PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE A TRANSFORMATORULUI DE MICA PUTERE

Cuprins: 1…Date 2…Introducere 3…Rolul transformatorelor electrice 4…Clasificarea transformatoarelor electrice 5…Constructia transformatoarelor 6…Transformatorul de mica putere 7…Tehnologia de realizare 8…Proiectarea transformatorului monofazic de mica putere 9…Metodologia de proiectare 10..Proiectarea transformatorului de mica putere

Date:
    • •  tensiunea în primar U1=220 V; frecventa retelei f=50 Hz; inductia magnetica maxima Bmax=1 T; numar infasurari secundar: 2 U21=40 V ( I21= 0,6 A); U22=4 V ( I22=0,7 A); tipul bobinajului : cu izolatie între straturi ;

Introducere
Datorita calitatilor deosebite ale energiei electrice in ceea ce priveste producerea, transportul si distributia , cat si multiplelor posibilitati de utilizare a acesteia , ea este indispensabila dezvoltarii economice si civilizatiei moderne , revolutiei tehnico-stiintifice contemporane , imbunatatirii nivelului de trai al oamenilor . In toate domeniile vietii economice si sociale , electricitatea produce profunde transformari pe linia progresului si civilizatiei , prin modificarea proceselor tehnologice , mecanizarea si automatizarea

in sistemul de informare . intre care au loc un transfer de energie electrica si care modifica parametrii puterii electromagnetice transferate de la o retea primara de curent alternativ la o retea secundara tot de curent alternativ . unde se gasesc racordurile la tablourile de alimentare a receptoarelor.). Mai departe curentul alternativ este tr 626h79g ansformat in curent continuu cu ajutorul unor dispozitive denumite redresoare electrice. iluminat etc. Producerea energiei eletrice se realizeaza în centrale electrice . Altfel . enegia potentiala a apelor . tensiuni înalte pe liniile de transport si tensiuni joase pentru distributia la consumatori . De la aceste statii se alimenteaza posturile de transformare . De la centrale . transport si distributie a energiei electrice se folosesc tensiuni optime din punct de vedere tehnic si economic . se folosesc tensiuni medii la generatoarele din centralele electrice. prin transformarea unei alte forme de energie (energia chimica a combustibililor . Aici intervin transformatoarele : ele transforma tensiunea de la resea (220V) in alte tensiuni mai mici la care se alimenteaza diferitele aparate casnice sau industriale. In procesul de producere . energia atomica . tehnica de calcul .in toate domeniile activitatii omenesti . Transformatoarele pot fi : • • coborâtoare de tensiune ridicatoare Rolul transformatorelor electrice Transformatorul electric este un aparat electromagnetic constituit din doua sau mai multe infasurari imobile . . platforme industriale etc. de unde este distribuita la statii de transformare situate cât mai aproape de centrele de greutate ale marilor consumatori . energia eoliana etc. energia electrica este transportata pe linii electrice pana în apropierea de marii consumatori (orase .) .

• polifazate ( între acestea . pentru retele cu conditii deosebite de functionare . pentru sudare etc. pentru retele si instalatii subterane miniere . pentru retelele de transport si distributie a energiei electrice . • transformatoare cu destinatie speciala. navale etc.Transformatorul are rolul de transforma parametrii energiei electrice de curent alternativ (tensiunea. • Dupa numarul de faze : • monofazate. . a caror parte activa se afla într-un dielectric solid (rasina.. transformatoare de masura. pentru cuptoare electrice. Dupa modul de racire : • transformatoare uscate. de izolare. nisip) sau sunt racite cu un gaz. de comanda. de exemplu. • transformatoare cu constructie speciala. . de separare.transformatorele trifazate sunt cele mai utilizate). de exemplu . intensitatea curentului si uneori numarul de faze) dupa necesitati. • transformatoare de mica putere. de alimentare etc. pentru conectarea indirecta a aparatelor de masura la tensiuni si curenti mari. Clasificarea transformatoarelor electrice: Dupa domeniul de utilizare : • transformatore de putere. cum sunt transformatoarele de siguranta. pentru redresoare.Când gazul .

tevi sau radiatoare) . racirea facându-se fie prin circulatia naturala a aerului fie prin circulatie fortata cu ajutorul unui ventilator. transportând caldura de la elementele active la elementele de racire. partile componente sunt: • • • • • • • circuitul magnetic.de racire este aerul se numesc transformatoare în aer . Partea activa a transformatorului (miezul si înfasurarile) este cufundata in ulei special de transformator . Racirea suprafetei exterioare a elementelor de racire poate fi cu circulatie naturala a aerului. Circulatia uleiului poate fi naturala (datorita diferentei de densitate a uleiului rece de la fundul cuvei fata de uleiul cald din partea superioara) sau fortata . conexiunile de la infasurari la comutator si borne.care închide etans cuva. capac.IP43. într-o cuva de tabla prevazuta la exterior cu elemente de racire (ondule. comutatorul de prize. .cu ajutorul unei pompe. IP44. IP45. Constructia transformatoarelor : La transformatoarele de putere (ex.Uleiul are rol de izolant dielectric si de agent de racire . patrunderii corpurilor straine in interior si protectia contra patrunderii apei sunt simbolizate ca la motoare. înfasurarile(cea de joasa si cea de înalta tensiune). • transformatoare în ulei. tipuri de protectie cele mai utilizate fiind: IP00. schela. IP20. care sunt cele mai utilizate. cu cu circulatie fortata prin suflare cu aer . tr. cuva din tabla de otel. Protectia contra atingerilor accidentale.de putere trifazat in ulei). sau cu apa. IP30.

• sistem de strângere a miezului magnetic si de fixare a transformatorului de sasiul aparatului electronic( tr. alte parti anexe: filtru de aer. cele mai importante tipuri sunt : . La transformatoarele de mica putere . monofazice si trifazate cu puteri nominale între 16 VA si 10 kVA.1 Transformator cu manta Fig2. releu de gaze. din tole de tabla silicoasa(format E+I. toroidale).• • conservatorul de ulei.din benzi (cu coloane. I. L). bobinaj. partile componente sunt: • • carcasa electroizolanta. cu manta sau cu prezoane). • miez feromagnetic. termometru etc. U+I. Fig. Printre acestea. in manta. Transformator cu prezoane Tipurile si caracteristicile transformatoarelor mici: Aceasta grupa cuprinde transformatoarele uscate.

lampi portabile. care au partile metalice accesibile. La transformatoarele monofazate tensiunea secundara nu depaseste 50V. transformatoarele mici se împart in: • transformatoare de clasa I de protectie.) cu o tensiune mica. aparate medicale etc. separate de partile care pot fi puse . care alimenteaza un singur consumator cu tensiune având valoarea aproximativ egala cu cea a tensiunii retelei si realizând ca masura de protectie separarea electrica a consumatorului de retea. • transformatoare de clasa a-II-a de protectie. folosit pentru transmisia de energie intre retea si un aparat având potentiale foarte diferite. separate între ele . El are una sau mai multe înfasurari secundare. ca masura împotriva tensiunii de atingere periculoase. tensiunea de izolare fiind determinata nu numai de tensiunea nominala a transformatorului (de exemplu. redresoarelor etc. care au cel putin o izolatie functionala (izolatia intre infasurari si între infasurari si miez). pentru racordarea la retea a unor consumatori mici (unelte de mâna. dintre care una poate fi pentru o tensiune mai mare decât cea de la retea. destinat alimentarii circuitelor de comanda ale instalatiilor electrice de automatizare si care realizeaza separarea electrica a circuitelor de comanda fata de retea • transformatorul de alimentare. daca exista. • transformatorul de izolare. • transformatoare de siguranta. a amplificatoarelor. destinat racordarii la retea a receptorelor. • transformatorul de comanda. Din punctul de vedere al protectiei împotriva tensiunilor de atingere periculoase. o borna pentru legarea la nulul de protectie si o borna pentru legarea la pamânt. care are o infasurare primara si una sau mai multe înfasurari secundare.• transformatorul de separare. aparatelor de telecomunicatii. iar la transformatoarele trifazate 34V(intre faza si nul). transformator pentru tuburi Röntgen).

de mica putere. etc. asigurand electrosecuritatea persoanelor care îl manipuleaza.. prin stantare în matrita. prin injectie de material plastic în matrita sau prin montaj din elemente constituente specifice. din prespan. miezul) printr-o izolatie suplimentara numita izolatie de protectie. pe carcasa obtinuta anterior. afectate de procesul de prelucrare mecanica. de la nivelul oferit de retea circuitului primar. obtinute în prealabil prin stantare. Transformatorul ofera în plus si izolarea galvanica fata de reteaua de curent alternativ. . b) tratamentul termic al stantate (recoacerea la temperatura de cca. pentru detensionare mecanica si refacerea proprietatilor magnetice. a aparaturii electronice de tip stationar.sub tensiune în cazul unui defect al izolatiei functionale (de exemplu. utilizând conductori din cupru izolati cu email (STAS 685-58). Transformatorul de mica putere : Transformatorul de mica putere monofazic este o componenta prezenta în majoritatea schemelor de alimentare. la nivelul sau nivelele necesare în circuitul sau circuitele secundare. pertinax. 850 0 C. textolit. steclostratitex. implica urmatoarele etape tehnologice: a) obtinerea tolelor. urmata de racirea lenta). cu ajutorul unor masini de bobinat semiautomate sau automate. El este destinat sa modifice valoarea curentului si a tensiunii. d) bobinarea infasurarilor. c) realizarea carcasei. Tehnologia de realizare : Realizarea unui transformator de retea monofazic. a sasiului aparatului electronic în care este încorporat. din tabla de ferosiliciu(STAS 673-60) .

urmata de introducerea unui strat de izolatie. neexistand componenta de curent continuu. 3) prima înfasurare secundara. pe o parte si pe cealalta a carcasei. respectiv I si se utilizeaza la transformatoare (sau bobine) care sunt strabatute si de o componenta de curent continuu. mai întâi tolele de tip E.. e) strangerea miezului magnetic cu o manta sau cu scoabe. Observatie: In cazul transformatorului de retea. in doua tehnici: -”fara izolatie între straturi” -”cu izolatie între straturi” În primul caz se bobineaza in urmatoarea ordine: 1) înfasurarea primara. Lamelarea neintretesuta se realizeaza prin introducerea in carcasa. operatie denumita ”lamelarea transformatorului”. se realizeaza o lamelare întretesuta. transformatorul fiind asezat pe o placa din otel. a tuturor tolelor E. Observatie: .Bobinarea transformatoarelor de retea se poate realiza. se introduce câte un strat de izolatie dupa fiecare strat de spire bobinate. în functie de cerintele tehnico-economice impuse. Ultimele 2-3 tole se introduc fortat. cu grosimea de 30÷50µm). pe aceeasi parte. In cel de-al doilea caz. adica se introduc alternativ. 4) întreaga bobina se mai izoleaza in final si la exterior. 2) se introduc consecutiv doua straturi de folie de izolatie ”trafo” (hartie speciala parafinata sau folie de poliester. prin batere usoara cu un ciocan din cupru sau alama. cum ar fi transformatoarele de audiofrecventa. 5) introducerea tolelor în carcasa . apoi cele de tip I. etc. prezoane si piulite pentru a impiedica vibratia tolelor in timpul functionarii.

de pe bobinaj si din hartia de izolatie trafo). IN anumite conditiise practica si ecranarea transformatorului.1a) denumite astfel. fara a se pierde din suprafata utila a materialului. din folie de cupru care inconjoara bobinajul si miezul magnetic pe exterior. la o temperatura de 80÷100 0C. sau prin aplicarea unei spire in scurtcircuit. doua tole E si doua tole I.(fig. urmata de a[mm]. care mai intai se videaza la 10-1÷10-2 toor (pentru eliminarea urmelor de apa. Obsevatie: Impregnarea transformatoarelor de retea se realizeaza intr-o incinta cu capac etans.Dimensiunile tolei economice se precizeaza prin litera E. cu ajutorul unor capace laterale. concomitent. care reprezinta dimensiunea de baza (parametru) tolei. Astfel.2b) . 3503 Ez) care polimerizeaza prin incalzire in cuptor. (fig. Tipul de tola-de obicei se utilizeaza tole STAS E+I “economice”. din tabla TDA cu grosimea de 1÷1.25mm. rezistenta infasurarilor. respectiv intre primar si miezul magnetic) si mecanici ai produsului. exista urmatoarele tipuri . executate prin ambutisare din TDA. f) impregnarea transformatorului prin imersie in parafina topita sau in lac poliuretanic (de ex. 1 ora. Proiectarea transformatorului de retea monofazic de mica putere Notiuni introductive: Pentru a intelege mai bine metoda proiectarii unui transformator de retea se cer precizate mai intai unele notiuni care vor interveni mai departe in calcule. dupa care se introduce impregnantul respectiv.Mantaua se realizeaza prin stantare. rezistenta de izolatie intre infasurari. intrucat dintr-o banda de tabla silicoasa de latime adegvata se obtin prin stantare. timp de cca. raportul de transformare. dupa care se acopera galvanic prin zincare pasivizata. g) controlul tehnic de calitate in cadrul caruia se verifica parametrii electrici (tensiunea sau tensiunile din secundar.

E16.Valoarea acesteia este AF[cm2]=0. E32. E25. figura 2a . Aria ferestrei tolei AF[cm2] . E6.03∙a2[mm] Sectiunea in fier SFe[cm2]-reprezinta aria sectiunii miezului magnetic situat in interiorul carcasei bobinate. g2=0.reprezinta suprafata destinata introducerii infasurarilor si este prezentata hasurat in figura 2b.35mm si respectiv. E18.de tola STAS economica: E5. E14. E20. Grosimea tolelor este si ea standardizata la valorile g1=0.5mm .Marimea sa : SFe[cm2]=0. E12. E10.02∙a[mm] ∙ b[mm] unde b[mm] – reprezinta grosimea pachetului de tole .5.4. E8.

A2[cm2] . (A2K .conform relatiei: y= = unde A1[cm2] . ocupata de infasurari in fereastra tolei. At[cm2] si aria ferestrei.reprezinta aria ocupata de infasurarea secundara sau de infasurarile secundare. valoarea optima pentru factorul de umplere este y0=0. Obervatie: Pentru ca un transformator de retea sase poata realiza usor in productia de serie. in general se poate accepta o valoare y∈[0.7 dar.aria ocupata de infasurari.definit caportul dintre aria totala.aria ocupata de infasurarea secundara k).Factorul de umplere a ferestrei tolei y .76]. AF[cm2] .reprezinta aria ocupata de infasurarea primara. .64÷ 0. At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] .

BM[T] . Date initiale de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea de mica putere.inductia maxima admisa in miezul magnetic. de curent alternativ.numarul de spire din infasurarea primara. . Prin priectarea transformatorului de retea se urmareste determinarea prin calcul a datelor necesare realizarii sale in practicasi anume: n1 .U1[V] .curentul eficace in sarcina.k . la introducerea tolelor iar un factor de implere mic este neeconomic. tranformatorul fiind supradimensionat. de curent alternativ (110V sau 220V).numarul de spire din infasurarea secundara. . . in care va functiona transformatorul . tensiunea retelei monofazice.Ik 2[A] . Procedeul de bobinare implementat (“cu sau fara izolatie intre straturi ”). impus de conditiile electrice si climatice. .diametrul conductorului de bobinaj.tensiunea eficace in sarcina.In figura 3 este reprezentata schema electrica a unui transformator de retea. cu marimile specificate mai sus.Un factor de umplere prea mare duce la dificultati in faza de lamelare. n2k . d1[mm] . reprezentand de regula. in infasurarea secundara k. se face pornindu-se de la urmatoarele marimi cunoscute (date initiale de proiectare): .numarul de infasurari secundare.Uk 2[V] . din infasurarea primara. . . in infasurarea secundara k.valoarea efectiva a tensiunii din primar.f[Hz] .frecventa retelei monofazice.

d2k[mm] .diametrul conductorului de bobinaj. Metodologia de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea cuprinde urmatoarele etape de proiectare: a) se evalueaza puterea totala absorbita din secundar. pentru un randament al transformatorului estimat la µ =0. pirderile prin magnetizare se pot aprecia la cca.grosimea pachetului de tole. in timpul functionarii transformatorului . astfel: P2[W]= P2k= U2k•I2k b) se calculeaza puterea absorbita in primar. a[mm] . 8%.numarul de tole necesar. Aceste pierderi conduc la incalzirea miezului si a conductorului infasurarilor. 2% si piederile prin efect Joule la . P2[W]. realizat cu tole E+I romanesti. Pentru un transformator de retea cu puterea P1≈ 100W . N . ySTAS ∈[0.176•P2[W] Observatie: Intr-un transformator de retea real exista pierderi prin magnetizare (histerezis) si prin cureti turbionari (Focault) in miezul magnetic. P1[W] . precum si pierderi prin efect Joule in conductorii de cupru ai infasurarilor.tipul de tola STAS cese utilizeaza astfel incat .76] .85 : P1[W] = = = 1. din infasurarea secundara. b[mm] .64÷ 0. piederile prin curenti turbionari la cca.

reprezentata de suprafata laterala a pachetului detole ). Observatie: Relatia de mai sus a fost dedusa astfel: . ceea ce justifica randamentul de mai sus. pentru f=50Hz si BM=1. aria ocupata de infasurari creste.2• Observatie: Legatura dintre sectiune si putere se explica prin aceea ca.cu relatia: n0 = dedusa din legea inductiei electromagnetice. cu relatia: Sfe[cm2] = 1. iar aria ferestrei tolei este proportionala cu Sfe. la putere mare creste si puterea pierduta.2. Cand puterea creste.cca. 5%. c) se dimensioneaza sectiunea in fier. d) se calculeaza numarul de spire pe volt n0 . Experimental . spatiul disponibil pentru infasurari este limitat. De asemenea . ceea ce impune cresterea Sfe . sa ajuns la valoarea optima a coeficientului de proportionalitate dintre sectiune si putere si anume 1.15%.2T. pentru a se mari suprafata de racire (suprafata de contact a miezului cu aerul. deci un total de pierderi estimat la cca. Sfe[cm2] a miezului magnetic. datorita formei circuitului magnetic.

care va produce o magnetizare suplimentara a miezului.2T). Se recomanda utilizarea valorii 48.38.60 0C) al transformatorului.8÷ 1. evitandu-se intrarea in saturatie a miezului. intrucat miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la saturatie nici la tensiunea de 242V (220+10%) in primar si nici in cazul conectarii unora dintre infasurarile secundare in scheme de redresare.iar Umax= •Uef In regim permanent armonic(sinusoidal). verificat experimental.Tensiunea U.de unde n0 = are expresia: n0 = = Pentru f=50Hz. BM=Bmax=1. conform legii inductiei electromagnetice. e) se calculeaza numarul de spire din infasurarea primara n1. caz in care aceste infasurari vor fi parcurse si de o componenta de curent continuu. astfel se obtine: •Uef = 2• π • n•Bmax•SFe . are expresia: Umax = -n . cu relatia: n1=n0•U1 . derivarea unei marimi este echivalenta cu inmultirea acesteia cu ω =2π f. chiar in conditiile cele mai nefavorabile (cazul in care BM=0. conducand la o buna concordanta a valorilor masurate cu cele calculate. indusa intr-o infasurare cu n spire. dar φ max =Bmax•SFe .2T si SFe relati de mai sus devine: n0[sp/V] = = Cifra teoretica de mai sus . se majoreaza la valoarea 45÷ 48. deoarece ea corespunde unui regim termic optim(cca.

7≤ d1.5%. f) se determina numarul de spire din secundarul k. cu relatia: d1. .7 mm. d1. cu relatia: nK2=1. la urmatoarea valoare intreaga. pe secundarul k. g) se determina marimea curentului din primar.pentru 0. dupa cum urmeaza: .2K ≤ 0.2K≤ 1mm. cu relatia: I1[A] = h) se dimensioneaza diametrele conductoarelor de bobinaj d1[mm]. pentru primar.pentru d1.2K[mm] = 0. este >5%. respectiv d2K[mm] . din tabelul urm. la urmatoarea valoare intreaga. este 2. I1.65• Observatie: Relatia de mai sus s-a dedus pentru o desitate de curent maxim admisibila .se rotunjeste prin adaos la valoarea standardizata. Valoarea rezultata prin calcul pentru diametru conductorului. n0 s-a majorat cu 10% pentru a se compensa caderea de tensiune in sarcina.1•n0•U2K Observatie: In relatia de mai sus.Observatie: Valoarea rezultata n1 se rotunjeste. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. Valoarea rezultanta pentru nK2 . prin adaos. nK2 .2K . pentru secundarul k. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. se rotunjeste prin adaos. . .

9• Observatie: Daca valoarea determinata prin calcul pentru a nu este standardizata. pentru fiecare diametru STAS.. respectiv se determina marimea parametrului a[mm] . conform relatiilor: A1[cm2] = Observatie: A2[cm2] = = Coeficientii de umplere au fost stabiliti experimental. A1[cm2]. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora.7 . atunci se poate alege valoarea STAS cea mai apropiata. j) se calculeaza aria totala ocupata de infasurari At[cm2] cu relatia: At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] k) se dimensioneaza tola necesara. in fereastra tolei. in conditiile productiei de serie. atat prin lipsa cat si prin adaos.pentru un factor de umplere optim y0=0. sa implineasca conditia: . utilizandu-se coeficientii de umplere C1 respectiv C2 indicati in tabelul urmator. cu relatia: a[mm] = = 6. A2[cm2].2K>1mm .pentru d1. respectiv de infasurarea secundara. este >10%. in functie de procedeul de bobinare utilizat. cu conditia ca valoarea factorului de umplere cu tola STAS aleasa. i) se calculeaza ariile ocupate de infasurarea primara.

64÷ 0.15 0. unde ySTAS = DIAMETRU STAS C1 [SP/CM2] C2 [SP/CM2] (FARĂ IZOLAŢIE ÎNTRE SPIRE) 16150 9700 6100 4120 2880 2050 1715 1460 1140 925 807 594 470 371 300 252 209 180 153 127 93 75 52 33.ySTAS∈[0.28 0.55 0.12 0.1 0.5 26.45 0.25 0.5 2 13250 8330 4460 3190 2260 1730 1465 1210 978 813 722 530 350 277 224 190 162 142 125 95.07 0.2 0.35 0.5 19 tabelul 1 AL (CU IZOLATIE CONDUCTORULUI ÎNTRE [MM] STRATURI) 0.5 15.5 .2 1.76].6 0.8 0.05 0.18 0.9 1 1.4 0.3 0.65 0.5 0.7 0.5 78 65 40.22 0.

utilizandu-se relatia: b[mm] = m) se evalueaza numarul de tole necesar.calculam puterea absorbita in primar pentru un randament η = 0. se rotunjeste la valoarea intreaga prin adaos. cu tola STAS.6+4•0.35mm. N functie de grosimea acestora g1.2 (g1=0. Proiectarea transformatorului de mica putere: • tipul bobinajului : cu izolatie intre straturi .5mm): N[tole] = Observatie: Numarul de tole obtinut N.85 : . .7 = 26. g2=0.evaluam puterea din secundar : P2=U21•I21 + U22•I22 = 40•0.l) se calculeaza grosimea pachetului de tole b[mm].8 W .

calculez numarul de spire/V n0 .5 W . toleranta fiind mai mica de 1% : t= = 0.6 (spire) . = = n0 ≈ saturatie pentru ca miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la n0 = sp/V= 6. .68 • 220 = 1469.68 sp/V.determinam sectiunea miezului magnetic : Sfe = 1.calculez numarul de spire din primar : n1 = n0 • U1 = 6.0003 % < 1% .2• = 1.calculez numarul de spire din fiecare infasurare secundara : . necesar: n0 = sp/V.insa putem rotunji la 1470 spire pentru a putea fi retinut mai usor de operatorii masinii de bobinat .2• = 6.73 (cm2) .P1 = = = 31.

1•n0•U22 = 1.dar voi alege d1=0.1•6.68•40 =293. d21=0.68•4 = 29.evaluez curentul din primar : I1 = = = 0.92 (spire) n22 = 1.65• .245 mm = 0.1•6.1•n0•U21 = 1.54 mm .n21 = 1.5 (cm2) .calculez ariile ocupate: A1= = = 1.5 mm = 0. d22=0.39 (spire) .143 [A] .65 • d21 = 0.dar vom lua prin rotunjire n21 = 294 (spire) n22 = 29 (spire) .dimensionez conductoarele din primar si secundar: d1 = 0.5 mm.55 mm = 0.25 mm.65• d22 = 0.

5 mm) .97 (cm2) .92.verific coeficientul de umplere .64÷ 0.76] = = =0.47 (cm2) At =A1+A2=1.5+1.645 .5 (aSTAS=12.dimensionez tola : a=6.A2= = = 1. ySTAS : ySTAS= ⇒ ySTAS∈[0. .9 (mm) ⇒ voi lua tole E12.9 (tole) .calculez si numarul de tole : = = 26.calculez grosimea pachetului de tole b[mm] : b[mm] = . N= = =76.47=2.dar voi lua prin adaos N=77 (tole).9• =11.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful