Codul Comercial Mai 2011

CODUL COMERCI AL AL ROMNI EI * ) di n 16 apr i l i e 1887
Forma sint et ic la dat a 27- May- 2011. Acest act a fost creat ut ilizand t ehnol ogia Si nt Act - Act e Si nt et i ce. Sint Act i t ehnologi a Act e
Si nt et i ce sunt mr ci inr egi st r at e ale Wol t er s Kluwer.
Codul Comercial a fost promulgat prin decret la 10 mai 1887 si a int rat in vigoare la 1 sept embrie
1887. I n cursul anilor, Codul comer cial a suferit modif icari subst ant iale. O part e din ar t icol ele
abrogat e au f ost past rat e i n t ext , iar pent ru a evi dent ia fapt ul ca sint abrogat e ele sint marcat e i n
t ext , dupa numar ul art icolului, cu "* * * " . Act ul abr ogat or est e ment ionat la sfir sit ul art icolului sau
seriei de art icole abrogat e.
* ) Act ualizat
CARTEA I : DESPRE COMERT I N GENERE
TI TLUL I : DI SPOZI TI UNI GENERALE
Ar t . 1
( la dat a 08- Apr- 2008 Art . 1 di n cart ea I , t it lul I a se vedea j uri spr udent a Deci zi a nr . 1367 di n 08-
apr - 2008 )
I n comert se aplica legea de fat a. Unde ea nu dispune se aplica Codul civil.
Ar t . 2
Bursele, balciuril e ( iarmarocuril e) , t ar gur ile, docurile si ant repozit ele, precum si celelal t e
inst it ut iuni care servesc comert ului, se reguleaza prin legile si regulament ele lor speciale.
TI TLUL I I : DESPRE FAPTELE DE COMERT
Ar t . 3
( la dat a 19- Oct - 2009 Art . 3 din cart ea I , t it lul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 5734/ R di n 19-
oct - 2009 )
( la dat a 20- May- 2009 Art . 3 din cart ea I , t it lul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 1521 di n 20-
mai - 2009 )
( la dat a 11- Dec- 2007 Art . 3 din cart ea I , t it lul I I a se vedea j uri sprudent a Deci zi a nr . 1997 di n 11-
dec- 2007 )
( la dat a 09- Nov- 2007 Art . 3 din cart ea I , t it l ul I I a se vedea j uri sprudent a Sent i nt a nr . 217 di n 09 -
nov - 2007 )
( la dat a 12- Feb- 2007 Art . 3 din cart ea I , t it lul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 206/ R di n 12-
f eb- 2007 )
( la dat a 08- Jun- 2006 Art . 3 din cart ea I , t it lul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 2038 di n 08-
i un- 2006 )
( la dat a 08- Jun- 2006 Art . 3 din cart ea I , t it lul I I a se vedea j urisprudent a Sent i nt a nr . 137 di n 08-
i un- 2006 )
( la dat a 11- Apr- 2006 Art . 3 di n cart ea I , t i t l ul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 885 di n 11-
apr - 2006 )
Legea considera ca fapt e de comert :
1. Cumparat urile de product e sau marfuri spre a se revinde, fie in nat ura, fie dupa ce se vor fi
lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inchiria; asemenea si cumpararea spre a se
revinde, de obligat iuni ale St at ul ui sau alt e t it luri de credit circul ind in comert ;
2. Vanzarile de produse, vanzarile si inchirierile de marfuri, in nat ura sau lucrat e, si vanzarile
de obligat iuni ale St at ului sau de alt e t it luri de credit circulind in comert , cind vor fi fost
cumparat e cu scop de revinzare sau inchiriere;
3. Cont ract ele de report asupra obligat iunilor de St at sau a alt or t it luri de credit circulind in
comer t ;
4. Cumpar ar ile si vanzarile de part i sau de act iuni ale societ at ilor comerciale;
5. Orice int reprinderi de furnit uri;
6. I nt reprinderile de spect acole publice;
7. I nt r epr inder ile de comisioane, agent ii si of iciur i de af acer i;
8. I nt repr inderi le de const ruct ii;
( la dat a 02- Oct - 2007 Art . 3, punct ul 8. din cart ea I , t it lul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 1458
di n 02- oct - 2007 )
9. I nt reprinderile de fabrici, de manufact ura si imprimerie;
10. I nt reprinderile de edit ura, libr ar ie si obi ect e de art a, cind al t ul decit aut orul sau ar t ist ul
Pag. 1 din 92 Act sintetic la data 27-May-2011 pentru Codul Comercial din 1887
Text creat de SintAct Wolters Kluwer - tel:031/2244100, contact@wolterskluwer.ro
vi nde;
11. Operat iunile de banca si schimb;
( la dat a 07- Oct - 2008 Art . 3, punct ul 11. di n cart ea I , t it lul I I a fost a se vedea recurs in int eresul legii
Deci zi a LXXXV/ 2007 )
12. Operat iunile de mij locire ( samsarie) in afaceri comerciale;
13. I nt reprinderi le de t ransport uri de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat ;
14. Cambiile si ordinele in pr oduct e sau marf ur i;
15. Const ruct iunea, cumpar ar ea, vinzarea si revinzarea de t ot felul de vase pent r u navigarea
int eri oara si ext erioara si t ot ce privest e la echiparea, armarea si aprovizionarea unui vas.
16. Expedit iunile mar it ime, inchirierile de vase, impr umut urile mar it ime si t oat e cont r act ele
privit oare la comert ul de mare si la navigat iune;
17. Asigur ar ile t er est re, chiar mut uale, in cont ra daunel or si asupr a viet ii ;
18. Asigur ar ile, chiar mut uale, cont ra r iscurilor navigat iunei ;
19. Depozit ele pent ru cauza de comert ;
20. Depozit ele in docuri si ant repozit e, precum si t oat e operat iunile asupra recipiselor de
depozit ( warant e) si asupra scrisurilor de gaj , liberat e de ele.
Ar t . 4
( l a dat a 20- May- 2009 Art . 4 din cart ea I , t it lul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 1521 di n 20-
mai - 2009 )
( l a dat a 09- Nov- 2007 Art . 4 din cart ea I , t it lul I I a se vedea j uri sprudent a Sent i nt a nr . 217 di n 09-
nov- 2007 )
( l a dat a 19- Mar- 2007 Art . 4 din cart ea I , ti t l ul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 562 di n 19- mar -
2007 )
( l a dat a 12- Feb- 2007 Art . 4 din cart ea I , t i t l ul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 206/ R di n 12-
f eb- 2007 )
( l a dat a 04- Oct - 2006 Art . 4 di n cart ea I , t i t l ul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 1719 di n 04- oct -
2006 )
( l a dat a 08- Jun- 2006 Art . 4 din cart ea I , t i t l ul I I a se vedea j uri sprudent a Sent i nt a nr . 137 di n 08- i un-
2006 )
mai - 2006 )
Se socot esc, af ara, de acest ea, ca fapt e de comert celelalt e cont ract e si obligat iuni ale unui
comer ciant , daca nu sunt de nat ura ci vila sau daca cont rari ul nu rezult a din insusi act ul.
Ar t . 5
mai - 2009 )
Nu se poat e considera ca fapt de comert cumpararea de product e sau de marfuri ce s- ar face
pent ru uzul sau consumat ia cumparat orului, ori a famil iei sale, de asemenea revinzarea acest or
lucr uri si nici vinzarea product elor pe care propr iet arul sau cult ivat orul le are dupa pamant ul
sau cel cult ivat de dinsul.
Ar t . 6
Asi gur arile de l ucruri sau st abiliment e care nu sunt obiect ul comer t ului si asigur arile asupr a
viet ii sunt f apt e de comer t numai i n ce pr ivest e pe asigur at or. Cont ul curent si cecul nu sunt
considerat e ca fapt e de comert , in ce privest e pe necomerciant i, afara numai daca ele n- au o
cauza comerciala.
TI TLUL I I I : DESPRE COMERCI ANTI
Ar t . 7
( l a dat a 20- May- 2009 Art . 7 din cart ea I , t it lul I I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 1521 di n 20-
mai - 2009 )
Sunt comerciant i aceia care fac fapt e de comert , avind comert ul ca o profesiune obisnuit a, si
societ at ile comerciale.
Ar t . 8
St at ul, j udet ul si comuna nu pot avea calit at ea de comerciant i.
Ar t . 9
Orice persoana care int r- un chip accident al face o operat iune de comert , nu poat e fi
considerat a ca comerciant , ea est e insa supusa legi lor si j urisdict iunii comer cial e pent ru t oat e
cont est at iunile ce se pot r idica din aceast a operat iune.
Ar t . 10* * *
Minorul de orice sex, pent ru a put ea face comert si prin urmare a fi considerat ca maj or,
int rucat privest e obli gat iunile cont ract at e de di nsul ca comer ciant va t rebui sa aiba et at ea de
18 ani implinit i, sa fie emancipat , sa ai ba aut orizat iunea in scris a t at alui sau, sau in caz de
moart e, int erdict iune ori absent a a t at alui, aceea a mamei sal e; i ar in lipsa de t at a si mama,
aut orizat i a t ut orelui cu avizul consi liului de familie omologat de t ribunalul civi l. Act ele de
emancipare si de aut orizare vor fi prezent at e la t ribunal ul in j urisdict iunea caruia minorul
voest e a-si st abili domi ciliul sau comercial , spre a fi t ranscrise in regi st rul dest inat pent ru
aceast a si afisat e in sala t ribunalului, in sala comunei, in localurile bursei celei mai apropiat e,
daca vor fi, si publ icat e in foai a anunt urilor j udiciar e a locului; t oat e acest ea prin ingr ij irea
grefei. Grefierului t ribunalului va past ra la dosar proba ca afisarile si publicat i unile s- au facut .
I nai nt e de t ranscriere, afisar e si publicat i une, minorul nu va put ea incepe comert ul sau.
Ar t . 11* * *
Di spozit i unea ar t icolului precedent est e apl icabila minorului emancipat , chiar necomerciant ,
pent ru act ele pe care legea le considera ca fapt e de comert .
Ar t . 12* * *
Minorul comerciant in condit iunile ar t . 10, pent ru t ot ce privest e comer t ul sau, poat e ipot eca si
inst raina imobilele sale, fara a avea necesit at e de vreo aut orizat iune.
* * * ) Art i colele 10-12 a fost abrogat e prin art . V din Decret ul nr. 185/ 1949 ( B.Of . nr. 25 din
30 aprilie 1949) .
Ar t . 13
Tat al sau mama car e exercit a put erea par int easca sau, i n li psa lor, t ut orul, nu pot cont inua
comer t ul in int eresul unui minor daca nu vor fi aut orizat i, cel di nt ai de t ribunalul civil si cel de
al doilea prin inchei erea consiliului de familie omologat a de t ri bunal.* ) Act ul de aut orizare va fi
afi sat si publicat conf or m ar t . 10.
* ) I n baza dispozit iilor legii din 20 aprilie 1932, privit oare la ridicarea incapacit at ii Civile a
femeii marit at e, aceast a nu mai are nevoie la aut orizarea Consiliului de famili e, ambii parint i
fiind supusi aceluiasi regim j uridic.
Ar t . 14
I nt er zisul si cel pus sub un consiliu j udiciar nu pot f i comerciant i si ni ci a cont inua un comert .
Ar t . 15- 16
Abrogat e prin legea privit oare la ridicarea incapacit at ii civile a femeii marit at e ( B. Of. nr. 94
din 20 aprili e 1932) .
Ar t . 17
Ci nd prin cont ract ul de casat orie barbat ul va avea vreun dr ept asupr a bunurilor cast igat e de
femeie, acest e bunuri si venit urile lor raman exclusiv afect at e la plat a dat oriilor comerciale.* )
* ) Urmare Legii din 20 aprilie 1932 barbat ul nu poat e avea vreun drept asupra bunurilor
femeii.
Ar t . 18* * *
Aut orizat iunea de a face comer t , dat a minorului de cat re par int ele sau, sau de cat r e un t ut or in
condit iunile prevazut e mai sus, precum si aceea dat a de cat re barbat femeii, pot fi revocat e in
orice t imp. Act ul de revocare insa t rebuie sa fie facut cu observarea formelor prevazut e la art .
10. Cu t oat e acest ea, daca minorul sau femeia incepuse a exercit a comert ul, revocarea nu va
put ea produce nici un ef ect de nu va fi aprobat a si de t ribunalul civil dupa ce acest a, in camer a
de consiliu, va fi ascult at pe minor sau pe femeie si pe aceia care le- au ret ras aut orizat iunea.
I n nici un caz revocarea nu poat e vat ama drept uri le celui de al t reilea nici chiar prin af aceril e in
curs de execut are.
* * * ) Abrogat prin art . V din Dec. nr. 185/ 1949 (B. of. nr. 25 din 30 aprilie 1949).
Ar t . 19
Cont ract ul de casat or ie int re persoane dint re care una est e comer ciant a, va t rebui sa fie t rimis
in copie cert ificat a, in t ermen de o luna de la dat a lui, de cat re ofit erul st arii civile care a
cel ebrat casat oria, la t ribunalul in j urisdi ct iunea caruia se gasest e st abiliment ul comerciant ului,
pent ru a fi publicat conform art . 10 ( Art . 10 fiind abrogat , publicit at ea se va face prin Monit orul
oficial). Ofit erul st arei ci vile care va omit e a indeplini indat orirea impusa pr in acest art icol va fi
supus la o amenda de 25 pina la 100 de lei; iar daca omisiunea a fost facut a cu rea credint a, la
dest it uire; in amindoua cazurile fara prej udiciul drept urilor part ilor int eresat e. * ) .
* ) Minimul si maximul amenzii s- a maj orat de 5 ori prin D.L. pent r u maj orarea amenzilor
j udecat orest i ( M. of. 139 din 18 iunie 1943)
Ar t . 20
Daca sot ul devine comerciant in urma casat oriei sale, dinsul est e dat or sa depuna copie dupa
cont ract ul sau de casat orie, i n t ermen de o luna socot it din ziua cind si - a inceput comert ul , sub
pedeapsa, in caz de faliment , de a fi considerat ca un bancrut ar simplu.* ) .
