P. 1
zmeura de campie

zmeura de campie

|Views: 1,372|Likes:
Published by Oana Bordeianu

More info:

Published by: Oana Bordeianu on Jun 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/22/2014

pdf

text

original

ZMEURA DE CAMPIE de Mircea Nedelciu postmodernism dupa 1980 Mircea Nedelciu (1950 - 1999) considerat a fi unul dintre cei

mai importanþi repre zentanþi ai curentului optzecist ºi ai postmodernismului în literatura românã. Romanul Zmeura de campie" a aparut în 1984 este împãrþit în patru pãrþi ºi alcãtuit din 24 ole numerotate cu literele alfabetului, de la A (cuvântul Arac") ºi pânã la Z (cuvântul Z ). Titlul constituie simbolul unei înstrãinãri (zmeura fiind o planta de munte): omul - d esparþit de familie, trãdat de memorie ºi chiar de Istorie - este un înstrainat in lume. Tema romanului o constituie raportul dintre memorie ºi adevãr, neputinþa recuperãrii t recutului autentic. Prozatorul îºi construieºte romanul folosind biografiile unor tineri orfani: Radu A. G rinþu, Zare Popescu ºi Gelu Popescu, zis Meºteru, au crescut fãrã pãrinþi, au trecut în mom diferite pe la Casa de copii ºcolari din Sinaia (un orfelinat, aºadar), unde ultimii doi, la iniþiativa celui mai mare, a lui Zare, s-au fãcut fraþi. Dupã ce pleacã din Casã, are continuã sã-l caute - sporadic - ºi chiar sã-l susþinã financiar pe Gelu, în vreme ce e ateazã admiterea la Facultatea de Istorie, face armata ºi, dupã diverse peregrinãri (spe cifice personajelor lui Mircea Nedelciu), lucreazã ca muncitor pe un ºantier de la C anal. În armatã, Zare îl întâlneºte pe Grinþu, profesor de românã suplinitor ºi aspirant pe meseria de regizor, care satisface un stagiu militar cu termen redus. Dupã perioa da ostãºeascã (cu care romanul debuteazã, înregistrând colocviile celor doi), Grinþu peregr azã la rându-i, schimbã locurile de muncã, funcþionând o vreme ca pedagog la Liceul de Meca icã Finã, unde îl întâlneºte pe Gelu Popescu, elev neobiºnuit din clasele mari. Romanul cup de traseele celor trei tineri (în intervalul 1973-1977), ca ºi momentele lor de inte rsecþie, cel mai adesea pur întâmplãtoare (ca peste tot în proza autorului, ºi aici existã eþea de coincidenþe). Pe lângã statutul de orfan, cele trei personaje au în comun tentativa de a-ºi reconstitu i propriul trecut, pentru care - ni se anunþã încã din primele pagini ale romanului - "s ingurul document autentic" îl constituie "amintirile [...] vagi". Tocmai de aceea, modalitãþile acestei reconstrucþii biografice sunt diferite. Zare elaboreazã, cu mijloa ce de autodidact (idei dezordonate ºi intuiþii îndrãzneþe, uneori, strãlucite), teorii asup a istoriei pe care i le comunicã epistolar fostului sãu profesor de istorie sau le d ezbate cu Grinþu. În ceea ce-l priveºte, acesta din urmã preferã sã-ºi imagineze propria bi afie, structurând-o apoi în scenarii cinematografice însemnate într-un caiet de regie. S ingur Gelu, mezinul, face ceea ce s-ar putea numi o "investigaþie de teren", obser vând ºi adunând poveºti pe care, cu parcimonie (adicã, într-un scenariu, în fond, ºeherezad u, dacã vreþi, sadovenian), le dã la rândul sãu mai departe: "Pe parcursul a câtorva sute d zile care urmarã, Gelu îi povesti lui Grinþu, cu diverse ocazii, în ce fel ºi-a început ºi de a ajuns cu cãutatul pãrinþilor. Între timp li se mai întîâmplarã ºi multe alte lucruri d a fi povestite." Deºi are elemente de melodramã, picaresc ºi prozã detectivisticã (întreþinând toate alerteþ unii ºi curiozitatea cititorului), Zmeura de câmpie se înalþã pe o temelie, în fond, tragic de o luciditate necruþãtoare. Contrar relaþiilor "descifrate" uneori de critici (derut aþi de firele voit încâlcite ale romanului), cele trei personaje nu sunt rude. Dimpotr ivã, episoadele din prima copilãrie a lui Zare ºi din cea a lui Grinþu s-au intersectat pentru cã între pãrinþii lor au existat legãturi înverºunate de duºmãnie ºi delaþiune. Gelu scoperã: "Cu câteva sãptãmâni înainte de naºterea lui Zare, cineva, un anume Vergu [...], a us de pomanã (cu lumânare) familiei Popescu Florea ºi Popescu Speranþa un copil pe nume Radu (nume slav = bucurie, nota Z.P.) ºi le-a spus celor doi cã e din partea lui Gri nþu Anton, cel care are de tãiat la stuf pe 15 ani." Or, Grinþu ajunsese la stuf ca ur mare a delaþiunii lui Popescu. Aºadar, frãþietatea care se stabileºte între aceste personaj (ºi, printr-o extensie la care romanul, nu lipsit de o dimensiune demonstrativã, ob ligã, în cadrul acestei generaþii de fii) nu este un dat al sângelui, ci o opþiune a conºti nþei lor de fiinþe cu trecutul tulburat. Zare Popescu - cel care "refuzã sã-ºi recunoascã p nþii ºi, în general, nu prea acceptã ideea cã el ar putea avea aºa ceva" - decide cã îl vre frate pe Gelu Popescu, deºi acesta presupune - ºi nu se sfiieºte sã o spunã, scuturînd plas iluziilor - cã "poate nici nu mã cheamã Popescu".

am putea spune cã Zmeura de câmpie este. personajele lui Mircea Nedelciu descoperã. Strãbãtându-l. ceea ce cauþi tu este aproape imposibil de gãsit. Tot ce poþi spera este sã mai trãiascã ºi. În investigaþia lor. anamneza nu mai împacã ºi nu mai absol proza obsedantului deceniu. ci cu sfârtecarea zeului. "nu-i nimic dacã cititorul e derutat. sã încerci sã-þi inventezi aºa-numitele date ereditare. Ea se încheie. ne previne undeva un personaj. însoþind miºcãrile avântate ori derutate ale er el puþin cine sunt fiii acelor taþi sfâºiaþi de propria lor nesãbuinþã. vãzându-l cum se comportã în mediul lui m. ci se ordoneazã dupã un principiu al li stei (de la A la Z)." Departe de a fi un "roman împotriva memoriei". Aici însã. Tinereþea ºi vîrsta maturã a omului care þi-a st tatã (îþi este!). când nu reparate) greºeli politice ºi devenit astfel o victimã a istor iei. pânã când celãlalt va pleca ºi el pe teren sã-i dezlege firele". nu cu sacralizarea. cãpãtînd aici o funcþie moralã. trebuie sã fi existat acest om. desface ºi sfâºie.în proza ºaizecistã. unul dintre cele mai tulburãtoare din întreaga literaturã românã postbeli cã. e tãcerea ºi ignoranþa noastrã poate depinde soarta multor bãtãlii care încã n-au început. Zmeura de câmpie este un substanþial ro man al memoriei. Însuºi modul de a povesti este adecvat acestei sfârtecãri.devenitã cliºeu . în care memoria s-a adãpostit adesea. κi va amâna într-atâta povestirea. de a-ºi fi abandonat sau de a-ºi fi dus l e propriii fii ºi de a-i fi înzestrat cu o biografie plinã de pete oarbe: "În fond. o generaþi e paternã vinovatã de a se fi duºmãnit ºi vândut. dar niºte soldaþi pe ai cãror umeri apasã rãspunderi de generali. ci. reacþiile lui la întâmplãrile propriei vieþi vor rãmîne pentru tine înv mister. ca într-un s enariu dionisiac (Zare se recomandã într-una din epistolele sale drept "un susþinãtor al mitului dionisiac"). da. dimpotrivã. s-au petrecut într-un timp de neînþele Nici un criteriu nu mai este acelaºi. Numai cã. . adicã a tatãlui ab sent. Lucrând cu "un ton neutr fãrã niciun fel de crescendo". Asta ajutã la înþelegerea mesajului". Gelu însuºi apeleazã la tehnica amînãrii u a-l obliga pe Grinþu sã se implice ºi sã se preocupe mai mult de propria istorie: "Îl va pedepsi pentru asta.Acesta e punctul în care romanul Zmeura de câmpie aºeazã o distanþã implicit polemicã faþã nele generaþiei anterioare. pânã la acela cã naraþiunea înainteazã "prin salturi în marginea adevã or puncte fierbinþi de pe traseul de povestit"." Pãstrând asociaþia. dintr-o perspectivã artisticã. numeroase mijloace concurã la a spor i hãþiºurile lecturii. Constantã . câmp de bãtãlie câºtigãtor. degeaba ziceþi cã nu vã pasã ºi cã totul a trecut în cele d ntem tot timpul soldaþi. aceeaºi este ºi pedagogia pe care Mircea Nedelciu o adoptã faþã de cititorul sãu: "Da. o va fragmenta ºi o va pune în du . în schimb. investigarea evãratei biografii paterne duce de cele mai multe ori la imaginea unui tatã cãzut pradã unei (reparabile. ar fi imposi bil de interpretat. dacã le-ai gãsi. aptul cã materia epicã nu se supune cronologiei. Semnele acelui om.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->