P. 1
Proiectarea Transformatorului de Mica Putere

Proiectarea Transformatorului de Mica Putere

|Views: 942|Likes:
Published by Claudia Condurache

More info:

Published by: Claudia Condurache on Jun 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/14/2014

pdf

text

original

PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE A TRANSFORMATORULUI DE MICA PUTERE

Cuprins: 1…Date 2…Introducere 3…Rolul transformatorelor electrice 4…Clasificarea transformatoarelor electrice 5…Constructia transformatoarelor 6…Transformatorul de mica putere 7…Tehnologia de realizare 8…Proiectarea transformatorului monofazic de mica putere 9…Metodologia de proiectare 10..Proiectarea transformatorului de mica putere

Date:
    • •  tensiunea în primar U1=220 V; frecventa retelei f=50 Hz; inductia magnetica maxima Bmax=1 T; numar infasurari secundar: 2 U21=40 V ( I21= 0,6 A); U22=4 V ( I22=0,7 A); tipul bobinajului : cu izolatie între straturi ;

Introducere
Datorita calitatilor deosebite ale energiei electrice in ceea ce priveste producerea, transportul si distributia , cat si multiplelor posibilitati de utilizare a acesteia , ea este indispensabila dezvoltarii economice si civilizatiei moderne , revolutiei tehnico-stiintifice contemporane , imbunatatirii nivelului de trai al oamenilor . In toate domeniile vietii economice si sociale , electricitatea produce profunde transformari pe linia progresului si civilizatiei , prin modificarea proceselor tehnologice , mecanizarea si automatizarea

enegia potentiala a apelor . Altfel . platforme industriale etc. tensiuni înalte pe liniile de transport si tensiuni joase pentru distributia la consumatori . De la aceste statii se alimenteaza posturile de transformare . Mai departe curentul alternativ este tr 626h79g ansformat in curent continuu cu ajutorul unor dispozitive denumite redresoare electrice. tehnica de calcul . . iluminat etc. unde se gasesc racordurile la tablourile de alimentare a receptoarelor. Aici intervin transformatoarele : ele transforma tensiunea de la resea (220V) in alte tensiuni mai mici la care se alimenteaza diferitele aparate casnice sau industriale. De la centrale .in toate domeniile activitatii omenesti . energia atomica . prin transformarea unei alte forme de energie (energia chimica a combustibililor .). in sistemul de informare . se folosesc tensiuni medii la generatoarele din centralele electrice. In procesul de producere . intre care au loc un transfer de energie electrica si care modifica parametrii puterii electromagnetice transferate de la o retea primara de curent alternativ la o retea secundara tot de curent alternativ . de unde este distribuita la statii de transformare situate cât mai aproape de centrele de greutate ale marilor consumatori . energia eoliana etc.) . energia electrica este transportata pe linii electrice pana în apropierea de marii consumatori (orase . Transformatoarele pot fi : • • coborâtoare de tensiune ridicatoare Rolul transformatorelor electrice Transformatorul electric este un aparat electromagnetic constituit din doua sau mai multe infasurari imobile . Producerea energiei eletrice se realizeaza în centrale electrice . transport si distributie a energiei electrice se folosesc tensiuni optime din punct de vedere tehnic si economic .

transformatoare de masura. pentru conectarea indirecta a aparatelor de masura la tensiuni si curenti mari. • Dupa numarul de faze : • monofazate. • transformatoare cu constructie speciala. de separare. pentru retelele de transport si distributie a energiei electrice . Dupa modul de racire : • transformatoare uscate.Când gazul . nisip) sau sunt racite cu un gaz. de comanda. • transformatoare de mica putere. de alimentare etc.transformatorele trifazate sunt cele mai utilizate). • polifazate ( între acestea . • transformatoare cu destinatie speciala. a caror parte activa se afla într-un dielectric solid (rasina.Transformatorul are rolul de transforma parametrii energiei electrice de curent alternativ (tensiunea. pentru retele si instalatii subterane miniere . cum sunt transformatoarele de siguranta.. pentru cuptoare electrice. pentru retele cu conditii deosebite de functionare . . pentru redresoare. . Clasificarea transformatoarelor electrice: Dupa domeniul de utilizare : • transformatore de putere. intensitatea curentului si uneori numarul de faze) dupa necesitati. navale etc. pentru sudare etc. de exemplu . de izolare. de exemplu.

IP30.IP43. Circulatia uleiului poate fi naturala (datorita diferentei de densitate a uleiului rece de la fundul cuvei fata de uleiul cald din partea superioara) sau fortata .care închide etans cuva.de racire este aerul se numesc transformatoare în aer . capac. Protectia contra atingerilor accidentale. sau cu apa. • transformatoare în ulei. Partea activa a transformatorului (miezul si înfasurarile) este cufundata in ulei special de transformator . tr. tipuri de protectie cele mai utilizate fiind: IP00. înfasurarile(cea de joasa si cea de înalta tensiune). într-o cuva de tabla prevazuta la exterior cu elemente de racire (ondule. . cuva din tabla de otel. transportând caldura de la elementele active la elementele de racire. partile componente sunt: • • • • • • • circuitul magnetic. care sunt cele mai utilizate. conexiunile de la infasurari la comutator si borne. patrunderii corpurilor straine in interior si protectia contra patrunderii apei sunt simbolizate ca la motoare. IP20. Constructia transformatoarelor : La transformatoarele de putere (ex.de putere trifazat in ulei). Racirea suprafetei exterioare a elementelor de racire poate fi cu circulatie naturala a aerului. cu cu circulatie fortata prin suflare cu aer . tevi sau radiatoare) . comutatorul de prize.cu ajutorul unei pompe. racirea facându-se fie prin circulatia naturala a aerului fie prin circulatie fortata cu ajutorul unui ventilator. IP44.Uleiul are rol de izolant dielectric si de agent de racire . IP45. schela.

L). monofazice si trifazate cu puteri nominale între 16 VA si 10 kVA. cu manta sau cu prezoane). Fig. din tole de tabla silicoasa(format E+I.1 Transformator cu manta Fig2. bobinaj. releu de gaze. toroidale).• • conservatorul de ulei. • sistem de strângere a miezului magnetic si de fixare a transformatorului de sasiul aparatului electronic( tr. alte parti anexe: filtru de aer. La transformatoarele de mica putere . termometru etc. partile componente sunt: • • carcasa electroizolanta. Printre acestea. cele mai importante tipuri sunt : . Transformator cu prezoane Tipurile si caracteristicile transformatoarelor mici: Aceasta grupa cuprinde transformatoarele uscate. in manta. I.din benzi (cu coloane. U+I. • miez feromagnetic.

folosit pentru transmisia de energie intre retea si un aparat având potentiale foarte diferite. care are o infasurare primara si una sau mai multe înfasurari secundare. • transformatorul de comanda. daca exista. iar la transformatoarele trifazate 34V(intre faza si nul). transformator pentru tuburi Röntgen).• transformatorul de separare. tensiunea de izolare fiind determinata nu numai de tensiunea nominala a transformatorului (de exemplu. • transformatorul de izolare. care alimenteaza un singur consumator cu tensiune având valoarea aproximativ egala cu cea a tensiunii retelei si realizând ca masura de protectie separarea electrica a consumatorului de retea. care au cel putin o izolatie functionala (izolatia intre infasurari si între infasurari si miez). redresoarelor etc. care au partile metalice accesibile. • transformatoare de clasa a-II-a de protectie.) cu o tensiune mica. aparate medicale etc. a amplificatoarelor. destinat alimentarii circuitelor de comanda ale instalatiilor electrice de automatizare si care realizeaza separarea electrica a circuitelor de comanda fata de retea • transformatorul de alimentare. separate între ele . lampi portabile. destinat racordarii la retea a receptorelor. Din punctul de vedere al protectiei împotriva tensiunilor de atingere periculoase. • transformatoare de siguranta. aparatelor de telecomunicatii. El are una sau mai multe înfasurari secundare. transformatoarele mici se împart in: • transformatoare de clasa I de protectie. dintre care una poate fi pentru o tensiune mai mare decât cea de la retea. pentru racordarea la retea a unor consumatori mici (unelte de mâna. ca masura împotriva tensiunii de atingere periculoase. separate de partile care pot fi puse . o borna pentru legarea la nulul de protectie si o borna pentru legarea la pamânt. La transformatoarele monofazate tensiunea secundara nu depaseste 50V.

d) bobinarea infasurarilor. obtinute în prealabil prin stantare. asigurand electrosecuritatea persoanelor care îl manipuleaza. pentru detensionare mecanica si refacerea proprietatilor magnetice. pe carcasa obtinuta anterior. utilizând conductori din cupru izolati cu email (STAS 685-58). etc. din prespan. miezul) printr-o izolatie suplimentara numita izolatie de protectie. cu ajutorul unor masini de bobinat semiautomate sau automate. de mica putere. prin injectie de material plastic în matrita sau prin montaj din elemente constituente specifice. la nivelul sau nivelele necesare în circuitul sau circuitele secundare. steclostratitex. urmata de racirea lenta).. . Transformatorul de mica putere : Transformatorul de mica putere monofazic este o componenta prezenta în majoritatea schemelor de alimentare. implica urmatoarele etape tehnologice: a) obtinerea tolelor. El este destinat sa modifice valoarea curentului si a tensiunii. a aparaturii electronice de tip stationar. din tabla de ferosiliciu(STAS 673-60) . prin stantare în matrita. 850 0 C. de la nivelul oferit de retea circuitului primar.sub tensiune în cazul unui defect al izolatiei functionale (de exemplu. b) tratamentul termic al stantate (recoacerea la temperatura de cca. Transformatorul ofera în plus si izolarea galvanica fata de reteaua de curent alternativ. Tehnologia de realizare : Realizarea unui transformator de retea monofazic. c) realizarea carcasei. pertinax. afectate de procesul de prelucrare mecanica. textolit. a sasiului aparatului electronic în care este încorporat.

se realizeaza o lamelare întretesuta. apoi cele de tip I. respectiv I si se utilizeaza la transformatoare (sau bobine) care sunt strabatute si de o componenta de curent continuu. pe aceeasi parte. 5) introducerea tolelor în carcasa . In cel de-al doilea caz. cu grosimea de 30÷50µm). e) strangerea miezului magnetic cu o manta sau cu scoabe. Ultimele 2-3 tole se introduc fortat. operatie denumita ”lamelarea transformatorului”.Bobinarea transformatoarelor de retea se poate realiza. 3) prima înfasurare secundara. 4) întreaga bobina se mai izoleaza in final si la exterior. Observatie: . se introduce câte un strat de izolatie dupa fiecare strat de spire bobinate. a tuturor tolelor E. cum ar fi transformatoarele de audiofrecventa. urmata de introducerea unui strat de izolatie. neexistand componenta de curent continuu. etc. prin batere usoara cu un ciocan din cupru sau alama. transformatorul fiind asezat pe o placa din otel. prezoane si piulite pentru a impiedica vibratia tolelor in timpul functionarii. în functie de cerintele tehnico-economice impuse. 2) se introduc consecutiv doua straturi de folie de izolatie ”trafo” (hartie speciala parafinata sau folie de poliester. Lamelarea neintretesuta se realizeaza prin introducerea in carcasa. adica se introduc alternativ. pe o parte si pe cealalta a carcasei. mai întâi tolele de tip E. in doua tehnici: -”fara izolatie între straturi” -”cu izolatie între straturi” În primul caz se bobineaza in urmatoarea ordine: 1) înfasurarea primara.. Observatie: In cazul transformatorului de retea.

fara a se pierde din suprafata utila a materialului. f) impregnarea transformatorului prin imersie in parafina topita sau in lac poliuretanic (de ex. sau prin aplicarea unei spire in scurtcircuit. executate prin ambutisare din TDA. cu ajutorul unor capace laterale. 1 ora. din folie de cupru care inconjoara bobinajul si miezul magnetic pe exterior. dupa care se introduce impregnantul respectiv. care reprezinta dimensiunea de baza (parametru) tolei. intrucat dintr-o banda de tabla silicoasa de latime adegvata se obtin prin stantare.Mantaua se realizeaza prin stantare. de pe bobinaj si din hartia de izolatie trafo). Tipul de tola-de obicei se utilizeaza tole STAS E+I “economice”. concomitent. care mai intai se videaza la 10-1÷10-2 toor (pentru eliminarea urmelor de apa.(fig. timp de cca. dupa care se acopera galvanic prin zincare pasivizata. g) controlul tehnic de calitate in cadrul caruia se verifica parametrii electrici (tensiunea sau tensiunile din secundar. (fig.2b) . rezistenta de izolatie intre infasurari. exista urmatoarele tipuri . la o temperatura de 80÷100 0C. respectiv intre primar si miezul magnetic) si mecanici ai produsului.25mm. Obsevatie: Impregnarea transformatoarelor de retea se realizeaza intr-o incinta cu capac etans. urmata de a[mm].1a) denumite astfel.Dimensiunile tolei economice se precizeaza prin litera E. raportul de transformare. din tabla TDA cu grosimea de 1÷1. Proiectarea transformatorului de retea monofazic de mica putere Notiuni introductive: Pentru a intelege mai bine metoda proiectarii unui transformator de retea se cer precizate mai intai unele notiuni care vor interveni mai departe in calcule. rezistenta infasurarilor. doua tole E si doua tole I. Astfel. IN anumite conditiise practica si ecranarea transformatorului. 3503 Ez) care polimerizeaza prin incalzire in cuptor.

reprezinta suprafata destinata introducerii infasurarilor si este prezentata hasurat in figura 2b.4.5. E32. g2=0. E14.03∙a2[mm] Sectiunea in fier SFe[cm2]-reprezinta aria sectiunii miezului magnetic situat in interiorul carcasei bobinate.Marimea sa : SFe[cm2]=0. E6.35mm si respectiv. E20. E16. Aria ferestrei tolei AF[cm2] .Valoarea acesteia este AF[cm2]=0.de tola STAS economica: E5. E10.5mm . E18. E8.02∙a[mm] ∙ b[mm] unde b[mm] – reprezinta grosimea pachetului de tole . E25. figura 2a . Grosimea tolelor este si ea standardizata la valorile g1=0. E12.

At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] . Obervatie: Pentru ca un transformator de retea sase poata realiza usor in productia de serie.76].reprezinta aria ocupata de infasurarea secundara sau de infasurarile secundare.aria ocupata de infasurarea secundara k). valoarea optima pentru factorul de umplere este y0=0.Factorul de umplere a ferestrei tolei y .reprezinta aria ocupata de infasurarea primara.7 dar. (A2K . . At[cm2] si aria ferestrei.64÷ 0.conform relatiei: y= = unde A1[cm2] . in general se poate accepta o valoare y∈[0.aria ocupata de infasurari.definit caportul dintre aria totala. AF[cm2] . A2[cm2] . ocupata de infasurari in fereastra tolei.

Procedeul de bobinare implementat (“cu sau fara izolatie intre straturi ”). .diametrul conductorului de bobinaj.Un factor de umplere prea mare duce la dificultati in faza de lamelare.f[Hz] . . Date initiale de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea de mica putere.Ik 2[A] . . tranformatorul fiind supradimensionat.Uk 2[V] . . reprezentand de regula. d1[mm] .curentul eficace in sarcina.numarul de spire din infasurarea primara. de curent alternativ (110V sau 220V). tensiunea retelei monofazice.tensiunea eficace in sarcina. cu marimile specificate mai sus. din infasurarea primara. la introducerea tolelor iar un factor de implere mic este neeconomic. . in care va functiona transformatorul . in infasurarea secundara k. .valoarea efectiva a tensiunii din primar. in infasurarea secundara k.U1[V] .numarul de infasurari secundare.In figura 3 este reprezentata schema electrica a unui transformator de retea.frecventa retelei monofazice.k . se face pornindu-se de la urmatoarele marimi cunoscute (date initiale de proiectare): . impus de conditiile electrice si climatice. Prin priectarea transformatorului de retea se urmareste determinarea prin calcul a datelor necesare realizarii sale in practicasi anume: n1 .BM[T] . n2k . de curent alternativ.numarul de spire din infasurarea secundara.inductia maxima admisa in miezul magnetic.

din infasurarea secundara. piederile prin curenti turbionari la cca. Metodologia de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea cuprinde urmatoarele etape de proiectare: a) se evalueaza puterea totala absorbita din secundar.grosimea pachetului de tole. ySTAS ∈[0. in timpul functionarii transformatorului . astfel: P2[W]= P2k= U2k•I2k b) se calculeaza puterea absorbita in primar. 8%. P2[W]. pentru un randament al transformatorului estimat la µ =0.tipul de tola STAS cese utilizeaza astfel incat . 2% si piederile prin efect Joule la .diametrul conductorului de bobinaj. realizat cu tole E+I romanesti. N .85 : P1[W] = = = 1.176•P2[W] Observatie: Intr-un transformator de retea real exista pierderi prin magnetizare (histerezis) si prin cureti turbionari (Focault) in miezul magnetic.64÷ 0.d2k[mm] . Pentru un transformator de retea cu puterea P1≈ 100W . Aceste pierderi conduc la incalzirea miezului si a conductorului infasurarilor. precum si pierderi prin efect Joule in conductorii de cupru ai infasurarilor. b[mm] . pirderile prin magnetizare se pot aprecia la cca.76] . P1[W] .numarul de tole necesar. a[mm] .

Sfe[cm2] a miezului magnetic. spatiul disponibil pentru infasurari este limitat.2T. ceea ce justifica randamentul de mai sus.cu relatia: n0 = dedusa din legea inductiei electromagnetice.cca. Experimental . ceea ce impune cresterea Sfe . la putere mare creste si puterea pierduta. reprezentata de suprafata laterala a pachetului detole ). sa ajuns la valoarea optima a coeficientului de proportionalitate dintre sectiune si putere si anume 1. Cand puterea creste. De asemenea . 5%. aria ocupata de infasurari creste. c) se dimensioneaza sectiunea in fier. pentru a se mari suprafata de racire (suprafata de contact a miezului cu aerul.15%. pentru f=50Hz si BM=1.2• Observatie: Legatura dintre sectiune si putere se explica prin aceea ca. deci un total de pierderi estimat la cca. d) se calculeaza numarul de spire pe volt n0 .2. Observatie: Relatia de mai sus a fost dedusa astfel: . cu relatia: Sfe[cm2] = 1. iar aria ferestrei tolei este proportionala cu Sfe. datorita formei circuitului magnetic.

e) se calculeaza numarul de spire din infasurarea primara n1.8÷ 1. caz in care aceste infasurari vor fi parcurse si de o componenta de curent continuu. deoarece ea corespunde unui regim termic optim(cca. astfel se obtine: •Uef = 2• π • n•Bmax•SFe . conducand la o buna concordanta a valorilor masurate cu cele calculate. indusa intr-o infasurare cu n spire. BM=Bmax=1. Se recomanda utilizarea valorii 48. care va produce o magnetizare suplimentara a miezului.Tensiunea U.2T). derivarea unei marimi este echivalenta cu inmultirea acesteia cu ω =2π f.de unde n0 = are expresia: n0 = = Pentru f=50Hz.38. are expresia: Umax = -n . verificat experimental. intrucat miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la saturatie nici la tensiunea de 242V (220+10%) in primar si nici in cazul conectarii unora dintre infasurarile secundare in scheme de redresare. dar φ max =Bmax•SFe . evitandu-se intrarea in saturatie a miezului. cu relatia: n1=n0•U1 .60 0C) al transformatorului. chiar in conditiile cele mai nefavorabile (cazul in care BM=0. conform legii inductiei electromagnetice. se majoreaza la valoarea 45÷ 48.2T si SFe relati de mai sus devine: n0[sp/V] = = Cifra teoretica de mai sus .iar Umax= •Uef In regim permanent armonic(sinusoidal).

este 2.1•n0•U2K Observatie: In relatia de mai sus. este >5%.7 mm.5%.2K[mm] = 0. cu relatia: d1. se rotunjeste prin adaos. la urmatoarea valoare intreaga. cu relatia: I1[A] = h) se dimensioneaza diametrele conductoarelor de bobinaj d1[mm]. . d1.2K ≤ 0. din tabelul urm. la urmatoarea valoare intreaga. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. . nK2 .2K≤ 1mm. pentru secundarul k. g) se determina marimea curentului din primar. prin adaos.2K . pe secundarul k.7≤ d1. cu relatia: nK2=1. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora.pentru 0. pentru primar. n0 s-a majorat cu 10% pentru a se compensa caderea de tensiune in sarcina.Observatie: Valoarea rezultata n1 se rotunjeste.pentru d1. . dupa cum urmeaza: . Valoarea rezultata prin calcul pentru diametru conductorului. f) se determina numarul de spire din secundarul k.65• Observatie: Relatia de mai sus s-a dedus pentru o desitate de curent maxim admisibila . respectiv d2K[mm] . Valoarea rezultanta pentru nK2 . I1.se rotunjeste prin adaos la valoarea standardizata.

cu relatia: a[mm] = = 6. sa implineasca conditia: . i) se calculeaza ariile ocupate de infasurarea primara. conform relatiilor: A1[cm2] = Observatie: A2[cm2] = = Coeficientii de umplere au fost stabiliti experimental.9• Observatie: Daca valoarea determinata prin calcul pentru a nu este standardizata. in functie de procedeul de bobinare utilizat. atunci se poate alege valoarea STAS cea mai apropiata. in conditiile productiei de serie.pentru un factor de umplere optim y0=0.pentru d1. A2[cm2]. pentru fiecare diametru STAS. respectiv de infasurarea secundara. este >10%. utilizandu-se coeficientii de umplere C1 respectiv C2 indicati in tabelul urmator. cu conditia ca valoarea factorului de umplere cu tola STAS aleasa.7 . j) se calculeaza aria totala ocupata de infasurari At[cm2] cu relatia: At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] k) se dimensioneaza tola necesara. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. A1[cm2]. atat prin lipsa cat si prin adaos.2K>1mm . in fereastra tolei. respectiv se determina marimea parametrului a[mm] ..

2 0.25 0.5 0.05 0.22 0.1 0.5 15.45 0. unde ySTAS = DIAMETRU STAS C1 [SP/CM2] C2 [SP/CM2] (FARĂ IZOLAŢIE ÎNTRE SPIRE) 16150 9700 6100 4120 2880 2050 1715 1460 1140 925 807 594 470 371 300 252 209 180 153 127 93 75 52 33.4 0.65 0.15 0.6 0.12 0.5 .2 1.28 0.55 0.07 0.5 78 65 40.5 2 13250 8330 4460 3190 2260 1730 1465 1210 978 813 722 530 350 277 224 190 162 142 125 95.3 0.5 19 tabelul 1 AL (CU IZOLATIE CONDUCTORULUI ÎNTRE [MM] STRATURI) 0.64÷ 0.7 0.35 0.76].8 0.18 0.9 1 1.ySTAS∈[0.5 26.

35mm. utilizandu-se relatia: b[mm] = m) se evalueaza numarul de tole necesar.8 W .5mm): N[tole] = Observatie: Numarul de tole obtinut N.7 = 26. se rotunjeste la valoarea intreaga prin adaos. cu tola STAS. .evaluam puterea din secundar : P2=U21•I21 + U22•I22 = 40•0.calculam puterea absorbita in primar pentru un randament η = 0. N functie de grosimea acestora g1. Proiectarea transformatorului de mica putere: • tipul bobinajului : cu izolatie intre straturi .6+4•0.85 : .l) se calculeaza grosimea pachetului de tole b[mm]. g2=0.2 (g1=0.

68 • 220 = 1469.5 W .0003 % < 1% .determinam sectiunea miezului magnetic : Sfe = 1.insa putem rotunji la 1470 spire pentru a putea fi retinut mai usor de operatorii masinii de bobinat .2• = 6.73 (cm2) .P1 = = = 31.calculez numarul de spire din fiecare infasurare secundara : . necesar: n0 = sp/V.68 sp/V.6 (spire) .calculez numarul de spire din primar : n1 = n0 • U1 = 6. = = n0 ≈ saturatie pentru ca miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la n0 = sp/V= 6. .calculez numarul de spire/V n0 . toleranta fiind mai mica de 1% : t= = 0.2• = 1.

d22=0.1•6.143 [A] . d21=0.54 mm .92 (spire) n22 = 1.68•4 = 29.dimensionez conductoarele din primar si secundar: d1 = 0.5 mm = 0.245 mm = 0.1•n0•U22 = 1.dar vom lua prin rotunjire n21 = 294 (spire) n22 = 29 (spire) .65 • d21 = 0.55 mm = 0.calculez ariile ocupate: A1= = = 1.39 (spire) .evaluez curentul din primar : I1 = = = 0.5 (cm2) .dar voi alege d1=0.68•40 =293.25 mm.1•6.1•n0•U21 = 1.65• d22 = 0.65• .n21 = 1.5 mm.

9• =11.verific coeficientul de umplere .64÷ 0.A2= = = 1.645 .97 (cm2) . ySTAS : ySTAS= ⇒ ySTAS∈[0.5 mm) . N= = =76.92.47=2.76] = = =0.5+1. .dar voi lua prin adaos N=77 (tole).47 (cm2) At =A1+A2=1.5 (aSTAS=12.calculez grosimea pachetului de tole b[mm] : b[mm] = .9 (tole) .9 (mm) ⇒ voi lua tole E12.calculez si numarul de tole : = = 26.dimensionez tola : a=6.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->