P. 1
Impozite Si Taxe Locale - Primaria Municipiului Ramnicu-Valcea

Impozite Si Taxe Locale - Primaria Municipiului Ramnicu-Valcea

|Views: 831|Likes:
Published by geamanuf

More info:

Published by: geamanuf on Jun 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/13/2013

pdf

text

original

CAPITOLUL I: PREZENTAREA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI RM.

VÂLCEA

1.1

. Prezentarea institutiei

Primarul, viceprimarul, secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate reprezentat de consiliul local, constituie Primăria, structura funcţionala cu activitate permanenta care aduce la îndeplinirea hotărârilor consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând probleme curente ale colectivităţii locale. Aparatul propriu al Consiliului Local este structură organizatorică de specialitate care asigura îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor ce îi revin în domeniile de activitate stabilite de lege. Aparatul propriu al Consiliului Local este subordonat primarului, care constituie autoritatea executiva la nivelul Primăriei Rm. Vâlcea. Regulamentul de organizare şi de funcţionare a aparatului propriu se aprobă de către consiliul local, la propunerea primarului. Primarul este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate, al autorităţilor, administraţie publice locale, pe care îi conduce şi îi coordonează. El îndeplineşte o funcţie de autoritatea publică. În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executori numai după ce au fost aduse la cunoştinţa publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz . Compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei Rm. Vâlcea nu au capacitate decizională şi nici dreptul de a iniţia proiecte de hotărâri, ci doar componenta legală de a fundamenta prin rapoarte de specialitate, studii, referate, sub aspectul legal, formal, de eficienţă şi/sau eficacitate, necesar procesului decizional, acestea fiind: - compartiment stare civilă şi asistenta socială; - compartiment pentru evidenţa persoanelor; - compartiment registru agricol; - compartiment informare, relaţii publice şi secretariat; - compartiment de audit intern; - compartiment protecţie civilă; - compartiment resurse umane; - compartiment informatică; - compartiment Contabilitate şi achiziţii publice; - compartiment impozite şi taxe locale; - compartiment A.D.D.P.; - compartiment administrativ gospodăresc. Pe lângă aceste compartimente la nivelul Primăriei Rm. Vâlcea funcţionează un serviciu de întreţinere parcuri şi zone verzi. De asemenea este subordonată şi gestionata activitatea desfăşurată la nivelul Casei de Cultură, respectiv bibliotecii.

1.2. Cadru organizatoric
• • • • • • • • • • • •

Biroul Audit Public Intern Poliţia Comunitară(0) Corp Control Primar Dir. Urbanism, Investitii, Licitatii Dir. Ev. Patrimoniu, cadastru, Gospodarie Comunala si Servicii Publice Dir. Economico-Financiara Dir. Admin., Juridic, Contencios Dir. Admin. Pietelor si Targurilor(3) Directia Evidenta Persoanelor(2) Directia Programe Externe(2) Directia de Protectie Sociala(5)
Directia Administrarii Domeniului Public(2)

1.3. Componenta Consiliului Local

Activitatea Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea este reglementata, în principal, de Legea Administratiei Publice Locale. Conform acesteia, autonomia locala în România este realizata de consiliile locale ca autoritati deliberative - si primari ca autoritati executive. Consiliul Local se întruneste lunar în sedinte ordinare si, ori de câte ori este nevoie, în sedinte extraordinare. În intervalul dintre sedinte, Consiliul îsi desfasoara activitatea prin comisiile de specialitate, care propun, prin rapoarte, admiterea sau respingerea proiectelor de hotarâri sau a altor acte. REGULAMENTUL DE ORGANIZARE AL CONSILIULUI LOCAL Componenţa comisiilor de specialitate: 1.Comisia pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii şi liniştii publice, drepturilor cetăţenilor Preşedinte: Filip Teodosie Secretar: Pandurasu Adrian Iulian Membri: Ene Gabriela Ana Botea Eugen Mihail Matei Ion 2.Comisia de buget-finanţe, prognoze economico-sociale

2

Preşedinte: Craciunescu Grigore Secretar:Negrea Cornelia Membri: Amza Ilie Matei Ion Virlan Eduard 3.Comisia pentru servicii publice şi comerţ, întreprinderi mici şi mijlocii, administrarea domeniului public şi privat, agricultură Preşedinte: Tardea Dumitru Secretar: Musat Constantin Membri: Preda Maria Persu M. Mihai Pandurasu Adrian Iulian 4.Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, gospodărie comunală, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură Preşedinte: Rădulescu Romeo Secretar: Constantinescu Cosmin Dragos Membri: Ceausescu Rozin Nicolae Ion Chiriţă Dorin 5.Comisia pentru învăţământ, culte, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi sportive şi de agrement Preşedinte: Veteleanu Ninel Eusebiu Secretar: Tirlea Alina Eugenia Membri: Bercea Maria Balan Mariana Costea Maria

3

Din punct de vedere al terţilor în general persoane fizice şi juridice străine. Impozitele şi taxele se bazează pe următoarele principii: . 2. atât din punct de vedere semantic (al sensurilor cuvintelor). Asemenea confuzii sunt generate. a munci. cu formă de propietate asigurând condiţii egale investitorilor. Taxele pot fi percepute şi de unitățiile private autorizate. Din punct de vedere al plătitorului spre exemplu al societăţii comerciale care are obligaţia reţinerii impozitului pe salarii de la salariaţii săi şi de a-l vira la bugetul statului. etc). CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR ŞI TAXELOR Impozitele se stabilesc şi se percep numai şi numai de unitatiile specializate ale statului. capitalului român şi străin. în niciun caz şi sub nicio formă impozitele nu pot fi încasate de unităţile private şi cu atât mai mult nu se pune problema stabilirii de impozite de către aceste unităţi. generală. impozitul reprezintă plata bănească.neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri. 4 .CAPITOLUL II: ELEMENTE TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE ŞI TAXELE 2. cât şi din punct de vedere al conţinutului lor economic. DEFINIŢII PRIVIND IMPOZITELE ŞI TAXELE Între “impozit” şi “taxa” exista deosebiri esenţiale. cât şi al conţinutului. a face afaceri. lucrări. Frecvent se fac confuzii între noţiunea de impozite şi cea de taxe.1. Din punct de vedere al “contribuabilului” al acelui care are obligaţia legală de a suporta din veniturile sale dările către stat impozitul reprezintă o obligaţie de plată către stat. definitivă şi nerambursabilă. care nu respectă sensul şi conţinutul real al termenilor şi expresiilor folosite. la o contraprestaţie sau un echivalent direct şi imediat (serviciu. exprimarea corectă ar fi impozitul pe valuare adăugata. către perdoanele fizice şi juridice. individuală. impozitul reprezintă “o obligaţie legală”: de a reţine obligaţiile de plată şi a le vira statului. în unele cazuri. Din punct de vedere fiscal. conform prevederilor legale. în funcţie de care se apreciază oportunităţile de a învesti. facultativă (benevolă). Suma de bani care se plăteşte unor instituţii în schimbul unor servicii prestate sau al unor drepturi”. de neconfundat. care nu au calitatea de contribuabili ai statului în discuţie. şi fără obligaţia din partea statului la o contraprestaţie sau un echivalent direct şi imediat către persoanele fizice sau juridice care au obligaţia de a efectua plați către bugetul de stat. impozitele practicate într-un stat exprimă gradul de fiscalitate. nerambursabilă. TAXA reprezintă plata bănească. Noţiunea de “impozit” este sinonimă cu “venit al statului”. Exemplu cel mai convingător îl reprezintă denumirea “taxei pe valuare adăugata”. o dare. obligatorie. al interpretării fiscale. cu obligaţia din partea prestatorului (stat sau unitate privată). în cuantumul şi la termenele stabilite prin lege.2. Atât din punct de vedere al sensului. chiar de prevederile legale în vigoare. IMPOZITUL reprezintă ”plata efectuată în favoarea bugetului de stat de către diferite persoana fizice sau juridice în cazul când acestea se bucura de anumite servicii sau drepturi. confirmarea unor repturi. şi nu de taxă pe valuare adăugata.

statul asigura redistribuirea unei părţi din produsul intern brut între membrii societăţii. venituri din dobânzi.eficiența impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termrn lung a prevederilor Codului fiscal. 5 . . ele pot creşte sau scădea atât în mărime relativa cât şi absolută fie prin mărirea/micşorarea numărului de plătitori. şi anume: o Caracterul obligatoriu al impozitului desemnează faptul că plata acestuia către stat este o sarcină impusă tuturor contribuabilor persoane fizice şi/sau juridice române ori străine ca şi rezidenţilor ce obţin venituri atât în România. plata taxelor se face „prin reţinere la sursa” nu se oferă prestaţia până nu se încasează taxa. în prezent se folosesc tot mai mult operațiuniile de plată prin mijloace economice. le sunt date în responsabilitate.. prin elaborarea de norme juridice clare care să nu conducă la interpretări arbitrare. . obligaţiile de plată care se încadrează la această formă de încasare a impozitului sunt următoarele: venituriile din salarii. venituri din jocuri de noroc şi câştiguri. veniturile din drepturile de propietate intelectuală.în plan social: rolul impozitelor constă în faptul că prin intermediul acestora. modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilită pentru fiecare plătitor. după cum convin părţile.certitudinea impunerii. în timpul prestaţiei. la cheltuielile publice. Din definiţia impozitului rezultă trei caracteristici fundamentale ale impozitului. venituri nerealizabile cu caracter neperiodic.echitatea fiscală la nivelul persoaneolor fizice. întâmplător. îl aduce la cunoştinţa acestora şi urmăreşte colectarea lui la termenele stabilite prin legislaţia în vigoare. prin lege. statul stabileşte nivelul impozitului pe categorii de contribuabili. precum şi să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale. respectiv aceaștia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine. având o valuare egală sau apropiată cu valoarea impozitului plătit. în acest caz contribuabilul efectuează plata în numerar prin prezentarea la casieria organului fiscal la termenele stabilite.perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale. . Drepul de a decide asupra nivelului impozitului revine puterii legislative şi organelor arministrative locale pentru acele segmente care.reţinerea la sursă a impozitului datorat. îngrădire sau impulsionare a comerţului exterior.deplasarea organului fiscal la sediul contribuabilului.în plan economic: rolul impozitului se concretizează ca fiind un factor de încurajare a unor anumite activităţii economice. Încasarea impozitelor: .în plan financiar: rolul impozitelor este acela de a constitui în mijlocul principal de colectare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice. creştere sau reducere a producţiei sau a consumului. în funcţie de mărimea acestora. . prin impunerea diferită a venitirilor. o Titlul nerambursabil al impozitului are în vedere că acesta este o plată definitivă către stat. astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice. extinderea bazei de impunere. prin impozite şi prin taxe. cât şi în străinătate şi datorează impozit. venituri din dividente. indiferent dacă aceştia sunt persoane fizice sau juridice. în prezent se optează pentru plata acestor taxe prin agenţii economici specialazați. În cazul taxelor plata se face anticipat. majorarea/micşorarea cotelor de impunere.la sediul organului fiscal de care aparţine contribuabilul. venituri din pensii. precum CEC. constă în calculul impozitului de către suportatorului impozitului respectiv din drepturile ce se cuvin persoanelor fizice şi juridice şi virarea acestuia la termenele şi pe destinațiile stabilite de lege. sau la sfârşit. . Astfel spus. este o modalitate de încasare a unor impozite practicată în general. fără a se pune problema perceperii de penalităţi sau alte sancţiuni pentru neplata la termen. . . sistemul legal de impunere trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Rolul important al impozitelor se manifestă pe următoarele planuri: . Cetăţenii au obligaţia să contribuie. de către instanţele judecătoreşti. iar termenele. o Lipsa contraprestaţiei semnifică ideea potrivit căreia contribuabilii nu pot solicita statului un contraserviciu.

cu persoane fizice sau juridice care îşi achită contravaluarea serviciilor prestate.nivelul taxei plătite este în funcţie de mărimea şi importanta serviciului prestat. prestaţiei. 7. . Volumul venitului impozabil. plata este obligatorie. 5. 9.avem de-a face cu plătitori. pentru folosirea terenurilor propietate de stat. 6. . Cuantumul impozitului se determină în funcţie de: 1. .plata individuală. indiferent de venitul.se pot institui atât de stat.plata bănească. ex: taxa pentru folosirea locurilor publice. termenul de plată este precis stabilit prin . Structura produselor şi serviciilor consumate pentru care statul urmăreşte limitarea sau reducerea cât mai mult a consumului acestora.plata se face cu obligaţia din partea prestatorului (unitate de stat sau privată) la o contraprestaţie sau un echivalent direct către persoana fizică sau juridical. .plata definitivă şi nerambursabilă. avem de-a face cu plătitori. se pot institui numai de către stat prin lege. avem de-a face cu contribuabili. etc).plata este facultative. nivelul lor nu se negociază.plata se face anticipat.nivelul lor este negociabil. dar şi precis stabilă (anticipat) sub aspectul cuantumului. sunt venituri numai ale statului. se virează bugetului de stat sub formă de impozite. ÎN CAZUL TAXELOR . Prestarea unui serviciu direct şi imediat din partea statului lipseşte cu totul.din taxele percepute de unitatiile private numai o parte 8. La o analiză se poate constata că unele taxe precum ”taxa pentru folosirea mijloacelor de transport”întrunesc în ceea mai mare parte. pe când în cazul impozitelor avem de-a face cu contribuabili cu “persoane fizice sau juridice obligate prin lege să platească impozite”. plata este benevolă. în cazul impozitului. plata se face fără obligaţia din partea statului la o contraprestaţie sau un echivalent direct şi imediat către persoanele fizice şi juridice. . averea. plata acestora este nu numai obligatorie. . pe când în cazul impozitelor. structura consumului Pentru anumite servicii. funcţie de venitul. În cazul taxelor. se prestează de către stat un serviciu direct şi pe cât posibil imediat. . Elementele care deosebesc impozitele de taxe ÎN CAZUL IMPOZITELOR 1. Nivelul taxei depinde de felul şi de costul serviciului prestat. Serviciul constă într-o “contraprestaţie sau un echivalent direct şi imediat către persoanele fizice sau juridice”.2. Taxele mai reprezintă şi preţul dreptului de folosinţa acordat de stat unor persoane fizice sau juridice pentru utilizarea unor bunuri ale sale. 3. Taxele sunt plăţi făcute de bună voie. în timpul sau la sfârşitul lege. 2. 3. cele la care se urmăreşte reducerea consumului stabilindu-se accize). 2. elemente caracteristice impozitului. cât şi de lege 4. în stabilirea structurii şi a nivelului unor . Mărimea materie impozabile. facultative de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de către stat.3 ELEMENTELE IMPOZITELOR ŞI TAXELOR Elementele comune impozitelor şi taxelor sunt: . pe când pentru taxe. În cazul taxelor. 6 . situaţia personală şi de politica statului cu privire la serviciile respective (la familiară a contribuabilului. taxa pentru folosirea mijloacelor de transport. .structura şi nivelul taxelor nu intra în sfera de impozite se au în vedere şi Directivele reglementări ale Comunităţii Europene. mărimea impozitelor datorate se stagileste în averea şi situaţia personală şi familiala a plătitorului. termenelor de plată sancţiunilor pentru neplată în cuantumul şi la termenele stabilite prin lege. nivelul taxelor este influenţat şi de bunuri şi servicii.

7 .Comunităţii Europene în materie fiscal.

Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe clădiri. Subiectul impozitului poate fi o persoană fizică sau juridică obligată prin lege la plată să. f. Legislaţia în vigoare numeşte pe acest subiect. cel mai elocvent exemplu de impozit personal este impozitul pe venituri globale. etc. obiectul impunerii. frecvența realizării lor. cota impozitului. suprafaţa construită. cu cât se cumpără mai multe produse şi/sau bunuri ce conţin impozite indirecte. cu atât se vor vira în contul statului mai multe resurse financiare. impozitele locale. componentele impozitului se referă la: ”Subiectul impozabil. obiectul impunerii. 2. Sursa impozitului constituie originea din care se plăteşte impozitul. Impozitele reale se calculează şi pentru clădiri în funcţie de destinaţia lor (locuinţe magazine. • Impozitele indirect: se percep de către stat prin însăşi vânzarea de producse sau bunuri care conţin în preţul lor acest tip de impunere.Taxa pe valoare adăugata. Termenul de plată reprezintă momentul calendaristic până la care impozitul trebuie să fie achitat. penalităţi. CLASIFICAREA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR În teoria şi practica fiscală se întâlneşte o mare varietate de tipuri şi feluri de impozite care sunt constituite în raport cu anumite criterii ştiinţifice şi le deoebesc în ceea ce priveşte conţinutul şi forma lor. termenul de plată şi sancţiune”. aceasta poate fi venit sau avere. impozitelor pe avere. ele se plătesc statului în mod indirect. menţinându-se în ţări în curs de dezvoltare. sechestre. se pot distinge următoarele categorii de impozite: • Impozite directe: contribuabilul cunoaşte cu precizie ce impozite şi cota ce o datorează statului termenul de plată şi sancţiunile pentru neplata lor. litru. Aceasta poate fi supotatorul real (în cazul impozitelor datorate persoanelor fizice organelor fiscale locale) sau un interpus (în cazul când impozitul datorat se achita de către o altă persoană). pe pământ. venitul. suprafaţa curţii. d. birouri). se ţine seama şi de situaţia personală a plătitorului. În prezent. Drept criterii ale tipologiei se folosesc cele referitoare la trăsăturile de fond şi formă. h. mărimea chiriei. Impozitele personale se definesc prin aceea că la aşezare lor. hectar. Obiectul impunerii are ca formă de manifestare profitul. metru pătrat) sau/şi unităţi monetare (lei). Suportatorul impozitului este reprezentată de persoana fizică sau juridica ce suportă efectiv impozitul. Impozitele personale se întâlnesc sub formă: a. maşini. unitatea de impunere. impozitele pe venitul persoanelor fizice. Impozitele indirecte îmbraca mai multe forme de manifestare: . La persoanele juridice impozitul îmbraca următoarele forme: impozitul pe profit. prin cumpărarea de bunuri şi/sau produse. Sancţiunea constituie pedeapsa prevăzută de legile fiscalităţii pentru contribubilii care încalcă dispoziţiile lor şi se pot materializa în popriri. b. ferestrelor. După criteriul trăsăturilor de fond şi formă. A. impozitul pe dividente.Componentele impozitelor: Prin urmare. numărul uşilor. g.Accizele. a. cum sunt: numărul şi destinaţia camerelor. Stabilirea impozitului pe clădiri a avut la baza anumite criterii. suportul impozitului. reprezentantele. . Sub aspect teoretic. e. scopurile urmărite.4. b. impozitelor pe venit. impozitele directe se împart în două categorii: Impozite reale ce se caracterizează prin aceea că obiectul impunerii se defineşte în mod cantitativ. ea se poate exprima în unităţi naturale (kilogram. c. instituţia care le administrează. contribuabil. Cota impunerii poate fi stabilită în suma fixa ori în cote procentuale şi reprezintă impozitul datorat pentru o unitate de impunere. impozitul pe venitul persoanelor juridice. impozitul pe venitul din vânzarea activelor. impozitele de tip real se practică pe scara tot mai redusă. 8 . Unitatea de impunere este exprimarea în unităţi de măsură a dimensiunii impunerii.

alte produse şi grupe de produse: cafea. Se mai numesc şi taxe vamale preferentiabile. cota de impunere poate fi: a. ● După modul de percepere al taxei.taxe vamale speciale – sunt stabilite în suma fixă pe unitatea de măsură a bunurilor importate.taxe vamale autonome – se aplică la importurile din ţările cu care nu exista acorduri privind “clauza naţiunii celei mai favorizate”. În ţara noastră. » Taxa pe valoare adăugata: Forma sub care există. Deoarece taxele vamale sunt multiple ca număr.necesitatea înlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulaţia mărfurilor. din următoarele considerente: . ape minerale. blănuri naturale. 9 .creşterea resurselor financiare ale statului.taxe vamale ad valorem – presupun utilizarea unei cote procentuale care se aplică asupra taxei de impozitare (valoare de vamă) .Alte impozite. statul poate interveni. fie că reprezintă resurse limitate sau cu grad mare de poluare (carburanţii). bijuterii. (tutun. cota normală de TVA este de 19%. Pentru a determina sumele de plată către autoritatea publica orice agent economic înfiinţează cel puţin patru conturi: TVA colectat. întâlnim: . În prezent în România.taxe vamale de import. . Multitudinea taxelor vamale poate fi ordonată după cel puţin patru criterii: ● În funcţie de sensul fluxurilor comerciale regăsim: . parfumuri. Pe cale directă. . fie din considerentul că dăunează sănătăţii. derivatele sale şi ori ce alte băuturi alcoolice. cota procentuală.. Accizele se pot calcula în două moduri. . Intervenţia statului în economie se poate realiza pe două căi: direct şi indirect. taxa generală de consumaţie este taxa pe valoare adăugata (TVA).taxe vamale convenţionale – au un nivel mai redus decât cele autonome şi se aplică asupra relaţiilor comerciale între ţările care fac parte din anumite uniuni vamale. aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor includ: alcoolul etilic alimentar. cota fixa în lei sau în euro pe unitatea de măsură specială (de exemplu pe litru. TVA de recuperare. se impune o clasificare a lor. autoturisme. În prezent. (cu excepţia verghetelor). pe gradul de concentraţie. denumită şi impozit unic încasat fracţionat. produse petroliere (cu excepţie păcura). fie prin măsuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor. alături de care funcţionează o cotă redusă de 9%. executa lucrări sau prestează servicii.taxe vamale de export. fie prin reglementarea schimburilor. ca mod de aşezare şi cu efecte diferite. » Accizele: Taxele speciale de consumaţie sunt aplicate doar la vânzarea anumitor produse sau grupe de produse: bunuri considerate de lux.taxe vamale de tranzit. alcool). produsele de tutun. Se calculează asupra creşterii de valoare adăugata de fiecare agend economic care participa la ciclul realizării unui produs sau la executarea unei lucrări care intră sub incidenţa acestui impozit.amortizarea cu sistemele fiscale din celelalte ţări europene. articole de cristal. În prezent. ● După modul de fixare. în prezent. care se aplică asupra bazei de impozitare. taxele vamale pot fi: . majoritatea accizelor sunt calculate prin îmbinarea celor două tipuri de cote. sau produse pentru care se urmăreşte reducerea consumului. Plătitorii de TVA sunt toţi agenţii economici care vând produse.Taxele vamale. TVA de plată. b. . . » Taxele vamale: Reprezintă impozitele indirecte instituite ca urmare a intervenţiei statului în comerţul internaţional. Astfel. pe cifra octanică). în funcţie de cum este exprimata cota de impunere pentru fiecare produs accizat în parte. armele de vânătoare şi de uz individual. TVA deductibil. TVA a fost introdus în anul 1993. .

» Taxe de timbru şi înregistrare. -tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare şi Control în Turism. taxa pe valuare adăugata.. . regăsim: . .sunt acele impuneri ce se regăsesc în conţinutul preţului produsului şi/sau bunurilor cumpărate. într-o perioadă de timp. impozitele sunt: . prin impozitarea accentuate a celor similare provenite din import. B. Aceste taxe sunt obligatorii numai în cazul în care cetăţeanul solicita un serviciu din partea statului.taxe de sancţiune – pot îmbrăca următoarele forme: 1.Impozit la nivel de stat component al federaţiei – se stabilesc drept venituri fiscale la nivelul statului respective.sunt impuneri ce se referă la averea personală a subiectului. . prin care se urmăreşte impunerea profitului obţinut din activitatiile desfăşurate. 3. cum sunt: -tarifele pentru servicii prestate de Oficiul Naţional de Cadastru. După criteriul obiectului impunerii. de regulă. având ca scop obţinerea de noi resurse financiare. .Impozitele permanente sunt acele impuneri care se încasează. . În cazul acestui tip de impozit pot intra: impozitul pe venit. taxe compensatorii. . După frecventa utilizării lor: .au în vedere limitarea anumitor acţiuni ori atingerea unui obiectiv cu caracter fiscal. cinematografic. Taxele judecătoreşti şi notariale sunt printre cele mai des întâlnite şi se plătesc pentru diferite procese şi înregistrări notariale. teatral.Impozitul subiectiv . impozitele pot fi: . respectiv contribuabilul.Impozite pe produs .se stabilesc drept venituri similare cu cele ale administraţiei locale. ele fiind în cuantum constant ori variabil. exista o multitudine de astfel de taxe. C. 2. .este o impunere directă stabilită asupra veniturilor realizate de către contribuabili.Impozite ale administraţiei locale. taxe retorsiune.Impozite la nivelul provinciilor sau regiunilor componente ale federaţiei .sunt determinate de negocierile intre govern şi constau într-o reducere reciprocă a taxelor vamale.Impozit pe profit-reprezinta un impozit direct stabilit nominal în sarcina contribuabilului. .scopul urmărit prin impunerea acestora este acela de a crea venituri la bugetul statului.taxe vamale cu scop preferenţial . E.Impozite ale administraţiei centrale de stat. ori sub forma accizelor. venituri care să acopere cheltuielile. În prezent.Impozitele de incidenta care se percep o singură dată.se stabilesc pentru realizarea veniturilor la nivelul federal. ● După scopul instituirii taxele vamale. impozitele se clasifică astfel: . anual de la contribuabili. . taxele de consumaţie. Deosebit de taxele de înregistrare şi de timbru mai exista şi diverse tarife (în sensul de taxe fiscale). .Impozitele de ordine .Impozite federale . D. odată cu declararea acestora.Impozite financiare . . musical şi folcloric. În raport cu scopurile urmărite.taxe vamale mixte – îmbină cele două forme anterioare de taxare. 10 . accizele. ele pot fi taxe pe vicii în scopul limitării consumului unor produse. taxe anti-dumping.taxe vamale cu scop fiscal –au ca principal scop obţinerea de venituri la bugetul statului. Ca taxe de înregistrare mai funcţionează diverse taxe de timbru: timbru literar.În funcţie de instituţia care le percepe şi administrează.Impozite pe venit . taxele de timbru şi de înregistrare.taxe vamale cu scop protecţionist – au ca scop principal protejarea producţiei interne a anumitor produse. .

impozitele şi taxele locale se clasifica după cum urmează: a. avocaţii. Stabilirea obţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuierlilor publice locale 9. aprobarea. cu avizul oradonatorului principat de credite. d. include obţiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenţi economici specializaţi sau servicii publice locale. Urmărirea execuţiei bugetelor locale şi rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar. Organizarea şi urmărirea efectuării controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii.5. finanţate integral sau parţial din bugetele locale. g. Fiecare comună. 2. modificare şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităţilor administrativ-teritoriale ca bază a gestionarii bugetelor locale anuale 10.taxa pentru elibererea certificatelor. executorii judecătoreşti precum şi altă entitate care deţine informaţii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile.Vâlcea în cazul nostru. de către consiliile menţionate la pct. IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE – ROLUL ŞI IMPORTANTA ACESTORA Conform articolului 248. h. urmărinduse eficientizarea acestora în beneficiul cetăţenilor 5.consiliul judeţean al municipiului Rm. după caz. judeţ. taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate. oraş. i. Bugetele instituţiilor şi serviciilor publice finanţate integral din venituri extrabugetare. Vâlcea Prin bugetele locale se înţelege bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ-teritoriale. taxe spaciale. alte taxe. Stabilirea şi urmărire impozitelor şi taxelor locale în codiţiile legii 3. 3. mediu şi lung şi urmărirea achitării la scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din aceste 7. Administrarea eficientă a bunurilor din propietatea publică sau privată a instituţiilor administrativteritoriale 6. Autorităţile administrative publice locale au următoarele componente şi răspunderi în ceea ce priveşte finanţele publice locale: 1. precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestora constituie venituri la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. de către organul de conducere a acestora. impozit pe clădiri. Bugetele instituţiilor şi serviciilor publice. respectiv municipiul Rm.2. compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale au competenţa de a solicita informaţii şi documente cu relevata fiscala sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile. au obligaţia furnizării acestora fără plată. Stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale. c. Vâlcea. Impozitele şi taxele locale. f. impozitul pe teren. întocmeşte bugetul local. Angajarea de împrumuturi pe termen scurt. e. în condiţii de echilibru bugetar 4. Elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite 2. Între aceste bugete nu există relaţii de subordonare . Bugetele locale şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se aprobă astfel: 1. taxa hotelieră. gestiunilor instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea consiliului local şi consiliului judeţean al municipiului Rm. avizelor şi autorizaţiilor. b. consiliile judeţene . 1 . după caz. în condiţii de autonomie potrivit legii. municipiu. în funcţie de subordonarea acestora. impozitul pe mijloacele de transport. În vederea clasificării şi stabilirii reale a situaţiei fiscale a contribuabililor. ori la persoane care au calitatea de contribuabil. de către consiliile locale. Administrarea resurselor financiare pe parcursul execuţiei bugetare în condiţii de eficienţă 8. iar notarii . impozitul pe spectacole. 11 . Elaborarea. Bugetele locale.

Consiliile judeţene. o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani. Din bugetele locale se finanţează acţiuni social – culturale sportive . la a căror realizare contribuie şi Guvernul. sume încasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local. pe ansamblul fiecărui judeţ respectiv al municipiului Rm. Consiliile locale. Acesta să pot utiliza. Din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat. dezmembrării sau defectării în condiţiile prevăzute de lege. cuprind autorităţile unităţilor administrativ-teritoriale. de către consiliul judeţean. în următoarele condiţii: 12 . unitatea plătitoare virează la data plăţii salariului. cu personalitate juridică. Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investiţii finanţate din împrumuturile externe. cheltuieli cu destinaţie specială. precum şi programul de investiţii publice. Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Consiliul Municipiului Rm. Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de către ordinatorii principali de credite. pot aproba şi utiliza. instituţiile publice şi serviciile publice de interes local. după caz. indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. judeţene şi al Consiliului Municipiului Rm.Vâlcea după caz în limitele şi în condiţiile legii.teritoriale ale căror rază se desfăşoară activitatea şi 10 % la bugetul judeţului respectiv. oraşe. prin legea bugetului de stat. Consiliile locale. cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a administraţiei publice locale. aprobate anual. pentru suplimentarea cheltuielilor prevăzute în aceste bugete. o cotă de până 25% se alocă judeţului propriu iar diferenţa se repartizează pe comune . pentru finanţarea acţiunilor sau sarcinilor intervenite în cursul anului şi pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale. după caz. precum şi din sume şi cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat . Vâlcea şi consiliile locale. în funcţie de criteriile de repartizare aprobate. Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile cu destinaţie specială din bugetul de stat se aprobă anual. în interesul prezentei legi. în cotă de până 5% în totalul cheltuielilor.Ordonatorii principali de credite elaborează şi prezintă o dată cu proiectul anual al bugetului local. Sumele încasate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat ale unităţilor administrativteritoriale constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale şi se utilizează pentru realizarea de investiţii din componenţa autorităţilor administraţiei publice locale. Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării. Colaborarea sau asocierea se realizează pe bază de convenţii sau contracte de asociere în care se prevăd şi resursele financiare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţiei publice locale implicate. de interes local sau judeţean. după caz . Sume încasate din concesionarea sau din închiriere unor bunuri aparţinând domeniului public său privat. Instituţiile publice. o cotă de 50 % la bugetul de stat. pe baza hotărârilor consiliilor respective . detaliat pe obiective şi pe ani de execuţie. Vâlcea. acţiuni de interes local în beneficiul comunităţii. prin hotărârea. pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local. finanţate integral din bugetele locale. Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către consiliul local şi judeţean al municipiului Rm. Vâlcea. cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale şi din transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat . constituie venituri ale bugetelor locale. municipii. în întregime . după consultarea primărilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat. Vâlcea. Veniturile bugetelor locale se formează din impozite taxe alte venituri şi cu venituri cu destinaţie speciale. după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operaţiuni. pot participa cu capital social sau cu bunuri la societăţi comerciale pentru realizarea de lucrări de servicii de interes public local sau judeţean. inclusiv ale cultelor. În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local. constituie venituri ale bugetului local şi se varsă la acestea. a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparţin instituţiilor şi serviciilor publice. după caz. 40% la bugetul unităţilor administrativ . Fondurile necesare se asigură din bugetele locale. în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere. judeţene şi Consiliul Municipiului Rm. după caz. precum şi alte cheltuieli prevăzute prin dispoziţii legale.

pe structura clasificaţiei bugetare de Ministerul Finanţelor. de consiliile locale. după caz. Pe baza bugetelor locale aprobate.economice. urmând ca aceasta să depună la Ministerul Finanţelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului. precum şi dobânzi şi comisioane neachitate. direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat. oraşelor şi comunelor. Vâlcea. Vâlcea. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate. Cheltuielile pentru investiţiile judeţelor . echilibrate. Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare. se înscriu în programul de investiţii al fiecărei unităţi administrativteritoriale. după caz.Vâlcea. aferente împrumuturilor contractate. precum şi realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate. în condiţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat întocmeşte şi transmit Ministerului Finanţelor bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ. care se finanţează. şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare judeţeană şi locală. ai căror conducători sunt ordinatorii terţiari de credite şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii. Vâlcea . asigurând totodată . Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate în termen de 15 zile de la probarea sumelor prevăzute la pct 1. potrivit legii. aprobate prin bugetul local. Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale. municipii şi bugetul propriu . secundari şi terţiari de credite răspund de: 1. în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor şi se aprobă de către. numai pentru nevoile unităţilor pe care le-au fost repartizate. în condiţiile legii. potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale. cuprinse în bugetele respective şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu . pe unităţile ierarhic inferioare. Proiectele bugetelor locale se elaborează pe baza proiectelor bugetelor proprii ale administraţiei publice locale. numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc. cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor grupate în cadrul fiecărui judeţ şi a municipiului Rm. din bugetul local şi din împrumuturi. Ordonatorii principali de credite stabilesc priorităţile în repartizarea sumelor de fiecare obiectiv înscris în programul de investiţii. cu respectarea dispoziţiilor legale. Vâlcea pe comune. 2 bugetele respective să aibă împrumuturi restante. respectiv al municipiului Rm. în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se înscriu în programul de investiţii. transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlul financiar de stat. cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an. în prealabil documentaţiile tehnico. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi ierarhice. oraşe. Ministerul Finanţelor pentru sumele defalcate din unele venituri al bugetului de stat şi pentru transferurilor de la acest buget. în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu aceste destinaţii. Elaborarea proiectului de buget propriu 2. respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii. cu respectarea dispoziţiilor legale. Veniturile şi cheltuielile prevăzute şi bugetele locale se repartizează pe trimestre. pe baza propunerilor ordinatorilor principali de credite ai bugetelor locale. utilizarea raţională şi eficientă a acestor fonduri. judeţene şi Consiliul Municipiului Rm. Ordonatorii principali.1 depăşirea încasărilor să fie realizate pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv şi să menţină până la finele anului. care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local judeţean şi Consiliul Municipiului Rm. respectiv al municipiului Rm. până la data de 15 mai a fiecărui an. ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală. după caz. în raport cu sarcinile acestora. după caz. municipiilor. Urmărirea modului de încasare a veniturilor 13 .

Taxele speciale se încasează numai la persoanele fizice şi juridice care se servesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat . înregistrării şi recuperării fizice şi morale ale mijloacelor fixe aferente acestor activităţi. se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. stabilite că diferenţă între veniturile încasate şi plăţile efectuate. pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe. consiliile locale judeţene şi Consiliul Rm. În cazul în care. aceste nu dispun de fonduri suficiente. se raportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Vâlcea după caz. Vâlcea după caz. prin tarif sau preţ.3. în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi potrivit destinaţiei stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziţie anterior şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare în limită şi cu destinaţia aprobată prin bugetul propriu. Instituţiile şi serviciile publice de interes local mai pot folosi. 5. Vâlcea după caz. 2 din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local. Constatarea. Acelaşi regim se aplică şi celorlalte venituri cu destinaţie specială. consiliilor judeţene ale primăriei Municipiului Rm. Împrumuturile acordate în aceste condiţii vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării. în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat . Integritatea bunurilor aflate în administraţie. pot acorda împrumuturi temporare din bugetul local pe bază de convenţie. în funcţie de subordonare. potrivit legii. se efectuează de către Ministerul Finanţelor. cu respectarea dispoziţiilor legale. Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică cu obligaţia calculării. în baza unor documentaţii temeinice fundamentate. create în interesul persoanelor fizice şi juridice. se asigură prin deschideri de credite de către ordinatorii principali ai acestora. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se asigură astfel: 1 integral din bugetul local. Necesitatea. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale. în funcţie de subordonare 3 integral din venituri extrabugetare. 4. Taxele speciale constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale. Sumele rămase neutilizate din taxele speciale. la înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integrale de venituri extrabugetare. Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii ca sursă de finanţare a acestora. în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare. consiliile locale. o dată ci încheierea exerciţiului bugetar. desfăşurarea şi lărgirea activităţilor lor. Pentru funcţionare unor servicii publice locale. judeţene şi Consiliul Municipiului Rm. Transferurile către bugetele locale . aşezarea şi urmărirea încasării taxelor speciale se realizează prin compartimentele de specialitate ale primăriilor. Activităţile de natură economică. stabilesc taxe speciale. fiind utilizate cu scopurile pentru care au fost înfiinţate. mijloace materiale şi băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări. 14 . la cererea ordonatorilor principali de credite. Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară.

1% asupra valorii impozabile pe m. reducerea este de 15%.COMPONENTA. 10 11 piatră. inclusiv. faianţă. după cum urmează: . din cărămidă arsă. şipci sau alte materiale asemănătoare Valoarea impozabilă se reduce în raport cu perioada în care au fost realizate. piatră naturală sau alte 39 45 materiale b) Clădiri cu pereţii din lemn. Berislăveşti Scăueni. B) Impozitul pe terenurile situate în intravilanul localităţii se stabileşte anual în funcţie de rangul şi zona din interiorul localităţii pe sate componente. vălătuci. Dângeşti Rangul IV IV IV Zona A B C Nivelul impozitului -lei / ha636 509 382 Coeficient de majorare 10% 700 560 420 Impozitul pe terenurile situate în intravilanul localităţii se stabileşte anual în funcţie de zona din interiorul localităţii pe categorii de folosinţă.înainte de 1950. cărămidă nearsă. . Brădişor Robaia. IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE . beton sau alte materiale asemănătoare d) Construcţii anexe corpului principal al clădirii cu pereţii din lemn. cărămidă 4 5 nearsă.G. faianţă sau alte materiale 11 13 asemănătoare c) Construcţii anexe corpului principal al clădirii cu pereţii din cărămidă arsă. după cum urmează: Satul component Stoeneşti. inclusiv.p. după cum urmează: Categoria de folosinţă Teren arabil Păşune Fâneaţă Vie 15 Zona A 20 15 15 33 Zona B 15 13 13 25 Zona C 13 11 11 20 . reducerea este de 5%. de suprafaţa construită desfăşurată la clădiri şi alte construcţii determinată potrivit criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute mai jos: TIPUL CLĂDIRII Valoarea impozabilă Valoarea impozabilă conf. H. IMPORTANTA A BUGETULUI LOCAL • Impozite şi taxe de la persoane fizice A) Impozitul pe clădiri proprietatea persoanelor fizice se calculează prin aplicarea cotei de 0. 1514/2007 indexată cu 15% 2008 -lei / mp-lei / mp- a) Clădiri cu pereţii sau cadre din beton.1.între anii 1951-1977. vălătuci.CAPITOLUL III 3.

de suprafaţă ocupată de construire. 10) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi amenajărilor = 0. precum şi autoturismele de teren din producţie internă Tractoare înmatriculate 1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism: Nivel impozit .lei 4 5 7 8 10 10+0. 9) Taxa pentru eliberarea certificatului de producător = 50 lei. spaţii de expunere.lei/200 cmc sau fracţiune 7 15 30 60 120 20 25 15 Suprafaţa pentru care se obţine certificatul Până la 150 mp inclusiv Între 151-250 mp inclusiv Între 251-500 mp inclusiv Între 501-750 mp inclusiv Între 751-1000 mp inclusiv Peste 1000 mp Taxa . 6) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului. afectat.Livadă Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră Teren cu ape C) 38 20 11 33 15 9 25 13 6 Impozitul pe mijloace de transport cu tracţiune mecanică ce aparţin persoanelor fizice şi juridice se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fracţiune: Tipul mijlocului de transport Motorete. 8) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfăşurare a unei activităţi economice = 11 lei. scutere.01 lei/mp pentru fiecare mp ce depăşeşte 1000 mp 2) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii autorizate a lucrării. 16 . microbuze Alte autovehicule cu masă totală maximă de până la 12 tone inclusiv. autocare. motociclete şi autoturisme cu capacitate cilindrică de până la 1600 cm inclusiv Autoturisme cu capacitate cilindrică între 1601-2000cm Autoturisme cu capacitate cilindrică între 2000-2600cm Autoturisme cu capacitate cilindrică între 2601-3000cm Autoturisme cu capacitate cilindrică peste 3001cm Autobuze. de către primari = 11 lei 7) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă = 7 lei. 3) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări = 9 lei pentru fiecare mp. energie electrică. 4) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire chioşcuri.1% din valoarea impozabilă a acestora. inclusiv instalaţiile aferente acesteia. gaze. 5) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei privind lucrările de racorduri şi branşamente la reţelele publice de apă. canalizare. tonete. telefonie şi televiziune prin cablu = 9 lei pentru fiecare branşament. precum şi pentru amplasarea panourilor de afişaj = 6lei pentru fiecare mp. cabine.

Taxă de deplasare în teren pentru diferite constatări = 25 lei 9. utilizate în alte scopuri decât pentru agricultură sau sivicultură. Pentru terenurile proprietate privată sau publică a comunei aflate în administrarea sau folosinţa persoanelor juridice (terenurile ocupate de stâlpii de susţinere a reţelelor electrice. se percepe o taxă identică cu impozitul pe teren. Taxă eliberare certificat de stare civilă = 10 lei 5.5t – 10t = 450 lei/lună . . Taxă înstrăinare alte categorii de terenuri = 15 lei 8.greutatea totală peste 10t =650 lei/lună. conform prevederilor legale în vigoare. În cazul contribuabililor persoane juridice impozitul pe clădiri se calculează în cadrul localităţii astfel: . Taxă pentru consultarea arhivei proprii la cerere = 20 lei 11. Alte taxe locale 1. după rangul localităţii.în zilele nelucrătoare = 60 lei 4. Taxă înstrăinare teren curţi construcţii = 25 lei 7. telefonie). .ovine = 10 lei . Taxă înregistrare succesiune = 15 lei pentru fiecare succesor 10.porcine = 17 lei 3. Pentru terenurile amplasate în extravilan.11) Pentru prelungirea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiei de construire se percepe o taxă de 30% din valoarea iniţială. • Impozite şi taxe de la persoane juridice A. după cum urmează: Categoria de folosinţă Teren cu construcţii Arabil Păşune Fâneţe Vie pe rod Vie până la intrarea pe rod Livadă până la intrarea pe rod Livadă până la intrarea pe rod Pădure sau alt teren cu cu vegetaţie forestieră Pădure în vârstă de până la 20 ani 17 Zona A 22 36 20 20 40 X 40 X 12 X Zona B 20 34 18 18 38 X 38 X 10 X Zona C 18 32 16 16 36 X 36 X 8 X .în zilele lucrătoare = 25 lei .prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora. Taxă înmatriculare mijloace de transport: Pentru autovehicule cu greutatea până 750 kg = 26 lei Pentru autovehicule cu greutatea între 750-3500 kg = 52 lei Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500 kg = 104 lei 2.greutatea totală între 3. B. cota impozitului pe clădiri este de 4% aplicat la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora.bovine = 22 lei . categoria de folosinţă şi zona unde este situat se percepe o taxă. C. Taxă oficiere căsătorie .5 lei 6. Taxă eliberare adeverinţe de orice fel = 3. Taxă pentru transcriere documente = 30 lei 12. Taxă pentru autorizarea de liberă trecere a autovehiculelor de tonaj greu: .dacă persoanele juridice nu au afectat nicio evaluare a clădirii începând cu anul 1998. Taxă bilet proprietate : .

pentru folosire mijloacelor de publicitate prin afişaj. Taxă pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului./zi 2 lei/mp.1% din valoarea impozabilă a acestora. inclusiv instalaţiile aferente acesteia. scutere. Afectat. Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări = 9 lei pentru fiecare mp. de către primari = 11 lei Taxă pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă = 7 lei Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi amenajăriilor = 0. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate a. Impozitul pe spectacole Manifestarea artistică sau activitatea distractivă Videoteci Discoteci Nivelul impozitului 1 leu/mp./zi Alte taxe locale Taxa înmatriculare mijloace de transport: Pentru autovehicule cu greutatea până 750kg = 26 lei Pentru autovehicule cu greutatea între 750-3500kg = 52 lei Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500kg = 104 lei 18 . avizelor şi a autorizaţiilor Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii autorizate a lucrării. taxa anuală este de 23 lei/mp. panouri sau alte asemenea mijloace publicitare=17 lei b. Pentru prelungirea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiei de construire se percepe o taxă de 30% din valoarea iniţială. motociclete şi autoturisme cu capacitate cilindrică de până la 1600 cmc inclusiv Autoturisme cu capacitate cilindrică între 16012000cmc Autoturisme cu capacitate cilindrică între 20002600cmc Autoturisme cu capacitate cilindrică între 26013000cmc Autoturisme cu capacitate cilindrică peste 3001cmc Nivel impozit – lei/cmc sau fracţiune 7 15 30 60 120 Taxă pentru eliberarea certificatelor. Taxa astfel stabilită se va plăti integral până la data de 31 martie a anului sa în termen de 30 zile de la data instalării( în cazul instalării în cursul anului).Teren cu apă. pentru firmele instalate la locul desfăşurării activităţii. altul decât cel cu piscicole Teren cu amenajări piscicole Drumuri şi căi ferate Teren neproductiv 4 24 X X 3 22 X X 2 20 X X Impozitul pe mijloace de transport cu tracţiune mecanică ce aparţin persoanelor fizice şi juridice se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fracţiune: Tipul mijlocului de transport Motorete.

2.Taxă înstrăinare teren curţi construcţii = 25 lei Taxă pentru consultarea arhivei proprii la cerere =2 0 lei Taxă pentru autorizarea de liberă trecere a autovehiculelor de tonaj greu: greutatea totală între 3.93 % 24 74 2 0 0 100 2009 mii lei (RON) 1461.1 2007 Indicatori Venituri proprii Prelevări din buget Subvenţii Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate Împrumuturi Venituri totale mii lei (RON) 5998.09 4039.34 0 0 24346.83 4672. ANALIZA VENITURILOR BUGETARE Pentru anul 2009 s-a prevăzut prin bugetul de venituri şi cheltuieli.16 570. venituri totale în sumă de 31.79 13675. Evoluţia veniturilor pe principalele categorii de venituri este prezentată în tabelul următor: Evoluţia veniturilor Consiliului Judeţean: Tabelul nr.64 mii lei (RON). mai mult cu 12% faţă de anul 2008. 3.770.97 % 25 56 19 0 0 100 2008 mii lei (RON) 6623. greutatea totală peste 10t = 650 lei/lună.5t – 10t = 450 lei/lună .64 % 5 82 13 0 0 100 Sursa: Date preluate pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli. 19 .77 20947.26 26270.00 0 0 28140. Taxă pentru activităţi de comerţ stradal = 10 lei.28 0 0 31770.

93 Real 5083. ceea ce reprezintă o scădere de 12%.97 mii lei(RON).67 mii iei (RON).Graficul nr.597.77 20947.93 mii lei (RON).29 mii iei (RON).83 4672. în anul 2008 au crescut cu 15% ajungând la 28. Prezintă importanţă analiză în structură a veniturilor totale şi analiză în dinamică a veniturilor exprimate în preţuri nominale şi preţuri reale.00 15.00 5.16 570.34 24346.47 16076.000. cifrele nominale exprimate în preţuri curente le voi actualiza la nivelul anului 2008 pe baza relaţiei mărimilor relative cu bază fixă.346.83 26270.2 Indicator Venituri proprii Prelevări din bugetul statului Subvenţii Total venituri 2007 Nominal (real) 5998.28 31770. 1 Venituri proprii Prelevări din buget Subvenţii Analiza veniturilor totale Din tabelul de mai sus se observă că veniturile totale au crescut de la o perioadă la alta în medie cu 15% pe an. În termeni nominali în anul 2007 aveau valoarea de 24. Evoluţia veniturilor bugetare în preţuri curente şi în preţuri comparabile -lei (RON) – Tabelul nr. Interesant este de analizat evoluţia veniturilor prin prisma factorului preţ. În termeni reali veniturile bugetare din anul 2008 au o valoarea 26.10 437.17 20663.79 13675. În anul 2008 veniturile bugetare au crescut faţă de cele din anul 2007 cu 35% adică cu 8323.94 2008 Nominal 6623.03 Nominal 1461. Consider an de referinţă. * Indice de preţ prognozat 2008/2007 – 1.000.18.1 Mii lei (RON) Evoluţia veniturilor totale 30.09 4039.45 21597. ajungând la 21. cu 16%.00 25.00 28140.64 Sursa: Date prelucrate de autori pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli.140. valori exprimate în preţuri curente .00 10.41 170863 2627. Astfel pe baza indicilor de preţ comunicaţi de Comisia Naţională de Statistică: * Indice de preţ 2008/2007– 1.03 mii lei (RON).663.00 20. ceea ce reprezintă o scădere faţă de anul de referinţa. anul 2007.000.000. În termeni reali veniturile bugetare din anul 2008 au scăzut faţă de cele din anul 2007.00 2007 2008 2009 Sursa: Grafic realizat de autori pe baza datelor din tabelul nr. 20 .000.26 2009 Real 950.00 0.303.000.

88 642.79 1014. Venituri curente .91 6.51 % 100 9.26 838. analizate la nivelul preţurilor comparabile (la nivelul anului 2007) acestea au înregistrat o scădere.30 % 100 57.14 4. 3 2007 Indicatori Venituri proprii totale 1.07 42.61 2009 mii Lei (RON) 1461.66 1. Graficul nr.72 308.Venituri fiscale .00 49. Venituri din capital 3. Venituri cu destinaţie specială mii Lei (RON) 5998.52 Graficul nr.58 88.Venituri nefiscale 2.41 81.96 116. Acest lucru se observă foarte bine în graficul de mai jos.92 104.3 21 .20 10.2 Evoluția comparată a veniturilor nominale și reale 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2007 2008 2009 Evoluţia veniturilor proprii Tabelul nr.90 722.68 84.06 1. 2 Sursa: Date prelucrate pe baza Bugetelor de Venituri şi Cheltuieli.41 8.61 5869.77 649. m ii le i ( R O N ) Venituri proprii totale Sursa: Grafic realizat de autori pe baza datelor din tabelul nr.79 % 100 16.43 4899. 3 Evoluția veniturilor proprii 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2007 2008 2009 mii lei (RON) Venit nominal Venit real Sursa: Grafic realizat de autori pe baza datelor din tabelului nr.81 5.41 0.Se poate constata că dacă la nivelul preţurilor curente s-a înregistrat o creştere a veniturilor.00 621.18 2008 mii Lei (RON) 6623.56 371.65 340.71 1.

51 98.33 1. 4 2009 mii % lei (RON) 1.25 0 84.99 74.998. ajungând la 950.40 4809. aceasta însemnând o scădere de 6 ori.51 4.00 5869. Evoluţia veniturilor cu destinaţie specială Tabelul nr.40 4899.47 mii lei(RON) în anul 2008.80 10. şi au înregistrat o scădere bruscă la 5%.5 Indicatori Fondul pentru intervenţie Amortizarea mijloacelor fixe Donaţii şi spnsorizari Sume acordate de pers fizice şi juridice Fondul pentru drumurile publice Venituri cu destinşie specială 2007 mii lei (RON) 0 0 15.07 100 Tabelul nr.19 100 2009 mii lei % (RON) 310.11 0. În termeni reali veniturile proprii au scăzut de la 5. Evoluţia veniturilor din capital 2007 mii lei (RON) 0.01 0 100 Sursa: Date prelucrate pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli 22 .00 49.22 1.00 0 0 1.90 285.64 104.În anul 2008 veniturile proprii au crescut cu 105 faţă de cele din 2007.00 20.10 0. în timp ce în anul 2009 acestea au scăzut faţă de cele înregistrate în 2008 cu 78%.41 mii lei(RON) în anul 2009.70 100 Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli.16 100 2008 mii lei % (RON) 602. în anul 2007.87 3.43 2008 mii % lei (RON) 0.30 45.46 77. la 5083.18 84.00 5000.50 25. de aceea voi face o analiză mai amănunţită a acestui aspect.79 % 0 0 0.30 0 621. ştiind că o dată cu descentralizarea ponderea veniturilor proprii ar trebui să crească.30 0 99. la 24% în anul 2008.27 240.00 100 0 0 100 Indicatori Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice Venituri din privatizare Venituri din capital % 0.01 85.00 6.97 0 103. La prima vedere pare o situaţia confuză şi greşită. În termeni nominali veniturile proprii au scăzut de la 25% în anul 2007.93 0 99.79 mii lei(RON).43 0.

Vâlcea-Sibiu.91% în totalul veniturilor proprii.60 21.59 371. o pondere de 6. o pondere de 16.7 Indicatori Vărsăminte nete din profitul net al RA 23 2007 2008 Mii lei Mii lei % % (RON) (RON) 83.72 4.65 mii lei(RON) cu o pondere de 9.90 mii lei (RON).36 17.52% în anul 2009. Analiza veniturilor curente În cadrul veniturilor proprii.15 12.32 100 2009 mii lei (RON) 111.20% în anult 2003. Ponderea veniturilor cu destinaţie specială în totalul veniturilor proprii scăzut de la 88.52 mii lei(RON). a) Veniturile fiscale au avut o evoluţie descendentă.27 2009 Mii lei % (RON) 156. veniturile curente au avut o evoluţie oscilanta astfel în anul 2007au înregistrat o valoare de 1012. 2008 (4899.88 45.14% în anul 2008 ajungând la 116.90 5.68 0 46. În anul 2007 şi 2008 o mare parte a fondurilor cu destinaţie specială (98. reabilitare şi construcţie a drumurilor de interes local şi judeţean.95 53. o pondere de 5.90 0 157.79 mii lei (RON) respectiv 5869. Taxa asupra mijloacelor de transport se determină de către compartimentul Serviciul Buget. Vâlcea şi Rm. Evoluţia veniturilor fiscale Tabelul nr. acest lucru se poate uşor constata prin lucrările de modernizare care s-au făcut pe drumurile publice: Piteşti.96 mii lei(RON). modernizare.72 % 53. la 340.81% pentru ca să crească la 838.82 340. o pondere de 57. Evoluţia veniturilor nefiscale Tabelul nr.Rm.61% în anul 2008.51 mii lei (RON)) la o valoare de 621. la 42.30 mii lei (RON). scăzând în anul 2007 la 649.31%.29 0 202. Ea se utilizează pentru lucrări de întreţinere.90 % 95. Impozite şi taxe din cadrul Consiliului Judeţean se va urmări încasarea cotei de 45%.72 mii lei (RON). pondere de 8% în anul 2009. pondere foarte mare datorită reducerii veniturilor proprii în anul 2008. 55% la bugetul local.48 100 2008 mii lei (RON) 182.69 . ele au scăzut de la 371.Analiza veniturilor cu destinaţie specială Veniturile cu destinaţie specială uu avut o evoluţie descrescătoare plecând de la valori aproximativ egale în anii 2007.16% respectiv 85.52 0 54.28 0 100 Total venituri fiscale Sursa: Date prelucrate pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli Impozitul pe profit de la regulile autonome şi de la societăţile comerciale de sub autoritatea Consiliului Judeţean au scăzut datorită privatizărilor şi a ieşirii de sub autoritatea Consiliului Judeţean a o serie de întreprinderi.19%) au constituit-o veniturile din fondurile fondul pentru drumurile publice.6 Indicatori Impozit pe profit de la RA şi SC de sub autoritatea CJ Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele juridice Alte încasări din impozite directe 2007 mii lei % (RON) 169.88 mii lei (RON).00 0 116.

reprezentând o pondere de 92.66%. În anul 2009 au crescut faţă de 2008cu 38%.46 15.14 0. în 2008 s-au redus la 308.9 100 722. 30. 24 . În termeni reali. comparativ cu creştere nominală fiind de 62%. despăgubiri Venituri din amenzi şi sancţiuni 10.69 18. În termeni nominali în anul 2007 au înregistrat o valoare de 12.68 mii lei (RON) în anul 2007.26 1.68 mii lei (RON). adică 84.421.1a 469.62 mii lei (RON) în anul 2008.13 13.69 0.62 1.00 irnputari.50 Restituiri din finanţarea bugetară locală a anilor precedenţi 168.06 mii lei (RON).28 40.50 Venituri din concesiuni 13.14 Total venituri nefiscale 642.00 2.Vărsăminte de SĂ instituţiile publice 2.97 6.68 100 308.05% din totalul prelevărilor din bugetul de stat. în anul 2008 cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut faţă de anul 2007 cu 16%. având o valoare de 22.67 1.58 26.33 0.92 mii lei (ROM) atingând o pondere de 4.73 mii lei(RON).63 1.00 5.41% în totalul veniturilor proprii pentru anul 2006. o pondere de 10. înregistrând o scădere de aproximativ 27%.54 69. pentru că apoi să se majoreze la 722.05 80.14 mii lei(RON). în termeni reali vemturile nefiscale au scăzut de la 642.17 mii lei(RON).22 215. O pondere importantă a acestor sume a fost repartizată pentru echilibrarea bugetelor locale.77 2.30 4.72 Venituri din ALTE surse 364.36 0. înregistrând o pondere de 49. în anul 2008au crescut cu 9.50 2.71%.00 5. Analiza cotelor defalcate din impozitul pe venit Cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut de la o perioadă la alta având cea mai mare pondere în totalul prelevărilor de la bugetul de stat.080.31 56.15 Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată.15 0.06 100 2 Sursa: Date prelucrate pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli b) Veniturile nefiscale au o evoluţie oscilantă cu o tendinţă de creştere astfel în anul 2007 aveau valoare de 642.00 250.80 0.00 0.00 292.568.23% ajungând la 13. cu 62% . în anul 2008 au înregistrat o creştere faţă de anul 2007.08 34.82% din totalul prelevărilor din bugetul statului.

88 11297.8 mii lei (RON).14 mii lei (RON).8.82% din totalul prelevărilor din bugetul statului.43 0 14. iar în cadrul fiecărei tructure a evoluţiei acestora. dacă în anul 2007 s-a înregistrat o valoare absolută de 1007.73 mii lei (RON).37% din totalul prelevărilor din bugetul statului.40 0 3.Astfel.87 13.99 25 2008 mii lei (RON) 23950.45/2003 prevede clar că bugetele de venituri şi cheltuieli la nivel local funcţionează pe principiul echilibrului bugetar. adică 84. în anul 2008 ele au ajuns la 7197.29 mii lei (RON) reprezentând 7.81 % 85.45 11405.05% din totalul prelevărilor din bugetul de stat. maximum valori atingându-se în anul 2009 . având o valoare de 22.36% în total prelevări din bugetul de stat. Sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată au avut o evoluţie oscilantă.99 4264.53 5.72 mii lei (RON) (o pondere de 34.00 3.568.23%.74 % 80. ele au scăzut cu 51%.81 29. Cheltuieli curente * Cheltuiel de personal * Cheltuieli materiale şi servicii * Subvenţii -Transferuri -Plaţi de dobânzi 2. dar comparând anul 2009 cu anul 2008.43 0 13.88 0 4159.11 mii lei 2009 % 86.69 40.00 1865. pentru că în anul 20058să scadă înregistrând o valoare de 4179. Acestea fiind zise.421.85 30.82 1.36%). În termeni nominali. Exista un articol distinct de venituri pe fiecare an: „Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale”.07 0 970.25 0 4273.77 4622.46 46. Cheltuieli de capital 28.02 18.03 mii lei (RON) în anul 2009.17 mii lei (RON).78 9462. în acest sens prezintă interes analiza structurii cheltuielilor. 3.98 0.72 7414.78 37.8 2007 Indicatori mii lei (RON) 19685. în anul 2007 au înregistrat o valoare de 12. scădere de 25 ori faţă de anul 2007 când s-a înregistrat o valoare absolută de 247.Analiza cotelor defalcate din impozitul pe salarii Cotele defalcate din impozitul pe salariu au scăzut de la o perioadă la alta ajungând la 10.64 .78 2932.28 8073. reprezentând o pondere de 92. ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. mărimea cheltuielilor pe fiecare an este egală cu mărimea veniturilor.81 1537.56 11899. ajungând la 13.080.40 mii lei (RON). Evoluţia cheltuielilor clasificate după natura lor Tabel nr. astfel că odată cu aprobarea acestuia de către Ministerul Finanţelor se asigură finanţarea tuturor cheltuielilor înscrise în acesta. în anul 2008 au crescut cu 9.45 5.3. În termeni reali cotele defalcate din TVA au avut aceiaşi evoluţie.46 10. Analiza cotelor defalcate din TVA Cote defalcate din taxa pe valoare adăugată au avut o pondere de 34. în anul 2009 au înregistrat o creştere faţă de anul 2008 cu 62% .53 (RON) 27491.

72 mii lei (RON) în anul 2006. ceea ce înseamnă o scădere cu 40%. Astfel dacă în anul 2007 ele reprezentau 24.88 mii lei (RON) în anul 2008. în anul 2008 au crescut cu 15% în valoare absolută cu 3793. În anul 2009 aceste au crescut faţă de anul 2008 cu 12 % cu 3629.96 38. reprezentând o pondere de 86. 26 m ii le i( R O N ) cheltuieli curente cheltuieli de capital 2007 2008 2009 .74 mii lei (RON). reprezentând o pondere de 14.74 12. ceea ce înseamnă o scădere de 10%.85 % în totalul cheltuielilor.* Investiţii instituţiilor publice * Investiţii regiilor autonome Împrumuturi acordate Rezerve Total cheltuieli ale ale 1641.00 0 28140.78 2980.81 mii lei (RON) ceea ce reprezintă o pondere de 13.685.950.25 0.36 mii lei (RON) în anul 2008 şi la 2779.35 0.02 100 Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli Analiza cheltuielilor totale În termeni nominali cheltuielile totale au crescut de la o perioadă la alta cu 15% pe an.00 31770.62 1786.93 8. având o pondere de 80.97 mii lei(RON).83 1136.70 mii lei(RON).96 mii lei(RON).8 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 Evoluția cheltuielilor totale Analiza cheltuielilor curente Cheltuielile curente au fost de 19. Acestea au început să scadă.65%. Analiza cheltuielilor de capital Cheltuielile de capital în 2007 au avut o valoare de 4622. Graficul nr. reprezentând 18.64 mii lei (RON) în anul 2009. În anul 2009 faţă de 2007 cheltuielile curente au crescut în termeni nominali cu 39. pentru că în 2008 să ajungă la 274.87 3.45% şi o scădere în termeni nominali faţă de 2007 cu 8%.11%.880.50 0 24346. În termeni reali cheltuielile de capital au căzut de la 4622.82 mii lei (RON).98 0 5.380. În anul 2009 cheltuielile de capital au avut o valoare de 4273.85 mii lei (RON) în anul 2009.64 mii lei (RON). la 3192. 7.58 0 0. În termeni reali cheltuielile curente din 2007 au scăzut de la 19. o scădere de aproximativ 10%.91.78% din totalul cheltuielilor. ajungând la 4159. la 18. În anul 2007 au ajuns la 23.11 0 100 3136.685.16 0 100 2773.33 6.02 31.336.28 mii lei (RON) cu o pondere de 85.64 9.74 mii lei (RON) în anul 2007.19% din totalul cheltuielilor.72 mii lei (RON).53%.97 6.

00 mii lei(RON). ceea ce reprezintă o valoare de 11. dar ca pondere au scăzut în anul 2007 (29. Analiza subvenţii şi transferuri În cadrul cheltuielilor curente subvenţiile şi transferurile au o pondere destul de însemnată de aproximativ 16% în totalul cheltuielilor.75%) faţă de anul 2009 (30. În preţuri reale cheltuielile au scăzut cu 32% faţă de nivelul anului 209. reprezentând o pondere de 46. o pondere de 42% în medie pentru cei 3 ani din totalul cheltuielilor.899.07 mii lei (RON). în anul 2010 au ajuns la o pondere de 37. În anul 2007 Consiliul Judeţean nu a acordat subvenţii.297.45% în totalul cheltuielilor.Cheltuielile de capital sunt alocate pentru investiţii de interes public şi investiţii ale Regiilor Autonome deveniind din ce în ce mai nesemnificative. Analiza cheltuielilor materiale şi servicii Cheltuieli materiale şi servicii în cadrul cheltuielilor curente poderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile materiale şi servicii.40%. Datorită împrumuturilor. Graficul nr. În anii 2008şi 2009 nu s-au mai contractat împrumuturi.5% pe an.9 Evolutia cheltuielilor curente 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2007 2008 2009 Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr. Analiza cheltuielilor cu personalul Cheltuielile de personal au crescut în mărime absolută de la o perioadă la alta cu aproximativ 13. În condiţiile în care rata inflaţiei a fost destul de ridicată 30% în anul 2010/2009 şi 18% pentru 2008se poate aprecia că salariul real a scăzut în anul 2008 faţă de anul 2006 cu 17%.46%). a trebuit să se vireze 3. Cheltuielile materiale şi servicii au avut pe parcursul celor 3 ani o evoluţie descrescătoare ca pondere.8 cheltuieli de personal cheltuieli materiale si servicii m ii le i ( R O N ) 27 . Dacă în anul 2009 erau în sumă de 11.77 mii lei (RON) pentru dobânzi.

12 8480.23 2690.96 6.64 100 Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli 28 .78 4050. Alte acţiuni 6.50 0 4899.16 59.72 0 16.16 0 19. Rambursări de împrumuturi 11. Transferuri din bugete locale 8. Acţiuni economice .77 38.27 0 0 0 0.transporturi şi comtmicaţii 1538.92 320.17 2616.75 0 19.09 22.00 2738.84 7.96 0 2550.30 664.54 13.20 27. Servicii şi dezvoltate publică.98 30.21 34.14 0 0 0.00 18956.28 2. Împrumuturi acordate 9.00 0 0 0 5869.43 9.72 * învăţământ * sănătate * cultură.09 0.47 8333.48 1057.arcuituri şi alviasfeură . Cheltuieli cu destinaţie specială 262.93 100 31770.10 24346.81 1768.30 6889.09 0 2729. mediu şi apă 4.00 621.51 0 0 0 3.13 52. acţiuni privind activitatea sportivă * asistență socială.24 9.19 122.30 Total cheltuielii Graficul nr.56 54. Cheltuieli culturale publice social- 2221.97 100 28140. pensii.39 9.9 Indicatori 2007 mii lei (RON) % 2008 mii lei (RON) % 2009 mii lei (RON) % 1.88 2175.32 10.26 0 11.01 0 0 0 0 0 0.76 9.00 7018.Situaţia cheltuielilor bugetare după destinaţie Tabel nr.97 0 0 0 0 0 5.65 8805.02 1. religie.11 0 0 0 20. Plăți de dobânzi şi alte cheltuieli 10.58 129. Servicii generale 2.73 0. Fonduri de rezervă 12.86 324. Fond de garantare şi redistribuire 7.9 3.02 0.58 0 6100.68 1.14 4180.41 21.48 0 10.51 1. ajutoare şi indemnizaţii 3.83 12830.70 0 0 31.69 2550.96 5.70 7.36 0 4778.64 15433.67 12.02 3. alocaţii.

Funcţionarea acestuia prim sistem electronic de plată a taxelor dovedeşte că decizia Guvernului de a extinde acest proiect pilot la nivel naţional a fost realistă şi s-a bazat pe disponibilităţi reale.Organizaţia Internaţional de Standardizare. alocații. o pondere de 59. Termenii utilizaţi au următoarele definiţii: a) Sistem .cetăţean prin: * reducerea birocraţiei din administraţii. pensii Analiza cheltuieli social .830. 29 mii lei (RON) 2000 0 2007 2008 2009 Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.Protocol de comunicare securizat prin Internet.4. * reducerea timpului de rezolvare a problemelor cetăţenilor. Sistemele electronice pentru colectarea taxelor şi impozitelor vizează optimizarea relaţiei administraţie publică . Pentru a înţelege modul de utilizare a implementării sistemului electronic sunt necesare cunoaşterea abrevierilor care au următoarele semnificaţii: a) ISO .Sistemul electronic de încasare a impozitelor şi taxelor locale. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. acțiuni privind activitatea sportivă Asistență socială. * operativitatea interferenţei cetăţean . 24/30 ianuarie 2002. * eficientizarea procesului de colectare a taxelor şi impozitelor de la cetăţeni.Evolutia cheltuielilor social culturale 10000 8000 6000 4000 Învățământ Cultură. * funcţionarea non stop .70% în anul 2006 la 3. În termeni reali cheltuielile social-culturale au rămas aproximativ constante pe parcursul celor 3 ani. * reducerea costurilor din administraţie.9 . SISTEMUL ELECTRONIC DE COLECTARE A IMPOZITELOR ŞI TAXELOR LOCALE Implementarea Sistemului electronic de colectare a impozitelor şi taxelor arată că sistemul bancar din România a înţeles mesajul Guvernului şi a demarat modernizare acestui proces. b) SSL .8. autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura şi implementarea de sisteme electronice pentru colectarea impozitelor şi taxelor.administraţie.956. Accesul la serviciile bancare modeme este indispensibil pentru a permite cetăţenilor plătitori de taxe şi impozite accesul modem la serviciile guvernamentale şi pentru a-i scuti de cozi interminabile la ghişeele unde îşi plăteau până acum datoriile. 3.67% în anul 2009. o pondere de 52. în fiecare oraş şi municipiu din teritoriu.81 mii lei (RON).culturale Cheltuielile social-culturale au crescut în termeni nominali de la o perioadă la alta. * creşterea transparenţei procesului administrativ. oferind condiţii civilizate de relaţionare între administraţie şi contribuabili.71 mii lei (RON). atât ca valoare absolută cât şi ca pondere în totalul cheltulelilor de la 12.

5.b) Entitate fiscală . contribuie la accentuarea inechităţilor sociale. acest sistem va permite contribuabililor să consulte lista taxelor şi impozitelor locale datorate. EVAZIUNEA FISCALĂ ŞI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR Evaziunea fiscală este fenomenul de încălcare a reglementărilor fiscale care au consecinţa financiară a plăţii unor impozite şi taxe mai mici decât cele legal datorate. ori chiar a neplăţii unor impozite şi taxe. pentru asigurarea securităţii comunicaţiei dintre Sistem şi utilizatorii săi. taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat. integritatea datelor în timpul transmiterii acestora sau în timpul stocării for precum şi confidenţialitatea informaţiilor transmise. consolidând nejustificat poziţia pe piaţă a celor care se sustrag de la impozitare. de la plata impozitelor. prin intermediul Sistemului electronic. entitatea fiscală are următoarele responsabilităţi: a) punerea la dispoziţia utilizatorilor a unui sistem care să permită încasarea taxelor şi impozitelor locale prin mijloace electronice. gratuit. entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare. Entitatea fiscală are obligaţia de a asigura prin intermediul procedurilor de autentificare pe care le stabileşte. În legislaţia fiscală românească. Utilizatorii Sistemului sunt obligaţi să utilizeze procedurile de autentificare stabilite de entitatea fiscal. integritatea. care ţin de acesta. evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice mijloace. entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare pentru stocarea în deplină siguranţă a datelor şi documentelor utilizate de Sistem. c) Utilizator . destinaţia şi momentul transmiterii sale prin intermediul Sistemului. d) Pagină web – Document electronic. Entitatea fiscală va adopta acele proceduri de utilizare care să asigure confidenţialitatea. accesibil prin internet. identificarea emitentului unui mesaj. romană sau străină. În vederea asigurării operării Sistemului. accesul şi disponibilitatea permanent a datelor pe parcursul transmiterii şi stocării acestora. Toţi utilizatorii Sistemului au obligaţia să respecte procedurile stabilite de entitatea fiscală în scopul asigurării nivelului de securitate necesar bunei desfăşurări a operaţiunilor în cadrul acestuia. Entitatea fiscală pune la dispoziţia utilizatorilor facilităţile Sistemului fără a percepe taxe. celorlalte instituţii ale administraţiei publice. cu privire la obligaţiile fiscale şi la tipul de taxe şi impozite pe care aceştia le pot achita şi prin mijloace electronice. b) întreţinerea şl operarea Sistemului. 30 .Program pentru calculator care permite vizualizarea paginilor web. entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare implementării mecanismelor de non-repudiere. bugetelor locale. Entitatea fiscală are obligaţia să informeze cetăţenii. d) să supravegheze şi să controleze respectarea normelor legale în vigoare de către cei care utilizează Sistemul. pentru a garanta integritatea şi originea tranzacţiilor din punctul de vedere al expeditorului. Limitarea evaziunii fiscale apare ca necesară datorită efectelor sale: ea se repercutează direct asupra diminuării veniturilor fiscale şi favorizează apariţia unor distorsiuni în mecanismul pieţei. Pentru asigurarea securităţii datelor. entitatea fiscală are obligaţia de a adopta soluţiile care utilizează doar standarde deschise. Orice document va fi stocat astfel încât să se păstreze originea. în conformitate cu legislaţia în vigoare. prelucra sau folosi informaţia solicitată.Persoană fizică sau juridică. e) Navigator Internet . în întregime sau în parte. Evaziunea fiscală constituie unul din fenomenele economico-sociale complexe de maximă importanţă cu care se confruntă fiecare stat şi ale cărui consecinţe nedorite. bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine. În scopul promovării competiţiei. dacă acestea sunt abilitate legal de a deţine. la cerere. Pentru asigurarea integrităţii şi securităţii datelor şi a documentelor. c) să furnizeze servicii de consultanţă şi suport tehnic cu privire la utilizarea Sistemului şi a tranzacţiilor ce se desfăşoară prin intermediul Sistemului. Aceasta este obligată să furnizeze informaţia gestionată. În scopul asigurării securităţii Sistemului.Autoritate a administraţiei publice locale însărcinată cu colectarea taxelor şi impozitelor locale. care beneficiaya de serviciile Sistemului. precum şi lista detaliată a plăţilor efectuate după punerea în funcţiune a Sistemului. 3.

• existenţa unei presiuni fiscale excesiv de ridicate. Un asemenea fenomen devine posibil deoarece legislaţia fiscală din unele state permite. Acordarea unor facilităţi fiscale ( exonerări. pe care actorii economici le speculează pentru a-şi uşura sarcina fiscală.alt mod de a determina evaziunea poate să apară datorită unor lacune ale legilor fiscale care permit unor persoane fizice sau juridice să plătească un impozit mai mic. actorilor economici în anumite domenii ale economiei. ce depăşeşte gradul de suportabilitate a contribuabililor. scoaterea de la impozitare.prin includerea în legislaţia fiscală a unor prevederi care să permită unor categorii de contribuabili să sustragă în totalitate sau parţial. putându-se înfăptui prin două moduri: . asigură un cadru favorabil pentru a recurge la diverse procedee spre a sustrage de la impozitare o parte a veniturilor. . • evaziunea fiscală poate fi şi rezultanta folosirii unor metode şi modalităţi defectuoase de aplicare a legislaţiei fiscale ( de exemplu stabilirea obligaţiilor fiscale pentru unele categorii de contribuabili pe baza unor norme medii de venit şi nu pe baza venitului efectiv realizat). Aceasta este o evaziune fiscală nefrauduloasă. Este vorba de a include în legile fiscale unele prevederi ce se referă la privilegiile fiscale pe care le acordă statul unor categorii sociale sau unor persoane juridice. pornind de la impreciziile unor legi fiscale sau beneficiind de facilităţile fiscale prevăzute în legislaţie. fără ca fapta lor să fie considerată contravenţie sau infracţiune şi sancţionată corespunzător. complete. a unor venituri. de la plata obligaţiilor fiscale care le revin. prin scăderea din profiturile reale ale contribuabililor a unor cheltuieli investiţionale.Principalele premise ale evaziunii fiscale sunt: • unele norme şi reglementări legale privind stabilirea şi plata impozitelor şi taxelor pot fi lipsite de precizie şi pot oferii posibilitatea de a fi interpretate în moduri diferite. o parte din materia impozabilă. • se poate vorbi şi de o înclinaţie psihologică generală a contribuabililor – pe fondul lipsei unei educaţii fiscale din partea unor contribuabili -. de la impozitare. solicită şi obţin aprobări de a constitui noi societăţi comerciale cu acelaşi obiect de activitate ca al celor vechi 31 . Aceste situaţii se pot ivi în cazul impozitării veniturilor din profesii libere dacă sunt evaluate pe baza normelor medii de venit. Pentru a se sustrage temporar de la plata impozitelor. scutiri parţiale. • desele modificări ce se produc în sistemul fiscal în perioada de tranziţie. Formele evaziunii fiscale • Evaziunea fiscală realizată la adăpostul legii constă în sustragerea de impozitare a unei părţi din materia impozabilă realizată de către contribuabilii de drept. În orice ţară există legi fiscale imperfecte. să nu plătească impozit pentru venitul suplimentar înregistrat. o asemenea înclinaţie derivă din faptul că omul este preocupat să pună mai presus interesele sale individuale decât interesul general al societăţii. vamale şi de control financiar. În situaţia determinării veniturilor impozabile pe baza unor norme medii de venit se creează posibilitatea că acei contribuabili care obţin venituri superioare normei medii stabilite. Sarcina fiscală se poate determina şi prin practicarea unor cote forfetare de cheltuieli pentru calculul veniturilor impozabile ( artiştii plastici. necontradictorii. care au consecinţe de evaziune fiscală. • neajunsuri în organizarea sistemului de control financiar. părţi de venituri sau averea care. de sponsorizare etc. reduceri de impozite ). prin lacunele sale. ca şi contribuabilii cărora li se admit la scăderea din profiturile reale cheltuieli investiţionale şi de sponsorizare ajung să plătească impozite necorelate cu bază reală de impozitare. diminuând sarcinile fiscale. scriitorii ). • Evaziunea fiscală la adăpostul legii presupune a uza de prevederile legislaţiei fiscale spre a apăra cât mai mult interesele contribuabililor. Se pot prezenta multiple posibilităţi de apariţie a evaziunii fiscale la adăpostul legii. În aceste cazuri contribuabilii care efectuează cheltuieli reale mai mari sau mai mici decât cotele forfetare de cheltuieli prestabilite. explicite. la adăpostul legii. dacă prevederile legale ar fi clare. de a se sustrage parţial sau total. nu ar putea duce la asemenea situaţii de scoatere de sub incidenţa fiscală a lor. • încălcări ale legislaţiei fiscale săvârşite de către funcţionarii publici cu atribuţii fiscale.

impozitul de plătit va fi mai mic. Astfel. Se pot acorda reduceri de impozit pe profit pentru actorii economici care reinvestesc o parte din profitul obţinut în echipamente tehnice. În S.cu toate că în realitate. scutiri de taxe vamale pentru maşinile şi utilajele sau materiile prime aduse din import.U. scutiri sau reduceri de impozite pentru societăţile care creează noi locuri de muncă sau angajează personal din rândul şomerilor. permit ca o parte din venit să nu fie supus impunerii. acestea sunt noi forme de organizare şi exploatare în care se obţin profituri mai mari decât în vechile societăţi care sunt menţinute într-o stare de aparentă funcţionare. Reglementările fiscale din alt state oferă şi alte posibilităţi de evaziune fiscală la adăpostul legii. la înfiinţarea firmelor. se pot acorda scutiri temporare de la plata impozitului pe profit pentru societăţile nou înfiinţate. chiar dacă ei nu au nici o contribuţie la capitalul social sau la activitatea firmei. legea conferă dreptul unui întreprinzător persoană fizică să-şi declare că asociaţi pe soţie şi copii. Avantajul pentru ei este că prin impunerea separată pe fiecare membru de familie. Facilităţile fiscale acordate actorilor economici din anumite ramuri. 32 . sau pe parcursul desfăşurării activităţii.A.

2.CRISTINA CIOPONEA. Autonomia financiară a administraţiilor locale .CRISTINA CIOPONEA. IULIAN VĂCĂREL. 1999.CRISTINA CIOPONEA.1278/2002. Lumina Lex. Bucureşti. 571/2003 . nr. Preţuri şi probleme valutare . Institutul de Finanţe. 1999. Administrarea finanţelor publice locale. Revista Economie şi Administrare Locală. Descentralizarea bugetară în România.4040/22 octombrie 1998. Academia Română.Monitorul Oficial“ . Institutul de Finanţe.. MARIANA . RADU DOBRESCU.Codul fiscal cu modificăriile şi completăriile ulterioare. nr.61/1998. • Legea nr. MARIANA . Preţuri şi probleme valutare .36/2002. nr. Privind finanţele publice locale. Etică şi corupţie în administraţia publică. 1999. în ”Buletinul financiar”. MARIANA .BIBLIOGRAFIE 1. 4.9/1997. • Hotărârea nr. • Legea bugetului pe anii 2007/2008. 1997. Editura Didactică şi Pedagogică. Colecţia de administraţie publică.Victor Slăvescu”.G. MARIANA .189/1998. EMIL BĂLAN. pentru modificarea Legii nr. 1998. Surse de venituri ale bugetelor locale.cadrul de realizare a relansării ecnomice. nr. EUGEN CRAI. Bucureşti. 33 . privind impozitele şi taxele locale aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.92/2 februarie 2002. • Ordonanţa de Urgenţă nr. Academia Română. în . 5. Partea I.45 privind finanţele publice locale.Victor Slăvescu”. Descentralizarea bugetară. Realizări şi perspective ale reformei sistemului fiscal din România în vederea integrării în Uniune Europeană. Editura Economică. nr. în ”Monitorul Oficial”. • Legea nr. ANTON PARGALI. • Ordonanţa nr. Ed. • Hotărârea nr. nr. Finanţe publice.189/1998 privind finanţele publice locale. 3.Partea I. MARIUS PROFIROIU.1278 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea O. Bucureşti.CRISTINA CIOPONEA.36/2002 privind impozitele şi taxele locale. 6. Bucureşti. 561 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea O. 7.36 privind impozitele şi taxele locale publicată în ”Monitorul Oficial”..G. • Ordonanţa de urgenţă nr.. Fiscalitate 2007. 8.517/30 decembrie 1998. Bucureşti.

G. VALCEA CONSILIUL LOCAL IMPOZIT/TAXA PE CLADIRI EXEMPLU DE CALCUL Extras din HOTARAREA NR.255 = = 1.5% se adauga majorarea de 20%. in cazul impozitului pe cladire stabilit in conditiile art. Cf. In determinarea impozitului pe cladirile integral amortizate la impozitul rezultat din aplicarea cotei de 1.1 literele „b” si „c”. 575 din data: 19.53 lei Nota: DECLARATIILE DE IMPUNERE SE COMPLETEAZA IN DOUA EXEMPLARE SI LA DEPUNERE SE VA ANEXA CERTIFICATUL DE INREGISTRARE AL SOCIETATII (CUI) 34 . c) cota impozitului pe cladiri in cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta se stabilesc la 10% .571/2003 modificata si H. se mentine cresterea de 20% prevazuta pentru anul fiscal 2009. Legii nr.275 + 0. Ex.275 + 20% x 1.ANEXE: ROMANIA JUDETUL VALCEA MUNICIPIUL RM.5%) = 1.275 = 1. valoarea impozabila a cladi rilor respective se reduce cu 15%.2009 privind stabilirea impozitelor si taxelor locale in municipiul Ramnicu Valcea pentru anul 2010 Art.1: Se stabilesc impozitele si taxele locale pentru anul 2010.44/2004 modificata In cazul cladirilor propietate a persoanelor juridice si a caror valoare de inventar a fos recuperata integral pe calea amortizarii. datorat de catre contribuabilii persoane juridice. dupa cum urmeaza: b) cota unica de impozitare care se aplica valorii de inventar a cladirii la calcularea impozitului pe cladiri in cazul persoanelor juridice se stabileste la 1.12.pentru anul fiscal 2010. de calcul: Valoarea de inventar a cladirii integral amortizata = 100 lei Valoarea impozabila = 100 – 15% x 100 = 85 lei Impozitul datorat = 85 x 1.5%.5% + 20% x (85 x 1.

2) Stabilirea numărului de fracţiuni de 200 cmc. DECLARATIA SE COMPLETEAZA IN 2 EXEMPLARE INSOTITA de Copie CUI si Copie CARTI DE IDENTITATE la MIJLOACELE DE TRANSPORT DECLARATE 35 .O. rezultă 8 fracţiuni impozabile.8 . 1.7 rezultă = 25 lei/200 cmc .10 3) Se determină taxa anuală datorată pe 2007 prin înmulţirea taxei/200 cmc cu numărul fracţiunilor de 200 cmc impozabile Pentru acest caz rezultă : 25x8= 200 lei NOTĂ: în mod similar se face calculul pentru celelalte categorii de mijloace de transport de acest tip.1514/2006) aferentă categoriei din care face parte mijlocul de transport. crt. Un mijloc de transport de tipul cu tracţiune mecanică din categoria „automobil mixt” cu capacitatea cilindrică a motorului de 1557 cmc: 1) Identificarea taxei pe fracţiunea de 200 cmc aferentă categoriei de „Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone inclusiv ” din H.G.G.EXEMPLU DE CALCUL IMPOZIT ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT PE ANUL 2009 ►. Capacitatea cilindrică – cilindreea (cm3) se regăseşte în „Cartea de identitate” a mijlocului de transport la nr. diferenţa fiind dată de capacitatea cilindrică a motoarelor si de taxa pe fracţiunea 200 cmc(din H.935/2006 unde din pag.1514/2006 din M. nr. se face împărţind capacitatea cilindrică a motorului la 200 = 1557:200 = 7. Categoria mijlocului de transport se regăseşte în „Cartea de identitate” la nr.crt.

3. în sume fixe pentru anul fiscal 2010.5. Respectând procedura stabilită prin Legea nr. Art.2 şi nr.4.36. realizarea lucrărilor publice. precum şi alte taxe asimilate acestora. pentru anul fiscal 2010.(4). Luând în discuţie Raportul nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.2.571/2003 privind Codul Fiscal. care face parte integrantă din prezenta hotărâre.215/2001 privind Administraţia Publică Locală. ale art. alin. pentru administraţie publică locală. pentru servicii publice şi comerţ. republicată. care face parte integrantă din prezenta hotărâre. cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. prin care se supun spre aprobare impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal 2010. Art. activităţi sportive şi de agrement şi ca urmare a propunerii prezentată în plenul şedinţei pentru modificarea anexei nr. art. la care participă 20 de consilieri din cei 23 în funcţie.44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.288. Întrunind votul unanim al membrilor Consiliului Local prezenţi.(1) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal. administrarea domeniului public şi privat. precum si amenzile aplicabile incepand cu anul fiscal 2010. sunt prezentate în anexa nr.(2) şi art. Se aprobă impozitele şi taxele locale. nr.290^1 din Hotărârea Guvernului nr. gospodărie comunală. şi ale Hotărârii Guvernului nr. pentru anul fiscal 2010. a drepturilor cetăţenilor.326 privind stabilirea şi aprobarea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2010 Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlcea. nr.1. agricultură. conform anexei nr. nr. Taxele şi nivelurile minime şi maxime pentru sancţiunile contravenţionale. alin. protecţie socială. termenele de plată ale acestora şi bonificaţia ce se acordă pentru plata cu anticipaţie de către persoanele fizice şi juridice până la 31 martie 2010 a obligaţiilor pe întregul an la impozitele pe clădiri.292."c". conform anexei nr. Art. ale pct.3. Se aprobă cotele procentuale pentru calculul impozitelor şi taxelor locale pentru anul fiscal 2010. apărarea ordinii şi liniştii publice.571/2003. care face parte integrantă din 36 .6. Art. culte. pentru învăţământ. conform anexelor nr.115 din Legea nr.1.5. juridică. Ţinând seama de rapoartele cuprinzând avizele favorabile ale comisiilor de specialitate nr.5.45 alin. care face parte integrantă din prezenta hotărâre. întreprinderi mici şi mijlocii. valoarea despăgubirilor pentru distrugeri şi sancţiuni cotravenţionale instituite de Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlcea.1. Se aprobă taxele instituite prin hotărâri ale Consiliului Local în baza prevederilor art. care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.52/2003 privind transparenţa decizională in administraţia publică şi prevederile Legii nr. de organizare şi dezvoltare urbanistică.3.(1).4. întrunit în şedinţă extraordinară la data de 8 decembrie 2009.11. impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora. cu modificările şi completările ulterioare. stabilite şi aprobate în baza unor legi speciale. de buget-finanţe.956/2009 privind nivelurile pentru valorile impozabile. alin. prognoze economico-sociale.5. În baza art. terenuri şi mijloacele de transport. protecţia mediului înconjurător.ROMÂNIA JUDEŢUL VÂLCEA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI RÂMNICU VÂLCEA HOTĂRÂREA NR.35527 din data de 05. conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură şi nr.282 din Legea nr.2. HOTĂRĂŞTE: Art. lit. În conformitate cu prevederile art. sănătate. Se aprobă taxele şi tarifele pentru serviciile specifice prestate de Direcţia Administrării Domeniului Public şi Poliţia Comunitară.Financiară.2009 întocmit de Direcţia Economico . punctul 3. cultură.4. pentru anul fiscal 2010. conform anexei nr.

jurist Toma Mihăescu 37 . acesta se plăteşte integral până la primul termen de plată. terenuri şi mijloace de transport.7. În condiţiile în care impozitul anual cumulat.prezenta hotărâre. celorlalte structuri din cadrul aparatului de specialitate al primarului. până la data de 31 martie 2010. Pentru plata cu anticipaţie.252/2006 privind stabilirea zonelor în intravilanul municipiului Râmnicu Vâlcea. Grigore Crăciunescu Râmnicu Vâlcea. se acordă bonificaţie de 10%. (2) Taxele pentru eliberarea certificatelor. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ. La calcularea impozitului pe clădiri. de către contribuabilii – persoane fizice.79/2006 privind stabilirea zonelor de impozitare în extravilanul municipiului Râmnicu Vâlcea în funcţie de care se calculează impozitul pe teren. atât de persoanele fizice. (5) Impozitul pe spectacole se achită până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul. Art. calculate pentru întregul an fiscal 2010. şi nr. care se stabilesc în funcţie de zonele din intravilanul şi extravilanul municipiului Rm. (8) Taxa specială pentru susţinerea financiară a culturii şi sportului vâlcean se plăteşte lunar până în ultima zi lucrătoare.571/2003 privind Codul Fiscal se achită anticipat efectuării serviciilor sau eliberării documentelor. precum şi serviciilor publice şi instituţiilor înfiinţate de Consiliul Local.283 din Legea nr. Vâlcea vor fi avute în vedere delimitările pe zone. Art. a impozitelor pe clădiri. (9) Taxele de urgenţă se achită anticipat eliberării actelor administrative. Art. până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. despăgubirile şi amenzile stabilite prin hotărâri ale Consiliului Local se achită conform reglementărilor instituite prin acestea.9.8. în cazul contribuabililor persoane fizice şi a impozitului pe terenuri. (4) Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate pe bază de contract se achită până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări servicii. (1) Impozitul pe clădiri.6. în cazul contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice. Prezenta hotărâre va fi dată publicităţii şi se comunică pentru a fi dusă la îndeplinire Direcţiei Economico-Financiare. (6) Taxa hotelieră se achită lunar până la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a colectat taxa. în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele locale. (10) Taxele stabilite în baza unor legi speciale se achită anticipat efectuării serviciilor. (3) Taxele pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate pentru deţinere şi utilizare de vehicule lente se achită până la data de 31 martie a anului fiscal 2010. (7) Taxele instituite de Consiliul Local în baza prevederilor art. datorat de persoane fizice şi persoane juridice. Art. (11) Tarifele pentru servicii. cât şi de persoanele juridice. avizelor şi autorizaţiilor se achită anticipat eliberării acestora. terenuri şi mijloace de transport se plăteşte anual în două rate egale. este de până la 50 lei inclusiv. aşa cum au fost aprobate prin Hotărârile Consiliului Local nr. 8 decembrie 2009 SECRETAR MUNICIPIU.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->