r

Cursi DIT(IT f Tf I

lvoTtuNt GENEqALE DE STIINTA rWiSr-inanrr

l.
|

"

Consideralii teoretice. Ilefinilio mfrsurfrrii

Componenta cognitivd a oriclrei activitdti umane con;tiente are ca. scofi fundamental reflectarea cdt mai fideld ;i ?n detaliu, in con;tiin{a omr-tlui a lumii inconjurdtoare ;i a legilor acesteia. Tneepdnd de la simpla abseryare pdnd la activitatea de cercetare organizat6, aceastd reflectare inseamn[ stahilirea unorproprietd{i comune anumitor categorii de ohiecte ;i fenomene care, reprezentate prin simholuri adeevate, permit alcdtuirea unui model generalizator. Analiza modelului conduce la crearea unei teorii care, dupS verificarea in practicl contribuie la cunoa;tera ohiectelor qi fenomenelor investigate. Cunoa;terea umand este un proces ce constd din unitatea a doub etape : - o etapd senzoriald (emPiric5); - o etapS ralional6 (teoreticd).

Mijlocul fundamental de realizare al nrimei trepte este misurarea. Pentru ca rezultatele flrrnir,ate de aceast5 etapd si fie utile etapei teoretice

trebuie ca simbolurile atribuite proprietdtilor. obiectelor ;i fenomenelor sd aih[ un caracter operalional (sd se poatd face operafii). Cel mai hine corespund, acestei cerin{e entitdlile matemafice (scalari, vectori, tensori), care beneficiaz5 de un ansamblu dezvoltat qi riguros de legi qi proceduri cu care opereaz[. In acest context o definilie a mlsurdrii oste nrmitoarea: Mdsurarea este un proces experimental, ohiectiv, prin clt"e ,se realizeazd ar otrihttirga de trufttere proprietdlilor obiectelor ;i fenornenelor |umii reale, astfel ?.ncdt sd ohtrinenl repr.ezeTttdri simhol.ice utile, al.e, ace,stora. Se impun urm5toarele precizdri, pentru o mai bund ?nlelegere a acestei

definitii: _ -_--_-t-__
- se mdsoard proprie6li ale obiectelor qi fenomenelor ;i nr: ele insele : - proprietatea este o noliune a,trstract6 qi numai formele ei partieulare de manifestare, legate de existenla unui corp sau fenomen, pot fi mdsrrrate: astfet nu se pot mdsura masa, lungimea, temperatura ea, atare, ei nr,rmai eele asociate unui eorp eoncret; - proprietdiile acestea se numesc, in fizieE, mlrimi fiziee;

proprietatea este o noliune calitativh cantitativ5, ambele fonndnd r_tn tot unitas :

-.tlutllllvl!4llruurlvv4rw4gllgr4rltl4ourglalovllglllvgvYglutlJ4g nrfisU rt'

iar m[sr:ra este o

no]ir,ine

- colnurile si fbnomenele au mai multe -*",-F

.nif'estEri

emnirice anar simrrltan. dar o mlsttrare se retbr5. .-. fhcinrl ahstractie de existenta celorlalte: P.,^zultl d: nr:! sus crl:cter-r! r!:!elti',' r1 :::1i, - '" Nrrnrerele atrihuite ca rezv.ltat al mi.qrrrF.rii --.* shsferi accentafe nrrmite erori de misurare. sfr t'ie inde':- -'n Ca mi.iloe de cttnoastere. m6st:rhrile au aiutat la den'i-i-.-''' daloritE modului nrecis si enneis in care nrezinti ittme: 'rdndrrl Ior orogresele inregistrate ?n ditbrite stiinte qu-' nerf-ecti on area m d strriri I iir MEsuririle.ioach un rol imnorfanf si ?n alte domenii ale :;- -eleeAt cele legate de stiinle (eonstrr-rctii. fransnnrtr.rri comerl ,-, mEsrrririle arr andnrt incd din cele mai vechi timnuri din necesilfili r-' ' ' Preocuni'ri nrivind elahorarea rrnei teorii a mlstrrhtii. arr Bn.4rr'-'- i .sffilsifrrl secohrlrri trecrrt. elar eforflrri consistente care si drrci la elahn-:-'. teorii moderne unitare a mlsurlrii atr fhst denuse ahia la miilocr.rl -seqnilrr' -'-'
''l' 'i-

1"2

Anorot de mfiswd

I Ineori notir:nea de misrrrare se clef.jneste ca oneratia de comnarare inr.rl . mirime necl,lnnqcrtti (m5rimea de miqrrrat) crr n alta rle aceeasi na.trrrd fizii: consideratH nrin conventie unitate si exnrimarea reztrltatulrri m5.sr-rririi ni-in ranortu! lor Acea.sta- este nosihil atunci e6.nd realizare rrnitS.tjr este nosihilE ra atare l)efinitia are un caracter restrd,ns nenfnt ei: - existi nlrmeroase mErimi ce nll sunt accesihile orqanelor de 5i6f 1rlt'lanel - domeniul de nercerllje rloate fi limitat Se intercaleazl de aceea intre mirimea de mlsrrrat si nrga.nele de

nercentie clisoozitive care. actronate de marimea resnecfivi ne hazn energiei asociate acesteia satr itnei energii atrxiliare de activare" determinE anaritia unnr efecte suscentihile de a fl nercenrrte Astf-el, cttrenfltl electric ca t'htr ele eleetroni nu noate fi nereenr-it. dar trec6nd acesf crrrent nrintr-o hohinX mnhilS af.latE intr-r-rn cAmn masnetic aceastn va= sr.rferi o denlasare a,c.cesihil5. organelnr simtului viaral. Daei se cnnsideri cAmnul masnetic consfant si nu existh inflr.riente ne,rtr-rrhatoare. rlenlasaree babinei e:te 4eten:.:inst5 Ce r.'t!c3re3 lr.:rentu'!r:i. C'.rllrcind di:: l:.'!c'.:i :ti:: exnerimental aceastd deoendenti" denlasarea hohinei nermite dedr-rcerea va.lorii crrrentnlr:ri" ea nutAnd consfitui o mlsr,rrd a, acesteia. Pebaza. acestnr cnnsiderer,tt: se noate defini notinnea de anaraf ele mhcrrri Aparatrr! de misuri este ocel disnoziliv core slohileste o rlenenrlentfi intrp nlfiriruen rJc wrtsurflt .yi o nlta ce naote .fi neycenutd in morJ nenti..ilncit dp orqonele de ,gimt uwone. astfel incdt nerntite dpterntinrtrpn t,nlnrii wfiriwii re,sneclive ne haza unei relatii de contter,,oie nltryitd scsrd rle wrtvtrd

1,

au mai mr.rlte nronriet5ti ale c6ror ma.nit-esfEri emnirice anar simultan. dar o misurare se retbri. de resuld doar la una din ele fHcind ahslractie de existenta celnrla.lte: P,ez'.:ltl d: nl! s,.;s c:t:cter,r'! a!,'!erti','3! *Is,-y1rii 1q7r-r'ltat al rnisrrrErii trehuie in linritelr unnt: Nrtnlerele atribr.rite "2 de mEsrrrare. sfr fie indenendenf de nnerafnr: ahateri accentaTe numite erori Ca mi.iloe de ctrnoastere. m6surSrile arr airrtat la dezvoharea cetor'lalte stiinte datorit5 modului nrecis si eoneis ?n eare nrezintd htmea ineonittrEloare- I.a r6ndr-r,! lor oroeresele inregisflsts in clit'erite stiinte sunt rrtilizate oenfru nerfbef i on area m 5 sttriri I nr MisrrrErile ioach un rol imnortant si in alte domenii ale activititii umane elecat eele !eeate de stiinle (eonstnrctii. transnnrturi. enmert. etc). f)e fant misrrrdrile au aninrf ?ned din eele mai vechi timnuri din necesitfiti nractier Preoeuniri nrir.inrl elahorarea rrnei teorii a mEstrrHrii. arr aplnrt incf; rje Ia sffirsitrrl secnhrlrri trentt. eiar eforlrri eonsistenle care si elucH la elahorarefl ttnri teorii moderne unitare a mEsuririi all fhst elenuse ahia la. miilocr-rl secnlr.rlrri XX
1.2 Aporat de wdsttrd

- corrllrrile si t-enomeneie

Ilneori notiunea de mlsrrrare se clef.lneste ca onerafia de comnarare inrre n mFrime neet.tnoscrrfi (mErimea de mEsr-rrat'l crr o alta de aceeasi na.tr-rd fizji:4 considerati nrin conventie irnitafe si exnrimarea rezultatrrlni m5"sr,rritii nr-in ra.nortnl !or, Acea,sta- este nosrhil afunci e5.nd rea.liTal?a- r-rnitS,tii este nosihilE ea
atare Detinitia. are Lrn ca.racter rest.r6.ns nenfnr c*-. - eristd nrrmeroase mErimi ce nlr sunf accesihile orsanelor de simt umaner - domeniul de nerce-n1ie poate fi limitnt. Se intercaleazd de aceea intre m5rimea de mhsrrrat si orga.nele dr oerceotie clisnnzitive care. actionafe cle marime,a resrrecllvn pe haza enerqiei asociate acesteia sau unei energii auriliare de activare" determin5 anarit'ia unerr efecte srrscentihile de a fi netcenutr Asffbl. curentul electric ca f.lux de eleetrnni nu noate t'i nereennf. rlar trecdnd acesf crrrenf nrintr-n bnhini mohilS af.latd intr-nn cdmo masnetif aeeasta va suferi o denlasare ac.c.esihild orsanelor simtului vizual. Daef, se consieleri cAmnrrl magnetic constant si nu existh influiente ne;'tr-rrbatoare. rlenlasare-e bcb!nei e:te Ceten:'':inct5 de .,'.'llc?re:r cr"lre:':tr-r'!..:i. C'.rn+gcind di:': c:llr:l i3';: exoerimental aceastd deoendenti" denlasarea hnhinei nermite dedrrcerea vaiorii curentului- ea. nutAnd constitui o misr-trI a aeesteia. Pe Lraza ac.esfor snnsiclerentr se noate sJefini notiunea de anarat cle md,srri Anaratrrl de misuri este ocel rlisnorifitt cele ,stohileste o dertenrlentd fntre wdrirneo de mdytrot .si o nho ce noote -fi nercenutd in mnd nemi,.ilacit r{e orqanele de sim! tfinane. ostfel inedt nerwite dpterntinsr?o vnlnrii wfiriwJi re,snecfive ne hszo unei relatii de comter-rie nuntitd scsrd de mrt-surd

Aeeasta este o def'initie generali care are in vedere intelesu! c.lnsie nl notiunii de anarat de m5.srrrd- ce nresunr:ne utilizarea a-cestr-ria de elrre rrn operatnr ttman. Tn insfalafiile automate. unde interventia direeti a nmrrlrri este eliminatd" notiunea sle anarat de mXsurd se mndiflea. ?n eonsecrnff,. e1 fi.ind denumit tradrtctnr" mdrimea fumizatE trehuind sH fie anti nentnr nrelucrarra in elemente de automatizare sa"u echipamente de calsrri l)ac[ se nnteaz[ cu x mXrimea misurat5 si crr v mf,rimea de ln ie.srres a-oa.ratr-rlui de mdsuri.- avem renrezenfa-rea. simhnlicd rlin fiprrra 1
:
1.J9

j.l$Jsl

ql.

IY
l\l

tllRsura

l.,,rr.,.,.*

1.{f;rirn p

rt" intr.rre

Ir-{irime ,l* iesire

Fig. 1. Schema hloc

Retatia cle eonversie:

a rrnrri arlaraf de misurE

v= llx.l
rrnde.feste o functie liniarh sarr nl.l In realifate asrrnra m5rimii de ies'ire se mai erercit5 factori care. nlr au leg6trrrl cu m5rimea de mdsrrrat: a] mErimi oertrrrhatorii fnr. p:, . .. n.): - ue lteuru: - tilrpcratuta;
.

si infltrienta altor

-:-::l':i:::tP'

- ::nriditctc.

eleetromasretice:

- ef,mprrri electrice {E): - efimnriri masnetice (R'}: - hntm cle retea (semnal oararit crr frecventa 50T{z sarr 100 Hz ce orovine ele la reteaua eleetrie 5. nrin rarJiatie sarr nrin eta.irri de alimentare):
,

h) comenzi date anaratului {cr, c:, e,. ): - fiinetirrne: - r'amd de mfrsrrrE: - c:iibrarc care actioneaz,6 ca niste narametrii. Renrezentarea simholic5 este cea din fisrrra
gste:

iar relatia ele conversie

5'erb-rrhat,rri i
f,, f)-

f)

f :/tilJlfl]'n f,r C1 f,*

tlt
t

ltt
ri

r'l'l.lillil[

ai!

$E

moer116 tt r t-tFt3 e 4l
lJ g rrr lf rl

rl rn arrr

r-

*rr

}-ttirime 4e ielire

Fie.
Se *bscr'.'l

2 Schema hloc a unui anaral

de misrrr5.

,7Y

d! ,.tf =-{lX+ ^ u& vPl

APt+

?f' ......:*4p,,
uI/n

'l:1d3:
r1

'{' - sIrstorirrat(] utlrir;

./'

U&

:
-

- SCIISIDIIItZILg pAr'.LLltd.

vyi

Trebuic
j-"/ I rr l'-J l-!
I

r-,'rl-.,.1
dr

ldp,l

Renrezentarea sra{ici a relatiei de conversie se numesfe raraeteristiea flnaratulrri de misnr*,

Cls*ifirsrefl flo&ratelor de mdsurd

DupE modrrl in care se realizeazi coresoondenta intre mf,rimea de intrare x si mfrrimea de iesire. v deosehim doufi tipuri de anarate de mdsurir

't

- anarate de mistrr[ analogice (A l\.{.A l: - aparate cle mdsirrH nrrmerice fA I\{.N.i Anarsfele de mf;surf, analngice sunt annrate de mHsuri la care fiecfirei valori x; a mirimii ele intrare ii coresnunde n valoare lnic eleterminafa 1'' a mdrimii de iesire. Cflnd mfirimea de intrare x se nrndificE in mod cnntinrru de Ia vRlnarea minimE la valoarea maximi si mErimea de iesire- v se 1'E modifiea confinuu de la valoarea mininrE la r,'alnRrea ma.r:imi- va avea o vari*tie analnagi celei de intrare {fi.Ertra .?\r
'.1it r:: (if\fr,' iItIt'/,
irr'rrir \t /lI!:4_::
I

_-+ ,J
I
I
I

._:.1 tr

I
I

xmln

Fig.

Coresnondenfa ?ntre mErimea de infrare si nrlrinrea de iesire a unrri A.M A.

Prezentarea valorii mEsurate (afisarea) se face cu airrfnnrl unui indicator care se miscF ?n fata unei sciri gradate {t'isirra 4.h si 4.c) sair noate fi de tiv,r hargraf (fisrrta 4,a\

ini

".rf

-'-

-'f-

-.

-.::1
.1

\.

Fis. 4. Modalithti de realizare a afislrii analosice

Caracteristica. anaratr.rltri noate t'i liniari san rste r-rn sesment de dreantf, sffu nu (fisura 5).

neliniari drrpl crrm aeeasta

/
-'

,.t ,/ t ?f trtPflcfrt
l{ II v A

/.'*

-f rararleactl.rZ
ililt ;r_rt

"

tlF- r:rl1 -at_ i.

Fig. 5. Tipuri caracteristiei A.M.A O schem6 hloc principalfr pentru A"M.A. este arfitatfi
,{mnlifii:at,rr
?n

figura
J\
IIILITL 6I(,I

{.

Fig.6. Schema hleic a A.M.A,

Convertorul transfbrmd mErimea de m6surat ?ntr-ei tensiune care peia,te fi ptetrucratd eu eireuitele eleetronice. Prelucrarea analogicft are sa sceip efectuarea tmrr ooreclii in scopul elimindrii influienlei mirimilor perturbatorii- iar arnp{ificatorul aduce semna}ul la nivslul neeesar pentru a acliona indicatorul. *parate de misurf, numerice sunt aparate la eare m6rimea de iqire ia rm num*r finit de valori care strnt un multiplu Tntreg al unei unitAli de baz6. Ay. Iknti:niul mdrimii de intrare este ?mpdrlit ?n intervale egale. la fiecare interval Gi?,spunzdnd o valoare unicd y; (figura 7).
s rr-"*;r '! llf)?/,1 '! n{fg4

I
T
T

? m!,={

*Yr
!-

;i,I ^ rnltl

v. Iryi.r
n

Fig. 7" eorespondenla ?ntre rn6rimea de int-rare mErimea de iesire a nmri A.M.N.

SI

Afi;area lui y se face suh formd de num6r. Ay fiind egal cu o unitate ultimului rang zecimal din cifrele sistemului de afiquj. earacteristica A.M.N. este nrezentatfi in fierila .

I
I I t
I

1 ?g:1i16

t--"

\,/

n-J_LJ:]_
E----1#

"

N*=T.fo=T1To
- impulsuri care le avem la numfirhtor N,: [T .fo ] * 1 Fonnula exactn:

{formulE aproximativ6}

N,-[T(x).fo]+l:f(x)

C)bssrvim cd numdntl de impulsuri care ajung la numdr6tor este fune1ie de rnlrimec de intrare.

Ntmiritnr

l* Tn 'i

N*=To/T:To'f

s1

s:

Fig.

Caracteristica,A.M"N"

S-ar plrea c6 aparatele de m6.sur[ numerice sunt mai pr{in precise dee6t aparatele de mdsurd analogice, dar dacfi intervahil lui x care se asoeiazH me{ valori vi. ast suficient de mic A"MN. au erori mai mici ca A.M.A= Sclreme bloc nentru arraratul de mhsur6 nttmeric A.M.N.:

frnrrertor
+r,

-! r, *..t"r*r o+'ir

Fig. 9. Schema bloc A.M.N. (varianta a)

Convertorul analog-numeric transferrmfr tensiunea dat6 de convertorul xlu intr=o combinalie de *00" $i *1" care. ?ntr-un cod binar reprezintfi valoarea aumeric6 a tensiunii, qi care perate fi prelucrat6 numeric de blocul de prelttcrare anmeric6 si de un calculator numeric atunci c6nd complexitatea prelucrarilor est lnare. Prelucrarea numeric6 are ca scop efectuarea rrnor corectii ?n scopul eltminErii infl uientei mirimilor nerturbatorii.

N.,:

[To

.f

J +1

ry{x)l*l:r(x)
misuri
anaiogice gi aparaieie iie

Comparafie intre aparaieie de

vnierrvi nrrnror"ir* rLt lllgJqI 4 rru.raLa

erori de citire mai mici Ia aparatele de mHsurH numerice deef;t la aparatele de mdsurfi analogice (la aparatele de mdsurfi analogice putem ave*
erori de paraloxd, de inteqnolare gi erori de seat]-, - atnnci cdnd se pune probtema urmdririi unui numHr mare de rezr.rltate de mdsur6 (panoriri ou un numf,r mare cle aparate de mdsurH). rez-riltate mai btrne se oblin dacfi folosim aparate de mdsurfi analtrgi*.ei - ?n cazul Tnregistrhrii pe un interval de timp a rezultatelerr m6sur*ril grafieul aparatului de mdsurfi analogic esto mai sn-eestiv decft succesiunea r*e numere inregistrate la ieqirea aparatultii de mEsurH nume,.ri+,: - transmisia la distan{d se face mai uqor qi este mai hine protejatf, de parazili la aparatele cle mdsurd numerice: - memorarea rez,ultatelor m6surfirii se face mai uqor la folosirea aparatelat de rnhsuri nnmerice; - s-ar pfirea cd principial aparatele de mfisurd numerice dau erori mai rnatt decd-t aparatele ele mdsurd analogice, eleoarece Ia un interval X dau aceeagi valoare. Dar luf,nd X suficient de mic aparatele de mflsurd nnmerice reu-qesc sfi clea erori prineipiale. elatorate consfnrcliei lor. mai mici sleedt eele ale aparat*lrtr de mdsuri analogiee (datorate frec6rilor, datoritd modificHrii elasticit*gii trarrr
elemente)1

(iiiiipUti (i! liliisUiaiij CsiC iiiilil iiiai iiirv iri vaz.st olrarrjrrtvrr"lr srw m[surl numeriee, linf;ncf cont de cele c{e maf sus, ca qi de fapftit cH ast6zi tenc{infa este s5 se realizeze sisteme de mhsurh complexe, controlate cle procesoare. eare trehLrie obligatoriu sE primeascH mdrimea cfe m6surfi sub formH de num6r- batastc inclinh ?n favoarea aparatelnr de mhsurH nr.rmelice. '
VILCI/,A

Caraeteri.stici principale ale apnratelor de mdsurs a). domeniul de mdsurd: intervalul Tn eare poate lua valori mhrimca de.
mdsurat
prrsB

!n evloen{4: - o unitate a cifrei celei maiptrlin semnifiearive din afiqd: - eea mai micH gracla{ie x clistanln ?ntre ? divizir,rni la aparate de mfisur6 analogi+c, e). pragul de se.nsibilitflte: cea mai mich valoare a mfirimii de intrare eare poafe fi mfisuratF cu aparaftil de mfisurE, practic este rezolulia In valori naiei a

{X}: h), rezolu{ia.' cea mai mieH varialie a mHrimii de mfisrlrfi eare .t

perate f,.

unitElii de mfisurd, dar nu sunt egale deoarece la valori mici supdrd zgamr$,*{e eare pot fi comparabile. sall acclperfi semnalul ut{l: d). srrvfilitates: raportul clintre varialia mfirimii ele iegire ;i varialta mdrimii de inffare:

s=y!dx

(.'=;
1

. Se llume"$te etlnst&nta aparatuiui:

Daed caracteristica graficd e.ste liniarfi. rezultd cfi: S

=L

ej. preeizra; salitatea apa.ratului de a recla rezultatele cdt mai aproape de valcarea unitElii de mhsur6. Se apreciazd prin mhrimea complementarfi, eroarea,

h4etoda de misur5 LIn ansamhlu de principii gi mijloaee eare are ca scop ohlinerea unui rczultat al mhstrrdrii cdt mai aproape de valoarea aelevhratd gi care s[ corespundfi rcopului dorit. linf,nd de mtrltitudinea de m6rimi pe care dorim sfi le mfisur5m. de diversitatea de mijloace pe care le folosim, de diversitatea de scopuri in care Ie tuilizXm existd o cliversitate de metode de m[surd. care se pot clasifica astfel: a)" flinelie cle modul de realizare: - directe; - indireete; - c{e comparalie: - de compensafie; - de srrhstitrlie; - de eoineidenffi; - de baleiaj; - de punte, - diferen{iale: b). funclie de modul de ohlinere qi prezentare a rezrltatelor: = aparate de mhsuri analogice; - aparate de mdsurd numerice. c)" funclie de moelul de varialie a mhrimii de m6surat: - statiee; - dinamice pentru: - mdrimi periodice; - mirimi neperiodiee. - statistice. d). func,{ie cle concliliile de mHsnrfi solicitate gi ealitatea mhsuririi; - de laborator;

- in rrtrr ofri ^ 1o aiiaiitoliitiav,

ltl*ugl

l\/fXrrrriyi sl

a $rr

rlipa^fn LLIL

- reruhafirl m5srrr5rii
asunra anaratilui: L'

se

nhtine din acfir.rnea directi a mlrimii de misirri

- consumului anaratului de mdsur5; - erorii de o'zero": - erorii de cap cle scah (la O - metre):

an)ar I

erori datorita:

lVf

X Irrsgur

crr

operc\ia de mdsurare propriu-zish nu so face asupra mhrimii ce intereseazd ci asupra altor mdrimi de care mdrimea necunoscuth se leagd printro relalie (de exemplu, misurarea puterii prin misutarea curentului gi tensiunii); - sunt mai pu{in precise dec6t m6surdrile directe pentru cE includ erorile mai multor mAsurdri propriu-zise, mai multor aparate do mEsurd .;i erori de
nalntrl

visr r.i ruurl inrlir.aofa r v!a!

Misurf,ri de compara{ie - se bazeazA pe aompararea mdrimii necunoscute cu o mdrime cunoscuti

etalon. intr-un anumit urod: Mdsardri de compensulie: - mdrimea de mdsurd gi mdrimea etalon ac\ioneazd in acelagi timp gi in sens contrar asupra aparatului de m6sur6. Mdrimea etalon se regleazd pdn6, cdnd compenseazl efectul marimii necunoscute, astfel valoarea miriruii de rndsurd este datd de valoarea ?n acel moment a mSrimii etalon.

Exemplu:
v "{i,. .. I ruv l\,_-_

-rI

| I

-Iix

'-

i >''.

4- ^ tirc

lz1

l\ev i\ i\ ll

Observalie" degi pare mai complicatS inutil, metoda de compensare prezinth importanld pentru cd momentul cdnd citim nu avem curent prin Ex, deci vom misura tensiunea electromotoare adevdratd, nu ea ?n cazul mdsurfrii directe ?n care voltmetrul indicS tensiunea electromotoare functie de ce curent a, mdsurat (dispar erorile de mdsurd de la mdsurdri directe datorate consumului propriu al aparatului).

Mdsurdri de s abstitulie : trtapa 1: in circuitul de mdsurfi asupra aparatului de mdsurd aclioneazi numai mdrirnea X necunoscutE; Etapa 2: se inlocuierste mdrimea de mdsurat cu mirimea etalon care se regleazdp6na dd acelaqi efect asupn apantului de mdsurd. Valoarea mErimii etalon ne dE. in acest moment valoarea mdrimii cdurate . Mdsurdri de coincidenld Mdrimea etalon se suprapune peste mdrimea de mdsurS. Se regleaza mdrimea etalon pdnd ?n momentul apariliei unor fenomene specifice care atest6 coinciden{a intre m6rimea de misurd qi mErimea etalon. Mdsardri de balei$ Mdrimea de mdsurd se compard (de obicei se scade) cu o mdrime cu o anumitd lege de varialie, de exemplu, dinti de fierdstr[u. Rezultaful mdsur5rii se stabilegte func{ie de momentele in care au loe schimbdri ale semnului diferentei D: (x - B).

De exemplu aceastd metodd constd in numdrarea unor impulsuri de

&ecvenld constantl ?n intervalul de timp in care (x - B)

t 0.

Mdsurdri

de

punte

Operalia de comparare cu mdrimea etalon se face in cadrul unei structuri tn punte.

Mdsurdri diferenliale

U: X-E

Aparatul de mdsurd indic6:

unde: U- se m5soar6; X - mirime de m5sur5; E - mdrime etalon cunoscutd.

Metode de mdsuri statice Se referi la mdrimi cara pe timpul citirii nu Metode de mlsur[ dinamice Se referd la mdrimi variabile ?n timp.

se

modific5 (U, I).

/e

Intercalarea unui aparat care sd facd nnmai simpla transformare a aesler mdrimi intr-o m[rime aceesibil[ sim{urilor noastreo nu db rezultate deoareec, observatorul nn va pntea sd urmdreascfi viteza mare cle varialie. Este nevoie ca la metodele pentru misurSri dinamice, aparatele cle mdsut6 s6 fie capabile sd memoreze valori ale mdrimii de mdsurat pe un anumit interval de timp ,5i apoi sd le prezinte sub formd de grafie, In cazul mdrimii perir:dice, lucrurile sunt mai simple pentru cE intervalul este scurt( adic6. T). Lucrurile sunt mai complicate Ia m6rimile neperiodice unde memorarea se efectueazfpe tof intervalul,

Exemple de asemenea aparate: - osciloscopul pentru m6rimi periodice (prezintd rezultatul mdsurdrii sub forma de grafic luminos);

osciloscopul cu memorie (pentru mdrimi neperiodice gi periodice) grafic luminos; - ?nregistratoare pe band6 de hdrtie; - osciloscop + aparat foto (pentru m6rimi neperiodice de duratd foarte
ser-rrtd).

Metoda misurErii statistice Mdsurarea unor mdrimi care sunt guvernate cle m6rimi probabilistice,
exemplu, zgomote.

klusurari

de

laborstor

Necesita aparate de precizie qi condi{ii deosebite de m6sur6: temperatura, umiditate gi de mediu in care se mdsoarh. Asemenea mdsurdtori se fac in etapa de cercetare saLl in cazul unor cerinte deosebite de lucru. Rezultatele masuratorilor sunt supuse unei operatii de corectare ?n vederea apropierii cat mai mult a rezultatelor de realitate. Mdsurdri industriale Rezultatul m6surdtorilor nu este folosit direct de operaterr ci este folosit ea m5rime de intrare intr-un sistem de reglare auteimat. Necesita aparate mai robuste (ele se monteaza chiar in conditiile concrete ale instalaliilor tehnologice.