PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE A TRANSFORMATORULUI DE MICA PUTERE

Cuprins: 1…Date 2…Introducere 3…Rolul transformatorelor electrice 4…Clasificarea transformatoarelor electrice 5…Constructia transformatoarelor 6…Transformatorul de mica putere 7…Tehnologia de realizare 8…Proiectarea transformatorului monofazic de mica putere 9…Metodologia de proiectare 10..Proiectarea transformatorului de mica putere

Date:
    • •  tensiunea în primar U1=220 V; frecventa retelei f=50 Hz; inductia magnetica maxima Bmax=1 T; numar infasurari secundar: 2 U21=40 V ( I21= 0,6 A); U22=4 V ( I22=0,7 A); tipul bobinajului : cu izolatie între straturi ;

Introducere
Datorita calitatilor deosebite ale energiei electrice in ceea ce priveste producerea, transportul si distributia , cat si multiplelor posibilitati de utilizare a acesteia , ea este indispensabila dezvoltarii economice si civilizatiei moderne , revolutiei tehnico-stiintifice contemporane , imbunatatirii nivelului de trai al oamenilor . In toate domeniile vietii economice si sociale , electricitatea produce profunde transformari pe linia progresului si civilizatiei , prin modificarea proceselor tehnologice , mecanizarea si automatizarea

De la aceste statii se alimenteaza posturile de transformare . unde se gasesc racordurile la tablourile de alimentare a receptoarelor. enegia potentiala a apelor . Altfel . intre care au loc un transfer de energie electrica si care modifica parametrii puterii electromagnetice transferate de la o retea primara de curent alternativ la o retea secundara tot de curent alternativ . tehnica de calcul .). se folosesc tensiuni medii la generatoarele din centralele electrice. prin transformarea unei alte forme de energie (energia chimica a combustibililor . transport si distributie a energiei electrice se folosesc tensiuni optime din punct de vedere tehnic si economic . . Transformatoarele pot fi : • • coborâtoare de tensiune ridicatoare Rolul transformatorelor electrice Transformatorul electric este un aparat electromagnetic constituit din doua sau mai multe infasurari imobile .in toate domeniile activitatii omenesti . de unde este distribuita la statii de transformare situate cât mai aproape de centrele de greutate ale marilor consumatori . energia eoliana etc. Aici intervin transformatoarele : ele transforma tensiunea de la resea (220V) in alte tensiuni mai mici la care se alimenteaza diferitele aparate casnice sau industriale. In procesul de producere .) . De la centrale . Mai departe curentul alternativ este tr 626h79g ansformat in curent continuu cu ajutorul unor dispozitive denumite redresoare electrice. energia electrica este transportata pe linii electrice pana în apropierea de marii consumatori (orase . iluminat etc. in sistemul de informare . tensiuni înalte pe liniile de transport si tensiuni joase pentru distributia la consumatori . energia atomica . platforme industriale etc. Producerea energiei eletrice se realizeaza în centrale electrice .

intensitatea curentului si uneori numarul de faze) dupa necesitati. pentru retelele de transport si distributie a energiei electrice .. pentru retele si instalatii subterane miniere . navale etc. . Dupa modul de racire : • transformatoare uscate. • transformatoare de mica putere. nisip) sau sunt racite cu un gaz. de izolare. pentru sudare etc. pentru redresoare. • transformatoare cu constructie speciala. de exemplu. . Clasificarea transformatoarelor electrice: Dupa domeniul de utilizare : • transformatore de putere. transformatoare de masura.Transformatorul are rolul de transforma parametrii energiei electrice de curent alternativ (tensiunea. de comanda. de alimentare etc. de exemplu . • Dupa numarul de faze : • monofazate.transformatorele trifazate sunt cele mai utilizate). • polifazate ( între acestea . a caror parte activa se afla într-un dielectric solid (rasina. de separare. pentru conectarea indirecta a aparatelor de masura la tensiuni si curenti mari. pentru cuptoare electrice. • transformatoare cu destinatie speciala. pentru retele cu conditii deosebite de functionare .Când gazul . cum sunt transformatoarele de siguranta.

într-o cuva de tabla prevazuta la exterior cu elemente de racire (ondule. cuva din tabla de otel. Partea activa a transformatorului (miezul si înfasurarile) este cufundata in ulei special de transformator . Protectia contra atingerilor accidentale. transportând caldura de la elementele active la elementele de racire. patrunderii corpurilor straine in interior si protectia contra patrunderii apei sunt simbolizate ca la motoare. Circulatia uleiului poate fi naturala (datorita diferentei de densitate a uleiului rece de la fundul cuvei fata de uleiul cald din partea superioara) sau fortata . IP44. Constructia transformatoarelor : La transformatoarele de putere (ex. cu cu circulatie fortata prin suflare cu aer . • transformatoare în ulei.Uleiul are rol de izolant dielectric si de agent de racire .de putere trifazat in ulei). comutatorul de prize. tr. tevi sau radiatoare) . care sunt cele mai utilizate. racirea facându-se fie prin circulatia naturala a aerului fie prin circulatie fortata cu ajutorul unui ventilator. IP30. conexiunile de la infasurari la comutator si borne. IP20. .cu ajutorul unei pompe.IP43. IP45. partile componente sunt: • • • • • • • circuitul magnetic. schela. capac. tipuri de protectie cele mai utilizate fiind: IP00. sau cu apa.care închide etans cuva.de racire este aerul se numesc transformatoare în aer . Racirea suprafetei exterioare a elementelor de racire poate fi cu circulatie naturala a aerului. înfasurarile(cea de joasa si cea de înalta tensiune).

U+I. termometru etc. Fig. bobinaj.din benzi (cu coloane.1 Transformator cu manta Fig2. • sistem de strângere a miezului magnetic si de fixare a transformatorului de sasiul aparatului electronic( tr. toroidale). alte parti anexe: filtru de aer. cele mai importante tipuri sunt : . releu de gaze. I.• • conservatorul de ulei. L). din tole de tabla silicoasa(format E+I. La transformatoarele de mica putere . partile componente sunt: • • carcasa electroizolanta. • miez feromagnetic. cu manta sau cu prezoane). in manta. Printre acestea. monofazice si trifazate cu puteri nominale între 16 VA si 10 kVA. Transformator cu prezoane Tipurile si caracteristicile transformatoarelor mici: Aceasta grupa cuprinde transformatoarele uscate.

destinat alimentarii circuitelor de comanda ale instalatiilor electrice de automatizare si care realizeaza separarea electrica a circuitelor de comanda fata de retea • transformatorul de alimentare. dintre care una poate fi pentru o tensiune mai mare decât cea de la retea. o borna pentru legarea la nulul de protectie si o borna pentru legarea la pamânt. separate între ele . aparatelor de telecomunicatii. pentru racordarea la retea a unor consumatori mici (unelte de mâna. a amplificatoarelor. separate de partile care pot fi puse . • transformatoare de siguranta. transformatoarele mici se împart in: • transformatoare de clasa I de protectie. care alimenteaza un singur consumator cu tensiune având valoarea aproximativ egala cu cea a tensiunii retelei si realizând ca masura de protectie separarea electrica a consumatorului de retea. redresoarelor etc. El are una sau mai multe înfasurari secundare. folosit pentru transmisia de energie intre retea si un aparat având potentiale foarte diferite. aparate medicale etc. care au cel putin o izolatie functionala (izolatia intre infasurari si între infasurari si miez). transformator pentru tuburi Röntgen). daca exista.) cu o tensiune mica. care au partile metalice accesibile. • transformatoare de clasa a-II-a de protectie. destinat racordarii la retea a receptorelor. care are o infasurare primara si una sau mai multe înfasurari secundare. • transformatorul de comanda. Din punctul de vedere al protectiei împotriva tensiunilor de atingere periculoase.• transformatorul de separare. lampi portabile. tensiunea de izolare fiind determinata nu numai de tensiunea nominala a transformatorului (de exemplu. ca masura împotriva tensiunii de atingere periculoase. La transformatoarele monofazate tensiunea secundara nu depaseste 50V. • transformatorul de izolare. iar la transformatoarele trifazate 34V(intre faza si nul).

utilizând conductori din cupru izolati cu email (STAS 685-58). pertinax. obtinute în prealabil prin stantare. d) bobinarea infasurarilor. prin stantare în matrita. El este destinat sa modifice valoarea curentului si a tensiunii. a sasiului aparatului electronic în care este încorporat. miezul) printr-o izolatie suplimentara numita izolatie de protectie. din tabla de ferosiliciu(STAS 673-60) . steclostratitex. de mica putere. urmata de racirea lenta). Transformatorul de mica putere : Transformatorul de mica putere monofazic este o componenta prezenta în majoritatea schemelor de alimentare. 850 0 C. de la nivelul oferit de retea circuitului primar. Tehnologia de realizare : Realizarea unui transformator de retea monofazic. afectate de procesul de prelucrare mecanica. etc. . prin injectie de material plastic în matrita sau prin montaj din elemente constituente specifice. asigurand electrosecuritatea persoanelor care îl manipuleaza. cu ajutorul unor masini de bobinat semiautomate sau automate. din prespan. pe carcasa obtinuta anterior.sub tensiune în cazul unui defect al izolatiei functionale (de exemplu. la nivelul sau nivelele necesare în circuitul sau circuitele secundare. b) tratamentul termic al stantate (recoacerea la temperatura de cca. a aparaturii electronice de tip stationar. Transformatorul ofera în plus si izolarea galvanica fata de reteaua de curent alternativ. textolit.. c) realizarea carcasei. pentru detensionare mecanica si refacerea proprietatilor magnetice. implica urmatoarele etape tehnologice: a) obtinerea tolelor.

3) prima înfasurare secundara. In cel de-al doilea caz. Ultimele 2-3 tole se introduc fortat. 4) întreaga bobina se mai izoleaza in final si la exterior. Lamelarea neintretesuta se realizeaza prin introducerea in carcasa. prezoane si piulite pentru a impiedica vibratia tolelor in timpul functionarii.. Observatie: In cazul transformatorului de retea. in doua tehnici: -”fara izolatie între straturi” -”cu izolatie între straturi” În primul caz se bobineaza in urmatoarea ordine: 1) înfasurarea primara. 2) se introduc consecutiv doua straturi de folie de izolatie ”trafo” (hartie speciala parafinata sau folie de poliester. cu grosimea de 30÷50µm). pe o parte si pe cealalta a carcasei. a tuturor tolelor E. adica se introduc alternativ. se introduce câte un strat de izolatie dupa fiecare strat de spire bobinate. Observatie: . în functie de cerintele tehnico-economice impuse. apoi cele de tip I. transformatorul fiind asezat pe o placa din otel. cum ar fi transformatoarele de audiofrecventa. etc. neexistand componenta de curent continuu. prin batere usoara cu un ciocan din cupru sau alama. operatie denumita ”lamelarea transformatorului”. 5) introducerea tolelor în carcasa . e) strangerea miezului magnetic cu o manta sau cu scoabe. se realizeaza o lamelare întretesuta.Bobinarea transformatoarelor de retea se poate realiza. pe aceeasi parte. mai întâi tolele de tip E. respectiv I si se utilizeaza la transformatoare (sau bobine) care sunt strabatute si de o componenta de curent continuu. urmata de introducerea unui strat de izolatie.

rezistenta de izolatie intre infasurari.Dimensiunile tolei economice se precizeaza prin litera E. Proiectarea transformatorului de retea monofazic de mica putere Notiuni introductive: Pentru a intelege mai bine metoda proiectarii unui transformator de retea se cer precizate mai intai unele notiuni care vor interveni mai departe in calcule. executate prin ambutisare din TDA. Astfel.1a) denumite astfel. urmata de a[mm]. concomitent. dupa care se acopera galvanic prin zincare pasivizata. care reprezinta dimensiunea de baza (parametru) tolei. g) controlul tehnic de calitate in cadrul caruia se verifica parametrii electrici (tensiunea sau tensiunile din secundar. raportul de transformare. 3503 Ez) care polimerizeaza prin incalzire in cuptor. sau prin aplicarea unei spire in scurtcircuit. doua tole E si doua tole I.Mantaua se realizeaza prin stantare. de pe bobinaj si din hartia de izolatie trafo). fara a se pierde din suprafata utila a materialului.(fig. la o temperatura de 80÷100 0C. dupa care se introduce impregnantul respectiv. din tabla TDA cu grosimea de 1÷1.2b) . intrucat dintr-o banda de tabla silicoasa de latime adegvata se obtin prin stantare. timp de cca. f) impregnarea transformatorului prin imersie in parafina topita sau in lac poliuretanic (de ex. exista urmatoarele tipuri .25mm. 1 ora. care mai intai se videaza la 10-1÷10-2 toor (pentru eliminarea urmelor de apa. respectiv intre primar si miezul magnetic) si mecanici ai produsului. Obsevatie: Impregnarea transformatoarelor de retea se realizeaza intr-o incinta cu capac etans. rezistenta infasurarilor. cu ajutorul unor capace laterale. Tipul de tola-de obicei se utilizeaza tole STAS E+I “economice”. din folie de cupru care inconjoara bobinajul si miezul magnetic pe exterior. IN anumite conditiise practica si ecranarea transformatorului. (fig.

Grosimea tolelor este si ea standardizata la valorile g1=0.de tola STAS economica: E5.Valoarea acesteia este AF[cm2]=0.35mm si respectiv. E14.5. E18. figura 2a . E32. E10. g2=0.5mm . E20.4.03∙a2[mm] Sectiunea in fier SFe[cm2]-reprezinta aria sectiunii miezului magnetic situat in interiorul carcasei bobinate. E6.reprezinta suprafata destinata introducerii infasurarilor si este prezentata hasurat in figura 2b. Aria ferestrei tolei AF[cm2] . E12.02∙a[mm] ∙ b[mm] unde b[mm] – reprezinta grosimea pachetului de tole . E16. E8.Marimea sa : SFe[cm2]=0. E25.

valoarea optima pentru factorul de umplere este y0=0. A2[cm2] . Obervatie: Pentru ca un transformator de retea sase poata realiza usor in productia de serie.aria ocupata de infasurari. AF[cm2] .reprezinta aria ocupata de infasurarea secundara sau de infasurarile secundare.definit caportul dintre aria totala. in general se poate accepta o valoare y∈[0. (A2K .Factorul de umplere a ferestrei tolei y .7 dar.aria ocupata de infasurarea secundara k).conform relatiei: y= = unde A1[cm2] . ocupata de infasurari in fereastra tolei.76].64÷ 0. .reprezinta aria ocupata de infasurarea primara. At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] . At[cm2] si aria ferestrei.

U1[V] . . Date initiale de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea de mica putere. la introducerea tolelor iar un factor de implere mic este neeconomic. din infasurarea primara. tranformatorul fiind supradimensionat.valoarea efectiva a tensiunii din primar. de curent alternativ. cu marimile specificate mai sus. tensiunea retelei monofazice. Prin priectarea transformatorului de retea se urmareste determinarea prin calcul a datelor necesare realizarii sale in practicasi anume: n1 . in care va functiona transformatorul .frecventa retelei monofazice.curentul eficace in sarcina.tensiunea eficace in sarcina. impus de conditiile electrice si climatice. .f[Hz] . . se face pornindu-se de la urmatoarele marimi cunoscute (date initiale de proiectare): . reprezentand de regula.diametrul conductorului de bobinaj. .Ik 2[A] .k . n2k .Uk 2[V] . Procedeul de bobinare implementat (“cu sau fara izolatie intre straturi ”). de curent alternativ (110V sau 220V). . in infasurarea secundara k.BM[T] . d1[mm] .numarul de spire din infasurarea secundara. in infasurarea secundara k.numarul de infasurari secundare.numarul de spire din infasurarea primara.In figura 3 este reprezentata schema electrica a unui transformator de retea.inductia maxima admisa in miezul magnetic.Un factor de umplere prea mare duce la dificultati in faza de lamelare. .

2% si piederile prin efect Joule la . astfel: P2[W]= P2k= U2k•I2k b) se calculeaza puterea absorbita in primar. precum si pierderi prin efect Joule in conductorii de cupru ai infasurarilor. pirderile prin magnetizare se pot aprecia la cca. pentru un randament al transformatorului estimat la µ =0. realizat cu tole E+I romanesti. P1[W] . Pentru un transformator de retea cu puterea P1≈ 100W . N .diametrul conductorului de bobinaj.64÷ 0. b[mm] . a[mm] . Aceste pierderi conduc la incalzirea miezului si a conductorului infasurarilor. P2[W]. Metodologia de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea cuprinde urmatoarele etape de proiectare: a) se evalueaza puterea totala absorbita din secundar. din infasurarea secundara.d2k[mm] . ySTAS ∈[0.tipul de tola STAS cese utilizeaza astfel incat .76] . piederile prin curenti turbionari la cca.numarul de tole necesar.176•P2[W] Observatie: Intr-un transformator de retea real exista pierderi prin magnetizare (histerezis) si prin cureti turbionari (Focault) in miezul magnetic. in timpul functionarii transformatorului .grosimea pachetului de tole.85 : P1[W] = = = 1. 8%.

2• Observatie: Legatura dintre sectiune si putere se explica prin aceea ca. pentru a se mari suprafata de racire (suprafata de contact a miezului cu aerul. De asemenea . iar aria ferestrei tolei este proportionala cu Sfe.2T. d) se calculeaza numarul de spire pe volt n0 . Experimental . Observatie: Relatia de mai sus a fost dedusa astfel: . pentru f=50Hz si BM=1. spatiul disponibil pentru infasurari este limitat. cu relatia: Sfe[cm2] = 1. ceea ce justifica randamentul de mai sus. Cand puterea creste. sa ajuns la valoarea optima a coeficientului de proportionalitate dintre sectiune si putere si anume 1. ceea ce impune cresterea Sfe . Sfe[cm2] a miezului magnetic.15%. datorita formei circuitului magnetic. 5%. deci un total de pierderi estimat la cca.cu relatia: n0 = dedusa din legea inductiei electromagnetice. aria ocupata de infasurari creste. la putere mare creste si puterea pierduta. c) se dimensioneaza sectiunea in fier.2. reprezentata de suprafata laterala a pachetului detole ).cca.

38. caz in care aceste infasurari vor fi parcurse si de o componenta de curent continuu. are expresia: Umax = -n .2T si SFe relati de mai sus devine: n0[sp/V] = = Cifra teoretica de mai sus . care va produce o magnetizare suplimentara a miezului. evitandu-se intrarea in saturatie a miezului. verificat experimental. Se recomanda utilizarea valorii 48. conform legii inductiei electromagnetice. astfel se obtine: •Uef = 2• π • n•Bmax•SFe . BM=Bmax=1. deoarece ea corespunde unui regim termic optim(cca. derivarea unei marimi este echivalenta cu inmultirea acesteia cu ω =2π f. conducand la o buna concordanta a valorilor masurate cu cele calculate. se majoreaza la valoarea 45÷ 48. dar φ max =Bmax•SFe . chiar in conditiile cele mai nefavorabile (cazul in care BM=0.Tensiunea U.8÷ 1. intrucat miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la saturatie nici la tensiunea de 242V (220+10%) in primar si nici in cazul conectarii unora dintre infasurarile secundare in scheme de redresare.de unde n0 = are expresia: n0 = = Pentru f=50Hz. cu relatia: n1=n0•U1 . e) se calculeaza numarul de spire din infasurarea primara n1.2T).60 0C) al transformatorului.iar Umax= •Uef In regim permanent armonic(sinusoidal). indusa intr-o infasurare cu n spire.

5%. f) se determina numarul de spire din secundarul k.7≤ d1.2K ≤ 0. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. nK2 .2K≤ 1mm. la urmatoarea valoare intreaga. prin adaos.2K .1•n0•U2K Observatie: In relatia de mai sus. . respectiv d2K[mm] . cu relatia: nK2=1.pentru 0. cu relatia: d1.7 mm. cu relatia: I1[A] = h) se dimensioneaza diametrele conductoarelor de bobinaj d1[mm]. la urmatoarea valoare intreaga. se rotunjeste prin adaos.65• Observatie: Relatia de mai sus s-a dedus pentru o desitate de curent maxim admisibila . . pentru primar. n0 s-a majorat cu 10% pentru a se compensa caderea de tensiune in sarcina.se rotunjeste prin adaos la valoarea standardizata. este 2.Observatie: Valoarea rezultata n1 se rotunjeste. este >5%. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. pentru secundarul k. d1. . pe secundarul k. din tabelul urm. I1. Valoarea rezultanta pentru nK2 . dupa cum urmeaza: .2K[mm] = 0. Valoarea rezultata prin calcul pentru diametru conductorului.pentru d1. g) se determina marimea curentului din primar.

2K>1mm .. A2[cm2].pentru d1. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora.9• Observatie: Daca valoarea determinata prin calcul pentru a nu este standardizata. este >10%. in fereastra tolei. utilizandu-se coeficientii de umplere C1 respectiv C2 indicati in tabelul urmator. atunci se poate alege valoarea STAS cea mai apropiata. atat prin lipsa cat si prin adaos. conform relatiilor: A1[cm2] = Observatie: A2[cm2] = = Coeficientii de umplere au fost stabiliti experimental. sa implineasca conditia: . A1[cm2]. j) se calculeaza aria totala ocupata de infasurari At[cm2] cu relatia: At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] k) se dimensioneaza tola necesara. i) se calculeaza ariile ocupate de infasurarea primara. cu conditia ca valoarea factorului de umplere cu tola STAS aleasa. respectiv se determina marimea parametrului a[mm] .7 . cu relatia: a[mm] = = 6. respectiv de infasurarea secundara. in functie de procedeul de bobinare utilizat. in conditiile productiei de serie.pentru un factor de umplere optim y0=0. pentru fiecare diametru STAS.

12 0.18 0.25 0.7 0.1 0.5 19 tabelul 1 AL (CU IZOLATIE CONDUCTORULUI ÎNTRE [MM] STRATURI) 0.45 0.ySTAS∈[0.64÷ 0.5 78 65 40.5 26.35 0.65 0.05 0.5 .5 0.5 2 13250 8330 4460 3190 2260 1730 1465 1210 978 813 722 530 350 277 224 190 162 142 125 95.4 0.2 0.9 1 1.2 1.28 0. unde ySTAS = DIAMETRU STAS C1 [SP/CM2] C2 [SP/CM2] (FARĂ IZOLAŢIE ÎNTRE SPIRE) 16150 9700 6100 4120 2880 2050 1715 1460 1140 925 807 594 470 371 300 252 209 180 153 127 93 75 52 33.22 0.07 0.15 0.55 0.3 0.8 0.6 0.5 15.76].

85 : .35mm.l) se calculeaza grosimea pachetului de tole b[mm]. .5mm): N[tole] = Observatie: Numarul de tole obtinut N. se rotunjeste la valoarea intreaga prin adaos. utilizandu-se relatia: b[mm] = m) se evalueaza numarul de tole necesar.evaluam puterea din secundar : P2=U21•I21 + U22•I22 = 40•0. Proiectarea transformatorului de mica putere: • tipul bobinajului : cu izolatie intre straturi .6+4•0.8 W .7 = 26. cu tola STAS. N functie de grosimea acestora g1.2 (g1=0.calculam puterea absorbita in primar pentru un randament η = 0. g2=0.

0003 % < 1% .calculez numarul de spire/V n0 .68 sp/V.73 (cm2) .determinam sectiunea miezului magnetic : Sfe = 1.5 W . necesar: n0 = sp/V. = = n0 ≈ saturatie pentru ca miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la n0 = sp/V= 6.calculez numarul de spire din primar : n1 = n0 • U1 = 6. . toleranta fiind mai mica de 1% : t= = 0.insa putem rotunji la 1470 spire pentru a putea fi retinut mai usor de operatorii masinii de bobinat .6 (spire) .2• = 6.P1 = = = 31.calculez numarul de spire din fiecare infasurare secundara : .2• = 1.68 • 220 = 1469.

92 (spire) n22 = 1.68•40 =293.39 (spire) . d21=0.calculez ariile ocupate: A1= = = 1.65• .1•6.dimensionez conductoarele din primar si secundar: d1 = 0.5 mm = 0.1•n0•U22 = 1.dar vom lua prin rotunjire n21 = 294 (spire) n22 = 29 (spire) .n21 = 1.245 mm = 0.5 mm.1•n0•U21 = 1.evaluez curentul din primar : I1 = = = 0.65 • d21 = 0.65• d22 = 0.25 mm.54 mm .5 (cm2) .68•4 = 29.1•6.55 mm = 0. d22=0.143 [A] .dar voi alege d1=0.

9 (mm) ⇒ voi lua tole E12.dar voi lua prin adaos N=77 (tole).9 (tole) .47=2. N= = =76.calculez si numarul de tole : = = 26.A2= = = 1. ySTAS : ySTAS= ⇒ ySTAS∈[0.97 (cm2) .76] = = =0.dimensionez tola : a=6.5+1.5 (aSTAS=12.9• =11.645 .47 (cm2) At =A1+A2=1.verific coeficientul de umplere .calculez grosimea pachetului de tole b[mm] : b[mm] = . .5 mm) .92.64÷ 0.