PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE A TRANSFORMATORULUI DE MICA PUTERE

Cuprins: 1…Date 2…Introducere 3…Rolul transformatorelor electrice 4…Clasificarea transformatoarelor electrice 5…Constructia transformatoarelor 6…Transformatorul de mica putere 7…Tehnologia de realizare 8…Proiectarea transformatorului monofazic de mica putere 9…Metodologia de proiectare 10..Proiectarea transformatorului de mica putere

Date:
    • •  tensiunea în primar U1=220 V; frecventa retelei f=50 Hz; inductia magnetica maxima Bmax=1 T; numar infasurari secundar: 2 U21=40 V ( I21= 0,6 A); U22=4 V ( I22=0,7 A); tipul bobinajului : cu izolatie între straturi ;

Introducere
Datorita calitatilor deosebite ale energiei electrice in ceea ce priveste producerea, transportul si distributia , cat si multiplelor posibilitati de utilizare a acesteia , ea este indispensabila dezvoltarii economice si civilizatiei moderne , revolutiei tehnico-stiintifice contemporane , imbunatatirii nivelului de trai al oamenilor . In toate domeniile vietii economice si sociale , electricitatea produce profunde transformari pe linia progresului si civilizatiei , prin modificarea proceselor tehnologice , mecanizarea si automatizarea

energia atomica . enegia potentiala a apelor . energia electrica este transportata pe linii electrice pana în apropierea de marii consumatori (orase . Producerea energiei eletrice se realizeaza în centrale electrice . .) . transport si distributie a energiei electrice se folosesc tensiuni optime din punct de vedere tehnic si economic . Transformatoarele pot fi : • • coborâtoare de tensiune ridicatoare Rolul transformatorelor electrice Transformatorul electric este un aparat electromagnetic constituit din doua sau mai multe infasurari imobile . Aici intervin transformatoarele : ele transforma tensiunea de la resea (220V) in alte tensiuni mai mici la care se alimenteaza diferitele aparate casnice sau industriale. De la centrale . Altfel . tehnica de calcul .in toate domeniile activitatii omenesti . platforme industriale etc. prin transformarea unei alte forme de energie (energia chimica a combustibililor . intre care au loc un transfer de energie electrica si care modifica parametrii puterii electromagnetice transferate de la o retea primara de curent alternativ la o retea secundara tot de curent alternativ . Mai departe curentul alternativ este tr 626h79g ansformat in curent continuu cu ajutorul unor dispozitive denumite redresoare electrice. in sistemul de informare . de unde este distribuita la statii de transformare situate cât mai aproape de centrele de greutate ale marilor consumatori . iluminat etc. De la aceste statii se alimenteaza posturile de transformare . In procesul de producere .). energia eoliana etc. se folosesc tensiuni medii la generatoarele din centralele electrice. tensiuni înalte pe liniile de transport si tensiuni joase pentru distributia la consumatori . unde se gasesc racordurile la tablourile de alimentare a receptoarelor.

cum sunt transformatoarele de siguranta. . Clasificarea transformatoarelor electrice: Dupa domeniul de utilizare : • transformatore de putere. de separare. • Dupa numarul de faze : • monofazate.Transformatorul are rolul de transforma parametrii energiei electrice de curent alternativ (tensiunea. navale etc. de alimentare etc. a caror parte activa se afla într-un dielectric solid (rasina. de izolare. Dupa modul de racire : • transformatoare uscate. . pentru conectarea indirecta a aparatelor de masura la tensiuni si curenti mari. pentru cuptoare electrice..transformatorele trifazate sunt cele mai utilizate). de exemplu . pentru retele cu conditii deosebite de functionare . intensitatea curentului si uneori numarul de faze) dupa necesitati.Când gazul . • transformatoare cu constructie speciala. nisip) sau sunt racite cu un gaz. pentru redresoare. • polifazate ( între acestea . transformatoare de masura. • transformatoare cu destinatie speciala. • transformatoare de mica putere. pentru retele si instalatii subterane miniere . de comanda. de exemplu. pentru sudare etc. pentru retelele de transport si distributie a energiei electrice .

tevi sau radiatoare) .IP43. Constructia transformatoarelor : La transformatoarele de putere (ex. comutatorul de prize. IP30. Racirea suprafetei exterioare a elementelor de racire poate fi cu circulatie naturala a aerului. Circulatia uleiului poate fi naturala (datorita diferentei de densitate a uleiului rece de la fundul cuvei fata de uleiul cald din partea superioara) sau fortata . schela.Uleiul are rol de izolant dielectric si de agent de racire . IP20. transportând caldura de la elementele active la elementele de racire.care închide etans cuva. înfasurarile(cea de joasa si cea de înalta tensiune). tr. cu cu circulatie fortata prin suflare cu aer . tipuri de protectie cele mai utilizate fiind: IP00. IP45.de racire este aerul se numesc transformatoare în aer . patrunderii corpurilor straine in interior si protectia contra patrunderii apei sunt simbolizate ca la motoare. . Partea activa a transformatorului (miezul si înfasurarile) este cufundata in ulei special de transformator .cu ajutorul unei pompe. racirea facându-se fie prin circulatia naturala a aerului fie prin circulatie fortata cu ajutorul unui ventilator.de putere trifazat in ulei). într-o cuva de tabla prevazuta la exterior cu elemente de racire (ondule. • transformatoare în ulei. Protectia contra atingerilor accidentale. IP44. cuva din tabla de otel. care sunt cele mai utilizate. sau cu apa. capac. conexiunile de la infasurari la comutator si borne. partile componente sunt: • • • • • • • circuitul magnetic.

1 Transformator cu manta Fig2. Transformator cu prezoane Tipurile si caracteristicile transformatoarelor mici: Aceasta grupa cuprinde transformatoarele uscate. alte parti anexe: filtru de aer. releu de gaze. bobinaj. Printre acestea. termometru etc.din benzi (cu coloane. • miez feromagnetic. toroidale). • sistem de strângere a miezului magnetic si de fixare a transformatorului de sasiul aparatului electronic( tr. La transformatoarele de mica putere . Fig.• • conservatorul de ulei. monofazice si trifazate cu puteri nominale între 16 VA si 10 kVA. din tole de tabla silicoasa(format E+I. cu manta sau cu prezoane). in manta. I. L). U+I. partile componente sunt: • • carcasa electroizolanta. cele mai importante tipuri sunt : .

o borna pentru legarea la nulul de protectie si o borna pentru legarea la pamânt. • transformatorul de izolare. care au partile metalice accesibile. • transformatorul de comanda. • transformatoare de clasa a-II-a de protectie. lampi portabile. care are o infasurare primara si una sau mai multe înfasurari secundare. El are una sau mai multe înfasurari secundare. separate între ele .• transformatorul de separare. transformatoarele mici se împart in: • transformatoare de clasa I de protectie. dintre care una poate fi pentru o tensiune mai mare decât cea de la retea. destinat alimentarii circuitelor de comanda ale instalatiilor electrice de automatizare si care realizeaza separarea electrica a circuitelor de comanda fata de retea • transformatorul de alimentare.) cu o tensiune mica. ca masura împotriva tensiunii de atingere periculoase. tensiunea de izolare fiind determinata nu numai de tensiunea nominala a transformatorului (de exemplu. a amplificatoarelor. folosit pentru transmisia de energie intre retea si un aparat având potentiale foarte diferite. transformator pentru tuburi Röntgen). care au cel putin o izolatie functionala (izolatia intre infasurari si între infasurari si miez). iar la transformatoarele trifazate 34V(intre faza si nul). aparatelor de telecomunicatii. Din punctul de vedere al protectiei împotriva tensiunilor de atingere periculoase. La transformatoarele monofazate tensiunea secundara nu depaseste 50V. daca exista. destinat racordarii la retea a receptorelor. • transformatoare de siguranta. redresoarelor etc. pentru racordarea la retea a unor consumatori mici (unelte de mâna. aparate medicale etc. care alimenteaza un singur consumator cu tensiune având valoarea aproximativ egala cu cea a tensiunii retelei si realizând ca masura de protectie separarea electrica a consumatorului de retea. separate de partile care pot fi puse .

asigurand electrosecuritatea persoanelor care îl manipuleaza. afectate de procesul de prelucrare mecanica. a aparaturii electronice de tip stationar. textolit. 850 0 C. b) tratamentul termic al stantate (recoacerea la temperatura de cca. a sasiului aparatului electronic în care este încorporat. . c) realizarea carcasei. din prespan.sub tensiune în cazul unui defect al izolatiei functionale (de exemplu. Transformatorul de mica putere : Transformatorul de mica putere monofazic este o componenta prezenta în majoritatea schemelor de alimentare. de la nivelul oferit de retea circuitului primar. utilizând conductori din cupru izolati cu email (STAS 685-58). prin injectie de material plastic în matrita sau prin montaj din elemente constituente specifice. la nivelul sau nivelele necesare în circuitul sau circuitele secundare. steclostratitex. miezul) printr-o izolatie suplimentara numita izolatie de protectie. urmata de racirea lenta). Tehnologia de realizare : Realizarea unui transformator de retea monofazic. etc.. de mica putere. obtinute în prealabil prin stantare. pentru detensionare mecanica si refacerea proprietatilor magnetice. pertinax. El este destinat sa modifice valoarea curentului si a tensiunii. pe carcasa obtinuta anterior. prin stantare în matrita. cu ajutorul unor masini de bobinat semiautomate sau automate. d) bobinarea infasurarilor. Transformatorul ofera în plus si izolarea galvanica fata de reteaua de curent alternativ. implica urmatoarele etape tehnologice: a) obtinerea tolelor. din tabla de ferosiliciu(STAS 673-60) .

operatie denumita ”lamelarea transformatorului”. 2) se introduc consecutiv doua straturi de folie de izolatie ”trafo” (hartie speciala parafinata sau folie de poliester. mai întâi tolele de tip E. în functie de cerintele tehnico-economice impuse. etc. pe o parte si pe cealalta a carcasei. in doua tehnici: -”fara izolatie între straturi” -”cu izolatie între straturi” În primul caz se bobineaza in urmatoarea ordine: 1) înfasurarea primara. urmata de introducerea unui strat de izolatie. a tuturor tolelor E. transformatorul fiind asezat pe o placa din otel. 5) introducerea tolelor în carcasa . 4) întreaga bobina se mai izoleaza in final si la exterior. se realizeaza o lamelare întretesuta. prezoane si piulite pentru a impiedica vibratia tolelor in timpul functionarii. adica se introduc alternativ. e) strangerea miezului magnetic cu o manta sau cu scoabe. pe aceeasi parte. In cel de-al doilea caz. Lamelarea neintretesuta se realizeaza prin introducerea in carcasa. prin batere usoara cu un ciocan din cupru sau alama. cum ar fi transformatoarele de audiofrecventa. Observatie: .. 3) prima înfasurare secundara. se introduce câte un strat de izolatie dupa fiecare strat de spire bobinate. respectiv I si se utilizeaza la transformatoare (sau bobine) care sunt strabatute si de o componenta de curent continuu. apoi cele de tip I. Ultimele 2-3 tole se introduc fortat. neexistand componenta de curent continuu. Observatie: In cazul transformatorului de retea. cu grosimea de 30÷50µm).Bobinarea transformatoarelor de retea se poate realiza.

g) controlul tehnic de calitate in cadrul caruia se verifica parametrii electrici (tensiunea sau tensiunile din secundar. Astfel. timp de cca. exista urmatoarele tipuri .(fig. urmata de a[mm]. din folie de cupru care inconjoara bobinajul si miezul magnetic pe exterior. Obsevatie: Impregnarea transformatoarelor de retea se realizeaza intr-o incinta cu capac etans. sau prin aplicarea unei spire in scurtcircuit. respectiv intre primar si miezul magnetic) si mecanici ai produsului.2b) .25mm. 3503 Ez) care polimerizeaza prin incalzire in cuptor. concomitent. care mai intai se videaza la 10-1÷10-2 toor (pentru eliminarea urmelor de apa. care reprezinta dimensiunea de baza (parametru) tolei.Dimensiunile tolei economice se precizeaza prin litera E. (fig. fara a se pierde din suprafata utila a materialului. f) impregnarea transformatorului prin imersie in parafina topita sau in lac poliuretanic (de ex. rezistenta infasurarilor. dupa care se acopera galvanic prin zincare pasivizata. Tipul de tola-de obicei se utilizeaza tole STAS E+I “economice”. doua tole E si doua tole I.1a) denumite astfel. Proiectarea transformatorului de retea monofazic de mica putere Notiuni introductive: Pentru a intelege mai bine metoda proiectarii unui transformator de retea se cer precizate mai intai unele notiuni care vor interveni mai departe in calcule. IN anumite conditiise practica si ecranarea transformatorului. cu ajutorul unor capace laterale. 1 ora.Mantaua se realizeaza prin stantare. executate prin ambutisare din TDA. din tabla TDA cu grosimea de 1÷1. raportul de transformare. rezistenta de izolatie intre infasurari. de pe bobinaj si din hartia de izolatie trafo). dupa care se introduce impregnantul respectiv. intrucat dintr-o banda de tabla silicoasa de latime adegvata se obtin prin stantare. la o temperatura de 80÷100 0C.

Grosimea tolelor este si ea standardizata la valorile g1=0.de tola STAS economica: E5. E12.03∙a2[mm] Sectiunea in fier SFe[cm2]-reprezinta aria sectiunii miezului magnetic situat in interiorul carcasei bobinate.4.5.Marimea sa : SFe[cm2]=0. E25. Aria ferestrei tolei AF[cm2] . figura 2a . E8. E18. E20. E6. E16.Valoarea acesteia este AF[cm2]=0.reprezinta suprafata destinata introducerii infasurarilor si este prezentata hasurat in figura 2b.02∙a[mm] ∙ b[mm] unde b[mm] – reprezinta grosimea pachetului de tole . E10.35mm si respectiv. E14.5mm . E32. g2=0.

reprezinta aria ocupata de infasurarea primara.76]. At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] . (A2K .conform relatiei: y= = unde A1[cm2] .64÷ 0. At[cm2] si aria ferestrei.Factorul de umplere a ferestrei tolei y . valoarea optima pentru factorul de umplere este y0=0.reprezinta aria ocupata de infasurarea secundara sau de infasurarile secundare. A2[cm2] .definit caportul dintre aria totala.7 dar. . in general se poate accepta o valoare y∈[0.aria ocupata de infasurari. ocupata de infasurari in fereastra tolei. Obervatie: Pentru ca un transformator de retea sase poata realiza usor in productia de serie.aria ocupata de infasurarea secundara k). AF[cm2] .

tensiunea retelei monofazice.Ik 2[A] .U1[V] . Date initiale de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea de mica putere. cu marimile specificate mai sus.diametrul conductorului de bobinaj.Uk 2[V] . de curent alternativ.Un factor de umplere prea mare duce la dificultati in faza de lamelare. Procedeul de bobinare implementat (“cu sau fara izolatie intre straturi ”).frecventa retelei monofazice.valoarea efectiva a tensiunii din primar. din infasurarea primara. reprezentand de regula.f[Hz] . Prin priectarea transformatorului de retea se urmareste determinarea prin calcul a datelor necesare realizarii sale in practicasi anume: n1 . . .numarul de spire din infasurarea primara. in infasurarea secundara k. .tensiunea eficace in sarcina. tranformatorul fiind supradimensionat.inductia maxima admisa in miezul magnetic.BM[T] . in infasurarea secundara k. in care va functiona transformatorul . se face pornindu-se de la urmatoarele marimi cunoscute (date initiale de proiectare): . n2k . .In figura 3 este reprezentata schema electrica a unui transformator de retea.numarul de spire din infasurarea secundara. .k .numarul de infasurari secundare. impus de conditiile electrice si climatice. de curent alternativ (110V sau 220V). la introducerea tolelor iar un factor de implere mic este neeconomic. . d1[mm] .curentul eficace in sarcina.

in timpul functionarii transformatorului . Metodologia de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea cuprinde urmatoarele etape de proiectare: a) se evalueaza puterea totala absorbita din secundar. pentru un randament al transformatorului estimat la µ =0. pirderile prin magnetizare se pot aprecia la cca. din infasurarea secundara.numarul de tole necesar. a[mm] .76] . P2[W]. piederile prin curenti turbionari la cca. realizat cu tole E+I romanesti. astfel: P2[W]= P2k= U2k•I2k b) se calculeaza puterea absorbita in primar.grosimea pachetului de tole. precum si pierderi prin efect Joule in conductorii de cupru ai infasurarilor.64÷ 0.diametrul conductorului de bobinaj. P1[W] . N . 8%.176•P2[W] Observatie: Intr-un transformator de retea real exista pierderi prin magnetizare (histerezis) si prin cureti turbionari (Focault) in miezul magnetic. Pentru un transformator de retea cu puterea P1≈ 100W . ySTAS ∈[0.85 : P1[W] = = = 1. Aceste pierderi conduc la incalzirea miezului si a conductorului infasurarilor.d2k[mm] . 2% si piederile prin efect Joule la . b[mm] .tipul de tola STAS cese utilizeaza astfel incat .

De asemenea . Sfe[cm2] a miezului magnetic.2T. sa ajuns la valoarea optima a coeficientului de proportionalitate dintre sectiune si putere si anume 1. iar aria ferestrei tolei este proportionala cu Sfe. deci un total de pierderi estimat la cca. c) se dimensioneaza sectiunea in fier. ceea ce impune cresterea Sfe . cu relatia: Sfe[cm2] = 1. Experimental .cca.cu relatia: n0 = dedusa din legea inductiei electromagnetice. aria ocupata de infasurari creste. datorita formei circuitului magnetic.2. ceea ce justifica randamentul de mai sus. pentru a se mari suprafata de racire (suprafata de contact a miezului cu aerul. 5%.2• Observatie: Legatura dintre sectiune si putere se explica prin aceea ca. spatiul disponibil pentru infasurari este limitat. pentru f=50Hz si BM=1. d) se calculeaza numarul de spire pe volt n0 .15%. reprezentata de suprafata laterala a pachetului detole ). Observatie: Relatia de mai sus a fost dedusa astfel: . Cand puterea creste. la putere mare creste si puterea pierduta.

Se recomanda utilizarea valorii 48.Tensiunea U.de unde n0 = are expresia: n0 = = Pentru f=50Hz.2T si SFe relati de mai sus devine: n0[sp/V] = = Cifra teoretica de mai sus . caz in care aceste infasurari vor fi parcurse si de o componenta de curent continuu.38. derivarea unei marimi este echivalenta cu inmultirea acesteia cu ω =2π f. dar φ max =Bmax•SFe . conform legii inductiei electromagnetice. astfel se obtine: •Uef = 2• π • n•Bmax•SFe .8÷ 1. chiar in conditiile cele mai nefavorabile (cazul in care BM=0. indusa intr-o infasurare cu n spire. evitandu-se intrarea in saturatie a miezului.iar Umax= •Uef In regim permanent armonic(sinusoidal).60 0C) al transformatorului. are expresia: Umax = -n . intrucat miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la saturatie nici la tensiunea de 242V (220+10%) in primar si nici in cazul conectarii unora dintre infasurarile secundare in scheme de redresare. conducand la o buna concordanta a valorilor masurate cu cele calculate.2T). verificat experimental. e) se calculeaza numarul de spire din infasurarea primara n1. care va produce o magnetizare suplimentara a miezului. se majoreaza la valoarea 45÷ 48. BM=Bmax=1. deoarece ea corespunde unui regim termic optim(cca. cu relatia: n1=n0•U1 .

Valoarea rezultata prin calcul pentru diametru conductorului. .se rotunjeste prin adaos la valoarea standardizata.pentru 0. d1. se rotunjeste prin adaos. prin adaos. pentru primar.7 mm. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora.65• Observatie: Relatia de mai sus s-a dedus pentru o desitate de curent maxim admisibila . .2K≤ 1mm. pentru secundarul k. este >5%.5%. este 2.1•n0•U2K Observatie: In relatia de mai sus.pentru d1. n0 s-a majorat cu 10% pentru a se compensa caderea de tensiune in sarcina. la urmatoarea valoare intreaga.7≤ d1. cu relatia: nK2=1.2K .2K[mm] = 0. f) se determina numarul de spire din secundarul k. g) se determina marimea curentului din primar. respectiv d2K[mm] . Valoarea rezultanta pentru nK2 . numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. cu relatia: I1[A] = h) se dimensioneaza diametrele conductoarelor de bobinaj d1[mm].Observatie: Valoarea rezultata n1 se rotunjeste. .2K ≤ 0. nK2 . pe secundarul k. din tabelul urm. la urmatoarea valoare intreaga. I1. dupa cum urmeaza: . cu relatia: d1.

A1[cm2]. i) se calculeaza ariile ocupate de infasurarea primara. in fereastra tolei. este >10%. respectiv de infasurarea secundara. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. conform relatiilor: A1[cm2] = Observatie: A2[cm2] = = Coeficientii de umplere au fost stabiliti experimental.. respectiv se determina marimea parametrului a[mm] . atat prin lipsa cat si prin adaos. cu conditia ca valoarea factorului de umplere cu tola STAS aleasa.7 . sa implineasca conditia: . utilizandu-se coeficientii de umplere C1 respectiv C2 indicati in tabelul urmator.pentru d1. atunci se poate alege valoarea STAS cea mai apropiata.pentru un factor de umplere optim y0=0.2K>1mm . in conditiile productiei de serie.9• Observatie: Daca valoarea determinata prin calcul pentru a nu este standardizata. A2[cm2]. cu relatia: a[mm] = = 6. in functie de procedeul de bobinare utilizat. pentru fiecare diametru STAS. j) se calculeaza aria totala ocupata de infasurari At[cm2] cu relatia: At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] k) se dimensioneaza tola necesara.

5 .64÷ 0.4 0.5 78 65 40.5 15.12 0.22 0.28 0.76].55 0.9 1 1.8 0.35 0.ySTAS∈[0.07 0.2 0.5 2 13250 8330 4460 3190 2260 1730 1465 1210 978 813 722 530 350 277 224 190 162 142 125 95.5 26.18 0.5 0.15 0.05 0.3 0.6 0.45 0.1 0. unde ySTAS = DIAMETRU STAS C1 [SP/CM2] C2 [SP/CM2] (FARĂ IZOLAŢIE ÎNTRE SPIRE) 16150 9700 6100 4120 2880 2050 1715 1460 1140 925 807 594 470 371 300 252 209 180 153 127 93 75 52 33.5 19 tabelul 1 AL (CU IZOLATIE CONDUCTORULUI ÎNTRE [MM] STRATURI) 0.7 0.65 0.2 1.25 0.

calculam puterea absorbita in primar pentru un randament η = 0.8 W . cu tola STAS.85 : .7 = 26.evaluam puterea din secundar : P2=U21•I21 + U22•I22 = 40•0. utilizandu-se relatia: b[mm] = m) se evalueaza numarul de tole necesar.l) se calculeaza grosimea pachetului de tole b[mm].2 (g1=0. Proiectarea transformatorului de mica putere: • tipul bobinajului : cu izolatie intre straturi .35mm. . N functie de grosimea acestora g1. se rotunjeste la valoarea intreaga prin adaos.5mm): N[tole] = Observatie: Numarul de tole obtinut N. g2=0.6+4•0.

determinam sectiunea miezului magnetic : Sfe = 1.P1 = = = 31.0003 % < 1% .2• = 6.73 (cm2) . = = n0 ≈ saturatie pentru ca miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la n0 = sp/V= 6.calculez numarul de spire din primar : n1 = n0 • U1 = 6.6 (spire) . . toleranta fiind mai mica de 1% : t= = 0.insa putem rotunji la 1470 spire pentru a putea fi retinut mai usor de operatorii masinii de bobinat .68 • 220 = 1469.calculez numarul de spire din fiecare infasurare secundara : .68 sp/V.calculez numarul de spire/V n0 .2• = 1. necesar: n0 = sp/V.5 W .

evaluez curentul din primar : I1 = = = 0.25 mm.5 (cm2) .1•n0•U22 = 1.dar vom lua prin rotunjire n21 = 294 (spire) n22 = 29 (spire) .143 [A] .65• .1•6.65 • d21 = 0.n21 = 1.65• d22 = 0.39 (spire) .54 mm .68•40 =293.5 mm = 0. d22=0.1•n0•U21 = 1. d21=0.245 mm = 0.dar voi alege d1=0.5 mm.55 mm = 0.68•4 = 29.calculez ariile ocupate: A1= = = 1.92 (spire) n22 = 1.1•6.dimensionez conductoarele din primar si secundar: d1 = 0.

.9 (mm) ⇒ voi lua tole E12.9• =11.5+1.5 mm) . N= = =76.calculez si numarul de tole : = = 26.dimensionez tola : a=6.9 (tole) .97 (cm2) .5 (aSTAS=12.92.A2= = = 1.64÷ 0.dar voi lua prin adaos N=77 (tole). ySTAS : ySTAS= ⇒ ySTAS∈[0.calculez grosimea pachetului de tole b[mm] : b[mm] = .645 .47 (cm2) At =A1+A2=1.47=2.76] = = =0.verific coeficientul de umplere .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful