P. 1
Notiuni Generale de Masini Electrice - Masina de Curent Continuu

Notiuni Generale de Masini Electrice - Masina de Curent Continuu

|Views: 285|Likes:
Published by Dumbravean Diana

More info:

Published by: Dumbravean Diana on Jun 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2015

pdf

text

original

_________________________________Noţiuni generale de maşini electrice

7.3. Maşina de curent continuu. 7.3.1. Construcţia şi domeniul de aplicare. În construcţie clasică, maşina de curent continuu se compune dintr-un inductor heteropolar, care formează statorul maşinii şi un indus, care constituie rotorul. Statorul este echipat cu 2p poli inductori, denumiţi poli principali. În construcţie normală, miezul feromagnetic al polilor inductori este realizat din oţel masiv sau tole de tablă feromagnetică, cu grosimea de 0,5÷2 mm asamblate împreună prin buloane de strângere nituite. Miezul feromagnetic al polilor inductori, confecţionat din tole, se execută uşor şi prezintă avantaje în funcţionare, prin faptul că pierderile suplimentare de suprafaţă, datorită pulsaţiilor câmpului magnetic, sunt mai reduse decât în cazul folosirii pieselor polare masive. Pe miezul polilor inductori sunt aşezate bobinele de excitaţie, realizate din conductor de Cu, izolat cu email, bumbac, fibre de sticlă, etc. Bobinele sunt conectate în serie, astfel încât polii de un nume să alterneze la periferia armăturii cu polii de nume contrar, pentru a se obţine un inductor heteropolar. La maşinile de puteri mijlocii şi mari între polii inductori se aşează polii de comutaţie, denumiţi şi poli auxiliari; grosimea miezului polilor auxiliari este mai mică decât la polii principali. Polii auxiliari se realizează, de asemenea, din oţel masiv sau din tole. Pe miezul lor sunt aşezate bobine realizate cu conductor de cupru izolat; bobinele sunt conectate în serie, astfel încât polii de
183

Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________

comutaţie să formeze, de asemenea, un sistem heteropolar. Maşinile de puteri mari şi foarte mari, precum şi maşinile destinate acţionărilor electrice rapide, se mai echipează cu o înfăşurare de compensaţie, aşezată în crestăturile prevăzute în acest scop, în piesele polare ale polilor principali. Înfăşurarea de compensaţie se conectează în serie cu indusul şi are rolul de a compensa reacţia acestuia. Jugul inductorului se execută din oţel turnat sau din produse laminate din oţel (tablă sau ţeavă). Lungimea axială a jugului inductor este mai mare decât lungimea polului inductor. În acest fel, jugul îndeplineşte şi rolul de carcasă, protejând mecanic părţile frontale ale înfăşurărilor statorului. Pe carcasă sunt prevăzute elementele constructive comune tuturor maşinilor electrice: cutia de borne, plăcuţa indicatoare, borna de legătură la masă, dispozitivele de ridicare, tălpile de fixare etc. În părţile frontale, statorul este echipat cu două scuturi port-lagăre pentru susţinerea şi centrarea rotorului. Sistemul de perii colectoare este aşezat într-unul din scuturile frontale şi se compune din colierul periilor, de care se fixează tijele portperiilor, portperiile şi periile. Periile se realizează din electrografit; la maşinile cu tensiunea nominală la bornele indusului până la 24 V, periile se execută din cupru grafitat. Sistemul de perii se poate decala, din exterior, în raport cu scutul în care este aşezat, pentru a permite reglarea poziţiei periilor pe colector, în raport cu polii inductori.
184

Înfăşurarea este aşezată în crestăturile prevăzute la periferia indusului şi este racordată la lamelele colectorului. folii sau benzi pe bază de mică. Înfăşurarea se execută din conductor de cupru izolat cu bumbac şi se impregnează. izolate între ele. lamela de cupru prezintă un steguleţ la care se conectează capătul de sfârşit al unei secţii şi capătul de început al secţiei succesive în circuitul electric al înfăşurării. ştanţate din bandă de cupru de profil trapezoidal şi izolate între ele cu lamele izolante din micanită. miezul feromagnetic al acestuia este realizat din tole ştanţate din tablă silicioasă normal aliată. Maşina de curent continuu se construieşte pentru puteri nominale începând cu ordinul zecilor de waţi până la 185 . fixarea lamelelor pe butuc se face prin sistemul coadă de rândunică. Colectorul este format din lamele conductoare. în partea interioară. conductorul se poate izola şi cu fibră de sticlă. Înfăşurarea indusului este o înfăşurare repartizată. între jug şi ax. în funcţie de clasa de izolaţie a maşinii. În partea exterioară. sau o priză a înfăşurării indusului.5 mm grosime. Pentru a asigura o bună răcire a rotorului. închisă. fie pe butucul rotorului. de 0. construită în două straturi. tolele sunt împachetate fie direct pe axul maşinii. miezul feromagnetic poate fi prevăzut cu canale axiale. Lamelele sunt asamblate împreună pe un butuc şi sunt izolate faţă de acesta cu ajutorul unor conuri de micanită. La periferia tolelor sunt ştanţate crestături repartizate uniform._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice Rotorul constituie indusul maşinii.

în tracţiunea electrică (feroviară şi de transport urban de persoane). în regim de motor. care pot fi alimentate: 1. etc. maşinile de curent continuu se clasifică în felul următor (vezi figura 7. 186 . maşina de curent continuu se utilizează. în grupurile de conversie a frecvenţei. 7. în cazul unor maşini speciale.2. După tipul excitaţiei şi modul de conectare a înfăşurărilor de excitaţie. a laminoarelor.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ puteri de ordinul miilor de kilowaţi. Clasificarea maşinilor de curent continuu după tipul excitaţiei.16): A) Maşini cu o singură înfăşurare de excitaţie.3. într-o gamă largă de turaţii. Maşina de curent continuu se utilizează în regim de generator în instalaţiile de producere a energiei electrice în curent continuu: pe locomotivele diesel-electrice. – în derivaţie (paralel) faţă de înfăşurarea rotorului. 3. – în serie cu înfăşurarea rotorului. în acţionarea ascensoarelor de mină. – de la bornele înfăşurării rotorului. Datorită caracteristicilor de funcţionare deosebit de favorabile acţionărilor electrice. în instalaţiile de redresare a curentului alternativ. 2. – de la surse separate şi de la bornele înfăşurării rotorului. în serie şi derivaţie (excitaţie mixtă). care poate fi alimentată: 1. cu tensiunea nominală până la 1500÷2000 V. 2. B) Maşini cu mai multe înfăşurări de excitaţie. – de la o sursă separată (independentă).

puterea de excitaţie este de ordinul câtorva procente (2-5%) din puterea nominală a maşinii. La tipurile de excitaţie separată şi derivaţie. d) cu excitaţie mixtă. c) cu excitaţie serie. din înfăşurarea de excitaţie. b) cu excitaţie derivaţie. reprezintă câteva procente din curentul nominal al maşinii. curentul I e .m. ten187 . Ecuaţiile de funcţionare.3._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice A2 A1 F1 A2 A1 B1 B2 A2 A1 C1 C2 B2 C1 A1 B1 A2 F2 a) b) c) C2 d) Figura 7.3. iar înfăşurările respective au multe spire şi rezistenţa ohmică importantă. ca atare.16. având şi o rezistenţă ohmică redusă. Considerăm cazul unei maşini de curent continuu cu înfăşurarea de excitaţie alimentată separat şi determinăm relaţia dintre tensiunea electromotoare (t. Pentru oricare din tipurile de mai sus. La tipul de excitaţie serie. Posibilităţi de excitare a maşinilor de curent continuu: a) cu excitaţie independentă. înfăşurarea este parcursă de curentul din indus şi.) indusă. 7.e. se execută cu un număr mic de spire.

Se poate scrie o relaţie între E. ca urmare a reacţiei indusului.49) în care. pe fiecare cale de curent. va diferi faţă de t.prin înfăşurarea indusului.m. egală cu tensiunea U A0 care se poate măsura la bornele maşinii.e. iar ∆ Up este căderea de tensiune în contactul perie-colector. E 0 . va fi diferită faţă de E 0 .Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ siunea la borne şi curentul prin înfăşurarea indusului.m.borna “B” (de plecare): R A I A + ∆U p + U A = E . Dacă maşina funcţionează în sarcină. A) Maşina funcţionează ca generator.e.50) . a înfăşurării polilor auxiliari şi a înfăşurării de compensaţie).. Relaţia (7. La mersul în gol al maşinii. R A reprezintă rezistenţa totală a circuitului indusului (rezistenţa înfăşurării indusului.m. E. indusă. considerând circuitul maşinii în regim de generator din figura 7.m. când maşina funcţionează în sarcină. pe o linie a tensiunii la borne . eventual. debitând un curent I A . a generatorului este: E= p N ⋅n ⋅φ. E. t. a polilor auxiliari.17 (cu sensurile pozitive conform regulii de asociere de la circuitele generatoare) şi aplicând legea inducţiei electromagnetice unui contur având următorul traseu: borna “B” .borna “A” prin aer. Totodată. UA şi I A . şi tensiunea UA . datorită căderilor ohmice de tensiune în circuitul indusului. în înfăşurarea rotorului se induce o t.e. (7. la bornele maşinii.49) reprezintă ecuaţia tensiunilor maşinii de curent continuu în regim de generator. prin înfăşurarea de compensaţie . a 188 (7.e. Expresia t.

la generatorul de c. care. prin eliminarea a două variabile rezultă o relaţie între celelalte mărimi.c. (7.51) această caracteristică magnetică este neliniară. prin intersectarea suprafeţei 189 . Prin considerarea uneia dintre cele trei mărimi drept parametru (respectiv. corespunzătoare circuitului de excitaţie. Modul de asociere a sensurilor pozitive pentru tensiuni şi curenţi. În ecuaţiile de mai sus intervin necunoscutele: U A. Ecuaţia caracteristicii magnetice a maşinii: φ = f ( I ex . U ex . corespunzător unui pol. I A şi I ex . datorită caracteristicilor de magnetizare neliniare ale diferitelor porţiuni ale miezului feromagnetic._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice în care φ reprezintă fluxul magnetic rezultant din întrefier. În funcţie de modul de alimentare a înfăşurării de excitaţie. în sistemul de coordonate corespunzător acestor necunoscute. la relaţiile de mai sus se adaugă încă o ecuaţie.17. turaţia n este presupusă constantă şi egală cu turaţia nominală. va reprezenta o suprafaţă. A Γ Iex Uex E IA UA R B Figura 7. I A ) .

53) Semnul minus arată că t.m. de valoare: E =− p N ⋅ n ⋅ φ. Într-adevăr.m. Mişcarea este accelerată până în momentul în care cuplul electromagnetic este egalat de cuplul total rezistent. Secţiunile înfăşurării indusului rotindu-se în câmpul polilor de excitaţie.. adică are sens invers curentului I A absorbit de motor.e. asupra rotorului se va exercita un cuplu electromagnetic de valoare: M= 1 p N ⋅ I A ⋅ φ. 190 . coincide cu sensul vectorului v × Bδ şi este opus sensului ales pentru curentul I A .m. a (7. iar înfăşurarea de excitaţie este alimentată separat. într-o latură oarecare. absorbind curentul I A prin circuitul indusului.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ rezultate cu plane paralele la planul format de două coordonate). Considerăm că maşina este conectată la bornele “A” şi “B” ale unei reţele de curent continuu.e. sensul t.e. Conductoarele înfăşurării rotorului (indus). are sens invers sensului pozitiv ales. în sensul dat de vectorul J ×B δ . la determinarea cuplului de rotaţie a maşinii. M r . în spirele respective se induc t.52) care va pune în mişcare indusul. B) Maşina funcţionează ca motor. pe o cale de curent rezultând o t. apoi mişcarea devine uniformă. 2π a (7. fiind străbătute de curent şi aflându-se în câmpul polilor de excitaţie. cu turaţia n (figura 7. se obţin curbe care reprezintă caracteristicile de funcţionare ale generatorului.m. a unei secţii.18).e.

_________________________________Noţiuni generale de maşini electrice N Bδ Mr n M S Figura 7. ale înfăşurării de compensaţie. Explicativă pentru funcţionarea motorului de curent continuu. (7. ajunge la borna “B” şi se închide apoi. străbate spirele înfăşurării rotorului. se scrie considerând circuitul din figura 7. U (7.52). funcţionând ca motor.54) cu ecuaţia corespunzătoare circuitului de excitaţie şi caracteristica de 191 . prin aer.54) Completând relaţiile (7. ale înfăşurării polilor auxiliari.53) şi (7.19 (cu sensurile pozitive conform regulii de asociere de la circuitele receptoare) şi aplicând legea inducţiei electromagnetice unui contur care începe de la borna “A”. Ecuaţia tensiunilor maşinii. pe o linie a tensiunii la borne: R A IA +∆ p −UA = E . la borna “A”.18.

frecările dintre perii şi colector). care se împart în două categorii principale: a) constante (independente de sarcină). b) variabile cu sarcina.c. P M+V . A Γ Iex Uex E IA UA=U B Figura 7.c. se obţin ecuaţiile de funcţionare ale motorului de c. 7. Modul de asociere a sensurilor pozitive pentru tensiuni şi curenţi.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ magnetizare a maşinii. Pierderile în maşinile de curent continuu. sau pierderile electrice care se produc în înfăşurări şi la contactul de trecere al curentului între colector şi perie. la motorul de c. inclusiv a acestor părţi rotative – şi mai ales a ventilatorului – cu 192 . Pierderile mecanice şi de ventilaţie.19.3. sunt produse de frecările tuturor părţilor aflate în rotaţie (frecările din lagăre. respectiv pierderile care au loc la mersul în gol al maşinii.4. Pierderile de mers în gol sunt de două categorii: 1. pe baza cărora se pot determina şi caracteristicile de funcţionare ale acestuia. Ca la orice maşină electrică.. în funcţionarea maşinii de curent continuu apar pierderi.

Pierderile la contactul perii-colector. Pierderile electrice. aceste pierderi se numesc pierderi de suprafaţă.e. La maşinile care funcţionează cu tensiunea al borne constantă. sunt. Pierderile determinate de armonica spaţială fundamentală a câmpului magnetic din întrefier constituie pierderile principale în fier._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice aerul. sunt determinate de variaţia periodică în timp a câmpului magnetic. În jugul şi dinţii rotorului apar pierderi prin histerezis şi prin curenţi turbionari. deci pătratul t. Pierderile în fier.55) 193 . la rândul lor. în miezul feromagnetic al rotorului. În categoria pierderilor suplimentare intră şi pierderile care au loc în piesele polare din cauza variaţiei pulsatorii a câmpului magnetic. Pierderile mecanice sunt proporţionale cu turaţia. P Fe . iar pierderile produse de armonicile superioare sunt pierderi suplimentare în fier. care este supus unor cicluri de magnetizare cu frecvenţa: f = p∙n/60. cu valoare Pp = ∆ Up IA. 2. aceste pierderi au o valoare fixă. (7. cu pătratul turaţiei. pierderile în fier pot fi considerate constante. iar pierderile de ventilaţie. La maşinile care funcţionează la viteză constantă. de mai multe categorii: 1. oricum ele sunt independente de sarcina motorului. variaţie provocată de “dinţarea” indusului. independente de sarcină. induse.m. variabile cu sarcina. Atât pierderile prin histerezis cât şi cele prin curenţi turbionari sunt aproximativ proporţionale cu pătratul inducţiei magnetice.

∆ U p = 0. Relaţia de mai sus poate fi scrisă şi sub forma: P ex = U ex I ex . P ex . datorită variaţiei câmpului magnetic pe înălţimea crestăturii. Motorul primar transmite la arborele generatorului de curent continuu puterea mecanică: 194 . plaja de variaţie depinzând de materialul periilor. I A (înfăşurarea indusului. A) Maşina funcţionează ca generator. mai ales în cazul conductoarelor masive. calculul se poate face şi pentru fiecare înfăşurare în parte). înglobând rezistenţa proprie a înfăşurării de excitaţie şi rezistenţa reostatului de câmp. R A înglobează rezistenţa acestor înfăşurări (desigur. datorită efectului Joule. Bilanţul energetic al maşinii de curent continuu. 3. Pierderile în înfăşurări parcurse de curentul rotoric. reprezintă puterea consumată în întregul circuit de excitaţie a maşinii şi au valoarea: 2 Pex = R ex ⋅ I ex . reprezintă căderea de tensiune pe o pereche de perii. (7. a polilor auxiliari şi de compensaţie).3.58) 7. R ex este rezistenţa totală a circuitului de excitaţie. Şi în înfăşurări pot apare pierderi suplimentare.56) A în care. utilă în cazul excitaţiei separate sau derivaţie. (7.4 V.57) în care.5. 2. densitatea de curent şi natura suprafeţei de contact. intercalat (eventual) în circuit.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ în care. au valoarea: PCu = R A I 2 .4 ÷ 2. Pierderile de excitaţie. (7.

presupus cu excitaţie separată. cea mai mare parte şi anume: 195 . puterea electromagnetică este o putere electrică. primeşte de la o sursă puterea electrică P ex = U ex I ex . necesară producerii câmpului principal de excitaţie. − Ω . (7. se obţine: P= p n Nφ I A = EI A = U A I A + ∆U p I A + R A I 2 .(7.59) în care: − M 1 . Generatorul. Din această putere. Dacă generatorul este autoexcitat. (7. care – privită dinspre motorul primar – poate fi scrisă: P=-MΩ. Ţinând seama de (7.viteza unghiulară de rotaţie. privită dinspre receptor. pierderile de excitaţie sunt suportate de motorul primar. Ω= 2 π n/60. Din puterea mecanică primită de la motorul primar. care determină şi sensul de rotaţie.60) în care. putere care se consumă sub formă de pierderi Joule în înfăşurarea polilor de excitaţie. adică ea evidenţiază transformarea puterii mecanice în putere electrică.61) A a 60 Prin urmare.50) şi (7. maşina fiind în regim de generator). iar restul constituie puterea electromagnetică P. (7._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice P1 = M1 Ω . M este cuplul electromagnetic al maşinii (cu semnul minus fiindcă este rezistent la arbore.este cuplul activ transmis de motorul primar. transformare care defineşte un generator electric. o mică parte se consumă sub forma pierderilor. la mersul în gol (P M+V şi P Fe ).49).52).

196 . M Fe – este cuplul corespunzător pierderilor în fier. (7. la turaţie constantă: M 1 = . (7.63) se poate scrie şi o relaţie corespunzătoare pentru cupluri. pe la borne. cu excitaţie separată. P2=UAIA P1=M1∙Ω P=E0IA=M∙Ω Uex Iex Rex I ex 2 PMV + PFe ∆Up∙IA RAI2A Figura 7. iar restul acoperă pierderile Joule la contactul perie-colector ( ∆ U p I A ) şi în înfăşurările înse2 riate în circuitul indusului ( R A I A ).Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ P2 = UAIA.M + Mm + M Fe . Întrucât: P 1 = P + P M+V + P Fe . Bilanţul puterilor generatorului de c.c. (7.64) în care: M m – este cuplul corespunzător frecărilor şi pierderilor de ventilaţie.20. În figura 7.62) se transmite. receptorului şi reprezintă puterea electrică utilă.20 este redat bilanţul energetic al generatorului de curent continuu.

c. cuplul electromagnetic M. care se obţine scăzând din puterea electromagnetică pierderile mecanice şi de ventilaţie şi pierderile în fier. la arborele motorului se va dezvolta numai puterea mecanică utilă P 2 . primeşte de la o sursă oarecare (eventual chiar de la reţea) puterea electrică necesară excitaţiei. întrucât el trebuie să acopere şi cuplurile corespunzătoare frecărilor. prin urmare. Dacă motorul antrenează un mecanism care opune la arborele maşinii un cuplu rezistent M r .21 s-a reprezentat bilanţul puterilor motorului de c. în figura 7._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice B) Maşina funcţionează ca motor. Prin urmare: P =U A I A − ∆U p I A − R A I 2 .65) Presupunem că maşina are excitaţie separată.67) În baza relaţiilor de mai sus.66) Din această putere P. Din puterea electrică primită pe la borne. a polilor auxiliari. ventilaţiei şi pierderilor în fier. 197 . respectiv puterea electrică ce se transformă în putere mecanică. În acest caz maşina absoarbe de la reţeaua electrică de alimentare puterea electrică: P1 = UA IA (7. de la reţea. A (7. respectiv: P 2 = P – P M+V – P Fe . Restul reprezintă puterea electromagnetică P. (7. dezvoltat de motor. în 2 înfăşurarea de compensaţie ( R A I A ). eventual. prin intermediul câmpului electromagnetic din motor. apoi prin perii în indus. trebuie să fie mai mare decât cuplul rezistent. o mică parte se consumă sub formă de pierderi Joule în contactul perii-colector ( ∆ Up I A ) şi în înfăşurarea rotorului.

este putere electrică (mai uşor de măsurat). Randamentul maşinii de curent continuu. 198 .68) P1=UAIA P= . sau cu expresia: η= P1 − ∑ P P1 =1 − ∑P .Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ La turaţie constantă se poate scrie: M = M r + M m +M Fe . este putere electrică.6. la care puterea utilă.c. la care puterea absorbită. randamentul se calculează cu expresia: η= P2 P2 ∑P .70) pentru motoare.3.69) pentru generatoarele electrice. P 2 . În cazul în care pierderile în maşină au fost determinate prin calcul sau prin încercări.21. P1 (7.EIA= M∙Ω P2=Mr∙Ω Uex Iex Rex I2ex RAI2A ∆Up∙IA PMV + PFe Figura 7. P 1 . Bilanţul puterilor motorului de c. (7. = =1 − P1 P2 + ∑ P P2 + ∑ P (7. 7.

3. Se cere să se determine valoarea ultimei trepte a reostatului introdus în circuitul indusului.71) 7. rezistenţa circuitului din indus trebuie să aibă valoarea: Rp = Un 2I n Maşina funcţionează cu rezistenţa R p în indus până în momentul în care valoarea curentului din indus scade la I n ._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice În ambele cazuri suma pierderilor este: Σ P = PM+V + P Fe + P p + P cu + P ex . determinată din condiţia ca. notată cu R5. 1. după comutare. valoarea maximă a curentului să fie 2I n . Rezolvare: Pentru ca la pornire să rezulte I p =2I n . cu reostatul conectat pe prima treaptă. în acest moment tensiunea electromotoare are valoarea: U e1 = U n − R p I n . (7. Aplicaţii. Un motor de curent continuu cu excitaţie independentă este pornit cu ajutorul unui reostat cu ploturi. este: 199 . pentru ca să se asigure o pornire a maşinii între I n şi 2I n . în 5 trepte. în circuit rămânând rezistenţa R p1 . 2I n 2 2I n Deci. Se scoate prima treaptă a reostatului.7. rezultă: R p1 = U n − U e1 U n − U n + R p I n R p = = . valoarea rezistenţei.

La următoarea comutare a reostatului. în circuit rămânând numai rezistenţa indusului. curentul scade până la valoare I n . determinată din condiţia ca valoarea maximă a curentului să fie egală cu 2I n : R p2 = U n − U e 2 U n − U n + R p1 I n R p1 R p = = = . iar rezistenţa treptei a cincea este: 200 . 2I n 2 4 2I n Deci. acesta este scos total. cu reostatul conectat pe treapta a doua. Prin urmare: R p5 = R i . În mod analog se obţine rezistenţa corespunzătoare treptei a treia a reostatului: R 3 = R p 2 − R p3 = Rp 4 − Rp 8 = Rp 8 şi rezistenţa corespunzătoare treptei a patra a reostaului de pornire: R 4 = R p3 − R p 4 = Rp 8 − Rp 16 = Rp 16 . În continuare turaţia motorului creşte.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ R1 = R p − Rp 2 = Rp 2 . circuitul are rezistenţa: R 2 = R p1 − R p 2 = Rp 2 − Rp 4 = Rp 4 . rămânând în circuit o rezistenţă R p2 . Se scoate a doua treaptă a reostatului. maşina având în acest moment tensiunea electromotoare: U e 2 = U n − R p1 I n .

are expresia: E= p Nφ n = k e n = U b − R i I .4 Ω . Rezolvare: Curentul din indus la sarcină nominală este: Pn 8500 In = = = 45._________________________________Noţiuni generale de maşini electrice R 5 = R p4 − R i = Rp 16 − Ri . Se cere să se determine cuplul electromagnetic în regimul de frânare dinamică a maşinii. Un motor de curent continuu cu excitaţie independentă are următoarele caracteristici nominale: P n =8. randamentul η n = 0. se observă că valoarea rezistenţei ultimei trepte este: Rp R n = n −1 − R i . în ipoteza că se neglijează căderea de tensiune la perii. 2 2. tensiunea electromotoare. în care este pusă să funcţioneze după deconectarea de la reţea şi conectarea pe o rezistenţă de sarcină având valoarea R = 5 Ω . În cazul când reostatul are “n” trepte. k e . Motorul funcţionează în sarcină nominală. tensiunea U bn =220 V. Rezistenţa indusului are valoarea R A = 0. se neglijează căderea de tensiune la perii. în ipoteza fluxului constant: 201 .5 kW.85 şi turaţia n n = 1440 rot/min. a din această relaţie se poate obţine constanta tensiunii electromotoare.85 ⋅ 220 La funcţionarea în regim de motor.5A ηn U bn 0.

42 ⋅1.Noţiuni generale de maşini electrice_________________________________ U bn − R i I n 220 − 0. 1440 n 60 Expresia cuplului motorului de curent continuu în cazul fluxului constant este: ke = M= P = k φ I = kmI .5 = = 8. fluxul de excitaţie rămânând neschimbat. 2π 60 Pentru a fi pusă în regim de frână maşina este deconectată de la reţea.24 1440 45.4 202 . Ecuaţiile de funcţionare a maşinii în regim permanent de frână sunt: U e = k 'e φ m = k e n = ( R + R i ) I ken .4 Nm . M = − k 'm φ I = − k m R + Ri Dependenţa cuplului în funcţie de turaţie este liniară.24 60 = 46. Valoarea maximă a cuplului de frânare este: 1440 nn M f = −k m k e = −8.5 In Ωn I n A . R + Ri 5 + 0. Ω Constanta k m are valoarea: M P 1 8500 1 Nm km = n = n = = 1.42 V ⋅ s. iar la bornele circuitului rotorului se conectează rezistenţa R.4 ⋅ 45.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->