PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE A TRANSFORMATORULUI DE MICA PUTERE

Cuprins: 1…Date 2…Introducere 3…Rolul transformatorelor electrice 4…Clasificarea transformatoarelor electrice 5…Constructia transformatoarelor 6…Transformatorul de mica putere 7…Tehnologia de realizare 8…Proiectarea transformatorului monofazic de mica putere 9…Metodologia de proiectare 10..Proiectarea transformatorului de mica putere

Date:
    • •  tensiunea în primar U1=220 V; frecventa retelei f=50 Hz; inductia magnetica maxima Bmax=1 T; numar infasurari secundar: 2 U21=40 V ( I21= 0,6 A); U22=4 V ( I22=0,7 A); tipul bobinajului : cu izolatie între straturi ;

Introducere
Datorita calitatilor deosebite ale energiei electrice in ceea ce priveste producerea, transportul si distributia , cat si multiplelor posibilitati de utilizare a acesteia , ea este indispensabila dezvoltarii economice si civilizatiei moderne , revolutiei tehnico-stiintifice contemporane , imbunatatirii nivelului de trai al oamenilor . In toate domeniile vietii economice si sociale , electricitatea produce profunde transformari pe linia progresului si civilizatiei , prin modificarea proceselor tehnologice , mecanizarea si automatizarea

prin transformarea unei alte forme de energie (energia chimica a combustibililor .in toate domeniile activitatii omenesti . Altfel . tensiuni înalte pe liniile de transport si tensiuni joase pentru distributia la consumatori . intre care au loc un transfer de energie electrica si care modifica parametrii puterii electromagnetice transferate de la o retea primara de curent alternativ la o retea secundara tot de curent alternativ .). Producerea energiei eletrice se realizeaza în centrale electrice . de unde este distribuita la statii de transformare situate cât mai aproape de centrele de greutate ale marilor consumatori . energia electrica este transportata pe linii electrice pana în apropierea de marii consumatori (orase . Transformatoarele pot fi : • • coborâtoare de tensiune ridicatoare Rolul transformatorelor electrice Transformatorul electric este un aparat electromagnetic constituit din doua sau mai multe infasurari imobile . In procesul de producere . se folosesc tensiuni medii la generatoarele din centralele electrice. enegia potentiala a apelor . energia eoliana etc. iluminat etc. unde se gasesc racordurile la tablourile de alimentare a receptoarelor. transport si distributie a energiei electrice se folosesc tensiuni optime din punct de vedere tehnic si economic . . tehnica de calcul . Aici intervin transformatoarele : ele transforma tensiunea de la resea (220V) in alte tensiuni mai mici la care se alimenteaza diferitele aparate casnice sau industriale. Mai departe curentul alternativ este tr 626h79g ansformat in curent continuu cu ajutorul unor dispozitive denumite redresoare electrice. energia atomica . De la centrale . platforme industriale etc. De la aceste statii se alimenteaza posturile de transformare .) . in sistemul de informare .

Transformatorul are rolul de transforma parametrii energiei electrice de curent alternativ (tensiunea. de exemplu . pentru retele cu conditii deosebite de functionare . pentru retelele de transport si distributie a energiei electrice . de exemplu. • Dupa numarul de faze : • monofazate. a caror parte activa se afla într-un dielectric solid (rasina. pentru conectarea indirecta a aparatelor de masura la tensiuni si curenti mari. intensitatea curentului si uneori numarul de faze) dupa necesitati. de alimentare etc. . pentru sudare etc. de comanda. de separare. navale etc. de izolare. • transformatoare cu destinatie speciala. • polifazate ( între acestea . Clasificarea transformatoarelor electrice: Dupa domeniul de utilizare : • transformatore de putere. cum sunt transformatoarele de siguranta. pentru redresoare. • transformatoare de mica putere. nisip) sau sunt racite cu un gaz. Dupa modul de racire : • transformatoare uscate.Când gazul . • transformatoare cu constructie speciala. . transformatoare de masura. pentru cuptoare electrice. pentru retele si instalatii subterane miniere .transformatorele trifazate sunt cele mai utilizate)..

Circulatia uleiului poate fi naturala (datorita diferentei de densitate a uleiului rece de la fundul cuvei fata de uleiul cald din partea superioara) sau fortata . tr. sau cu apa. tipuri de protectie cele mai utilizate fiind: IP00. comutatorul de prize. conexiunile de la infasurari la comutator si borne. IP30.Uleiul are rol de izolant dielectric si de agent de racire . într-o cuva de tabla prevazuta la exterior cu elemente de racire (ondule. Constructia transformatoarelor : La transformatoarele de putere (ex. Protectia contra atingerilor accidentale. Partea activa a transformatorului (miezul si înfasurarile) este cufundata in ulei special de transformator . IP44. schela. IP45. racirea facându-se fie prin circulatia naturala a aerului fie prin circulatie fortata cu ajutorul unui ventilator. care sunt cele mai utilizate. IP20. capac.IP43. tevi sau radiatoare) . • transformatoare în ulei. . înfasurarile(cea de joasa si cea de înalta tensiune). patrunderii corpurilor straine in interior si protectia contra patrunderii apei sunt simbolizate ca la motoare. cuva din tabla de otel. transportând caldura de la elementele active la elementele de racire. partile componente sunt: • • • • • • • circuitul magnetic.de racire este aerul se numesc transformatoare în aer .de putere trifazat in ulei).care închide etans cuva. cu cu circulatie fortata prin suflare cu aer .cu ajutorul unei pompe. Racirea suprafetei exterioare a elementelor de racire poate fi cu circulatie naturala a aerului.

Printre acestea. bobinaj. termometru etc. in manta. Transformator cu prezoane Tipurile si caracteristicile transformatoarelor mici: Aceasta grupa cuprinde transformatoarele uscate. cu manta sau cu prezoane). cele mai importante tipuri sunt : . monofazice si trifazate cu puteri nominale între 16 VA si 10 kVA. • miez feromagnetic.din benzi (cu coloane. releu de gaze. alte parti anexe: filtru de aer. • sistem de strângere a miezului magnetic si de fixare a transformatorului de sasiul aparatului electronic( tr. din tole de tabla silicoasa(format E+I. L). partile componente sunt: • • carcasa electroizolanta. La transformatoarele de mica putere . Fig. toroidale).• • conservatorul de ulei.1 Transformator cu manta Fig2. U+I. I.

redresoarelor etc. Din punctul de vedere al protectiei împotriva tensiunilor de atingere periculoase. aparatelor de telecomunicatii. care alimenteaza un singur consumator cu tensiune având valoarea aproximativ egala cu cea a tensiunii retelei si realizând ca masura de protectie separarea electrica a consumatorului de retea. folosit pentru transmisia de energie intre retea si un aparat având potentiale foarte diferite. pentru racordarea la retea a unor consumatori mici (unelte de mâna. ca masura împotriva tensiunii de atingere periculoase. tensiunea de izolare fiind determinata nu numai de tensiunea nominala a transformatorului (de exemplu. El are una sau mai multe înfasurari secundare. care are o infasurare primara si una sau mai multe înfasurari secundare.) cu o tensiune mica. iar la transformatoarele trifazate 34V(intre faza si nul). daca exista. lampi portabile. • transformatoare de clasa a-II-a de protectie. o borna pentru legarea la nulul de protectie si o borna pentru legarea la pamânt. • transformatorul de izolare. destinat racordarii la retea a receptorelor. separate între ele . aparate medicale etc. destinat alimentarii circuitelor de comanda ale instalatiilor electrice de automatizare si care realizeaza separarea electrica a circuitelor de comanda fata de retea • transformatorul de alimentare. transformator pentru tuburi Röntgen). dintre care una poate fi pentru o tensiune mai mare decât cea de la retea. • transformatorul de comanda. transformatoarele mici se împart in: • transformatoare de clasa I de protectie. a amplificatoarelor. separate de partile care pot fi puse .• transformatorul de separare. care au cel putin o izolatie functionala (izolatia intre infasurari si între infasurari si miez). care au partile metalice accesibile. • transformatoare de siguranta. La transformatoarele monofazate tensiunea secundara nu depaseste 50V.

c) realizarea carcasei. steclostratitex. textolit. cu ajutorul unor masini de bobinat semiautomate sau automate. etc. din prespan. Transformatorul de mica putere : Transformatorul de mica putere monofazic este o componenta prezenta în majoritatea schemelor de alimentare. pertinax. utilizând conductori din cupru izolati cu email (STAS 685-58). din tabla de ferosiliciu(STAS 673-60) . pentru detensionare mecanica si refacerea proprietatilor magnetice. Transformatorul ofera în plus si izolarea galvanica fata de reteaua de curent alternativ.. la nivelul sau nivelele necesare în circuitul sau circuitele secundare. b) tratamentul termic al stantate (recoacerea la temperatura de cca. a aparaturii electronice de tip stationar. prin injectie de material plastic în matrita sau prin montaj din elemente constituente specifice. prin stantare în matrita. d) bobinarea infasurarilor. pe carcasa obtinuta anterior. implica urmatoarele etape tehnologice: a) obtinerea tolelor.sub tensiune în cazul unui defect al izolatiei functionale (de exemplu. obtinute în prealabil prin stantare. afectate de procesul de prelucrare mecanica. Tehnologia de realizare : Realizarea unui transformator de retea monofazic. miezul) printr-o izolatie suplimentara numita izolatie de protectie. asigurand electrosecuritatea persoanelor care îl manipuleaza. urmata de racirea lenta). El este destinat sa modifice valoarea curentului si a tensiunii. de la nivelul oferit de retea circuitului primar. de mica putere. 850 0 C. . a sasiului aparatului electronic în care este încorporat.

in doua tehnici: -”fara izolatie între straturi” -”cu izolatie între straturi” În primul caz se bobineaza in urmatoarea ordine: 1) înfasurarea primara.Bobinarea transformatoarelor de retea se poate realiza. urmata de introducerea unui strat de izolatie. se realizeaza o lamelare întretesuta. în functie de cerintele tehnico-economice impuse.. neexistand componenta de curent continuu. cum ar fi transformatoarele de audiofrecventa. respectiv I si se utilizeaza la transformatoare (sau bobine) care sunt strabatute si de o componenta de curent continuu. 2) se introduc consecutiv doua straturi de folie de izolatie ”trafo” (hartie speciala parafinata sau folie de poliester. 3) prima înfasurare secundara. 4) întreaga bobina se mai izoleaza in final si la exterior. mai întâi tolele de tip E. In cel de-al doilea caz. adica se introduc alternativ. Observatie: . Observatie: In cazul transformatorului de retea. Lamelarea neintretesuta se realizeaza prin introducerea in carcasa. e) strangerea miezului magnetic cu o manta sau cu scoabe. etc. pe o parte si pe cealalta a carcasei. prezoane si piulite pentru a impiedica vibratia tolelor in timpul functionarii. apoi cele de tip I. pe aceeasi parte. se introduce câte un strat de izolatie dupa fiecare strat de spire bobinate. Ultimele 2-3 tole se introduc fortat. 5) introducerea tolelor în carcasa . prin batere usoara cu un ciocan din cupru sau alama. transformatorul fiind asezat pe o placa din otel. operatie denumita ”lamelarea transformatorului”. cu grosimea de 30÷50µm). a tuturor tolelor E.

din folie de cupru care inconjoara bobinajul si miezul magnetic pe exterior.Dimensiunile tolei economice se precizeaza prin litera E. din tabla TDA cu grosimea de 1÷1. dupa care se introduce impregnantul respectiv. Proiectarea transformatorului de retea monofazic de mica putere Notiuni introductive: Pentru a intelege mai bine metoda proiectarii unui transformator de retea se cer precizate mai intai unele notiuni care vor interveni mai departe in calcule.25mm. intrucat dintr-o banda de tabla silicoasa de latime adegvata se obtin prin stantare. exista urmatoarele tipuri . cu ajutorul unor capace laterale. rezistenta de izolatie intre infasurari. urmata de a[mm]. Astfel. care mai intai se videaza la 10-1÷10-2 toor (pentru eliminarea urmelor de apa. executate prin ambutisare din TDA.2b) . raportul de transformare. dupa care se acopera galvanic prin zincare pasivizata. g) controlul tehnic de calitate in cadrul caruia se verifica parametrii electrici (tensiunea sau tensiunile din secundar. Obsevatie: Impregnarea transformatoarelor de retea se realizeaza intr-o incinta cu capac etans. de pe bobinaj si din hartia de izolatie trafo). IN anumite conditiise practica si ecranarea transformatorului. 3503 Ez) care polimerizeaza prin incalzire in cuptor. la o temperatura de 80÷100 0C.(fig.1a) denumite astfel. fara a se pierde din suprafata utila a materialului. 1 ora. respectiv intre primar si miezul magnetic) si mecanici ai produsului. care reprezinta dimensiunea de baza (parametru) tolei. concomitent.Mantaua se realizeaza prin stantare. doua tole E si doua tole I. Tipul de tola-de obicei se utilizeaza tole STAS E+I “economice”. (fig. f) impregnarea transformatorului prin imersie in parafina topita sau in lac poliuretanic (de ex. timp de cca. rezistenta infasurarilor. sau prin aplicarea unei spire in scurtcircuit.

de tola STAS economica: E5.35mm si respectiv. E20.5mm . E8. g2=0. figura 2a . E6. E10.4.03∙a2[mm] Sectiunea in fier SFe[cm2]-reprezinta aria sectiunii miezului magnetic situat in interiorul carcasei bobinate.Valoarea acesteia este AF[cm2]=0.reprezinta suprafata destinata introducerii infasurarilor si este prezentata hasurat in figura 2b. E32.Marimea sa : SFe[cm2]=0. E14. Aria ferestrei tolei AF[cm2] .5. E18. E16. Grosimea tolelor este si ea standardizata la valorile g1=0.02∙a[mm] ∙ b[mm] unde b[mm] – reprezinta grosimea pachetului de tole . E12. E25.

64÷ 0. At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] . A2[cm2] .conform relatiei: y= = unde A1[cm2] .aria ocupata de infasurari.76]. . (A2K .7 dar. At[cm2] si aria ferestrei.reprezinta aria ocupata de infasurarea secundara sau de infasurarile secundare. AF[cm2] .aria ocupata de infasurarea secundara k).reprezinta aria ocupata de infasurarea primara. valoarea optima pentru factorul de umplere este y0=0. in general se poate accepta o valoare y∈[0. Obervatie: Pentru ca un transformator de retea sase poata realiza usor in productia de serie.Factorul de umplere a ferestrei tolei y .definit caportul dintre aria totala. ocupata de infasurari in fereastra tolei.

reprezentand de regula. Prin priectarea transformatorului de retea se urmareste determinarea prin calcul a datelor necesare realizarii sale in practicasi anume: n1 . impus de conditiile electrice si climatice.f[Hz] . Date initiale de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea de mica putere.numarul de infasurari secundare. cu marimile specificate mai sus. tranformatorul fiind supradimensionat.valoarea efectiva a tensiunii din primar.tensiunea eficace in sarcina. de curent alternativ (110V sau 220V).Ik 2[A] .inductia maxima admisa in miezul magnetic. Procedeul de bobinare implementat (“cu sau fara izolatie intre straturi ”). d1[mm] . .Uk 2[V] . de curent alternativ. tensiunea retelei monofazice.Un factor de umplere prea mare duce la dificultati in faza de lamelare.In figura 3 este reprezentata schema electrica a unui transformator de retea.BM[T] . .numarul de spire din infasurarea secundara.diametrul conductorului de bobinaj. . . .U1[V] .numarul de spire din infasurarea primara. din infasurarea primara.frecventa retelei monofazice. se face pornindu-se de la urmatoarele marimi cunoscute (date initiale de proiectare): . in infasurarea secundara k. in infasurarea secundara k. n2k .k . .curentul eficace in sarcina. la introducerea tolelor iar un factor de implere mic este neeconomic. in care va functiona transformatorul .

precum si pierderi prin efect Joule in conductorii de cupru ai infasurarilor. Metodologia de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea cuprinde urmatoarele etape de proiectare: a) se evalueaza puterea totala absorbita din secundar.tipul de tola STAS cese utilizeaza astfel incat . 2% si piederile prin efect Joule la . b[mm] . Aceste pierderi conduc la incalzirea miezului si a conductorului infasurarilor. in timpul functionarii transformatorului . 8%. Pentru un transformator de retea cu puterea P1≈ 100W .64÷ 0.76] . ySTAS ∈[0. astfel: P2[W]= P2k= U2k•I2k b) se calculeaza puterea absorbita in primar. P2[W].85 : P1[W] = = = 1. din infasurarea secundara. pentru un randament al transformatorului estimat la µ =0.diametrul conductorului de bobinaj.grosimea pachetului de tole.176•P2[W] Observatie: Intr-un transformator de retea real exista pierderi prin magnetizare (histerezis) si prin cureti turbionari (Focault) in miezul magnetic. realizat cu tole E+I romanesti. N .numarul de tole necesar. a[mm] . pirderile prin magnetizare se pot aprecia la cca. piederile prin curenti turbionari la cca. P1[W] .d2k[mm] .

spatiul disponibil pentru infasurari este limitat. De asemenea . Experimental . c) se dimensioneaza sectiunea in fier. Cand puterea creste. ceea ce justifica randamentul de mai sus. d) se calculeaza numarul de spire pe volt n0 . pentru f=50Hz si BM=1. iar aria ferestrei tolei este proportionala cu Sfe. Observatie: Relatia de mai sus a fost dedusa astfel: . la putere mare creste si puterea pierduta.cu relatia: n0 = dedusa din legea inductiei electromagnetice.cca.2. 5%. ceea ce impune cresterea Sfe .2• Observatie: Legatura dintre sectiune si putere se explica prin aceea ca. pentru a se mari suprafata de racire (suprafata de contact a miezului cu aerul. cu relatia: Sfe[cm2] = 1. datorita formei circuitului magnetic.2T. Sfe[cm2] a miezului magnetic. aria ocupata de infasurari creste.15%. sa ajuns la valoarea optima a coeficientului de proportionalitate dintre sectiune si putere si anume 1. deci un total de pierderi estimat la cca. reprezentata de suprafata laterala a pachetului detole ).

chiar in conditiile cele mai nefavorabile (cazul in care BM=0.2T si SFe relati de mai sus devine: n0[sp/V] = = Cifra teoretica de mai sus .de unde n0 = are expresia: n0 = = Pentru f=50Hz. caz in care aceste infasurari vor fi parcurse si de o componenta de curent continuu. se majoreaza la valoarea 45÷ 48. Se recomanda utilizarea valorii 48. conducand la o buna concordanta a valorilor masurate cu cele calculate.60 0C) al transformatorului. care va produce o magnetizare suplimentara a miezului. dar φ max =Bmax•SFe .8÷ 1. evitandu-se intrarea in saturatie a miezului. derivarea unei marimi este echivalenta cu inmultirea acesteia cu ω =2π f. BM=Bmax=1. are expresia: Umax = -n . conform legii inductiei electromagnetice. intrucat miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la saturatie nici la tensiunea de 242V (220+10%) in primar si nici in cazul conectarii unora dintre infasurarile secundare in scheme de redresare. indusa intr-o infasurare cu n spire.iar Umax= •Uef In regim permanent armonic(sinusoidal).Tensiunea U. e) se calculeaza numarul de spire din infasurarea primara n1. deoarece ea corespunde unui regim termic optim(cca. cu relatia: n1=n0•U1 . astfel se obtine: •Uef = 2• π • n•Bmax•SFe .38. verificat experimental.2T).

la urmatoarea valoare intreaga.5%.7≤ d1. la urmatoarea valoare intreaga. se rotunjeste prin adaos.pentru d1. cu relatia: d1.65• Observatie: Relatia de mai sus s-a dedus pentru o desitate de curent maxim admisibila . prin adaos. d1. n0 s-a majorat cu 10% pentru a se compensa caderea de tensiune in sarcina. I1. f) se determina numarul de spire din secundarul k. pentru primar. cu relatia: I1[A] = h) se dimensioneaza diametrele conductoarelor de bobinaj d1[mm]. Valoarea rezultanta pentru nK2 . Valoarea rezultata prin calcul pentru diametru conductorului. pentru secundarul k. dupa cum urmeaza: . din tabelul urm.pentru 0. g) se determina marimea curentului din primar. . numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. . este >5%.2K[mm] = 0.7 mm.1•n0•U2K Observatie: In relatia de mai sus. pe secundarul k.se rotunjeste prin adaos la valoarea standardizata. este 2. cu relatia: nK2=1.2K ≤ 0. respectiv d2K[mm] . nK2 .2K≤ 1mm.2K . .Observatie: Valoarea rezultata n1 se rotunjeste. numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora.

pentru d1. atunci se poate alege valoarea STAS cea mai apropiata. A1[cm2]. este >10%.. in fereastra tolei. atat prin lipsa cat si prin adaos. i) se calculeaza ariile ocupate de infasurarea primara. cu relatia: a[mm] = = 6.2K>1mm . numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora. in conditiile productiei de serie. cu conditia ca valoarea factorului de umplere cu tola STAS aleasa.pentru un factor de umplere optim y0=0. conform relatiilor: A1[cm2] = Observatie: A2[cm2] = = Coeficientii de umplere au fost stabiliti experimental.7 . A2[cm2]. respectiv de infasurarea secundara. utilizandu-se coeficientii de umplere C1 respectiv C2 indicati in tabelul urmator. j) se calculeaza aria totala ocupata de infasurari At[cm2] cu relatia: At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] k) se dimensioneaza tola necesara.9• Observatie: Daca valoarea determinata prin calcul pentru a nu este standardizata. sa implineasca conditia: . in functie de procedeul de bobinare utilizat. respectiv se determina marimea parametrului a[mm] . pentru fiecare diametru STAS.

25 0.4 0.ySTAS∈[0.6 0.1 0.3 0.28 0.65 0.35 0.8 0.5 0.5 15.22 0.15 0.05 0.07 0. unde ySTAS = DIAMETRU STAS C1 [SP/CM2] C2 [SP/CM2] (FARĂ IZOLAŢIE ÎNTRE SPIRE) 16150 9700 6100 4120 2880 2050 1715 1460 1140 925 807 594 470 371 300 252 209 180 153 127 93 75 52 33.5 2 13250 8330 4460 3190 2260 1730 1465 1210 978 813 722 530 350 277 224 190 162 142 125 95.76].55 0.2 1.45 0.5 19 tabelul 1 AL (CU IZOLATIE CONDUCTORULUI ÎNTRE [MM] STRATURI) 0.2 0.5 78 65 40.7 0.64÷ 0.12 0.18 0.5 .5 26.9 1 1.

.7 = 26.evaluam puterea din secundar : P2=U21•I21 + U22•I22 = 40•0.l) se calculeaza grosimea pachetului de tole b[mm].85 : .calculam puterea absorbita in primar pentru un randament η = 0.8 W . utilizandu-se relatia: b[mm] = m) se evalueaza numarul de tole necesar.5mm): N[tole] = Observatie: Numarul de tole obtinut N. Proiectarea transformatorului de mica putere: • tipul bobinajului : cu izolatie intre straturi . N functie de grosimea acestora g1.2 (g1=0. cu tola STAS. se rotunjeste la valoarea intreaga prin adaos. g2=0.6+4•0.35mm.

calculez numarul de spire din primar : n1 = n0 • U1 = 6.6 (spire) . .2• = 6.calculez numarul de spire din fiecare infasurare secundara : .insa putem rotunji la 1470 spire pentru a putea fi retinut mai usor de operatorii masinii de bobinat .68 sp/V. toleranta fiind mai mica de 1% : t= = 0.P1 = = = 31.0003 % < 1% . = = n0 ≈ saturatie pentru ca miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la n0 = sp/V= 6.5 W .68 • 220 = 1469.2• = 1.73 (cm2) . necesar: n0 = sp/V.calculez numarul de spire/V n0 .determinam sectiunea miezului magnetic : Sfe = 1.

39 (spire) . d22=0.25 mm.5 mm.1•n0•U21 = 1.calculez ariile ocupate: A1= = = 1.dimensionez conductoarele din primar si secundar: d1 = 0.1•n0•U22 = 1.68•40 =293.n21 = 1.5 mm = 0.92 (spire) n22 = 1.245 mm = 0.54 mm .dar voi alege d1=0.65• d22 = 0.55 mm = 0.dar vom lua prin rotunjire n21 = 294 (spire) n22 = 29 (spire) .68•4 = 29.143 [A] .65• .1•6.65 • d21 = 0.evaluez curentul din primar : I1 = = = 0.1•6. d21=0.5 (cm2) .

5+1.92. N= = =76.calculez grosimea pachetului de tole b[mm] : b[mm] = .9 (tole) .verific coeficientul de umplere .5 (aSTAS=12.9• =11.5 mm) .dimensionez tola : a=6.A2= = = 1.645 .dar voi lua prin adaos N=77 (tole).9 (mm) ⇒ voi lua tole E12.97 (cm2) .64÷ 0.47 (cm2) At =A1+A2=1.calculez si numarul de tole : = = 26. .76] = = =0.47=2. ySTAS : ySTAS= ⇒ ySTAS∈[0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful