1

1

1 1. . P PR RI IN NC CI IP PI II I G GE EN NE ER RA AL LE E D DE E P PR RO OI IE EC CT TA AR RE E A AL LE E O OR RG GA AN NE EL LO OR R D DE E M MA AS SI IN NI I
1.1. Obiectul cursului de Organe de maini
Definirea unor notiuni:
Masina: mecanism, (complex de mecanisme) transformarea unei forme de
energie in alta, in scopul efectuarii de activitati utile omului (de forta, motoare, de lucru, de
transport, frigorifice, de incercare, de uz casnic, agricole etc).
Masina de forta: transforma energia mecanica in alte forme de energie
(electrica, hidraulica, pneumatica etc) pentru a fi mai usor distribuita la mai multi consumatori
(turbogeneratoare, pompe, compresoare etc).
Masina motoare: transforma o forma de energie furnizata de o sursa (motoare
electrice, termice, hidraulice etc) in lucru mecanic necesar pentru actionarea altor masini (de
lucru, de transport etc).
Masina de lucru: actionata de o masina motoare si efectueaza activitati
necesare omului (masini unelte, prese mecanice, masini pentru prelucarea lemnului,
transportoare, concasoare, foreze, masini miniere etc).
Pentru fabricarea acestor masini industria conctructoare de masini (CM).
Tendinte noi in dezvoltarea CM :
construclia unor masini ct mai bine adaptate scopului (specializate)
efectuarea unor calcule pe modele ct mai apropiate de cele reale
marirea vitezelor, presiunilor, a puterilor instalate
utilizarea de materiale cu proprietati mecanice superioare
marirea numarului de repere componente (masini mai complexe)
cresterea preciziei dimensionale, a productivitalii, a randamentului, a fiabilitalii
micsorarea jocurilor dintre elementele in miscare
diminuarea dimensiunilor si greutalilor, a costurilor de fabricalie si exploatare
utilizarea de forme constructive noi si alegerea rationala a materialelor
asigurarea interschimbabilitalii totale (partiale) a pieselor
asigurarea protecliei muncii, a ergonomicitalii, a esteticii produsului
deservire simpla, intretinere usoara
respectarea cerintelor legate de protectia mediului si de poluare etc
Obiectul cursului. Masina: Z de piese (repere) sau subansamble componente, cea mai
mare parte a acestora fiind denumite organe de masini (OM).
OM: (parli componente ale masinilor) au aceiasi forma sau o forma asemanatoare, cu
aceiasi funclie sau cu o funclie asemanatoare, intra n compunerea mai multor tipuri de masini,
putnd fi calculate si proiectate separat.
Clasificarea OM dupa mai multe creierii:
2
2
1. dupa structura :
OM simple (repere, piese): arbori, roti dintate, pene, suruburi etc
OM complexe (subansamble): rulmenti, cuplaje, frane, lanturi
2. dupa gradul
de utilizare
OM cu destinatie gen.: OM de asamblare (pene, suruburi, piulite,
stifturi etc), arb. dr., transm. de uz general, AN, cuplaje, rul.
OM cu destinatie speciala (restransa): arbori cotiti, pistoane, cilindrii
de motor, volanti, trolii, carlige
La proiectarea si constructia masinilor (si a OM) documentatie tehnica proiect.
Cuprinsul prioectului (in afara calculului tehnico economic sau de fezabilitae):
o parte grafica: desene de ansamblu, de subansamblu, desene de executie;
o parte scrisa compusa din: MT, BDB, NC, CS (instructiuni de fabricare, de montaj,
punere in functiune, incercare, exploatere, intretinere, norme de tehnica securitatii
muncii, lista pieselor de schimb).
Studiul organelor de masini (de uz general) se refera la urmatoarele:
organele de asamblare (demontabile, elastice);
organele miscarii de rotalie (osii si arbori, fusuri, lagare, cuplaje);
organele transmisiilor mecanice (roli cu fricliune, angrenaje, transmisii prin curele,
transmisii prin lanluri).

1.2. Standarde
Standardele: norme obligatorii ce cuprind prescriptii unitare dupa care se desfasoara
activitatea economica. In cadrul activitatilor ingineresti standardele: unificarea si tipizarea
produselor atat din punct de vedere dimensional cat si al conditiilor de calitate.
Datorita marei lor diversitati, OM sunt:
OM standardizate (OM care se adopta);
OM nestandardizate (OM ce se calculeaza si se proiecteaza).
Standardele romanesti: STAS (SR). Standardele straine: ISO, DIN, ASTM, ASM, GOST.

1.3. Materiale utilizate n construcia organelor de maini
In construclia OM de uz general:
Fontele (in stare turnata, prelucrate prin aschiere) au costuri mai mici dect olelurile:
fontele cenuii, simbol: Fc+or ,[MPa]: Fc100, Fc 150, Fc 200, Fc 250, Fc 300
fontele cu grafit nodular, simbol Fgn +B+or ,[MPa]: (B = bainitic): Fgn B800, Fgn
B900, Fgn B1000, Fgn B1100
fontele maleabile, albe (Fma 350), negre (Fmn 300) si perlitice (Fmp 450)
fontele refractare, austenitice, antifriciune
Oelurile (turnate, deformate plastic, sudate, prelucrate prin aschiere) :
3
3
oelurile carbon de uz general (n stare normalizata, laminate-OL): pentru
constructii mecanice: OL50, OL60, OL70, pentru constructii sudate de uz general, la care
producatorul garanteaza sudabilitatea (%C 0,25) si clasa de calitate (CC): OL32.1, OL34.1,
OL37.1, (CC: 1, 2, 3), OL44.2 (CC: 2, 3, 4), OL52.2 (CC: 2, 3, 4)
oelurile carbon de calitate, (in stare laminata-OLC): TTCh cem.: OLC10, OLC15,
OLC20, OLC25, si TT imb.= C + R: OLC35, OLC45, OLC50, OLC55, OLC60
oteluri carbon turnate in piese: gr.1 (r si A): OT500.1, OT550.1, gr.2 (r , A, c) si
gr.3 (r , A, c , KCU300/2 )
oteluri pentru tevi fara sudura : OLT35, OLT45, OLT65
oelurile slab aliate cu 1 EA (|r : Cr sau Mn), cu 2 EA (|r : Cr, Mn si | calibilitatii:
Ni, Si) si cu 3 EA (|r :Cr, Mn, | calibilitatii: Ni, Si si prevenirea fragilitatii la revenire: Mo);
utilizate in CM fiind destinate TT imb.= C + R, TTCh cem., carbonitr., nitrur.
oeluri pentru arcuri: carbon (OLC70A) si slab aliate (56Si17A)
oteluri pentru scule: carbon (OSC8) si aliate (C 1 %) cu Cr, W, Mn rezistente la
uzare (la rece si la cald), la socuri (Rp1, Rp2)
oeluri pentru rulmeni: RUL 1, RUL 2
oelurile austenitice manganoase (turnate n piese) cu rezistenta deosebita la uzare;
oelurile inoxidabile turnate n piese
oelurile refractare i anticorozive turnate n piese
Materialele metalice neferoase: ptr. |conductivitate termica si electrica, |comportare
la uzare, |rezistenla la coroziune: bronzuri (Cu-Sn), alame (Cu-Zn) sau cu Al, Pb si Sn). |Cost
Metalurgia pulberilor: o mare gama de produse obtinute din pb. Met. si nemet.
Mat. ceramice, mat. sticloase, mat. fibroase, cauciucul, mat. plastice

1.4. Precizia organelor de maini
Precizia dimensional. -Abatere efectiv A = dimensiunea efectiv E (masurarea
piesei) - dimensiunea nominal N (nscrisa pe desen). Ai (abat infer.)< A < As (abat. super)
(Ai , As) = f( precizia aleasa);
L = As - Ai = marimea campului de toleranta (|L | precizia)
Alezaj: dimensiunea interioara (diametrul unui alezaj sau o lungime a unui canal)
Arbore: dimensiunea exterioara (diametru sau lungime)
Ajustajul: asamblarea dintre alezaj si arbore (cu joc, intermediar, cu strngere).
Sistemul de ajustaje alezaj unitar (H) (fig. 1.1) Lalez = const. Ai = 0; As > 0.
Tipul ajustajului se modifica o data cu pozilia cmpului de toleranla al arborelui.
Sistemul de ajustaje arbore unitar (h) (fig. 1.1) Larb = const. Ai < 0; As = 0.
Tipul ajustajului modificndu-se odata cu pozilia cmpului de toleranla al alezajului.
Ajustajele recomandate si preferenliale (sirul 1 de preferentialitate) STAS
4
4
Trepte de toleranta: STAS (n conf. ISO) 20 trepte de tolerante (01, 0, 1, 2,18)
- OM de uz general (care formeaza ajustaje), cu t.t. 5, 6, 7, 8, 9, (10, 11, 12);
- suprafelele libere (care nu formeaza ajustaje), cu t.t. 13, 14 18.
Simbolizarea poziiilor cmpurilor de toleran (claselor de toleranta): alezaje
(majuscule) , arbori (cu litere mici) + o cifra care indica treapta de toleranta
Asamblarile tolerate: valoarea nominala + fraclie cu: numarator simbolul cmpului de
toleranla (clasei de toleranta) al alezajului iar la numitor simbolul cmpului de toleranla (clasei
de toleranta) al arborelui.


Fig. 1.1 Sistemul alezaj unitar

Ex.: 6 k / 7 H 35 , N = 35 mm, alezajul: H7 (As = +0,025, Ai = 0), arborele: k6 (As =
+0,018, Ai = +0,002 ajustaj intermediar ptr. rulmenti pe arbore.
5
5
Inscrierea pe desene a ajustajului si a cmpului de toleran (clasei de toleranta) al
arborelui si alezajului in sistemul alezaj unitar fig.1.2.
Precizia de form i poziie. Abaterile de forma si pozilie: impreciziile de prelucrare,
de vibraliile MU, de urmele sculelor de prelucrat (rugozitatea), STAS
Toleranele de form: rectilinitate, planitate, circularitate, cilindricitate, la forma data a
profilului sau a suprafelei.
Inscrierea pe desene a toleranelor de form: STAS , doua casule (tab. 1.1):
simbolul toleranlei;
valoarea toleranlei,[mm].



Fig. 1.2 Inscrierea pe desen a ajustajului si a clasei de toleranta al arborelui si alezajului in sistemul alezaj unitar

Tabelul 1.1
Tolerante de forma, simbolizarea si indicarea lor pe desene

Toleranele de poziie: paralelism, perpendicularitate, nclinare, bataia radiala si frontala,
coaxialitate si concentricitate, simetrie, intersectare si pozilia nominala.
6
6
Inscrierea pe desene a toleranelor de pozitie: doua casule (tab. 1.2):
simbolul toleranlei;
valoarea toleranlei, [mm];
litera de identitate a bazei de referinla.
Rugozitatea Rz (adncimea medie a neregularitalilor)
Inscrierea pe desene a rugozitatea Ra : starea finita a suprafelei, inclusiv TT, sau
acoperirile electro sau termo-chimice (fig. 1.3). In tab. 1.4 sunt indicate cateva recom.
pentru alegerea rugozitatii Ra in functie de destinatia suptafetei si de procedeul de prelucrare.

Tabelul 1.2
Tolerante de pozitie, simbolizare si indicarea lor pe desene


7
7


Fig. 1.3 Inscrierea pe desen a rugozitatii si abaterilor de forma

Tabelul 1.4
Rugoziti obinute prin diferite procedee de prelucrare
Procedeul de prelucrare Ra , [m]
Turnare 3,2200
Forjare 120
Rabotare 1 80
Strunjire 0,180
Alezare 0,046,3
Frezare 0,1625
Rectificare 0,016,3
Honuire 0,0040,1
Rodare 0,0042,5

1.5. Criteriile de baza ale calculului organelor de masini
1. Criteriul rezistentei (la solicitari statice sau dinamice, simple sau compuse). In
functie de simultaneitatea actiunii lor, solicitarile mecanice pot fi: solicitari simple (intindere,
compresiune, incovoiere, rasucire, forfecare, contact etc) si solicitari compuse. Se introduc
notiunile:
tensiune nominala: reala (efectiva), de calcul din RM la o solicitare simpla;
tensiunea echivalenta: idem ptr. solicitare compusa
Criteriul rezistentei se poate aplica pentru calculul la:
solicitari admisibile, compara , n cu a (ingineria mecanica);
solicitari la stari limita, compara n cu c (ingineria civila).
Solicitari admisibile:
pentru solicitari simple ( incovoiere sau rasucire) : n a sau n a
pentru solicitari compuse (incovoiere + rasucire) tensiunea echivalenta: e a
Tensiune periculoasa ( , ) tensiunea la care integritatea piesei este distrusa si care
are valori mult mai mari decat tensiunea admisibila:

8
8
ptr. solicitari statice si mat. fragile, tens. periculoasa: (r , r)
ptr. solicitari statice (fig. 1.4) si mat. tenace tens. periculoasa: 02 , c
ptr. solicitarile oscilante tens. periculoasa: R (R = min /max , R = min /max)
functie de natura ciclului de solicitare, R 0, -1, 0 , -1
Sigurantei constructiei: masurata prin (tens. periculoasa - tens. admisibila).
Deoarece determinarea tensiunilor admisibile se face cu un anumit grad de
incertitudine, proiectantul trebuie sa-si ia o rezerva de siguranta.
coeficientul de siguranta nominal,
min
n
tensiunea periculoasa
c
tensiunea no ala
= ;
coeficientul de siguranta admisibil,
a
tensiunea periculoasa
c
tensiunea admisibila
= .
Conditia de rezistenta: cn ca



Fig. 1.4 Curbe caracteristice tensiune-deformatie pentru otel:
a)-cu limita aparenta de curgere (oteluri moi); b)-fara limita aparenta de curgere (oteluri cu plasticitate scazuta);

2. Criteriul de rigiditate [ a
3. Criteriul de stabilitate la diferite solicitari urmareste evitarea pierderii stabilitatii la
diderite solicitari (flambaj, voalarea etc), in special pentru constructii cu rigiditate scazuta
(arbori lungi solicitati si la forte axiale, pereti subtiri etc). De cele mai multe ori aceasta conditie
se pune sub forma unei relatii de ordine dintre incarcarea nominala si incarcarea critica
rezultata dintr-un calcul de stabilitate: F [ Fcr
4. Criteriul de rezisten la uzur: evitarea uzurii pronuntate ale OM in special pentru
cele care formeaza ajustaje, fapt la | jocurilor , |soliciterilor dinamice.
5. Criteriul de stabilitate la vibraii: evitarea efectelor daunatoare ale vibratiilor si in
special a fenomenului de rezonanta, pericol existent la OM de rotatie (arbori, osii).
6. Criteriul de asigurare a ungerii: limiteaza presiunile pn [ pa
9
9
7. Crtiteriul de limitare a nclzirii: evitarea scoaterii din uz a OM cu suprafete in
contact aflate in miscare relativa datorita incalzirii: (Pspec.fr) [ (Pspec.fr.)a sau (pv) [ (pv)a
8. Criteriul reciclarii : penuriei de materii prime conceptul de productie durabila.
9. Criteriul ecologic: care urmareste evitarea poluarii mediului.

1.6. Etapele de proiectare ale organelor de maini
Etape:
1. Studierea conditiilor de exploatare.
2. Stabilirea incarcarilor reale.
3. Stabilirea criteriilor de calcul ce vor fi utilizate, a ipotezelor si a modelului de calcul.
4. Adoptarea rationala a materialelor si a TT (TTch) specifice.
5. Stabilirea proprietatilor mecanice necesare ale materialelor.
6. Predimensionarea din conditia de rezistenta a OM din RM.
7. Proiectarea formei constructive preliminare a OM.
8. Verificarea formei constructive alese la celelalte conditii (criterii) de calcul.
9. Definitivarea formei constructive a ansamblului si desenelor de executie.
10. Intocmirea documentatiei de executie.
11. Intocmirea programului de reciclare a mater. dupa iesirea din uz.

1.7. Criterii pentru adoptarea coeficientului de siguran admisibil la organele de
maini de uz general
Coeficientul de siguranta admisibil, (prescris), ca nivelul de securitate ptr. OM
proiectat. Nivelul de siguranta = f(importanta constructiei, alti factori) Coeficientul de
siguranta admisibil, folosit doar la aplicarea criteriului de rezistenta pentru:
determinarea tensiunilor admisibile, in calculul de predimensionare;
compararea cu coeficientul de siguranta nominal, in calculul de verificare.
Coeficientul de siguranta admisibil la OM de uz general, daca nu este impus este:
ca = ca1 ca2 ca3 ca4
unde: ca1 coeficient de siguranta partial care depinde de materialul utilizat;
ca1 = 1,41,7 pentru oteluri; ca1 = 23, pentru fonte
ca2 coeficient de siguranta partial = f (importanta OM) in ansamblul masinii proiectate
si de gravitatea distrugerii provocate la deteriorarea OM respectiv: ca2 = 1,01,1
NU-oprirea masini si NU-accidente; ca2 = 1,11,2 DA-oprirea masini si
NU-accidente; ca2 = 1,21,3 DA-oprirea masini si DA-accidente;
ca3 coeficient de siguranta partial care depinde (ipotezele de calcul); ca3 = 1,11,3;
ca4 coeficient de siguranta partial care depinde caracterul sarcinii; ca4 = 1,01,3;
10
10
1.8. Stabilirea tensiunilor admisibile pe categorii de solicitri particulare
Calculele de rezistenta predim. OM tensiunile admisibile la solicitarile respective.
Pentru simplif. calculelor solicit. reale ce apar in OM proiectate, tinand seama de modul de
variatie al acestora in timp, pot fi incadrate intr-una din cele trei solicitari particulare (tab. 1.5):
solicitare statica (pseudostatica) cu un ciclu de solicitare pulsant pozitiv (I);
solicitare dupa un ciclu de solicitare pulsant nul (II);
solicitare dupa un ciclu de solicitare alternant simetric (III).
Tabelul 1.5
Determinarea tensiunilor admisibile pentru organele de masini de uz general

Notatii: (-1)piesa , -1 , ca , , , , max , max , min , min