PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE A TRANSFORMATORULUI DE MICA PUTERE

Cuprins: 1…Date 2…Introducere 3…Rolul transformatorelor electrice 4…Clasificarea transformatoarelor electrice 5…Constructia transformatoarelor 6…Transformatorul de mica putere 7…Tehnologia de realizare 8…Proiectarea transformatorului monofazic de mica putere 9…Metodologia de proiectare 10..Proiectarea transformatorului de mica putere

Date:
    • •  tensiunea în primar U1=220 V; frecventa retelei f=50 Hz; inductia magnetica maxima Bmax=1 T; numar infasurari secundar: 2 U21=40 V ( I21= 0,6 A); U22=4 V ( I22=0,7 A); tipul bobinajului : cu izolatie între straturi ;

Introducere
Datorita calitatilor deosebite ale energiei electrice in ceea ce priveste producerea, transportul si distributia , cat si multiplelor posibilitati de utilizare a acesteia , ea este indispensabila dezvoltarii economice si civilizatiei moderne , revolutiei tehnico-stiintifice contemporane , imbunatatirii nivelului de trai al oamenilor . In toate domeniile vietii economice si sociale , electricitatea produce profunde transformari pe linia progresului si civilizatiei , prin modificarea proceselor tehnologice , mecanizarea si automatizarea

intre care au loc un transfer de energie electrica si care modifica parametrii puterii electromagnetice transferate de la o retea primara de curent alternativ la o retea secundara tot de curent alternativ . De la aceste statii se alimenteaza posturile de transformare .in toate domeniile activitatii omenesti . Aici intervin transformatoarele : ele transforma tensiunea de la resea (220V) in alte tensiuni mai mici la care se alimenteaza diferitele aparate casnice sau industriale. energia atomica . . transport si distributie a energiei electrice se folosesc tensiuni optime din punct de vedere tehnic si economic .) . unde se gasesc racordurile la tablourile de alimentare a receptoarelor. Altfel . tensiuni înalte pe liniile de transport si tensiuni joase pentru distributia la consumatori . enegia potentiala a apelor . energia electrica este transportata pe linii electrice pana în apropierea de marii consumatori (orase . energia eoliana etc. Mai departe curentul alternativ este tr 626h79g ansformat in curent continuu cu ajutorul unor dispozitive denumite redresoare electrice. Producerea energiei eletrice se realizeaza în centrale electrice . Transformatoarele pot fi : • • coborâtoare de tensiune ridicatoare Rolul transformatorelor electrice Transformatorul electric este un aparat electromagnetic constituit din doua sau mai multe infasurari imobile . prin transformarea unei alte forme de energie (energia chimica a combustibililor . De la centrale . iluminat etc. se folosesc tensiuni medii la generatoarele din centralele electrice. platforme industriale etc. in sistemul de informare . tehnica de calcul . de unde este distribuita la statii de transformare situate cât mai aproape de centrele de greutate ale marilor consumatori . In procesul de producere .).

de exemplu. de exemplu . cum sunt transformatoarele de siguranta. pentru retele si instalatii subterane miniere .transformatorele trifazate sunt cele mai utilizate). pentru retelele de transport si distributie a energiei electrice .Când gazul . pentru retele cu conditii deosebite de functionare . . pentru redresoare. de alimentare etc.. • Dupa numarul de faze : • monofazate. • polifazate ( între acestea . • transformatoare de mica putere. transformatoare de masura. . navale etc. • transformatoare cu destinatie speciala. de izolare. de comanda. pentru sudare etc. a caror parte activa se afla într-un dielectric solid (rasina. de separare. Dupa modul de racire : • transformatoare uscate. nisip) sau sunt racite cu un gaz.Transformatorul are rolul de transforma parametrii energiei electrice de curent alternativ (tensiunea. pentru cuptoare electrice. • transformatoare cu constructie speciala. Clasificarea transformatoarelor electrice: Dupa domeniul de utilizare : • transformatore de putere. intensitatea curentului si uneori numarul de faze) dupa necesitati. pentru conectarea indirecta a aparatelor de masura la tensiuni si curenti mari.

IP20. Partea activa a transformatorului (miezul si înfasurarile) este cufundata in ulei special de transformator . Racirea suprafetei exterioare a elementelor de racire poate fi cu circulatie naturala a aerului. schela. partile componente sunt: • • • • • • • circuitul magnetic. • transformatoare în ulei. tipuri de protectie cele mai utilizate fiind: IP00. patrunderii corpurilor straine in interior si protectia contra patrunderii apei sunt simbolizate ca la motoare.care închide etans cuva. sau cu apa. într-o cuva de tabla prevazuta la exterior cu elemente de racire (ondule. conexiunile de la infasurari la comutator si borne. transportând caldura de la elementele active la elementele de racire. IP45. tevi sau radiatoare) .de putere trifazat in ulei). . cu cu circulatie fortata prin suflare cu aer . comutatorul de prize. IP44.IP43. IP30. tr.de racire este aerul se numesc transformatoare în aer . racirea facându-se fie prin circulatia naturala a aerului fie prin circulatie fortata cu ajutorul unui ventilator. înfasurarile(cea de joasa si cea de înalta tensiune). care sunt cele mai utilizate. Circulatia uleiului poate fi naturala (datorita diferentei de densitate a uleiului rece de la fundul cuvei fata de uleiul cald din partea superioara) sau fortata .cu ajutorul unei pompe. Constructia transformatoarelor : La transformatoarele de putere (ex. cuva din tabla de otel.Uleiul are rol de izolant dielectric si de agent de racire . capac. Protectia contra atingerilor accidentale.

termometru etc. Transformator cu prezoane Tipurile si caracteristicile transformatoarelor mici: Aceasta grupa cuprinde transformatoarele uscate. • miez feromagnetic. partile componente sunt: • • carcasa electroizolanta. • sistem de strângere a miezului magnetic si de fixare a transformatorului de sasiul aparatului electronic( tr. Printre acestea. releu de gaze.• • conservatorul de ulei.1 Transformator cu manta Fig2. I. Fig.din benzi (cu coloane. La transformatoarele de mica putere . L). cu manta sau cu prezoane). U+I. monofazice si trifazate cu puteri nominale între 16 VA si 10 kVA. cele mai importante tipuri sunt : . in manta. din tole de tabla silicoasa(format E+I. bobinaj. alte parti anexe: filtru de aer. toroidale).

ca masura împotriva tensiunii de atingere periculoase. a amplificatoarelor. • transformatorul de comanda. separate de partile care pot fi puse .• transformatorul de separare. destinat racordarii la retea a receptorelor. • transformatorul de izolare. care alimenteaza un singur consumator cu tensiune având valoarea aproximativ egala cu cea a tensiunii retelei si realizând ca masura de protectie separarea electrica a consumatorului de retea. o borna pentru legarea la nulul de protectie si o borna pentru legarea la pamânt. lampi portabile. • transformatoare de clasa a-II-a de protectie. Din punctul de vedere al protectiei împotriva tensiunilor de atingere periculoase. tensiunea de izolare fiind determinata nu numai de tensiunea nominala a transformatorului (de exemplu. • transformatoare de siguranta.) cu o tensiune mica. dintre care una poate fi pentru o tensiune mai mare decât cea de la retea. destinat alimentarii circuitelor de comanda ale instalatiilor electrice de automatizare si care realizeaza separarea electrica a circuitelor de comanda fata de retea • transformatorul de alimentare. transformator pentru tuburi Röntgen). aparate medicale etc. care are o infasurare primara si una sau mai multe înfasurari secundare. folosit pentru transmisia de energie intre retea si un aparat având potentiale foarte diferite. iar la transformatoarele trifazate 34V(intre faza si nul). aparatelor de telecomunicatii. transformatoarele mici se împart in: • transformatoare de clasa I de protectie. El are una sau mai multe înfasurari secundare. La transformatoarele monofazate tensiunea secundara nu depaseste 50V. care au cel putin o izolatie functionala (izolatia intre infasurari si între infasurari si miez). daca exista. care au partile metalice accesibile. redresoarelor etc. separate între ele . pentru racordarea la retea a unor consumatori mici (unelte de mâna.

steclostratitex. b) tratamentul termic al stantate (recoacerea la temperatura de cca. El este destinat sa modifice valoarea curentului si a tensiunii. textolit.. din prespan. la nivelul sau nivelele necesare în circuitul sau circuitele secundare. urmata de racirea lenta).sub tensiune în cazul unui defect al izolatiei functionale (de exemplu. de la nivelul oferit de retea circuitului primar. cu ajutorul unor masini de bobinat semiautomate sau automate. Transformatorul ofera în plus si izolarea galvanica fata de reteaua de curent alternativ. utilizând conductori din cupru izolati cu email (STAS 685-58). c) realizarea carcasei. afectate de procesul de prelucrare mecanica. pentru detensionare mecanica si refacerea proprietatilor magnetice. d) bobinarea infasurarilor. a aparaturii electronice de tip stationar. 850 0 C. implica urmatoarele etape tehnologice: a) obtinerea tolelor. obtinute în prealabil prin stantare. . asigurand electrosecuritatea persoanelor care îl manipuleaza. miezul) printr-o izolatie suplimentara numita izolatie de protectie. Tehnologia de realizare : Realizarea unui transformator de retea monofazic. etc. prin stantare în matrita. pe carcasa obtinuta anterior. a sasiului aparatului electronic în care este încorporat. de mica putere. prin injectie de material plastic în matrita sau prin montaj din elemente constituente specifice. Transformatorul de mica putere : Transformatorul de mica putere monofazic este o componenta prezenta în majoritatea schemelor de alimentare. din tabla de ferosiliciu(STAS 673-60) . pertinax.

se realizeaza o lamelare întretesuta. pe o parte si pe cealalta a carcasei. Observatie: .. In cel de-al doilea caz. prin batere usoara cu un ciocan din cupru sau alama. 5) introducerea tolelor în carcasa . 3) prima înfasurare secundara. etc. neexistand componenta de curent continuu. adica se introduc alternativ. in doua tehnici: -”fara izolatie între straturi” -”cu izolatie între straturi” În primul caz se bobineaza in urmatoarea ordine: 1) înfasurarea primara. pe aceeasi parte. Lamelarea neintretesuta se realizeaza prin introducerea in carcasa. Ultimele 2-3 tole se introduc fortat. Observatie: In cazul transformatorului de retea. e) strangerea miezului magnetic cu o manta sau cu scoabe. cu grosimea de 30÷50µm). urmata de introducerea unui strat de izolatie. în functie de cerintele tehnico-economice impuse. mai întâi tolele de tip E. operatie denumita ”lamelarea transformatorului”. 2) se introduc consecutiv doua straturi de folie de izolatie ”trafo” (hartie speciala parafinata sau folie de poliester. transformatorul fiind asezat pe o placa din otel.Bobinarea transformatoarelor de retea se poate realiza. a tuturor tolelor E. respectiv I si se utilizeaza la transformatoare (sau bobine) care sunt strabatute si de o componenta de curent continuu. prezoane si piulite pentru a impiedica vibratia tolelor in timpul functionarii. 4) întreaga bobina se mai izoleaza in final si la exterior. cum ar fi transformatoarele de audiofrecventa. apoi cele de tip I. se introduce câte un strat de izolatie dupa fiecare strat de spire bobinate.

care reprezinta dimensiunea de baza (parametru) tolei.25mm. dupa care se acopera galvanic prin zincare pasivizata. cu ajutorul unor capace laterale.Dimensiunile tolei economice se precizeaza prin litera E. rezistenta infasurarilor. la o temperatura de 80÷100 0C. intrucat dintr-o banda de tabla silicoasa de latime adegvata se obtin prin stantare. 3503 Ez) care polimerizeaza prin incalzire in cuptor. (fig. doua tole E si doua tole I. f) impregnarea transformatorului prin imersie in parafina topita sau in lac poliuretanic (de ex. sau prin aplicarea unei spire in scurtcircuit.Mantaua se realizeaza prin stantare. raportul de transformare.(fig. executate prin ambutisare din TDA. din tabla TDA cu grosimea de 1÷1.2b) . din folie de cupru care inconjoara bobinajul si miezul magnetic pe exterior. urmata de a[mm]. fara a se pierde din suprafata utila a materialului.1a) denumite astfel. concomitent. exista urmatoarele tipuri . care mai intai se videaza la 10-1÷10-2 toor (pentru eliminarea urmelor de apa. IN anumite conditiise practica si ecranarea transformatorului. 1 ora. Astfel. Tipul de tola-de obicei se utilizeaza tole STAS E+I “economice”. dupa care se introduce impregnantul respectiv. g) controlul tehnic de calitate in cadrul caruia se verifica parametrii electrici (tensiunea sau tensiunile din secundar. Obsevatie: Impregnarea transformatoarelor de retea se realizeaza intr-o incinta cu capac etans. Proiectarea transformatorului de retea monofazic de mica putere Notiuni introductive: Pentru a intelege mai bine metoda proiectarii unui transformator de retea se cer precizate mai intai unele notiuni care vor interveni mai departe in calcule. de pe bobinaj si din hartia de izolatie trafo). rezistenta de izolatie intre infasurari. timp de cca. respectiv intre primar si miezul magnetic) si mecanici ai produsului.

E12.reprezinta suprafata destinata introducerii infasurarilor si este prezentata hasurat in figura 2b.5mm . figura 2a .4. Grosimea tolelor este si ea standardizata la valorile g1=0.de tola STAS economica: E5.5. E32. E18. E16.Valoarea acesteia este AF[cm2]=0. E6.35mm si respectiv.02∙a[mm] ∙ b[mm] unde b[mm] – reprezinta grosimea pachetului de tole .03∙a2[mm] Sectiunea in fier SFe[cm2]-reprezinta aria sectiunii miezului magnetic situat in interiorul carcasei bobinate. Aria ferestrei tolei AF[cm2] . g2=0. E8. E14.Marimea sa : SFe[cm2]=0. E10. E20. E25.

(A2K . in general se poate accepta o valoare y∈[0.64÷ 0. Obervatie: Pentru ca un transformator de retea sase poata realiza usor in productia de serie. A2[cm2] .7 dar.Factorul de umplere a ferestrei tolei y .reprezinta aria ocupata de infasurarea secundara sau de infasurarile secundare.reprezinta aria ocupata de infasurarea primara. valoarea optima pentru factorul de umplere este y0=0. At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] . ocupata de infasurari in fereastra tolei.conform relatiei: y= = unde A1[cm2] . AF[cm2] . .76].aria ocupata de infasurarea secundara k). At[cm2] si aria ferestrei.definit caportul dintre aria totala.aria ocupata de infasurari.

in infasurarea secundara k.frecventa retelei monofazice. in care va functiona transformatorul . din infasurarea primara. in infasurarea secundara k. reprezentand de regula. la introducerea tolelor iar un factor de implere mic este neeconomic. tensiunea retelei monofazice. . . cu marimile specificate mai sus.k . Procedeul de bobinare implementat (“cu sau fara izolatie intre straturi ”).numarul de spire din infasurarea primara.curentul eficace in sarcina.numarul de spire din infasurarea secundara.Ik 2[A] . d1[mm] . de curent alternativ (110V sau 220V). Date initiale de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea de mica putere. se face pornindu-se de la urmatoarele marimi cunoscute (date initiale de proiectare): .valoarea efectiva a tensiunii din primar.f[Hz] .In figura 3 este reprezentata schema electrica a unui transformator de retea. . Prin priectarea transformatorului de retea se urmareste determinarea prin calcul a datelor necesare realizarii sale in practicasi anume: n1 . impus de conditiile electrice si climatice.U1[V] .Uk 2[V] . . n2k .Un factor de umplere prea mare duce la dificultati in faza de lamelare.tensiunea eficace in sarcina. de curent alternativ.BM[T] . . . tranformatorul fiind supradimensionat.inductia maxima admisa in miezul magnetic.diametrul conductorului de bobinaj.numarul de infasurari secundare.

realizat cu tole E+I romanesti.tipul de tola STAS cese utilizeaza astfel incat . P2[W]. Aceste pierderi conduc la incalzirea miezului si a conductorului infasurarilor. piederile prin curenti turbionari la cca.64÷ 0. a[mm] . pentru un randament al transformatorului estimat la µ =0. b[mm] .grosimea pachetului de tole.d2k[mm] . N . in timpul functionarii transformatorului .76] .176•P2[W] Observatie: Intr-un transformator de retea real exista pierderi prin magnetizare (histerezis) si prin cureti turbionari (Focault) in miezul magnetic.85 : P1[W] = = = 1.numarul de tole necesar. din infasurarea secundara. Pentru un transformator de retea cu puterea P1≈ 100W . P1[W] . Metodologia de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea cuprinde urmatoarele etape de proiectare: a) se evalueaza puterea totala absorbita din secundar. precum si pierderi prin efect Joule in conductorii de cupru ai infasurarilor. astfel: P2[W]= P2k= U2k•I2k b) se calculeaza puterea absorbita in primar. 2% si piederile prin efect Joule la . pirderile prin magnetizare se pot aprecia la cca.diametrul conductorului de bobinaj. ySTAS ∈[0. 8%.

cca. cu relatia: Sfe[cm2] = 1.2• Observatie: Legatura dintre sectiune si putere se explica prin aceea ca.15%. ceea ce impune cresterea Sfe . sa ajuns la valoarea optima a coeficientului de proportionalitate dintre sectiune si putere si anume 1. Experimental . spatiul disponibil pentru infasurari este limitat.2. ceea ce justifica randamentul de mai sus. Cand puterea creste. la putere mare creste si puterea pierduta. iar aria ferestrei tolei este proportionala cu Sfe. De asemenea . 5%. d) se calculeaza numarul de spire pe volt n0 . pentru f=50Hz si BM=1. Sfe[cm2] a miezului magnetic. deci un total de pierderi estimat la cca. datorita formei circuitului magnetic. pentru a se mari suprafata de racire (suprafata de contact a miezului cu aerul.cu relatia: n0 = dedusa din legea inductiei electromagnetice. aria ocupata de infasurari creste. Observatie: Relatia de mai sus a fost dedusa astfel: .2T. reprezentata de suprafata laterala a pachetului detole ). c) se dimensioneaza sectiunea in fier.

indusa intr-o infasurare cu n spire. deoarece ea corespunde unui regim termic optim(cca. cu relatia: n1=n0•U1 . verificat experimental. derivarea unei marimi este echivalenta cu inmultirea acesteia cu ω =2π f. are expresia: Umax = -n .2T). e) se calculeaza numarul de spire din infasurarea primara n1.iar Umax= •Uef In regim permanent armonic(sinusoidal). intrucat miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la saturatie nici la tensiunea de 242V (220+10%) in primar si nici in cazul conectarii unora dintre infasurarile secundare in scheme de redresare. BM=Bmax=1. astfel se obtine: •Uef = 2• π • n•Bmax•SFe .60 0C) al transformatorului.Tensiunea U.8÷ 1. chiar in conditiile cele mai nefavorabile (cazul in care BM=0. evitandu-se intrarea in saturatie a miezului. se majoreaza la valoarea 45÷ 48. caz in care aceste infasurari vor fi parcurse si de o componenta de curent continuu.de unde n0 = are expresia: n0 = = Pentru f=50Hz. conducand la o buna concordanta a valorilor masurate cu cele calculate.2T si SFe relati de mai sus devine: n0[sp/V] = = Cifra teoretica de mai sus . dar φ max =Bmax•SFe . Se recomanda utilizarea valorii 48.38. care va produce o magnetizare suplimentara a miezului. conform legii inductiei electromagnetice.

.5%.1•n0•U2K Observatie: In relatia de mai sus. d1. pe secundarul k. . I1.7≤ d1. n0 s-a majorat cu 10% pentru a se compensa caderea de tensiune in sarcina.65• Observatie: Relatia de mai sus s-a dedus pentru o desitate de curent maxim admisibila . pentru secundarul k.2K . respectiv d2K[mm] .2K ≤ 0.2K≤ 1mm. cu relatia: nK2=1.2K[mm] = 0. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. nK2 .pentru 0. cu relatia: I1[A] = h) se dimensioneaza diametrele conductoarelor de bobinaj d1[mm]. este 2. cu relatia: d1.7 mm. pentru primar. dupa cum urmeaza: . .Observatie: Valoarea rezultata n1 se rotunjeste. g) se determina marimea curentului din primar. la urmatoarea valoare intreaga. Valoarea rezultanta pentru nK2 . din tabelul urm. la urmatoarea valoare intreaga. prin adaos. f) se determina numarul de spire din secundarul k.se rotunjeste prin adaos la valoarea standardizata. Valoarea rezultata prin calcul pentru diametru conductorului. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. se rotunjeste prin adaos. este >5%.pentru d1.

i) se calculeaza ariile ocupate de infasurarea primara.7 . in functie de procedeul de bobinare utilizat. atat prin lipsa cat si prin adaos. pentru fiecare diametru STAS. cu conditia ca valoarea factorului de umplere cu tola STAS aleasa. sa implineasca conditia: . conform relatiilor: A1[cm2] = Observatie: A2[cm2] = = Coeficientii de umplere au fost stabiliti experimental. j) se calculeaza aria totala ocupata de infasurari At[cm2] cu relatia: At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] k) se dimensioneaza tola necesara. in fereastra tolei.pentru d1. este >10%. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. respectiv de infasurarea secundara. A2[cm2]. A1[cm2]. in conditiile productiei de serie.pentru un factor de umplere optim y0=0. utilizandu-se coeficientii de umplere C1 respectiv C2 indicati in tabelul urmator.9• Observatie: Daca valoarea determinata prin calcul pentru a nu este standardizata. respectiv se determina marimea parametrului a[mm] .2K>1mm . cu relatia: a[mm] = = 6.. atunci se poate alege valoarea STAS cea mai apropiata.

5 . unde ySTAS = DIAMETRU STAS C1 [SP/CM2] C2 [SP/CM2] (FARĂ IZOLAŢIE ÎNTRE SPIRE) 16150 9700 6100 4120 2880 2050 1715 1460 1140 925 807 594 470 371 300 252 209 180 153 127 93 75 52 33.76].5 19 tabelul 1 AL (CU IZOLATIE CONDUCTORULUI ÎNTRE [MM] STRATURI) 0.1 0.9 1 1.5 26.45 0.25 0.65 0.15 0.5 0.12 0.5 15.28 0.35 0.18 0.22 0.2 1.64÷ 0.55 0.6 0.05 0.2 0.07 0.4 0.5 2 13250 8330 4460 3190 2260 1730 1465 1210 978 813 722 530 350 277 224 190 162 142 125 95.ySTAS∈[0.5 78 65 40.8 0.7 0.3 0.

. se rotunjeste la valoarea intreaga prin adaos. Proiectarea transformatorului de mica putere: • tipul bobinajului : cu izolatie intre straturi .l) se calculeaza grosimea pachetului de tole b[mm].35mm. utilizandu-se relatia: b[mm] = m) se evalueaza numarul de tole necesar.evaluam puterea din secundar : P2=U21•I21 + U22•I22 = 40•0.6+4•0. cu tola STAS. N functie de grosimea acestora g1.5mm): N[tole] = Observatie: Numarul de tole obtinut N.2 (g1=0.85 : .8 W .7 = 26. g2=0.calculam puterea absorbita in primar pentru un randament η = 0.

2• = 1.68 sp/V. .5 W . toleranta fiind mai mica de 1% : t= = 0.P1 = = = 31.2• = 6. necesar: n0 = sp/V.calculez numarul de spire din primar : n1 = n0 • U1 = 6.calculez numarul de spire din fiecare infasurare secundara : .determinam sectiunea miezului magnetic : Sfe = 1.0003 % < 1% .insa putem rotunji la 1470 spire pentru a putea fi retinut mai usor de operatorii masinii de bobinat . = = n0 ≈ saturatie pentru ca miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la n0 = sp/V= 6.73 (cm2) .calculez numarul de spire/V n0 .6 (spire) .68 • 220 = 1469.

65 • d21 = 0.dar vom lua prin rotunjire n21 = 294 (spire) n22 = 29 (spire) .55 mm = 0.1•n0•U21 = 1.25 mm.n21 = 1.65• .5 mm = 0.calculez ariile ocupate: A1= = = 1.1•6.68•4 = 29.1•n0•U22 = 1.245 mm = 0. d21=0.5 mm.54 mm .39 (spire) .68•40 =293.143 [A] .92 (spire) n22 = 1.dimensionez conductoarele din primar si secundar: d1 = 0.evaluez curentul din primar : I1 = = = 0.5 (cm2) .1•6. d22=0.dar voi alege d1=0.65• d22 = 0.

5 mm) .dar voi lua prin adaos N=77 (tole).calculez grosimea pachetului de tole b[mm] : b[mm] = .calculez si numarul de tole : = = 26.47 (cm2) At =A1+A2=1.76] = = =0.A2= = = 1.verific coeficientul de umplere .dimensionez tola : a=6.97 (cm2) .9• =11. ySTAS : ySTAS= ⇒ ySTAS∈[0.92. .645 .5+1.5 (aSTAS=12. N= = =76.64÷ 0.9 (tole) .9 (mm) ⇒ voi lua tole E12.47=2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful