în esenta trebuie parcursa intreaga programa a grupei mari pregatitoare în care toate temele de comunicare didactica conduc la stimularea în principal a pregatirii copilului pentru reusita scolara si prevenirea abandonului scolar... sa redea cu o mai mare usurinta continutul unor lectii si sa citeasca.sirul exemplelor pot continua cu temele de cercetare din domeniul comunicarii.Minerva.. Ursula. se pot continua cu activitatile extracurriculare. 2005. D. Bucuresti • Cerghit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful