UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STUDII EUROPENE

MASTERAT MANAGEMENT PERFORMANT

PREMISE ALE DEZVOLTRII UNEI PENSIUNI N BIOARA

INDRUMATOR:

MASTERAND:

Lect.doct.Duma Florin

Diana Tarau

CUPRINS Introducere.............................................................................................................................3 Cap. 1 Ipostaze si idei care pot duce la intocmirea sau realizarea unui plan de afaceri.............4 Intocmirea si realizarea unui plan de afaceri..............................................................4 1.2. Modalitati de petrecere a timpului liber ....................................................................9 1.3. Oferte locale in jurul marilor orase ..........................................................................12 1.4 Modalitati de desfacere a unor produse locale artizanale.........................................15 Cap. 2 Planificarea unei afaceri privind realizarea unei pensiuni destinate petrecerii timpului liber de catre locuitorii orasului Cluj- Napoca ..................................................................20 2.1. Alegerea Locului....................................................................................................20 2.2. Studiul Proiectarea calcul de costurilor.......................................................................22 Cap. 3 Analiza SWOT..............................................................................................................25 Concluzii si propuneri..............................................................................................................27 Bibliografie..............................................................................................................................28

Introducerea

Chiar si in vremurile pe care le traim ,cand distantele nu mai sunt o problema ,Lumea veche isi pastreaza si azi farmecul si atraticvitatea .Datorita comorilor sale istorice si naturale ,ea ramane o incantare pentru ochi ,oferind o serie practica pentru caltorii cu noi experiente.Baisoara frumoasa ,de o familiaritate care inspira incredere ,si totusi mereu surprinzator ne vorbeste intr-un limbaj pe care il putem intalege cu usurinta ,desi este in fapt un caleidoscop de popare cu istorii ,mentalitati si dramatic diferit.

Capitolul 1 Ipostaze si realizari care pot duce la intocmirea sau realizarea unui plan de afaceri
Intocmirea si realizarea unui plan de afaceri. Planul de afaceri este strans legat de mediul de business si de evolutia acestuia, ca urmare primele planuri de afaceri au aparut cu mult inainte de mijloacelele moderne de comunicare ale societatii informationale.1. Bun este dusmanul lui exelent Un plan de afaceri (business plan) poate avea ca utilitate prezentarea firmei sau a ideii/proiectului/afacerii dv. Acesta poate fi realizat atat pentru afaceri existente (in vederea prezentarii catre posibili parteneri sau finantatori) cat si pentru afaceri ce urmeaza a fi lansate (startup-uri o bune planificare a acestora si asigurarea succesului). Pentru a avea succes, un plan de afaceri trebuie sa tina cont de profilul afacerii dv., de mediul in care se va efectua business-ul in cauza, de obiectivele afacerii si de scopul urmarit la realizarea acestuia. Ca urmare, va rugam a trata recomandarile si urmatorul model de plan de afaceri orientativ, in vederea realizarii propiului plan de afaceri. Atunci cand planul de afaceri este bine realizat, acesta va ajuta in realizarea de prezentari de succes catre potentiali parteneri de afaceri, finantatori si totodata pentru o mai buna conducere, organizare si cunoastere a afacerii dv. In functie de target-ul planului de afaceri (cei carora le este destinat), acesta poate contine elemente specifice, utile sau solicitate. Totodata, in functie de imprejurari, anumite sectiuni pot avea o pondere mai mare sau mai mica in importanta planului de afaceri.

Model (exemplu, template) de plan de de afaceri (business plan)

In general un plan de afaceri cuprinde urmatoarele capitole: a. Titlul b. Cuprins & Capitole c. Sumar (Scurta introducere) d. Descrierea firmei (afacerii) e. Echipa & managementul companiei f. Prezentare produs(e) / serviciu (ii) g. Analiza pietei h. Obiective i. Strategia firmei/afacerii & implementare j. Informatii financiare k. Anexe si alte documente In functie de situatie anumite capitole pot fi necesare sau nu. Importanta fiecarui capitol variaza in functie de scopul urmarit si de contextul in care realizati planul de afaceri. De asemenea ar trebui sa verificati la partenerul/firma/institutia unde se va prezenta planul de afaceri, cu privire la eventuale cerinte de realizare a planului de afaceri. Revenind la structura unui plan de afaceri, in continuare este detaliata o posibila abordare a capitolelor planului de afaceri propus mai sus. Ce este o companie vazuta sa dureze :Ce este o copanie vizonara ?Companiile vizonare sunt institutii de prim rang bijuteriile coronei in domeniul lor admirate de omoloagele lor si care dea lungul timpului auavut un imct semnificativ asupra lumii

a. Titlul Trebuie sa reflecte la ce face referire planul de afaceri in cauza. De asemenea pe prima pagina a planului de afaceri (eventual coperta), pe langa titlu ar trebui sa se gaseasca si datele de contact si identificare ale firmei, logo-ul acesteia, etc. Aceste date de contact ale firmei, se pot adauga intr-o forma sumarizata si in subsolul sau antetul paginilor urmatoare. b. Cuprins & capitole Un tabel/index cu capitolele planului de afaceri si cu numarul paginilor la care se regasesc aceste capitole. Aceasta sectiune ar putea fi mutata si la sfarsitul planului de afaceri in anumite cazuri. c. Sumarul planului de afaceri (Scurta introducere) In multe cazuri, aceasta sectiune (care ar trebui sa sumarizeze si sa evidentieze punctele cheie ale unui plan de afaceri) are o importanta deosebita. Se recomanda ca sumarizarea sa fie realizata cat mai simplu si concis posibil. d. Descrierea firmei (afacerii) Informatii cu priviere la firma/companie (istoria companiei, parteneri, fondatori, echipamente & utilaje, facilitati, sedii, vaduri comerciale, parc auto detinut, etc. Pentru informatii suplimentare puteti prezenta o adresa web. In anumite situatii se prezinta afacerea in locul companiei (de exemplu: daca inca nu ati infiintat o firma). e. Echipa & managementul firmei O scurta prezentare a echipelor/oamenilor/departamentelor din compania dv., a modului de organizare si a echipei de management. 7

f. Prezentare produs(e) / serviciu (ii) Aceast capitol al unui plan de afaceri poate cuprinde:

descrierea si evidentierea calitatilor (puncte forte) ale produselor/serviciilor dv. evidentierea anumitor calitati/avantaje fata de produselor/serviciilor competitiei imbunatatiri planificate ale produselor/serviciilor dv. viitoare noi produse/servicii planificate

g. Analiza pietei In aceast capitol din planul de afaceri se va realiza o prezentare a pietei de desfacere a produselor si serviciilor dv. Se va putea avea in vedere:

numarul clientilor existenti si potentiali marimea pietei de desfacere o eventuala segmentare a pietei concurenta existenta pe piata (eventual informatii cu privire la cota acesteia de piata) in cazul detinerii de informatii cu privire la o eventuala tendinta si evolutie a pietei, o prezentare succinta a acestor informatii este benefica sumare ale eventualelor studii de piata disponibile

h. Obiective O estimare realista (in anumite cazuri sunt prezentate si estimari optimistice, pesimiste, pe langa aceasta) a obiectivelor firmei/afacerii pe termen scurt si lung. i. Strategia firmei/afacerii & implementare Poate fi descrisa strategia de abordare/introducere a produselor/serviciilor pe piata (sau de mentinere/imbunatatire a cotei de piata in cazul unor produse/servicii existente). Tot aici se poate evidentia strategia de marketing pentru produsele/serviciile respective si modalitatile de punere in practica a acesteia.

j. Informatii financiare In anumite cazuri aceast capitol este cel mai important din cadrul unui plan de afaceri. De exemplu in cazul incercarii obtinerii de fonduri de la diverse organisme/institutii nationale, europene si internationale, o atentie sporita se va acorda acestui capitol al planului de afaceri. Multe institutii/organisme au cerinte propii si exacte cu privire la informatiile pe care se asteapta sa le regaseasca in acest capitol. De multe ori acestea furnizeaza si modele (template-uri) pentru aceast capitol (cateodata chiar exemple/modele de planuri de afaceri). In acest capitol se pot incadra informatii cum ar fi:

informatii din diverse raportari contabile cash-flow-uri (fluxuri monetare) lunare/anuale estimari ale vanzarilor/veniturilor/cheltuielilor viitoare (important cu precadere in cazul start-up urilor afacerilor de inceput)

k. Anexe si alte documente Alte documente ce considerati a fi relevante, sau care sustin anumite puncte de vedere din planul dv. de afaceri. Uneori partenerii sau institutiile carora le veti prezenta planul dv. de afaceri, vor avea cerinte specifice cu privire la informatii si documente (oficiale, neoficiale, copii, traduceri, legalizari, etc) care sa fie atasate planului de afaceri. Inainte de a incepe realizarea propiului plan de afaceri, nu uitati sa tineti cont de specificul afacerii dv. si cerintele eventualilor parteneri/institutii. Astfel unele capitole din modelul de plan de afaceri prezentat anterior pot fi unite, eliminate, prioritizate, etc. In cazul in care trebuie sa realizati un plan de afaceri in limba engleza, exista unelte software specializate in automatizarea si generarea de planuri de afaceri. Un astfel de software poate genera de regula modele/templateuri/exemple (deja completate cu date fictive) de planuri de afaceri pentru aproape orice domeniu de activitate (un software consacrat in aces sens este Business Plan Pro).

1.2.

Modalitati de petrecere a timpului liber

Nimeni n-are timp liber, concediile s-au scurtat, iar serile lungi petrecute la serviciu par sa excluda notiunea de relaxare dupa munca, asa cum era ea inteleasa acum o generatie sau doua. Si totusi, piata timpului liber din Romania a crescut si s-a rafinat in ultimii ani. O ecuatie pe care statisticile o prezinta cam asa: in medie 3 ore libere pe zi, 21 de zile de concediu pe an si cheltuieli de 3,3 miliarde de euro pe an. Nimeni n-are timp liber, concediile s-au scurtat, iar serile lungi petrecute la serviciu par sa excluda notiunea de relaxare dupa munca, asa cum era ea inteleasa acum o generatie sau doua. Si totusi, piata timpului liber din Romania a crescut si s-a rafinat in ultimii ani. O ecuatie pe care statisticile o prezinta cam asa: in medie 3 ore libere pe zi, 21 de zile de concediu pe an si cheltuieli de 3,3 miliarde de euro pe an. Expansiunea clasei de mijloc (care, conform estimarilor dintr-un articol al BUSINESS Magazin aparut luna trecuta, inseamna 4-5 mil. oameni) a fost si cauza, si efectul dezvoltarii afacerilor din zona asa-numita de leisure - cheltuielile cu petrecerea timpului liber. Cei cu varsta de 24-40 de ani, cu studii de la medii in sus, cu venituri peste medie, cu aspiratii personale si profesionale bine definite reprezinta targetul preferat al tuturor marketerilor, indiferent ca e vorba de vanzarea de credite, abonamente la piscina sau bilete la concerte. Astfel de consumatori alcatuiesc clasa mijlocie din Romania si ei tind sa se dezvolte pe modelul actual european, adica sa le pese din ce in ce mai mult de timpul lor liber, declara pentru BUSINESS Magazin sociologul Sebastian Lazaroiu, directorul Centrului de Sociologie Urbana si Regionala (CURS). Din nefericire, nu toti acestia reusesc sa iasa seara sau in weekend in oras sau pur si simplu sa se relaxeze acasa. Teoretic, sociologii si psihologii spun ca zilnic ar trebui sa ne ramana, in afara orelor de somn, doua-trei ore libere. In practica, uneori nu e nici atat. A avea aceste doua-trei ore de timp liber pe zi nu inseamna sa renunti la cariera, ci pur si simplu sa te organizezi mai bine, explica Octavian Pantis, managing director la TMI Romania, firma specializata pe traininguri de time management. Ideea de baza este nu sa te intrebi neputincios Cand am eu timp sa merg la film?, ci Ce vreau sa fac atunci cand am timp liber, in weekend sau in serile cand pot sa ies mai devreme de la serviciu?, explica Pantis principiul de baza al cursurilor de time management pe care le tine TMI. Cu alte cuvinte, oamenii fac ceea ce si-au scris in agenda ca au de facut: teren, intalniri, telefoane, semnari de contracte. 10

Pana la ideal insa apar piedici, legate mai ales de orele suplimentare de munca. Cu toate acestea, furnizorii de servicii de iesire nu au de ce se plange: cei care ies in oras s-au inmultit considerabil in ultimii ani, ajungand la aproape o treime din clasa de mijloc, estimeaza Lazaroiu: Numarul celor care ies in oras a crescut mult in ultimii patru-cinci ani, cam cu 70-100% pe an, iar cei care se relaxeaza astfel sunt in principal cei ce castiga peste medie si ating nivelul profesional care sa le permita sa nu mai fie sclavii serviciului. Tendinta de a comprima timpul petrecut la birou si a rupe cateva ore pentru sine a facut ca afacerile cu restaurante, cafenele, agentii de turism sau baze sportive sa creasca in ultimii ani cu cel putin doua cifre pe an: vedeta este de departe piata de food service, care a ajuns in 2006, conform Euromonitor, la 2 mld. euro (fata de 1,3 mld. euro in 2004), adica aproape doua treimi din intreaga piata de iesire, estimata de BUSINESS Magazin la 3,3 miliarde de euro. Estimarea a luat in calcul cifra de afaceri acumulata a pietei de food service, a spectacolelor (teatru si film), a pietei agentiilor de turism, a bazelor sportive si a tot ce inseamna home entertainment - conform unui studiu AC Nielsen, conceptul de home entertainment include sistemele de home cinema, vanzarea de carte si segmentul din FMCG. Evident, sunt si alte afaceri care se bazeaza pe timpul liber al consumatorilor - pensiunile si hotelurile, vanzarile de echipamente sportive; insa extragerea unui procent exact care sa arate cat din hoteluri este ocupat de segmentul business si cat de turismul de recrere ori cat din echipamentele sportive sunt cumparate de sportivii amatori si cat de cei profesionisti e mai dificila. VENITURI SI TIMP LIBER. Sebastian Lazaroiu crede ca exista o relatie direct proportionala intre veniturile unei persoane si disponibilitatea sa de a-si folosi constructiv timpul liber. Daca avem o familie in care veniturile sunt de 3.000 de lei pe luna si mai bine de jumatate din bani vor merge pe facturi si mancare, atunci timpul liber va reprezenta maxim 10% din venituri. Datele INS arata ca romanii cheltuie in medie lunar 4,8% din venituri pe recrere si cultura si pe mersul la restaurante. Categoriile cu venituri mici stau acasa si prefera televizorul ca modalitate de recrere - cam 2,5 ore pe zi, spune directorul CURS. Conform INS, numarul abonamentelor TV aproape s-a dublat din 2000 pana in 2005 (de la 3,4 mil. la 5,9 mil.), iar cresterea probabil va continua, deoarece inca mai sunt gospodarii in Romania, din cele peste 7 mil. numarate de Statistica, care nu au abonament TV. Veniturile reduse nu sunt singurul motiv pentru preferinta acordata televizorului; sociologii spun ca e vorba si de o problema de sociabilitate: Indicele de sociabilitate e inca scazut la noi, putina lume iese cu prietenii. Este vorba de societatea atomizata, construita in 11

jurul familiei, o reminiscenta a perioadei comuniste, sustine Lazaroiu. In schimb, intr-o familie cu venituri de la 4.000 de lei pe luna in sus, proportiile se schimba: categoria care isi permite la noi sa aloce 33% din venituri pentru recreare este acum cam de 15% din populatia tarii, conform directorului CURS. In timp insa, cand toate casele din Romania vor avea cablu si veniturile vor fi mai mari la nivelul intregii populatii, trade-off-ul se va face prin scaderea progresiva a timpului de vizionare TV si prin cresterea cifrei de afaceri a restaurantelor. PROGRAMUL DE ACASA. Principalul motiv care a dus la scaderea numarului de spectatori de cinema este posibilitatea, mult mai accesibila in ultimul timp, de achizitionare a unui sistem home cinema sau macar a unui DVD-player. Ca urmare, pe fondul declinului cinematografelor de stat si al inchirierii de casete video, au crescut vanzarile de DVD-uri, de circa doua ori si jumatate in 2005 fata de anul precedent. Pentru vanzatorii de echipamente, cifra suna normal: S-au ieftinit si au crescut foarte mult vanzarile de DVD-playere. Foarte multa lume are acum un astfel de player si se fac reduceri de pret cu toate ocaziile: de Paste, de Craciun, de 1 iunie, cand acestea se vand cu preturi in jurul a 100 de euro, a declarat pentru MEDIAFAX Daniela Grigorescu, Brand Manager al Prooptiki. Ea crede ca vanzarile au avut de castigat si de pe urma lansarii unor blockbustere, dar si a promovarii. Statul acasa nu exclude socializarea: invitarea prietenilor si urmarirea unui film la sistemul home cinema atrage cresteri in doua segmente: sistemele audio-video (piata estimata in 2004 la 620 mil. euro) si segmentul FMCG aferent pietei de home entertainment - cafea, dulciuri si ceai, unde vanzarile sunt estimate anul acesta la 300 de milioane de euro. Acasa se si citeste cel mai mult, lectura fiind modul de relaxare preferat de o treime din consumatori, conform CURS. Vanzarile de carti au crescut in anii 2004 si 2005, cifra totala de afaceri inregistrata in 2005 de cele mai importante 22 de edituri fiind in jurul valorii de 21,5 mil. euro. Anul trecut, Humanitas a editat cu 45% mai multe titluri, cu tiraje care au ajuns la peste 4.000 de exemplare, iar editura Polirom a tiparit 450 de titluri (72% titluri noi) si un milion de carti, cifra de afaceri fiind de patru milioane de euro. IN MISCARE. Sportul sau macar activitatile de fitness sunt invocate de o categorie destul de restransa a celor care izbutesc sa nu munceasca peste program. A face sport e mai ales o ocupatie amanata pentru viitor, de care mai toata lumea sustine ca se va apuca in curand. Deocamdata, pasionati de sport merg mai ales la sali de fitness, joaca tenis sau fotbal. Salile de fitness au avut o buna crestere in anii 2004-2005, ani in care s-au dezvoltat si francize, precum Fitness Academy, dezvoltata de Asociatia Nationala de Fitness. Conform lui Eugen Driga, reprezentantul Fitness Academy, un roman din 25 din Cluj si unul din 50 din mediul urban merg, regulat sau sporadic, la fitness. 12

VACANTE DE WEEKEND. Acelasi segment de consumatori, cu venituri medii si peste medie, e preferat si de agentiile de turism, dar si de hotelieri. Acestia din urma, vazand ca in ultimii ani apetitul pentru vacantele de weekend a crescut (pentru unii, aceste vacante au inceput sa tina locul concediilor anuale), au inceput sa lanseze pachetele de weekend, care includ doua-trei nopti de cazare, trei mese pe zi si diverse activitati de divertisment, la preturi cuprinse, in functie de numarul de stele ale hotelului, intre 70 si 250 de euro de persoana. Aceste pachete se vand fie cu rezervare, fie chiar de la receptia hotelului, dar persoanele cu venituri mai mari le cumpara din agentiile de turism: Clientii nostri pe acest segment sunt tineri (care cumpara pachete mai ieftine), dar si familisti (pachete mai scumpe), cu venituri medii si peste medie. Cei cu venituri mici nu solicita acest gen de pachete de la agentii, ci isi fac singuri programele, spune Cristian Balcescu, director al agentiei de turism CMB Travel. Pachetele mai ieftine, cumparate predominant de tineri, sunt cel mai des procurate din agentie (asadar, de catre clienti care se grabesc sau care au cumparat suficiente vacante incat sa devina clienti fideli ai unei agentii) si inseamna weekend-uri - mai ales pachete de 23 stele, in zonele Baisoara ,Cheile Turzii, Valea Draganului ,Belis Fantanele ,Gilau,Baile Turda etc. la preturi cuprinse de 25-30 de euro pe noapte, respectiv circa 70-100 euro/weekend. Problema timpului apare si aici, deoarece daca un weekend la munte in Romania dureaza in medie 1-2 zile, unul in strainatate dureaza cam 2-4 zile. 1.3. Oferte locale in jurul marilor orase

Definirea satului romnesc, prin care se pot evidenia unele particulariti deosebite, se poate face din mai multe puncte de abordare tiinific. Diversitatea aezrilor rurale nu ine doar de posibilitile moderne de cunoatere, ci este expresia unei diversiti reale. Prin urmare, satul nu deine o structur omogen, nu este un fenomen static i repetabil de la o etap istoric la alta, ci i are propria istorie, fizico-geografic i economic i care i confer specificitate fa de cel European. Reducerea populaiei satelor de la 80 % din totalul pe ar n anul 1941 la 41% n momentul de fa, a reprezentat un proces mult prea rapid, care n alte ri europene s-a derulat pe durata a ctorva secole de dezvoltare socio-economic. Astfel se explic faptul c modelele culturale tradiionale ale rnimii s-au erodat continuu, puine fiind locurile unde legturile dintre generaii s-au pstrat.

13

n ciuda acestor aspecte socio-economice mai puin favorabile, se poate afirma c exist o serie de factori care ne dau msura posibilitilor de dezvoltare Romnia se arat a fi o ar cu o mare disponibilitate pentru turism, conferit de varietatea resurselor turistice naturale i antropice. Prin diversele forme de relief repartizate armonios pe ntreg teritoriul rii, prin clima sa benefic practicrii turismului n tot cursul anului, prin speciile de flor i faun, prin monumentele sale istorice i de arhitectur, muzee i colecii, ara noastr poate contribui activ la satisfacerea motivaiilor turitilor interni i internaionali. Schimbrile care au avut loc n viaa socio-economic a Romniei dup anul 1945 au condus la apariia unor mecanisme greoaie, centralizate, necompetitive n agricultur i n toate celelalte sectoare economice. voltare viitoare a turismului rural i care n principal sunt reprezentai de: Structura complex a societii contemporane unde omul actual care triete n proporie de 6070 % n mediul urban, este supus unui mod de via i munc deosebit de stresant. Aplicarea noilor cuceriri ale tiinei i tehnicii, mai ales n tehnologia informaiei (IT), face ca efortul fizic s fie tot mai redus i bolile civilizaiei moderne tot mai rspndite. n perioadele de concediu, vacane, week-end se remarc tendina de a petrece timp liber n natur, de a face ct mai mult micare, de a-i lrgi orizontul de cunoatere, de a avea mai mult independen i relaxare fizic i psihic. De aici rezult i motivaiile turitilor de azi ctre zone rurale i peisaje turistice naturale foarte puin modificate. Dat fiind varietatea peisajelor naturale (deltaic, colinar, montan, litoral, lunc) i prezena unui mare numr de aezri rurale (peste 12 000 de sate), se poate afirma c turismul rural are cele mai multe anse de dezvoltare n urmtoarele decenii. Creterea timpului liber un element de maxim importan care explic i noile schimbri n cerinele turitilor romni. nainte de 1990 durata concediului de odihn era relativ mai redus, mai ales n rndul turitilor tineri; dup anul 1990, durata concediului s-a mrit n mod substanial, i n cele mai multe domenii de activitate exist zile libere la sfritul sptmnii. Ca urmare a acestui fenomen, oamenii dispun de mai mult timp liber i pe care n ciuda unor venituri limitate ncearc s-l petreac ct mai plcut. Faptul c turismul rural s-a dovedit o alternativ mult mai atractiv decat cel clasic din staiunile turistice i mult mai accesibil din punct de vedere al preurilor, a facut ca tot mai muli romni s prefere aceast form de recreere.

14

Dezvoltarea unor formule noi de vacan. n secolul XX, cea mai mare pondere au deinut-o formele clasice de turism, fiind preferate n mod deosebit staiunile montane pentru sporturi de iarn, i cele de litoral, urmate la mare distan de cele balneare. Pe msur ce veniturile de familie devin mai mari, iar durata de concediu i vacan este mai fragmentat pe tot parcursul anului, apare posibilitatea practicrii turismului de 23 ori pe an. Ca urmare, preferinele se ndreapt ctre turismul rural, deoarece satele sunt mult mai accesibile, mai pitoreti i originale dect multe dintre staiunile turistice care sufer de o uniformizare a serviciilor turistice.

Creterea nivelului de educaie i formare cultural omenirea, din momentul apariiei sale i pn n prezent a fcut progrese mari n procesul furirii civilizaiei sale, al dezvoltrii economice i tehnologice. Totodat, are loc o cretere a duratei de colarizare, perfecionarea n general a formelor de nvmnt, a formrii profesionale pe toat durata de activitate. Astfel, s-a neles tot mai mult c duritatea fa de natur i agresivitatea mecanismelor economice nu sunt elemente care s sprijine o dezvoltare durabil, n direcia mbinrii flexibile a criteriilor economice cu cele ecologice.

n aceste condiii, tot mai muli oameni care triesc n medii urbane mari sunt tentai s aleag n timpul liber localitile rurale. Date fiind cunotinele tot mai bogate pe care le dein turitii referitoare la problemele mediului nconjurtor, n vederea meninerii unei ct mai bune stri de sntate, ei se ndreapt n numr tot mai mare n timpul liber ctre mediul rural. Practic tot mai muli turiti prefer rentoarcerea n natur, motivaie valabil pentru toate categoriile de vrst, sex, profesie, statut social, ca urmare a nevoii de relaxare i refacere. Se remarc mai ales preferina evident pentru aceast form de turism a grupurilor de turiti cu apartenen la lumea rural. De asemenea dorina de a cunoate noi curioziti din lumea satului, aprecierea i nelegerea unor vechi tradiii i obiceiuri, meteuguri, precum i nevoia de frumos, armonie, autenticitate, sunt elemente care fac ca tot mai muli turiti s prefere gospodriile rneti. Toi aceti factori prezentai arat de ce turistul de azi i caut vacana ideal n universul rustic, plin de originalitate al satului, dorind mcar pentru scurt timp s se ndeprteze de stresul vieii citadine.

15

1.4.

Modalitati de desfacerea a unor produse locale artizanale

Cele mai multe meteuguri au fost legate de prelucrarea lemnului, pielii, a lutului, a fibrelor textile i a altor materii prime existente in zon piatra,metalul,etc. Aceste tradiii se pstreaz, in mare parte si in zilele noastre, constituind un element de perenitate i unitate definitoriu pentru cultura i civilizaia romneasc. Un mod fascinant prin care oamenii din Romania isi manifesta imaginatia combinand diferite elemente decoractive si culori rezultand piese de extrem de atragatoare. Produse ca: fete de masa, haine de pat, covoare, costume populare indeplinesc de asemenea si partea practica pe langa elementul estetic, estetica care difera in functie de regiunea din care provine. Fee de masa traditionale cu ornamente, facuta de mana. esutul este o activitate casnica de veche tradiie, fiind ntlnit n toate zonele. Sunt prelucrate fire de ln, cnep, in i bumbac, ultimul adus n ara noastr in secolul al XVIII-lea. Pentru esut se utilizeaz rzboiul orizontal sau ghergheful vertical, la care se obin diverse produse traiste, scoare, carpete, utiliznd chiar si resturi textile. "Procut ales" peste un fir din lana de oaie toarsa si vopsita in casa,cu urzeala de canepa, tesut de Maria lui Codau de pe Valea Garlei din Borsa, judetul Maramures. Cojocaritul este una dintre preocuparile cu mare raspandire in tara noastra,deoarece cresterea animalelor este intalnita in toate zonele geografice. Pentru infrumusetarea cojoacelor sau a pieptarelor,se aplica broderii cu fire colorate de lana, bumbac, matase sau chiar fire metalice(aur,argint,arama). Un accesoriu de baza al costumului popular il constituie zgarda confectionata manual prin insirarea margelelor pe ata,in diferite combinatii de culori. Costumele populare sau modul de acoperire a capului sau incaltamintea au o serie de partcularitati care fac distinctia intre cele de sarbatoare de cele de zi cui zi. Cu toata varietatea sa, portul popular romanesc are o uimitoare unitate, comparabila cu cea a limbii romane si a traditiilor populare romanesti. Ca si cantul, portul popular,se distinge in detalii variind in functie de zonele geografice, pana la nivelul satelor, fiecare localitate tinand sa difere prin ceva de localitatile din jur. "Camesa" veche de 30-35 ani. 16

Camasa pentru femei, tesuta in casa in razboi manual, din panza de in si bumbac, brodata cu ornamente florare cusute "in cuci", viu colorate. Manecile sunt trei sferturi, terminate cu o manseta mai larga incretita in intregime si brodata, urmata de un alt model cusut tot "in cruci", dar mai mic decat cel de pe piept, iar pe margine cu cipca (dantela) cu coltisori, lucrate manual cu acul de croseta. Aceasta este o camasa care se purta in zilele de sarbatoare, de fetele tinere (pentru ca modele cusute sunt mari), pentru zilele de lucru camasile sunt mult mai simple, uneori chiar fara modele cusute. Stapanind un mestesug de o traditie milenara, olarii se indeletnicesc cu producerea vaselor de pamant nu numai pentru asi exercita o dispozitie artistica, dar si pentru a+si asigura surse de venit. Pentru realizarea produselor, lutul trece prin anumite faze de pregatire, prelucrare si finisare , care sunt specifice produselor care se realizeaza si zonelor geografiice in care se produc. Lucrate cu mana sau utilizand roata olarului, produsele de ceramica pastreaza intotdeauna proportiile corespunzatoare destinatiei, asigurand si un aspect placut si elegant. Desfurnd o activitate bine delimitat n procesul distribuiei mrfurilor, comerul cu amnuntul prezint o anumit specificitate, dat de urmtoarele elemente. - mrfurile care se vnd prin comerul cu amnuntul sunt destinate n mare parte consumului individual; - actul de vnzare-cumprare are loc prin intermediul relaiilor monetare; - mrfurile se desfac n partizi mici, corespunztor consumului unei familii sau unei persoane, ntr-o anumit perioad de timp; - prin vnzarea lor, mrfurile prsesc sfera circulaiei mrfurilor, intrnd n sfera consumului. Analiza rolului economic al comerului cu amnuntul trebuie s plece de la ideea c vnzarea cu amnuntul este indispensabil n viaa economic a unei uniti, deoarece prin intermediul acesteia, produsele sunt puse la dispoziia consumatorilor acolo unde acetia se gsesc i sunt oferite potrivit posibilitilor de cumprare ale acestora. Rolul este acelai fie c este vorba de comerul tradiional, realizat prin intermediul micilor magazine cu o suprafa redus, fie c se au n vedere noile suprafee comerciale ale cror dimensiuni ating zeci de mii de metri ptrai.

17

Faptul c prin activitatea desfurat, comerul cu amnuntul reprezint o legtur ntre consumator i productor, fie n calitatea de verig intermediar independent, fie mpreun cu comerul cu ridicata, genereaz o serie de funcii specifice n cadrul circulaiei mrfurilor. 20420y2417u ntre acestea menionm: 1. Asigurarea ritmicitii aprovizionrii cu bunuri de consum a populaiei. Principalele cerine/exigene ale comerului cu amnuntul sunt: marf potrivit, n cantitate potrivit, la pre potrivit i la timp potrivit; 2. Constituirea asortimentului comercial adecvat cerinelor i exigenelor n continu schimbare ale consumatorilor; 3. Organizarea i dezvoltarea unei reele de uniti comerciale cu amnuntul n toate localitile urbane i rurale, lund ca punct de reper particularitile pieei locale. Indiferent de forma sub care comerul cu amnuntul este organizat, pentru a fi exercitat el trebuie s aib asigurate un minim de condiii: Fondurile europene nerambursabile in valoare de aproape 20 de miliarde de euro de care pot beneficia firmele si institutiile romanesti incepand cu acest an si pana in 2013 au devenit, cum era de asteptat, agent electoral. Birocratia specifica institutiilor europene, nu doar celor romanesti, cere multe proceduri (foarte clare insa), si timp (dar cu termene limita precise), pentru ca proiectele sa fie implementate, fapt care a dus la intarzieri. Iar acest lucru n-ar fi exclus, intrucat de aplicarea programelor sunt responsabile autoritatile din cadrul ministerelor, iar in ultima vreme ministrii si guvernele s-au tot schimbat si restructurat. Insa ministii trec, iar programele si banii europeni raman sa fie luati de cineva. Acei cineva sunt, in primul rand, autoritatile locale, care treuie sa dezvolte programe de modernizare a infrastructurii si institutiilor locale (drumuri, canalizari, scoli, spitale, statiuni turistice etc.). Apoi, o mare parte din fondurile europene sunt destinate agriculturii. Pentru ca proiectele ce urmeaza a fi finantate cu bani europeni sa aiba succes, este esential ca la acestea sa participe companiile particulare, ceea ce inseamna ca intreprinzatorii trebuie sa faca parteneriate cu autoritatile locale si institutiile beneficiare ale proiectelor de dezvoltare cu fonduri europene.

18

Cu alte cuvinte, IMM-urile sunt cele care, in final, ofera serviciile si produsele necesare implementarii programelor europene. Din pacate, procedurile si ghidurile absolut necesare pentru realizarea acestor proiecte au fost putin mediatizate in ultima perioada, iar o campanie nationala de informare, dupa modelul altor tari, precum Ungaria, nu a fost implementata pana acum. Abia zilele trecute, reprezenantii ministerelor Transporturilor si Dezvoltarii au prezentat Programul Operational Regional prin care se vor derula numai o parte din fondurile europene. E bine de stiut ca implementarea majoritatii programelor europene se afla in prezent in stadiul de aprobare la nivelul institutiilor europene, urmand ca autoritatile romanesti sa redacteze ghidurile de utilizare a banilor, un astfel de ghid fiind deja publicat de catre Ministerul Dezvoltarii. Sa vedem insa, in mod practic, care sunt pasii pe care o firma trebuie sa-i faca pentru a beneficia de fonduri europene nerambursabile. Mai intai de toate, e bine de stiut ca din fondurile europene se poate finanta numai jumatate (sau chiar 40%, in functie de regiune) din valoarea proiectului, asadar, firmele trebuie sa dispuna de restul banilor necesari investitiei, fie prin aportul de capital, teren, cladiri, lucrari realizate deja, sau printr-o finantare bancara. Rolul bancilor este cu atat mai important cu cat finantarile nerambursabile europene vin abia dupa realizarea investitiei! In cadrul unui proiect finantat din fonduri europene, contributia sub forma de finantare nerambursabila se acorda post-factum, numai dupa ce ati efectuat cheltuielile necesare pentru realizarea investitiei, la prezentarea documentelor justificative. Iata acum cativa pasi esentiali pentru derularea unui proiect cu finantare europeana: Obtineti informatiile necesare despre programele europene disponibile si domeniile in care se poate face proiectul de finantare; urmariti momentul in care Autoritatea de Management, Organismul Intermediar sau Administratorul schemei de grant lanseaza cererea de oferte; procurati-va ghidul de finantare (Ghidul Solicitantului); treceti la elaborarea proiectului si a documentelor aferente, cu ajutorul unui consultant de specialitate; solicitati de la banca creditul de prefinantare sau cofinantare (daca nu dispuneti de aportul propriu obligatoriu) si a garantiilor necesare creditului. Dupa analiza dosarului de creditare, analiza economico-financiara a proiectului si analiza financiara a solicitantului, trebuie sa semnati contractul de credit si sa obtineti o scrisoare de conformitate din partea bancii. Depuneti apoi dosarul la Autoritatea Contractanta si asteptati aprobarea de finantare a proiectului.

19

In domeniul cercetrilor de marketing i planificrii strategice, exista un pachet standard de metode i tehnici de studiu, care si-au demonstrat fiabilitatea ani de zile i care sunt aplicate pe larg n toata lumea. Sincronizarea tehnicilor aplicate de Magenta Consulting cu cele mai recente practici internaionale este demonstrat i prin acreditarea Esomar pe care o deinem. Oricum, la orice lucrare este nevoie de o doz de creativitate, de adaptare a metodologiei la specificul proiectului i pieei.

20

Capitolul 2 Planificarea unei afaceri privind realizarea unei pensiuni destinata petecerii timpui liber de catre locuitorii orasului Cluj Napoca
Analizand modul de petrecere a tipului liber de catre clujeni se poate observa cu usurinta ca majoritatea se orienteaza pet imp de iarna spre statiunea Baisoara unde locatiile privind cazarea devin in weekend insuficente.Pe timp de vara iesiriile la iarba verde sunt in apropierea orasului la Faget ,cursul Somesului Mic,Gilau ,Somesul Rece ,dar si la Baisoara si Belis Fantanele . 2.1 Alegerea Locului Bioara este o comun din nord-estul Munilor Apuseni, pe teritoriul creia se afl staiunea omonim. Comuna Bioara este alctuit din nou sate. Staiunea este situat la poalele de est ale Muntelui Mare din Munii Apuseni, pe cursul mijlociu al rului Iara, la o distan de aprox. 50 km de Cluj-Napoca, la altitudini cuprinse ntre 1200-1500 m.

Muntele Biorii (zon protejat mixt). Staiunea Bioara

[5]

deine i o prtie de schi. Aceasta este

dotat cu mijloc de transport pe cablu, iar lungimea ei este de aproximativ 1,2 km. Sezonul dureaz aproximativ 5 luni pe an din decembrie pn n martie. Vara exist condiii prielnice pentru vnat i pescuit. Complexul turistic Bioara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare i spre Cheile Runcului.

Prima menionare documentar a satului Bioara este din 1426. Zcminte de argint i plumb. Trei cariere de dacit. Mori de ap (n prezent inactive).

La 1 iulie 1998 avea 2.317 locuitori dintre care 1.229 de sex masculin i 1.088 de sex femeiesc. 21

Numrul de locuitori ai comunei era n 2002 de 2.330 de persoane. Din punct de vedere confesional 96,43% erau ortodoci, 0,12% romano-catolici, 1,5% greco-catolici, restul locuitorilor fiind de alte confesiuni. Populaia comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Recensmntul[6]
[7]

Structura etnic Alte etnii 0 93 67 8 3 2 1 29 11 1 39 9 25 33 45 2 13 1 7 1 0 0 1

Anul 1850 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002

Populaia Romni Maghiari Germani Romi 2.037 1.927 2.054 2.309 2.721 2.618 3.104 3.450 3.661 3.706 3.065 2.513 2.330 1.911 1.773 1.919 2.155 2.605 2.592 3.056 3.425 3.612 3.691 3.037 2.510 2.272 83 61 43 113 68 24 24 23 13 14 17 3 17 32 11

Obiective turistice

Cetatea Liteni (secolul al XIII-lea), din satul Liteni. Monumentul Eroilor. Pista de schi. Statiunea Baisoara prin pozitia geografica si prin facilitatile care le ofera atat pe timp de

iarna cat si in celelate anotimpuri ne detemina sa o alegem ca locatie pentru o pensiune turistica care se incadreaza in planul nostru de afaceri. Gradul de ocupare al pensiunilor n Baisoara ( 2008 2010 ) 22

Nr. crt. 1 2 3 Anul 2008 2009 2010

Gradul de ocupare vara 45% 48% 37% iarna 100% 100% 90%

2.2.Studiul Proiectarea si calculul costurilor Proiectarea pensiunii De regula terenul in zona statiunii are o dezvoltare redusa la principala cale de comunicatie soseaua Baisoara Pista de Schi din aceest motiv apreciez ca o cladire cu doua sau trei nivele care sa cuprinda la parter spatii de preparat si servit masa, receptie si bar iar la demisol facilitatii pentru spalat lenjerie si curatenie precum si centrala proprie pentru incalzire. La etaje vor fi proiectate camere de odihna cu doua si mai multe paturi .In curtea interioara se vor amenaja spatii de joaca pentru copii si locuri pentru gratar la iarba verde si un numa corespunzator de parcari . In principiu pensiunea ar putea arata ca in poza de mai sus.Pentru realizarea proiectului ne vom adresa unei firme de arhitectura specializata care in functie de suprafata construita va stabili si pretul proiectului .Pentru realiyarea pensiunii noastre cred ca suprafata construita ar trebui sa fie intre 400 si 600 mp.Amprenta la sol intre 150-200 mp.Costurile proiectarii ar putea fi intre 2400 si 3600 Eur. Construirea pensiunii Perioada cea mai faforabila inceperii constructiei este in primavara cand se va realiza incheierea unui contract cu o firrma de constructii .Materiale de constructii dominante pot fi lemnul si piatra din zona care pot scadea costul de achizitie al aceestora si reduce cheltuiele de transport pana la locul pensiunii.

23

Ca timp de realizare acesta ar putea fi de 4 la 5 luni .In proectul realizat vom regasi si costurile realizari si valoarea de investitie a pensiunii .Urmatoarea etapa dupa finalizarea constructiei este utilarea si dotarea cu mobilier si apartura electrocasnica necesara . O camera ar putea arata asa

Alegerea Personalului si a Conducerii Conducerea afcerii unei pensiunii se realiza de regula de catre unul din membri familiei cu abilitati in domeniul hotelier .Personalul strict necesar este de 2 sau 3 bucatrai 1 sau 2 ospatari ,1 barman care va fi si receptioner si una la doua cameriste care se vor ocupa si cu spalatul lenjeriei. In total personalul unei pensiuni se poate ridica la 6 -7 persoane .Se poate opta si pentru solutia a angajarii de personal in functie de sezon care poate creste sau se poate micsora .La o evaluare aproximativa a costurilor cu personalul aceestea sar situa intre 1000 la 2000 de euro per luna .

Calculul Armotismentului Daca luam in calcul costuriile legate de achizitionarea terenuilui ,proiectarea ,construirea si dotarea pensiunii la suprafata si numarul de camere pe care l-am amintit mai sus aceeta se poate situa la 150.000-250.000 Euro.Luand in calcul si sprijinul oferit prin fonduri europene neramburasbil de 50% suma ramasa de armotizat s-ar situa intre 75.000 la 125.000 Euro . 24

Intr-un sezon mediu de ocupare a locuriilor in pensiune cu un grad de 60%-70% si costul unei camere cu demipensiune de 35 -40 Euro ar rezulta o suma de 7000 la 10.000 Euro pe sezon .Din aceestea daca scadem costurile cu personalul si energia consumata in jur de 3000 la 6000 de Euro ramane un amortisment de aproximativ 4000 de Eur anual . Cu activitatea de bar si servirea mesei am mai putea realiza un profit de aproximativ 1000-2000 de Euro din care sa platim taxele si impozitele am putea adouga la armontisment inca 500 de Euro .In total am putea calcula anual un armontisment de 4500 Euro.In aceest fel din calcule reiese ca investitia ar putea fi armotizata in 12 la 18 ani .

25

Capitolul 3 Analiza SWOT

Puncte Tari diversitatea potenialului turistic natural, a reliefului, florei i faunei tradiii i obiceiuri ale diferitelor naionaliti, structuri steti istorice bine pstrate, urme vestigii din istoria Transilvaniei: ceti, biserici, muzee) tradiia judeului n domeniul turistic capacitate mare de cazare n diverse structuri de primire a turitilor, inclusiv pensiuni rurale capacitatea de cazare poate fi utilizat pe tot parcursul anului domeniul schiabil relativ bine dezvoltat ponderea mare a turitilor strini din totalul turitilor care viziteaz anual judeul ofert universitar bine dezvoltat n domeniile management-turism-servicii infrastructura de transport inadecvat (drumuri nemodernizate, lipsa aeroportului, lipsa autostrzii) gradul de ocupare sczut n sezonul estival i extrasezon starea de conservare n continu degradare a unor obiective protejate (n special a bisericilor rneti de la Drueni, Buneti, Homorod, Merchiaa) numrul redus al programelor de instruire pentru turism i neadaptarea celor existente la niele de pia lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din jude, necesare promovrii unor pachete turistice controlul calitii serviciilor de turism nu acoper totalitatea unitilor turistice nerespectarea normelor de construcie n unele zone turistice, n special n perimetrul parcurilor i ariilor protejate n unele zone, n special cea nordic, serviciile de alimentaie public sunt slab dezvoltate inexistena serviciilor de pompieri, ambulan, asigurare, service, ghizi etc. n multe din zonele judeului

Puncte Slabe

26

Oportunitati dezvoltarea unor servicii care s asigure o cretere a calitii activitilor din turism accesarea de fonduri interne i externe pentru reabiltarea monumentelor i ansamblurilor istorice i de arhitectur din jude, precum i pentru creterea capacitii de cazare i diversificarea serviciilor dezvoltarea evenimentelor i a festivalurilor dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc. lrgirea bazelor de agrement dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre zonele turistice extinderea i mbuntirea reelei de informare turistic astfel nct s rspund nevoilor turitilor atragerea operatorilor de turism din judeul Braov la trgurile naionale i internaionale mai mare implicare a administraiilor locale n promovarea activitilor turistice supraaglomerarea zonelor turistice prin construcii fr autorizaii sau care nu respect mediul nconjurtor concurena internaional, precum i cea din partea judeelor nconjurtoare promovarea unor servicii de turism neadecvate i slabe din punct de vedere calitativ nclzirea climatic risc s efecteze derularea activitilor turistice de iarn lipsa interveniei urgente poate duce la degradarea iremediabil a unor monumente istorice diminuarea valorii istorice, arhitecturale i ambientale a obiectivelor protejate prin folosirea unor materiale necorespunztoare n momentul reabilitrii lor tendina ca falsul istoric i kitsch-ul s ia locul valorilor autentice Riscuri

27

Concluzii i propuneri
Pentru a realiza o astfel de afacere cred ca o situatie favorizanta ar fi detinerea de catre investitor a terenului care astfel ar fi scazut din costurile investitiei .Pentru a pleca la drum in realizarea Pensiunii investitorul este neaparat obligatoriu sa detina un capital de aproximativ 25.000 la 30.000 de Euro si garntii imobiliare care sai permita o acreditare de aproximativ 50.000 -100.000 Euro. Termenul lung de armortizare a valorii integrale a investitiei nu trebuie sa necreeze sentimentul de nonprofitabilitate .Cu timpul prin seviciide calitate ,costuri convenabile pentru clientela se poate forma un adevart brend ,renume care sa asigure maximizarea profituriilor care poate duce la scurtare termenului de armortizare .De asemenea brendul poate ridica valoarea investitiei cu multe procente si ofera posibilitatea realizarii unui profit mare in cazul vanzarii acesteia . In relizarea afacerii observam ca toate etapele si componetele acesteia au un rol important in stabilirea costurilor si realizarea profiturilor. Orice investitor urmareste sa realizeze profit si afcerea lui sa fie de suces .Toate resursele investite ,finaciare ,materiale,umane si intelectuale daca sunt bine gestionate pot conduce la realizarea sucesului afacerii .Oricare dintre acestea daca nu sunt bine gestionate pot afecta intr-o masura mai mare sau mai mica sucesul afacerii sau uneori chiar caderea acesteia .De aceea in momentul in care pornim la drum trebuie sa luam in calcul toate scenariile posibile sa identificam sa gestionam chibzuit toate resursele ,sa ne canlizam toate energiile in dezvoltarea planului de afaceri care l-am stabilit.

28

Bibliografie
1. Jim Collins Exelenta in afaceri Bucuresti 2007 2. Jim Collins Jerrz i.Porras Afaceri cladite sa dureze 2006 3. Cercetarea de Marketing Petre Datculescu 4. Nistoreanu,P Turismul rural-o afacere mica cu perspective mari 5. Pop Gr.P.Carpatii si Subcarpatii Romaniei Cluj Napoca 6. Geografia Romaniei 2.Geografia umana si economica 7. Potential turistic al romaniei 2009 8. www.baisoara .ro 9. www.ski-in-romania.ro 10. www.roturism.com

29