COMUNICAREA LA COPILUL PREsCOLAR

COMUNICAREA DIDACTICĂ –pasi spre succesul scolar Motto:,,Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari; si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i învatam cum sa se adapteze. ( Maria Montessori) Comunicarea a devenit în a 757h76h doua jumatate a secolului XX actiunea umana cea mai vizibila , cea mai valorizata si cea mai studiata . Societatea în care traim este o societate a comunicarii deoarece se insista tot mai mult pe rafinarea si multiplicarea mijloacelor de comunicare ; nu peste mult timp vom putea afirma ca traim în era comunicarii tehnologice . A comunica înseamna ,,a fi împreuna’’, a împartasi si a te împartasi, a realiza o comunicare de gânduri, simtire, actiune. În sens general , prin comunicare se întelege procesul interactiv de transmitere si receptionare a mesajelor , proces care implica un emitator , un mesaj , un canal de comunicare , un receptor si un raspuns. Prin definitie comunicarea este modalitatea fundamentala de interactiune psihosociala a persoanelor, interactiune ce presupune realizarea unor schimburi informationale prin intermediul unor simboluri si semnificatii social generalizate în vederea conservarii stabilitatii sau, dupa caz, a obtinerii unor modificari atitudinal-comportamentale la nivelul unui individ sau a unui grup. Comunicarea educationala este cea care mijloceste realizarea fenomenului educational în asamblul sau, iar comunicarea didactica apare

statutul poate fi formal. Schema oricarei comunicari cuprinde: factorii comunicarii. pe verticala. afectiv. repertoriile active sau latente ale emitatorului-receptor. pentru ca numeroase din componentele sale au structuri complexe.personjulresursa’’ sa depaseasca statutul de informator. dupa natura continuturilor.ca o forma particulara. atitudinala. este un proces informational. ci o forma specifica. elementele de bruiaj. Caracterul didactic al comunicarii este dat de respectarea legitatilor presupuse de un act sistematic de învatare cu o conditie ca . operational-metodologica.)de cadru institutional (poate exista comunicare didactica în afara procesului de învatamânt) sau privitoare la parteneri. mixta. comunicarea este procesul de transmitere a informatiei de la emitator la receptor. care în aceste conditii nu este una obisnuita.. situatia enuntiativa. informal. motivatii. convingeri). cunostinte) si ectosemantice (atitudini. profesorul trebuie sa se concentreze asupra modului în care va prezenta notiunile. actul predarii presupune o serie de actiuni specifice. cadrul si contextul institutionalizat. nonverbal. distanta dintre acestia si dispozitia asezarii lor(ambele importante pentru particularitatile canalului de transmitere a mesajului). Dupa alegerea materialului faptic. publica. etc. specifice unui act de învatare sistematica. Deci. Dar pentru ca procesul educational nu este unul simplist. actional. În cadrul comunicarii didactice au loc schimburi de mesaje semantice (informatii. retroactiunile practicate. schimbul de mesaje se realizeaza între educator si elev. obligatorie în vehicularea unor continuturi determinate. comunicarea didactica poate fi stiintifica. paraverbal. între personalitatea . Codurile comunicarii didactice sunt verbal. asupra comunicarii. direct implicata în sustinerea unui proces sistematic de învatare în care nu apar reactii de continut (centrata pe dobândire de cunostinte sau deprinderi. întâmplatoare. tipul de cod. Prin ea trebuie sa atinga anumite obiective. atitudinal. subiectiva. sa produca modificari ale personalitatii elevilor la nivel cognitiv. Comunicarea didactica se poate structura pe ideea ca este o comunicare intrumentala. dupa natura partenerilor poate fi o comunicare interpersonala. în grupuri mici. sa vehiculeze un continut care sa fie receptat de elevi.

morale. între ei se interpune canalul de comunicare. stil.Mesajul este supus unor procese de codare si decodare prin care se asigura înscrierea lui în vocabularul elevului. interiorizat(limba) la care se adauga elementele paraverbale si nonverbale. Mesajul oral este purtat pe undele sonore. Asa cum am mai aratat. are un finalism accentuat în scopuri si obiective educationale. olfactiva. specific) în combinatii adecvate situatiilor de învatare. Transmiterea informatiei este un schimb simbolic.formata a educatorului si personalitatea educatului. Codul folosit (sistemul de semne lingvistice) cunoaste o tripla situare: prima la nivelul codului lingvistic. pe care circula un mesaj transpus într-un cod comun. inteligent. didactic.Emitatorul si receptorul sunt elevul si cadrul didactic. comunicarea didactica este un act informational. mesajul afectiv este transmis de gestica. tactila. scriere lizibila. simplu. iar mesajul scris este textul tiparit. emotional. De aici . Profesorul trebuie sa faca eforturi pentru ca prezentarea informatiilor în actul comunicativ didactic sa acorde prioritate logicii pedagogice. a doua la cel didactic. comunicarea didactica sta la baza procesului de predare – asimilare a cunostintelor si cere o selectie documentata si justificata a continuturilor educationale. se formeaza si se consolideaza trasaturi pozitive de caracter. închegat. de specialitate. orientat la subiect. curgator.Comunicarea didactica este dominata de profesor. aflati în posibilitatea de schimbare a statutului. Dificultatea consta chiar în aceasta traducere a mesajului în limbajul operatiilor concrete.Calea de comunicare este multimodala: auditiva. plastic. a atitudinilor si convingerilor intelectuale. mobilizator. vizuala. sau performale care-l poate departa pe elev de profesor. nuantat. placut auzului. Structura comunicarii didactice se face conform logicii pedagogice. mimica. subtextul emotiv al vorbirii. vocabular. Datorita exploziei de informatii profesorul trebuie sa fie capabil sa le prelucreze. De aceea. al treilea la nivelul codului specific. în cea mai mare parte. informatii din diferite domenii cu scopul dobândirii culturii generale.o . Comunicarea verbala conduce actul învatarii. Coordonatele unui limbaj corect ar fi : bogat. la care se asociaza si tutelarea de ansamblu a actului educativ. Profesorul trebuie sa dea dovada de competenta comunicativa aceasta constând în abilitatea acestuia de a utiliza codurile limbajului educational (lingvistic. Ea faciliteaza achizitionarea de cunostinte. Profesorul trebuie sa fie capabil sa utilizeze limbajul ca mijloc principal al educatiei.

un instrument de organizare a activitatii psihice. istoric. reductibili în ultima instanta la: mediul socio-istoric. formatia intelectuala a autorului. valoarea si interdependenta celor trei factori . nu numai nivelul sunetelor vorbirii. sensibilitati si flexibilitati psihice divergente. Faptul este. devine un instrument activ si deosebit de complex al relatiilor copiilor cu cei din jurul sau si în acelas timp. . Perioada prescolara este perioada care se caracterizeaza prin cele mai profunde. opera.. oarecum paradoxal fata de drumul firesc al dezvoltarii naturale a copilului caracterizat de precocitatea manifestarii competentelor comunicative fata de cele lingvistice. si productive însusiri psihice ale individualitatii. trebuie respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de vârsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. Cercetarea comunicarii. de a-i forma si dezvolta eul cognitiv. cu care se confrunta copiii. De aceea. lectorul. dupa Paul Cornea-în cazul literaturii pentru prescolari. din mai multe puncte de vedere. iar în cadrul ei. inclusiva cea a copilului. dialogul profesor-elev. apartenenta socio-culturala. Limbajul în perioada prescolara.trei eroi”.asaza în discutie . Înainte de a fi o fiinta vorbitoare. care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti. De aici necesitatea de a exersa si fructifica potentialul creativ al prescolarului. evenimentele majore ce i-au modelat personalitatea. socio-actional în devenire.atacanti: autorul.variabila importanta a succesului educatiei fiind comunicarea. Comunicarea orala. temperament. genetic.comunicatoare’’. ci trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca si modul de combinare a cuvintelor în propozitie pentru a-si exprima gândurile. rolul . a debutat cu cea mai pregnanta dintre forme: limbajul. Varietatea si dificultatea sarcinilor. este perioada unei intense receptivitati. Aproape ca nu exista familie cu copii. Genetic. copilul este o fiinta . afectiv.. Toti acesti factori conditioneaza creatia. analizeaza profund locul. ilustreaza problematica limbajului.lectura. sociologic etc. opera literara este privita ca o rezultanta a unui complex de factori raportati la autor. Studiile din prezent. Acestia trebuie sa achizitioneze si sa stapâneasca toate nivelurile limbajului. De mic copilul este atras de povesti. în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei.

copilul dobândeste mijlocul prin care poate sa realize comunicarea cu cei din jur în forme superioare. aduce mari servicii operei de educatie. daca nu s-ar organiza o munca instructiv-educativa speciala. gândurile. numarând la vârsta de 6 ani circa 3500de cuvinte. În mod spontan copilul isi insuseste concomitent si structura gramaticala a limbii materne. trebuie sa dispuna înca de la vârsta prescolara de capacitatea de a comunica cu cei din jur. poate ajunge la cunoasterea cât mai deplina a realitatii obiective. Ca sa se aprinda. în cenusa. De mic copilul este atras de povesti. Limbajul copilului prescolar se dezvolta masiv sub influenta adultilor. Aproape ca nu exista familie cu copii care sa nu aiba în biblioteca carti de povesti. De aceea. pornind de la cele însusite de la adult. de a-si exprima în mod inteligibil impresiile. (Slama-Cazacu T. ceea ce va constitui o baza în activitatea scolara si. prescolarii si le construiesc. în viata sociala de mai târziu.1980). nivel conditionat atât de particularitatile de vârsta cât si de factorii legati de nivelul socio-familial. ideile. Cuvintele sunt ca niste taciuni care mocnesc pe vatra. în organizarea si desfasurarea activitatilor de lectura ale educatoarei. Însusindu-si limba. Copilul prescolar – receptorul . De aici decurgând necesitatea însusirii vorbirii în mod sistematic în cadrul gradinitei de copii. Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar modifica relatiile lui cu oamenii. în mare masura. în conditiile în care exista o preocupare în aceasta directie din partea adultilor. Copiii.se afla la un anumit nivel de asimilare a textului literar. l-ar impiedica. a carei valorificare în munca cu prescolarii si cu celelalte categorii de copii. de inima si plamânii unui vorbitor care. apoi . cu care stabileste relatii de comunicare din cele mai coplexe. sa participe la o activitate sau alta.Vocabularul copilului creste.Creatia literara pentu prescolari este acea categorie a literaturii care se adreseaza copiilor între 3-6 ani si este accesibla copiilor. De-a lungul timpului s-a creat un bogat tezaur. cu realitatea înconjuratoare. trebuie . au nevoie de tensiunea noastra spirituala. le imprima propria lui personalitate. Atunci când nu au la îndemâna cuvinte potrivite pentru diversele situatii.. rostindu-le. de respiratia noastra.

( neexistand posibilitatea exprimarii în scris a copiilor. la finalul activitatii existând doar posibilitatea de a verifica decât 2-3 copii). constatându-se ca. Toate aceste considerente impun educatoarei o întelegere a fenomenului lingvistic. a conceptiei de sine. de mijloace audio-context verbal c)-lectura orala iconica intermediata de imagine. -am cules si am interpretat date despre autor pe întelesul copiilor. context verbal. -am lecturat oral textul. dupa care momentele importante au fost însotite de mijloace audio si video. reproducând expresii din textul audiat. extalingvistic si mijloace audio. . context extralingvistic si mijloace audio-vizuale. Cercetarile s-au facut prin aplicarea celor trei modalitati: a)-lectura orala auxiliara de mijloace audio-vizuale-context verbal. s-a facut printr-un experiment care a vizat modalitati de comunicare a unor texte literare cu lecturarea fidela a textului literar in trei modalitati.respectate cerintele pedagogice ce decurg din particularitatile de varsta ale prescolarilor si specificul lecturilor ca mijloc al comunicarii. Fiecare modalitate a fost urmata de anumite exercitii prin care s-au stabilit si verificat nivelul de receptare si întelegere a textului literar si unele posibilitati de întelegere ale acestuia de catre copii. mai mult de jumatate din numarul copiilor din grupa au receptat textul. intermediata de imagine. întelegere ce se concretizeaza în cautarea minutioasa si selectarea riguroasa a textului literar pentru obtinerea unor finalitati de catre copii.’’vizând lectura iconica..c. Cele mai bune rezultate au fost stabilite la modalitatea de la punctual . Evaluarea acestor comunicari didactice. orale. b)-lectura orala auxiliara extralingvistic si mijloace audio. povestind fara a modifica textul. prin reproducerea povestirilor. Pentru acest experiment a trebuit sa respectam mai multe etape: -am ales textul literar.

.Experimentul s-a desfasurat pe durata unei saptamîni. La sfârsitul experimentului. Totodata..de Ion Creanga. .... se pot introduce exercitii iconice de acest gen si în alte activitati de comunicare(memorizari. ele fiind puse în scena cu prilejul unor evenimente. cu prilejul fiecarei etape din saptamâna.de Ion Creanga. Aceasta conduce la extinderea evaluarii pe timp îndelungat. educatoarele. . convorbiri). a receptarii textului literar pentru cuprinderea tuturor copiilor grupei.. îi scade valoarea textului.de Octav Pancu-Iasi. festivaluri. la elipse.cu precadere în activitatile comune. În concluzie. Apreciem ca activitatea cu textul literar este fundamentala în pregatirea copiilor pentru scoala.Biblioteca’’.cu grupuri mai mici. serbari. jocuri didactice. . la sectorul .Iedul cu trei capre’’. sau dupa-amiaza la gradinitele cu orar prelungit. .. datorita unor fenomene ce apar inevitabil: spontaneitatea si rapiditatea redarii continutului textului sau acomodarea cu un limbaj mai putin supravegheat (introducerea de expresii familiare ). optam pentru lectura fidela a textului literar. deoarece.Alba ca Zapada’’. de Ion Creanga. iar din punct de vedere al sintaxei. toti copiii au asimilat corect textul. Astfel.Capra cu trei iezi’’. noi.Ursul pacalit de vulpe’’. Modalitatile de lucru se pot aplica cu precadere in prima parte a regimului zilei. însusirea textului literar corect ne-a dat posibilitatea de a dramatiza aceste povesti. În modul acesta am efectuat experimental cu urmatoarele texte literare: . în dezvoltarea capacitatii copiilor de a se adapta la o activitate a carei finalitate nu este imediata. Asimilarea corecta afost favorizata de receptarea textului literar. povestirea acestuia modifica limbajul autorului.Punguta cu doi bani’’. de fratii Grim.

Ei au retinut convorbirea dintre oglinda si împarateasa pentru a o deruta pe Alba ca Zapada.. Cei sapte pitici sunt personaje familiare. deoarece a trebuit sa studiez cu atentie continutul diafilmului. -dezvoltarea fluiditatii exprimarii verbale suficient de expresive. În activitatile de fixare a povestii. am observat ca momentele actiunii au fost traite mai intens de copii. cele doua mijloace audi-vizuale sa se sincronizeze. am folosit teatrul de papusi spre ale cuceri atentia si a le trezi interesul pentru aceasta poveste. Un alt procedeu care a dat rezultate bune a fost folosirea diafilmului concomitent cu caseta audio în activitatea de povestire. Sporirea eficientei acestor activitati se realizeaza folosind permanent mijloace vizuale concomitent cu expunerea verbala. ei au retinut ca sunt tarani harnici.. au fost impresionati de puterea adevarului care învinge pâna la urma.Aceste povesti au constituit un mijloc important pe lânga obiectivele specifice – cultivarea expresivitatii limbii. apara . iar pe banda am înregistrat expunerea povestirii clar. în magazinul de jucarii sunt folositi ca ornament. Din basm. fiind alaturi de personaje atât la bine cât si la rau. De exemplu. activitatea de povestire . -întelegerea sensului figurat al cuvintelor si expresiilor din poveste. a necesitat o pregatire prealabila. de exemplu: -aprofundarea continutului povestii: -redarea continutului prin mijloace de exprimare proprii. pe parcursul expunerii. folosirea mimico-gesticulatei în exprimare.Oraselul copiilor’’.Dumbrava minunata’’ de Mihail Sadoveanu. mânuiam papusile ce reprezentau personajele principale în asa maniera încât sa sugereze actiunea respectiva. Folosind acest procedeu. în povestea .. pe care multi copii o cunosc. buni prieteni ce respecta munca în colectivtate. dar copiii nu cunosteau prea multe din viata lor. socializarea prin intercomunicare rezolvând anumite sarcini ale dezvoltarii comunicarii. Astfel. copiii au facut cu multa usurinta legatura logica între expresiile din text si semnificatiile lor. Astfel. expresiv încât în momentul activitatii.Alba ca Zapada si cei sapte pitici’’. fiind reprezentanti iarna în . -pronuntarea corecta a cuvintelor.

aparitia limbajului interior. am constatat ca în activitatile de repovestire au participat chiar si copiii care prezentau dificultati în exprimare.Oul nazdravan’’ a fost transmisa copiilor utilizând teatrul de masa. Argumentele de ordin pedagogic subliniaza rolul hotarâtor pe care îl au influentele sistematice asupra dezvoltarii copiilor. de modelele de exprimare oferite de adulti (parinti. simultan cu expunerea educatoarei. Deoarece aceasta poveste este bogata în onomatopee care permit realizarea unor exercitii de pronuntie corecta. am trecut la jocuri colective.Cine stie câstiga’’ sau .Cine stie raspunde’’. Povestea .cinstea si adevarul. am confectionat o macheta care constituia cadrul de desfasurare al actiunii: personajele (realizate din carton. limbajul transmite un continut informational si semantic. Astfel. Am constatat ca gândirea prescolarilor a fost viu stimulata facând posibila întelegerea semnificatiei faptelor personajelor.. insistând asupra pronuntarii lor. limbajul este cel care ajuta la evaluarea majoritatii activitatilor ce se desfasoara la nivel prescolar. iar cunoasterea se realizeaza din aproape în aproape. plastilina) erau prezentate cu miscari specifice fiecaruia. prin care se realizeaza în primul rând comunicarea si cunoasterea. stiut fiind ca fiecare cuvânt are o semnificatie principala si multe sensuri secundare atribuite de latura semantica a limbii. Ca proces comunicational. Ca sa-i stimulam. cautând sa gasim cuvinte monosilabice pe care sa le folosesca sub forma de joc. educatoare). Vârsta prescolara este o etapa hotarâtoare în stimularea corecta a vorbirii. intitulândule . În acest sens. Vorbirea ca activitate comunicativa se însuseste treptat. experiente ce au loc pe parcursul întregii vieti începând din copilarie. prin numeroase exersari. constituirea lexicului de baza. . prin intermediul participarii active a copiilor. asimilarea în practica curenta a structurii gramaticale. cu atât mai mult cu cât acest proces este direct dependent de mediul social. am urmarit ca în activitatile de fixare a continutului povestirii sa antrenez în mod deosebit copiii care prezentau defecte de pronuntie. am valorificat textele tuturor basmelor indicate în programa. diversificarea formelor de comunicare. Pe de alta parte.. Acum se produc modificari cantitative care vizeaza însusirea pronuntiei corecte.. Forma specifica a comunicarii în perioada prescolara este cea a limbajului oral. bazata pe suport intuitiv. Astfel. vata. intensificarea functiilor cognitive ale limbajului.

redarea grafica. precizarea numarului de cuvinte dintr-o propozitie. exprimarea corecta sub aspect gramatical. În semestrul I copiii au alcatuit propoztii pe care le-au reprezentat grafic prin liniute. Pentru a-i ajuta pe copiii cu rezultate slabe sa obtina rezultate la nivelul celorlalti colegi din grupa. Scopul dialogului se caracterizeaza prin primatul functiei de comunicare . am planificat activitati de dezvoltarea limbajului în care i-am antrenat cu precadere pe acestia. Pentru a-i obisnui sa se exprime corect sa sesizeze si sa înteleaga diferenta dintre singular si plural. articularea corecta a sunetelor si grupelor de sunete. am realizat exercitii de analiza fonetica.(Slama Cazacu T. sinonimele. rostirea lor corecta. În acest sens am stabilit itemi reprezentativi pentru a realiza obiectivele urmarite. au fost desfasurate pe baza de fise de lucru.Al /A cui este…?’’.jocurile. izolarea sunetelor din silaba. volumul vocabularului activ. În ceea ce priveste pregatirea copiilor pentru trecerea la perioada preabecedara din clasa I.dilogul reflecta functia gnoseologica’’ a limbajului si cea de comunicare.considerând ca jocul didactic este cel mai eficient mijloc pentru exersarea si dezvoltarea limbajului. .. capacitatile de întelegere. Însusirea corecta si fluenta a unei exprimari corecte am desfasurat-o prin efectuarea de exercitii pentru explicarea unor cuvinte si expresii cum ar fi: antonimele.. alcatuire de propozitii..1968). omonimele. despartirea cuvintelor în silabe. sintetizându-le în functia de vehiculare a cunostintelor.în functie de aceste categorii gramaticale . Fiecare situatie a fost identificata dupa intonatie. exersând cu acest prilej semnele grafice pentru redarea unei intrebarii(semnul întrebarii) si a unei exclamatii (semnul mirarii) si la sfârsitul unei comunicari (punctul). :.. Pentru însusirea vorbirii dialogate si folosirea substantivelor în cazul genitiv si dativ am desfasurat cu copiii jocul .Spune al cui este acest obiect’’ .În perioada de evaluare intiala la grupa mare pregatitoare am testat nivelul de comunicare al copiilor.

se pot continua cu activitatile extracurriculare.E. D.. • • .Bucuresti.D. Buletin de informare stiintifica si documentare... 1998. Bucuresti • • Cornea. I.P. sa redea cu o mai mare usurinta continutul unor lectii si sa citeasca. E. în esenta trebuie parcursa intreaga programa a grupei mari pregatitoare în care toate temele de comunicare didactica conduc la stimularea în principal a pregatirii copilului pentru reusita scolara si prevenirea abandonului scolar.I. E. pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor îl manifesta fata de un anumit subiect. . I.P. Constansa. Ursula. 1988 Slama-Cazacu.1976.Tatiana – Lectura –diverse finalitati si niveluri de complexitate. Vlasceanu. Bucuresti.. Popescu. Bucuresti * * * -Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii’’. Verza. Paul – Introducere în teoria lecturii.. T. Ed.sirul exemplelor pot continua cu temele de cercetare din domeniul comunicarii.1991.3. iar scolari fiind..Minerva. I. Bibliografie selectiva: • Cerghit.Didactica. P..D. -Psihologia vârstelor.E. –Metode de invatamînt. Bucuresti • Cerghit. . Radu. 2005.E.1990 schiopu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful