Sunteți pe pagina 1din 11

APLICAREA UNUI TEST SOCIOMETRIC I IDENTIFICAREA MODALITILOR DE OPTIMIZARE A RELAIILOR INTERPERSONALE DIN CLASA DE ELEVI

Prof. RDULESCU MARIANA, coala Liviu Rebreanu Mioveni, jud. Arge Cunoaterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoaterea personalitii membrilor lui, ci mult mai mult. Cunoaterea colectivului de elevi vizeaz surprinderea acelor caracteristici prin care se definete ca un tot, ca o unitate de sine stttoare, ca un grup social. Putem spune c identificarea unor trsturi personale ne ofer posibilitatea s nelegem mai bine semnificaia rolurilor pe care le joac elevii, iar prin intermediul acestora s ptrundem n mecanismul procesului de interaciune, mecanism care declaneaz i determin caracteristicile colectivului ca un tot unitar. Cunoaterea poate parcurge i drumul invers, de la trsturile definitorii colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezult din exercitarea rolurilor, la condiiile interne i particularitile psihologice ale membrilor si. n acest al doilea sens pot spune c tehnicile sociometrice asigur o cunoatere amnunit mai ales a structurii informale/afective dar i n mod indirect a caracteristicilor de personalitate a elevilor. Fiecare colectiv are, dup cum am vzut, structura sa proprie, care se manifest diferit. Testul sociometric, menit s furnizeze informaia primar, cere membrilor unui grup avnd limite bine precizate (spre exemplu, o clas de elevi, un colectiv de munc etc.) s indice colegii cu care ar dori s se asocieze n vederea unei aciuni concrete sau n cadrul unei situaii viitoare. Este vorba deci de a pune subiecii n condiii naturale de alegere i nu de un joc platonic asigurndu-se o motivaie real. Studiul sociometric are o tripl orientare: n primul rnd cunoaterea de ctre diriginte/psiholog a afinitilor exprimate de membrii grupului i implicit a relaiilor din cadrul colectivului; n al doilea rnd o cunoatere mai buna de ctre elevi a propriilor lor poziii n grup; i n al treilea rnd, dar nu cel din urm, mbuntirea relaiilor i a climatului psihosocial a grupului colar prin actiuni psihologice specifice. Aa ar fi, de exemplu, n coal: aranjarea sau rearanjarea copiilor n bnci, organizarea pe grupe de lucrri practice, opiunile n pragul unei excursii sau cltorii (vecini de compartiment), expedierea unei ilustrate sau a unei cri potale (n timpul vacanei, ori aflndu-se n tabr) , alegerea unui responsabil sau a unui delegat, indicarea prietenilor sau a colegilor mai apropiai din clas, numirea partenerilor preferati n joc etc. Testul sociometric ca instrument de masurare a atractiilor si repulsiilor ce se manifesta ntre indivizii ce compun un grup mic, pna la treizeci de subiecti, este un chestionar simplu, ce contine doua grupe de ntrebari: a) Pentru masurarea atractiilor; b) Pentru masurarea respingerilor. Dupa aplicarea testelor se trece la urmatorul pas si anume evaluarea rezultatelor, nsa acest aspect comporta mai multe etape: 1 Codificarea numelui subiectilor. Codificarea se va face dupa ce testele respective se amesteca pentru a nu fi ntr-o anume ordine, folosindu-se, n acest caz, literele alfabetului. Astfel fiecare subiect va primi un numar de cod, respectiv o litera din alfabet; 2 Se stabileste punctajul pentru fiecare alegere. Acordarea punctajului faciliteaza calcularea scorului si desprinderea unor concluzii necesare. Pentru simplificarea calculelor si facilitarea operatiilor se va proceda astfel: pentru alegerea facuta pe locul I se vor acorda 3 puncte, pentru cea de pe locul II -2 puncte, iar pentru cea din pozitia a III-a 1 punct.

Pentru ncurajarea fenomenelor pozitive de grup i crearea unui colectiv puternic, profesorul diriginte trebuie s cunoasc temeinic viaa grupului, relaiile interpersonale, prezena microgrupurilor, a individualitilor. Din interaciunea ntre membrii colectivului unei clase iau natere atitudini de o mare variabilitate; se manifest atracii i respingeri din nfruntarea crora rezult identitatea grupului. Persoana care intreprinde ancheta concreta trebuie sa fie cunoscuta deja subiectilor, fara sa se afle insa in contact sistematic cu ei sau in raporturi ierarhice directe. Evident, urmeaza sa se asigure anonimatul riguros al raspunsurilor si rezultatelor individuale, orice indiscretie fata de membrii grupului sau fata d cadrele ierarhice este contraindicata. 1. Se ntocmete sociomatricea un tabel cu dubl intrare, n care membrii grupului sunt notai att pe vertical ct i pe orizontal; 2. Se noteaz cu + relaiile de preferin i cu " relaiile de respingere; 3. Se calculeaz indicii sociometrici: I = A (alegeri ) R (respingeri) , unde N1 N = numrul subiecilor din cadrul grupului Prin aceast formul se stabilete indicele de statut preferenial al subiecilor. Statutele pot fi: pozitive, negative, zero, ceea ce indic existena unor subieci populari, acceptati, indiferenti sau izolai afectiv (marginalizati) n cadrul grupului. Este de asteptat ca actionand asupra relatiilor interpersonale de grup sa putem exercita indirect o anumita inraurire asupra reusitei scolare si invers. In ceea ce priveste cunoasterea psihologica a elevilor, a tinerilor, in general, testul sociometric poate furniza o informatie pretioasa atat prin confruntarea datelor selective si perceptive obtinute in ancheta, cat si prin totalizarea motivarii alegerilor/respingerilor care denota modul cum este proiectat in afara individul de catre grupul sau de apartenenta. Informatia ce se colecteaza pe aceasta baza, poate fi utilizata in scop formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia colectiva despre ei, evitandu-se, bineinteles, orice nominalizare. In cadrul unor convorbiri individuale, subiectul este facut constient de calitati sau defecte pe care le ignora, desi le poseda -; conform relatarii grupului. Se sconteaza, in felul acesta, reducerea cotei de iluzie in perceptia propriei pozitii in grup sau se elimina anumite lacune perceptive, ceea ce favorizeaza formarea unei imagini de sine mult mai juste. Am aplicat testul sociometric elevilor din clasa a 8-a C cu urmatoarele intrebari: 1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii in grupa din laboratorul AEL a).. b). c).. 2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in grupa din laboratorul AEL: a).. b) c).. Motivai alegerea sau respingerea fcut. Precizari: - ncercai s fii foarte sincer; - raspunsurile vor ramane secrete si nu vor influenta in niciun fel relatiile voastre; - lucrarile trebuie semnate

Am alcatuit matricea sociometrica, dupa care am prelucrat datele intr-un tabel.

Nr. preferinte 17 15 10 7 6 5 4 3 2 1 0 -1 -3 -9 -16 -19

Nr. subiecti cu aceleasi preferinte 1 1 2 1 1 2 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1

ISP 0,94 0,83 0,55 0,38 0,33 0,27 0,22 0,16 0,11 0,05 0 -0,05 -0,16 -0,50 -0,88 -1,05

Valoare psihosociala de tip preferential

POPULARI ACCEPTATI

INDIFERENTI MARGINALIZATI

MATRICE SOCIOMETRIC - clasa a-VIII-a C


Elevi A.M. B.A. B.M C.A D.B. D.R. G.V. I.D. J.C. M.C. M.R. N.D. N.M. O.A. O.D. R.R. S.I. T.I. T.A. Total alegeri Total respingeri
Indice preferential

A.M 0 0 0 0 0 +2 0 0 0 0 0 0 0 -1 +1 -1 0 0
3 2 1/18

B.A. 0 +1 0 0 +2 0 +2 0 0 0 0 0 +3 +2 0 0 0 +3
15 0 15/18

B.M . 0 0 -1 +2 0 0 0 0 +3 0 0 0 0 0 0 +3 0 0
8 1 7/18

C.A. 0 -3 -2 0 -2 -1 -2 +2 0 +2 0 0 -2 0 0 0 0 -1
4 13 -9/18

D.B. 0 0 +2 -2 0 0 0 0 +1 0 0 +2 0 0 0 +2 0 0
7 2 5/18

D.R. 0 +1 0 +1 0 +1 0 0 0 0 +3 0 +1 0 +2 0 0 +1
10 0 10/18

G.V. I.D. +3 0 0 +2 0 0 0 +1 0 +3 +1 0 0 0 +3 +1 +3 0
17 0 17/18

J.C. -2 -2 -1 0 0 0 0 -3 -1 0 -1 -2 -1 0 -1 -2 0 -3
0 19 19/18

0 0 +3 0 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 0 0 0 0
4 1 3/18

M. C. 0 0 0 0 +3 0 0 +1 0 0 0 0 0 0 0 0 -2 0
4 2 2/ 18

M. R. -3 -1 -3 0 -2 -1 -2 0 0 -2 -2 -1 0 0 0 0 +1 0
1 17 16/ 18

N.D. 0 0 0 +3 0 +3 0 0 -2 0 -1 0 0 0 0 0 0 0
6 3 3/18

N. M. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 -2
0 3 -3/18

O.A. 0 +2 0 0 0 +1 0 0 0 0 0 +2 0 +3 0 0 0 +2
10 0 10/18

O.D. 0 0 0 0 +1 0 0 +3 0 0 0 0 0 +2 0 0 0 0
6 0 6/18

R.R. +2 0 0 0 0 0 +3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 0 5/18

S.I. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +2 -3 0 +3 0 0 -2 0 0
5 5 0/18

T.I. -1 0 0 0 -1 0 0 0 +3 0 +1 0 -3 0 0 0 0 0
4 5 -1/18

T.A 0 +3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0 0 0 0
4 0 4/18

Obs. pe orizontal sunt trecute atraciile, respingerile sau indiferenele acordate de fiecare elev colegilor, iar pe vertical atraciile, respingerile sau indiferenele primite de fiecare elev de la ceilali colegi.

Am introdus in testul sociometric si intrebari referitoare la modul cum isi prezinta subiectii propria lor situatie socio-afectiva in grup. In consecinta, la fiecare criteriu am adaugat intrebari simetrice despre reciprocitatea relatiei: De cine crezi ca vei fi ales/respins? Astfel, am aplicat un alt test sociometric elevilor clasei a 8-a C, cu urmatoarele intrebari: 1. Care sunt colegii fata de care te simti cel mai apropiat din clasa? Numeste-i in ordinea preferintei: I.. II.. III................................................................. 2. Care sunt colegii fata de care te simti mai indepartat in clasa? Numeste-i in ordinea preferintei: I.. II. III................................................................ 3. Ce colegi te considera cel mai apropiat? I................................................................. II............................................................... III.............................................................. 4. Ce colegi te considera mai indepartat? I................................................................ II............................................................... III............................................................. Combinand aceste date referitoare la la perceptia sociometrica,cu alegerile si cu respingerile efective rezulta o serie de indici cu semnificatie psihologica. Modul in care percepe individul propria pozitie socio-afectiva in grup poate fi privit ca o situatie de predictie,de anticipare a alegerilor si respingerilor scontate.

ntocmirea sociomatricei (Tabel de scoruri) clasa a 8-a C Cod sub A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S Atractii exprimate I II III L M H F N M J M D F C K F C S C N K B J C A F K A M S C N M A L R A C K C K F P A D A S B N B S A F H L H A A B O Respingeri exprimate I II III G Q P S K H O P I Q I G Q G I H Q D Q P I B Q I Q G K P K F Q P I Q G O D Q P Q R I K I Q Q G H I G S Q I P I G K Crede ca a fost ales de I II III L M H F P C N J M F N K F S A H A N B I O A F K F S B C H N C F D A F D F I K A P D S L Q N B O B N K A L H A B O Crede ca a fost respins de I II III Q G E K S H E P Q Q R E Q G I Q D H B I J B Q I D N K E P K S G O G C B B Q P K Q R H K C H C F M P G Q I P K G I + 24 8 16 2 0 14 0 4 0 5 6 8 8 9 1 3 0 1 5 Scor 0 3 0 4 0 1 16 5 18 0 9 0 0 0 4 14 36 2 4 Total 24 5 16 -2 0 13 - 16 -1 - 18 5 -3 8 8 9 -3 - 11 - 36 -1 1

Obs. pe orizontal sunt trecute atraciile si respingerile acordate de fiecare elev colegilor, in ordinea preferintelor (locul I, II sau III) si asteptarile acestora. Dupa completarea ntregului tabel, se efectueaza calculul scorului. Pentru aceasta se procedeaza dupa cum urmeaza. Se cauta pe coloana n care sunt nscrise atractiile si se identifica de cte ori si pe ce pozitie a fost ales subiectul analizat. Din exemplul prezentat, rezulta ca subiectul A a fost preferat de catre subiectul H pe locul I (1x3); subiectul I pe locul I (1x3); subiectul K pe locul I (1x3); subiectul L pe locul I (1x3); subiectul N pe locul i (1x2); subiectul O pe locul I (1x3); subiectul Q pe locul I (1x3); subiectul R pe locul III (1x1); subiectul S pe locul I (1x3). nsumnd punctajul acumulat, rezulta 24 puncte, ce vor fi nscrise n coloana de "SCOR" la capitolul "+". Calculele continua pna cnd fiecare subiect va avea nscris punctajul pozitiv (eventual 0) acumulat. Se trece la calcularea coloanei ce reflecta respingerile exprimate cu privire la fiecare subiect, procedndu-se n aceiasi maniera. n exemplul utilizat de noi, rezulta ca subiectul A a acumulat 0 puncte, ce sunt nscrise n coloana "- ". Dupa completarea coloanei negative prin efectuarea sumei algebrice, se calculeaza scorul final. n exemplul prezentat mai sus, subiectul A a obtinut 24 puncte n coloana "+" si 0 puncte n coloana "- ". Rezulta un scor final de "+24" puncte, ce vor fi nscrise n coloana "TOTAL".

SOCIOGRAMA COLECTIVA A ALEGERILOR SOCIOGRAMA COLECTIVA A RESPINGERILOR

Atractiile reciproce sunt desenate cu sageti cu sens dublu (culoare rosie). Atractiile unilaterale sunt desnate cu sageata neagra.

Respingerile reciproce sunt desenate cu sageti cu sens dublu (culoare albastra). Respingerile unilaterale sunt desenate cu sageata neagra.

Urmeaza etapa n care, pe baza sociomatricei (Tabelului de scoruri) si a sociogramelor prezentate mai sus, se fac interpretarile corespunzatoare, se desprind concluziile cu privire la sistemul relational din cadrul grupului experimental. Se depisteaza existenta liderului informal. Acesta este subiectul care nregistreaza cel mai mare punctaj pozitiv n cadrul tabelului de scoruri, iar n sociograma, de regula, se situeaza ntr-o pozitie centrala, catre care se ndreapta cel mai mare numar de sageti, alegeri. n cazul nostru subiectul A este liderul sociometric, deoarece a dobndit maximum de punctaj pozitiv (+24) si este ales de 9 persoane din totalul de 19. Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de A se verifica prin faptul ca el nu este tinta nici unei respingeri si n plus, uneste indivizi aflati n opozitie (I si Q), jucnd astfel rolul de "liant" al grupului. Dupa cum se poate observa din sociograma colectiva a alegerilor subiectii C si F joaca si ei un rol important, situndu-se printre "preferatii" grupului. Subiectul C nsumeaza 16 puncte, fiind ales de 7 persoane din 19. Att liderul grupului, ct si subiectul C au o imagine de sine dezvoltata si structurata armonios, fiind constienti de pozitia lor n grup. Subiectul E este izolat, desigur, dar nu este ctusi de putin respins. El este ceea ce se numeste un adevarat izolat, deoarece nimeni nu-l alege, dar nici nu-l respinge. Reintegrarea acestuia n grup este obligatorie si se poate face cu ajutorul subiectilor C si F, doua persoane importante din grup si care se afla pe lista preferintelor subiectului n cauza. Interesanta este pozitia fiecarui subiect figurat n exemplul nostru, dar sa mai alegem un caz. n ceea cel priveste pe Q care nregistreaza (- 36) puncte din 14 respingeri nregistrate la adresa lui din totalul de 19. De aici putem conclude ca Q este un exclus sociometric, fiind respins chiar si de liderul grupului, se impune depistarea cauzelor acestor pozitii si adoptarea unor masuri de prevenire a unor disfunctionalitati ce pot aparea. Se poate interveni asupra lui prin intermediul subiectilor A, F, M, conform preferintelor lui, explicndu-le acestora ct de importanta este coeziunea grupului. Ceea ce este interesant la acest subiect este ca el este constient de pozitia sa. Subiectii I si G se afla ntr-o pozitie similara lui Q, doar ca I nsumeaza (- 18) puncte din 10 respingeri, iar G (- 16) din 8 respingeri. n acest caz se poate interveni asupra lui I prin intermediul subiectilor A si M, care nu-l resping si pe care subiectul I i prefera; iar asupra lui G se poate interveni prin intermediul subiectilor B, J, C. Subiectul H, are si el o pozitie interesanta. El obtine (- 1) punct din nsumarea lui +4 cu - 5 punctaj obtinut din trei alegeri si trei respingeri, ceea ce ne determina sa afirmam ca acesta este un subiect controversat, cu o atitudine inconsecventa, eventual cu prea mare ncarcatura subiectiva n ceea ce ntreprinde. III. Concluzii privind directiile de actiune pentru a mari gradul de coeziune Principalele directii de actiune sunt: 1 Avantajul sociogramelor este acela de a oferi o radiografie a starii relatiilor pozitive si negative la un moment dat si la o situatie data, putnd fi radical diferit pentru o alta situatie. 2 Cunoasterea modului n care evolueaza colectivul: ne intereseaza modul cum se structureaza spontan grupul, care sunt relatiile neoficiale ce apar n grup. Tot din schema relatiilor de grup se pot obtine informatii referitoare la membrii izolati ai colectivului, cei care nu reusesc sa se adapteze, cei care sunt cei mai agreati (n cazul nostru A, C, F) sau personajele mai putin agreate (Q). 3 Cunoasterea stadiului atins n formarea coeziunii: calcularea indicelui de coeziune naintea unei etape importante pentru grup si la o perioada oarecare dupa aceea ne va arata eficacitatea demersurilor ntreprinse. Calcularea indicelui n diferite etape ne va dezvalui n ce directie evolueaza grupul: creste coeziunea, stagneaza sau se afla n regres. Fenomenele care pot produce astfel de modificari sunt numeroase ca atare, este nu numai recomandabil, ci si necesar sa se procedeze periodic la aplicarea testului sociometric si implicit la compararea rezultatelor si depistarea factorilor care au produs modificarile respective. Cele doua instrumente de investigare pot constitui un sprijin deosebit n cunoasterea fundamentelor socioafective ale unui grup, care scapa de obicei observatiei directe; dar mai ales ofera posibilitatea unei actiuni, a unei interventii asupra grupului, care sa tina cont de organizarea sa interna, pentru mbunatatirea functionarii acestuia, ameliorarea coeziunii de grup, dar si n reconstituirea unor echipe omogene.

SOCIOGRAMA TINTA - clasa a-VIII-a C


(compusa din cercuri concentrice) Cei 19 subiecti testati (numerotati cu numere de la 1 19) sunt asezati in cele patru cercuri concentrice in functie de gradul lor de popularitate. Astfel, in cercul din interior au fost trecuti subiectii care s-au bucurat de cea mai mare POPULARITATE ( cei care au intrunit cele mai multe alegeri), in cercul urmator s-au situat subiectii cu statut sociometric ACCEPTAT, in cercul urmator au fost trecuti subiectii cu statut sociometric INDIFERENT si in ultimul cerc, elevii MARGINALIZATI. Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat n centrul cercului numarul 1 (cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un elev are un punctaj mai mic cu att se departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup. Exista si situatii in care unii din subiecti se situeaza excentric, nefiind preferati si nepreferand pe nimeni (izolatii). Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste n interiorul colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor. Pe grafic alegerile unilaterale sunt reprezentate cu o sageata continua verde , iar respingerile unilaterale printr-o sageata rosie punctata . Atragerile reciproce ne apar ca o linie continua cu varful spre ambele sensuri sageata albastra, iar respingerile reciproce printr-o sageata mov punctata in ambele sensuri . Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe aspectele generale) dar si individual (punctnd pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat a se scoate n evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim climatul psihosocial, sa ncalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului, statutusului si pozitiei sale n grup n mod realist si consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative. Este necesar sa subliniez insa ca tehnicile sociometrice nu trebuie absolutizate in studiul grupurilor educationale, deoarece ele nu fac decat sa constate o situatie intr-un anumit moment (sa o radiografieze), situatie care, trebuie explicate si interpretata, iar, cand este cazul, modificata prin masuri educative corespunzatoare. Am adresat elevilor din clasa a 8-a C urmatoarele 2 cerinte: 1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii impreuna in grupa din laboratorul AEL a).. b). c).. 2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in grupa din laboratorul AEL a).. b) c).. Se observa ca liderul informal al grupului este subiectul GV.

SOCIOGRAMA COLECTIVA - Clasa a VIII-a C

TI

MR

OD BM RR DB BA CA GV TA DR OA AM JC

ID ND

MC

SI

NM

S-ar putea să vă placă și