Adrian Formagiu Note de curs 201 0

Curs de Istoria Sociologiei Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan CUPRINS Capitolul I. Ce este sociologia
1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6.

Contextul aparitiei sociologiei2 Locul sociologiei in clasificarile stiintei. Conditii de validare stiintifica a sociologiei Functiile sociologiei... Modalitati sau stiluri de a face sociologie Relatiile sociologiei cu restul stiintelor.

Capitolul II. Gandirea sociologica 2.1. In curs.

Capitolul I. Ce este sociologia 1.1. Contextul aparitiei sociologiei A. Precizari fundamentale Termenul de Sociologie a fost folosit pentru prima data in anul 1839, de catre A. Comte, in Curs de sociologie pozitiva ( lectia 47 al celui de al-III-lea volum). Anterior el folosise denumirea de fizica sociala pentru a indica teoriile despre societate. Recurge la conceptual de sociologie pentru a nu se mai confunda cu notiunile de statistica pe care acesta le utilizase pana atunci.
1

Adrian Formagiu Note de curs 201 0

Termenul de sociologie a fost primit cu multa ostilitate. In locul lui (al cuvantului) au fost propusi alti termini culturologie, caracteriologie, cenecosofie (stiinta a moravurilor umane Limuzzan in 1910 a insistat foarte mult asupra acestui termen). Stiinta despre societate s-a impus catre mijlocul sec. al XIX-lea in imprejurari speciale cum ar fi:
a. Desfasurarea revolutiei industriale si stiintifice.

Secolul al XIX-lea este caracterizat printr-un important progres stiintific si industrial, proces care a generat atat efecte pozitive dar si negative. Pozitive: descoperiri in stiinta si tehnica; aplicarea descoperirilor in productia industriala de serie; cresterea productivitatii muncii; atragerea fortei de munca din rural in urban; antrenarea femeilor in activitatea productiva ; extinderea relatiilor comerciale; cresterea dimensiunilor infrastucturii urbane, etc. Negative: cresterea somajului; scaderea veniturilor pe cap de locuitor; cresterea numerica a saracilor din mediu urban; declansarea crizei familiale odata cu emanciparea femeii; cresterea delincventei juvenile, etc. Acestor aspect negative trebuiau sa li se gaseasca solutii stiintifice. Aceste solutii erau asteptate din directia sociologiei. b. Situatia Frantei in preajma anului 1789. Sociologia a aparut, nu intamplator, in Franta.. Evenimentele care s-au scuccedat , care au dus la emanciparea spiritului cetatenesc, au fost premisele dezvolatrii acestei noi stiinte. Evenimente ca: Caderea Bastiliei (14. Iul. 1789) Revolutia Franceza 1789 (Libertate , Egalitate, Fraternitate); Razboaiele napolioniene care au condus Franta de la extaz la agonie ( de la extinderea cuceririlor napolionieine pana la acceptatrea trupelor de ocupatie pe teritoriul francez); Miscarile revolutionare din Franta de dupa razboaiele napolioniene. Crestera coruptiei (domnia sacului cu bani). Toate aceste situatii trebuiau sa primeasca rezovari din partea sociologieie. c. Existenta unui climat intelectual favorabil. Intelectualii vremii promovau idei privind: contract social; egalitate; ordine social; etc.

Adrian Formagiu Note de curs 201 0

Concluzie A.Comte propune jaloanele mari ale stiintei de specialitate. Teorii care mai taziu au fost confirmate sau infirmate cu ajutorul elementelor de metodologie specifica.

1.2.

Locul sociologiei in clasificarile stiintei A. Precizari fundamentale Matematica este cea mai simpla iar sociologia cea mai complexa. Numerele raman mereu aceleasi in timp ce oamenii sunt schimbatori in opinii si manifestari Fiecare stiinta din aceasta clasificare depinde de stiintele care o preced si le influenteaza pe cele care o succed (sociologul este nevoit sa se rapoteze la cunostinte din foarte multe alte stiinte) J. Piget Epistemologia stiintelor sociale. Diferentiaza stiintele astffel: - Stiinte ale naturii (Biologia, Fizica si Chimia); - Stiinte socio-logice; - Stiinte ale gandirii (Matematica, Logica, Semiotica); Intre stiintele naturii si cele socio-logice se situeaza antropologia Intre stiintelegandirii si cele despre societate se situiaza o stiinta de granita numita Psihologia Stiintele socio-logice sunt de doua categorii: Preponderent teoretice; Etica, Antropologia, Etnologia Preponderent practice; Praxiologia (stiinta parcticii), Deciziologia, Ergonomie, Conflictologia Observatii Sociologia este stiinta socio-logica cu veleitati deopotriva teoretice (Sociologie Generala, Istoria Sociologiei) veleitati practice (Metodologie ). Sociologiile sunt acele variante ale sociologieiei atat teoretice cat si practice. Orice sociologie de ramura inseamna un demers specializat si aprofundat de interpretare si cercetare a unei parti sau domenii din realitatea sociala Sociologiile de ramura cunoscute in prezent sunt de aproximativ 300 Sociologiile de ramura se impart in cel putin 2 categorii: Sociologii de ramura ce au un obiect ce poate fi clar delimitat (Sociologia urbana, a satului, etc.); Sociologii de ramura care au obiect de sinteza; Sociologia culturii, Sociologia educatiei. Concluzie Sociologia a fost primita cu relativa dificultate in sistemul stiinteleo in prezent, este una dintre stiintele cele mai invocate
1.3.

Conditii de validare stiintifica a sociologiei O stiinta trebuie sa aiba obiect, metode proprii si concluzii cu valuare de lege.

Adrian Formagiu Note de curs 201 0

Sociologia nu poate definita simplu ca stiinta despre societate (desi aceasta definire este cea mai vehiculata) sociologii depasesc acest inconvenient atunci cand delimiteaza obiectul sociologiei. Exemplu a. D.Gusti. Sociologia trebuie sa studieze patru cadre si patru manifestari; Cadrul cosmologic, mediu geografic in care se afla localitatea. Cadrul biologic, calitatile fizice ale oamenilor. Cadrul psihic, trasaturile temperamentale Cadru istoric, evenimentele care .influnetat/influenteaza. Cadrele sunt numai pontetialitati, nu devin realitati. La aceste cadre se adauga 4 manifestari: Manifestarea economica. Manifestarea spirituala. Aceste doua manifestari sunt constitutive oricarei societati Manifestarea politica. Manifestarea juridica. Acestea sunt ordonatoare sau regulative pentru sociatate. Concluzia lui D.Gusti C+V=Natura manifestarilor. Alex Ankels Ce este sociologia Delimiteaza sociologia pornind de la marii sociologi si de la temele abrdate in revistele si congresele de sociologie Probleme sintetice Aspecte de epistemologie a sociologie, (obiect metoda legi) Unitati sociale primare Grupuri, institutii, conflicte, educatii. Fenomene si Procese Dezvoltare si procese sociale (devianata , conformism) Pe masura ce se dezvolta societatea in aceeasi masura se modifica si obiectul sociologiei
b.

Conditia de Metoda Un matematician francez spunea despre sociologie ca este stiinta cu cele mai multe metode si cele mai putine rezultate. Cercetatorul este subiectiv in alegerea metodei. Cercetatorul este nevoit sa isi reconstruiasca instrumentul cercetarii oridecate ori realizeaza invetigatii specifice. Sociologia imprumuta din patrimoniul altor stiinte. Orice cercetare sociologica este caracterizata printr-o anumita marja de eroare. Obiectul sociologiei poate fi studiat cu diverse metode care poate fi clasificate astfel a. Criteriul temporalitatii: Metode longitudinale Studiu de caz, Istoria vietii, etc. Metode transversale Observatia, experimentul, chestionarul. Dupa modul de observare Calitatetive, cantitative. Dupa gradul - Informatiile au valuare de fapta .......... b. Dupa momentul in care apar: Esantionarea, Opertionalizarea conceptelor Metode care intervin in partea finala: Codificarea prelucrarea statistica
4

Adrian Formagiu Note de curs 201 0

De regula o cercetarea sociologica desfasurata prin respectarea metodologieie cuprinde urmatoarele etape: a. Alegerea temei b. Studio Bibliografic c. Delimitarea conceptelor. d. Stabiliirea populatieie si esantionarea Stabilirea metodelor de cercetare si construirea instrumetului cercetarii e. Stabilirea echipei f. Acheta de teren g. Analiza interpretarea h. Intocmirea raportului i. Propuneri si sugestii Concluzie. Sociologul este intodeauna un cercetator al socialului; concluziile, propunerile, sugestii sunt ori nu valorizate de categoriile factorilor de decizie. Conditia de lege In societate se produc fenomene sociale de regula acestea sunt efecte ale anumitor cauze. Relatia cauza efect este numita relatie de cauzalitate. Sociologii cauta sa desopere relatiile de cauzalitate din mediile sociale care au grade foarte mari de stabilitate. Fenomenul social se produce in realitate si are un caracter obiectiv surprinderea in enunt al legaturii cauzale obiective, nu este alceva decat continutul unei legi sociologice. Trebuie asadar sa facem distinctie intre legea sociala ca lege a realitatii obiective si legea sociologica ca reflectare a realitatii sociale. IV. Functiile Sociologieie Sociologia foloseste multor categorii umane: economisti lucratori in massmedia, sociologilor, etc. In general Sociologia re aurmatoarele roluri sau functii: Functia expozitiva, Functia practica: -Subfunctia practica de diagnosticare -Subfunctia practica de prognosticare -Subfunctia practica de prospectiva - Functia critica - Functia axiologica 1.4. Modalitati sau stiluri de a face sociologie

Sociologia se diferentiaza in functie de temele predilecte selectate in cercetare, scolilor sociologice, orientarile sociologie pe care le agreeaza etc. intrucat sociologii raspund la probleme similare in moduri diferite inseamna ca ei pot fi diferentitati pe difese stiluri. Criteriile de diferentiere conduc la delimitatea urmatoarelor stiluri in sociologie a. Dupa modul in care isi selecteaza obiectul de cercetare: Sociologie de catedra sau sociologie teoretica, sociologie academica A. Comte: ,, pentru a face sociologie imi sunt sufieciente experienta proprie de viata, biblioteca si capacitatea proprie de rationalizare Sociologia de teren. Teoria sociologica e scrisa abia dupa
5

Adrian Formagiu Note de curs 201 0

desfasurarea cercetarii de teren b. Dupa pozitia adoptata fata de detinatorii puterii politice Sociologia apologetica, reusita Sociologia critica, vizeaza nereusitele guvernatilor Sociologia neutra din punct de vedere politic. c. Dupa pozitia adoptata fata de schimbare Sociologie statica, preferinta pentru studierea elementelor care se reproduc de la o etapa la alta in viata societatii (famile, diviziunea muncii, autoritatea, Sociologie dinamica, mobilitatea intergenerationala, revolutii rascoale etc d. Dupa marimea grupurilor studiate: - Microsociologie - Mezosociologie - Macro sociologie e. Dupa calitatea - Sociologie descriptiva - Sociologie explicativa - Sociologie comprehensiva (demers empatic in raport cu subiectii) f. Dupa explicare, convergeta, si cohempresinunile deosebim: - Tot atatea stiluri dupa cate curente sociologice exista pozitivismul sociologismul relationismul formalismul etnometodologia interactionismul simbolic actionalismul etc

Capitolul II. Gandirea sociologica 2.1. Platon (427 348) A. Generalitati Nascut la Atena intr-o familie de aristocrati. A beneficiat de o educatie aleasa cunoscand teoriile filosofice si stiintifice ale marilor nume ale vremii. A trait in perioada secolului de aur a lui Pericle (Atunci atena a detinut intaietatea in cateva domenii: filosofie, stiinta si arta) a cunoscut efectele negative a le luptelor intre polisurile grecesti pentru egemonie in 328 infiinteaza Academia atragea pe toti care puteau sa contribuie la cultura. De importanta majora pt istoria sociologieie sunt dialogurile Republica si Legile a. Idei despre societate Viziunea antropomorfica asupra statului. Statul avea o alcatuire si functionare precum un imens corp uman, iar corpul uman se remarca in primul rand prin trebintele carora trebuie sa le faca fata: Trebuinta de consum Trebuinta de securitate sau de aparare Trebuinta de conducere Statul a creat structurile(sociale) prin care sa fie rezolvate trebuintele: Trebuinta de consum este rezolvata de acrtiunea clasei producatorilor (tarani, mestesugari si sclavi) Trebuinta de securitate este rezovata de clasa militarilor Trebuinta de conducere este realizata de catre clasa filosofilor Fiecare dintre aceste stu cturi se remarca prin detinerea unor virtuti specifice:
6

Adrian Formagiu Note de curs 201 0

Clasa producatoare supunere, obedienta si rezistenta la efort indelungat; Clasa militara - Curaj si vitejie, spirit de sacrificiu pentru binele statului; Clasa conducatorilor Intelepciunea si spiritul dreptatii. Pe ansamblu inteleptul trebuia sa rezolve rapid situariile conflictuale. Sa nu fie robit placerilor trupesti. Sa nu fie tributar dorintei de imbogatire. Sa actioneze in permaneta pentru binele colectiv. Practicarea dreptatii Premisa de la cre pleaca Platon este aceea ca practicarea dreptaitii ii face pe oameni sa se simta liberi iar societatea devine solidara si stabila. Practicarea dreptatii se realizeaza prin respectarea principiala a urmatoarelor etape: ,,Nu poti fi drept daca nu iti platesti datoriile Datoriile se platesc atat fata de prieteni cat si fata de dusmani: Fata de prieteni prin practicarea binelui si fata de dusmani prin practicarea raului. Pentru a practica binele si raul (dreptatea) individul trebuie sa dispuna de fortele necesare in acest sens. Dreptatea deci poate fi practicata doar de cei care sunt puternici. Pentru a nu se institui dreptul celui mai tare cei puternici trebuie sa fie controlati.Iar controlul se realizeaza prin diverse categorii de norme. Conventiile sua regulile sunt forme generale prin care dreptatea se aplica in moduri similare intr-un spatiu dat. Sistemul educational Trebuintele societatii sunt rezolvate de structurile sociale iar indivizii sunt pregatiti sa se inscrie intr-un dintre cele trei structuri sociale. Sistemul educational plaseaza indivizii pe aceste structuri fortandu-i sa particie la una sau ma multe etape educationale: 0-15 ani individul realizeaza cresterea fizica si pune bazele snatatii trupesti pentru toata viata. Copilul trebuie sa cunosac aun numar mare de insuficiente mai ales de ordin material si fizic pentru a se fortifica in planul sanatatii corporale. Copilul invata verticala sociala ( sa se supuna celor mari) si sunt asumate roluri in care individul sa poata participa oricand la altivitatea productiva la deciziile cetatii. La sfarsitul acetei perioade avea loc un examen la care indivizii trebuiau sa raspunda la intrebari de genul: cum functioneaza societatea? Cum trebuie aparata societatea? Cat de mari trebuie sa fie sacrificiile pentru apararea societatii? Cei care nu raspuneau satisfacator la aceste intrebari, trebuiau sa ramana in clasa producatorilor. 16- 30 ani In acest intervala se perfectionau in manuirea rmeleor, practicau gimnastica, luptele si arta echitatiei, primeau cunostinte despre magistraturile din stat des[re corpurile ceresti si despre arta militara. La finele perioadei urma un examen foarte exigent si putini cursanti reuseau sa il depaseasca, eci care nu reausea ramaneau in clasa militarillor ceilati p[atrundeau in etapa a 3-a educatiei de la 31 35 ani. 31- 35 ani. Notiuni de astronomie. Notiuni despre regimurile politice din spatiul lor dar si din alte parti ale lumii. Precum si arta dialecticii (arta de a convinge si de a indentifica ecele mai bune solutii in urka acestei etape, cursantul intra in categoria inteleptilor si dobandea posibilitatea de a ocupa o functie de conducere in stat ) De regula spune Platon, functiile importanete trebuiau asumate in jurul vartei de 50 de ani. Pana atunci aspiratul trebuia sa ramana in preajma celor care conduceau efectiv Observatii

Adrian Formagiu Note de curs 201 0

Acest sistem educativ era unul ideal dar pentru o cetate idela (era imaginat de platon, nu a fost impus niciodata ) Plton spune ca o societate se inscrie in mod normal intr-una din urmatoarele variante de regim politic: Regimul politic monarhist aristocratic. Conducatorul cetatii este ajutat de aristiocratie impreuna detinand toate puterile statului. Este cel mai stabil titp de stat fiind bogati conducatorii vor lucra pentru binele claselor inferioare Regim hipocratic Puterile statului sunt detinurte de clasa militarilor (Platon a supra apreciat rolurile calselor militartilor sugerand atribuirea unor avantaje catre aceasta ( Proprietatile sa fie detinute in comun, femeile sa fie detinute in comun) copii sa nu isi cunoisaca parintii, toate acestea contribuind la sporirea capacitatii miliatare) Societatea subordoneaza total resursele pentru a putea desfasura razoaie. Regimul oligarhic Societatea are doua structuri fundamentale despartite de marimea bogotiilo individului. Calasa bogata detine toate pozitiile de conducere din stat. Clasa bogata primeste aceste pozitii in raport cu veniturile celor care o conduc. Regimul democratic Puterea apartine intregului popor perioada democratieie este una a decaderii intru cat demosul poporul poate lua decizii fara sa aiba cunostinte exacte despre ceea ce decide. In perioada democratieie se dezvolta demagia si impostura: Cateau sta alaturi de caine, calul alaturi de magar. Profesorul se teme de elevii sai. Demosul insusi ajunge sa fie nemultumit de consecintele puterii lui Regimul tiranic - Poporul desemneaza pe individul cel mai merituuos ca sa exercite puterea. Initial conducatorul produce o situatie de bunastare si stimuleaza progresul ulterior el se transforama in tiran: Foloseste puterea doar in folos personal. Pe masura ce se prelungeste perioada de conducere tiranica miscarile sociale se inmultesc iar caderea tiranului este iminenta. In mod normal tiranul o sa fie inlocuit de un monarh ajutat de ao aristocratie care ii controleaza puterea . Concluzia Ideile lui Platon au fost preluate de multi alti ganditori culminand cu T. Davino si N. Machiavelli
B. Aristotel (384 322)

Stageritul (nascut in Stagira Macedonia) A fost profesorul lui Alexandru Macedon, a frecventat academia lui Platon dar a parasit-o din cauza rivalitatii dintre Atena si Macedonia A cunsocut periada de crestere a importanetei regatului Macedoniei. Ca replica a acdemieie lui Platon aristotel infiinteaza Liceul . In sociologie ramane importante: Etica Nicomahica si Politica. Idei despre societate Societatea poate fi cunoscuta plecand de la etelehiile ei. Reprezinta acea structura a corpuil social inevitabila pentru existenta acestuia si care functioneaza dincolo de de continuturile vointei idividuale. Dupa Aristotel in cadrul societatii intra urmataorele intelehii: Philos - cantitatea xde afectivitate existenta in societate farav de care societtea nu ar putea exista Coinonia, familia grup de mnca grup rezidential
8

Adrian Formagiu Note de curs 201 0

Politeea - cel mai mare grup uman cu caracteristi unitare in care relatiile dintre oamneii sunt de ordin politic si acest grup se nueste stat Nomos - Regulile si conventiile respectate de indivizi in cadrul statului Obseravtii aceste entelehii sunt prezente in taoate formele de organanizare statel. In timp ce inaitam de la Philia catre Nomos se diminueaz ponderea factorului afectiv si creste rationalitatea sociala. Premonitii arostotelice