* ) Text ul se aplica ambil or sot i, nu numai barbat ului.
Ar t . 21
( la dat a 20- May- 2009 Art . 21 di n cart ea I , t it lul I I I a se vedea j uri sprudent a Deci zi a nr . 1521 di n 20-
mai - 2009 )
Cererea de separat iune de pat rimonii int re sot i dint re care unul est e comerciant , t rebuie sa fie
publicat a in modul prevazut la art . 10.* ) Hot ararea asupra cererei de separ at iune nu va put ea
fi pronunt at a decit dupa o luna de zile de la sus zisa publicat iune. Daca se admit e separ at ia,
hot arirea definit iva va t rebui sa fie publicat a t ot in acelasi mod, in t ermen de o luna de la dat a
ei. I n lipsa acest ei publicat i uni, credit orii comert ului sot ului pot opune, oricind int er esul lor o
cere, nulit at ea separ at iunei pronunt at e si sa at ace rest it uirea drept urilor dot al e ale f emeii, daca
a avut loc. Deosebit de aceast a, ei pot sa exercit e act iunea ce le acorda art . 975 din Codul civil,
cind separat iunea ar fi fost facut a in frauda drept urilor lor.
* ) Di spozit iil e acest ui t ext se vor corobora cu 3 ar t . 3- 6 alin. 2 din Codul familiei.
TI TLUL I V: DESPRE REGI STRELE COMERCI ANTI LOR
Ar t . 22
Regist rele obli gat orii pent ru comerciant i sunt : r egist rul j urnal, regist rul invent ar si regist rul
copier.
Ar t . 23
Orice comerciant est e dat or ca in regist rul j urnal sa inscrie pe fiecare zi ce are sa ia si ce are
sa dea, operat i unile comer t ului sau, convent i unile, accept at iunile sau gi rurile efect el or
comerciale, si in general t ot ce primest e si plat est e sub orice t it lu t recind la fiecare finit de luna
si sumele int rebuint at e pent ru chelt uielile casei sale. Acest regist ru j urnal est e deosebit de alt e
regi st re ce se obisnuiesc in cont abilit at ea comer ciala, dar care nu sunt obligat orii.
Ar t . 24
Comerciant ul est e dat or a forma la inceput ul comert ului sau si in fiecare an, sub a sa
semnat ura, un invent ar de averea sa mobila si imobila si de dat oriile sale act ive si pasive,
inchei nd bilant ul cuveni t . Acest invent ar si bi lant le va copia in regi st rul special pent ru aceast a
si le va semna. Toat e efect el e si dat oriile act ive t r ebuiesc evaluat e in invent ar si bilant dupa
pret ul curent la epoca f acer ii i nvent ariului. Dat oriile act ive gr eu de i ncasat sau indoioase se vor
pret ui dupa probabilit at e; creant ele ce nu se pot incasa se vor inscrie numai pent ru memorie.
Daca sunt mai mult i t ovarasi solidari, t rebuie sa subsemneze fiecare.
Ar t . 25
El est e t inut a copia in regist r ul special si dupa ordinea zilei t oat e scr isorile ce t r imit e.
Ar t . 26
Regist rele obligat orii vor fi numer ot at e pe fiecare pagina si, afara de regist rul copier , parafat e
de un j udecat or al t ribunalului locului de resedint a al comerciant ului, sau de cat r e j udecat orul
ocolului respect iv in localit at ile unde nu exist a t ribunal. Pe ult ima pagina a acest or regist re,
j udecat orul va const at a numarul filelor ce compun fiecare r egist ru si va semna aceast a
cert ificare punind sigil iul t ribunalului sau al j udecat or iei. * )
Decret ul nr . 662 ( Legea 165) pent ru adaugarea unor dispozit iuni la ar t . 26 si 27 l a Codul
Comercial, publicat in M. Of. 74 din 28 mart ie 1944.
"Regist rele obligat orii vor fi numerot at e pe fiecare pagina si afara de regist rul copier, parafat e
de un j udecat or al t ribunalului locului de resedint a al comerciant ului, sau de cat r e j udecat orul
de pace respect iv, in localit at ile unde nu exist a t ri bunal. Pe ult ima pagina a acest or r egist re
j udecat orul va const at a numarul filelor ce compun fiecare r egist ru si va semna aceast a
cert ificare punind sigiliul t r ibunalului sau al j udecat or iei. Formali t at ile prevazut e de art icolul de
fat a se vor put ea efect ua la inceput ul noului an, chiar daca regist rele folosit e in anul expirat nu
au fost i nchiat e si vizat e, i n condit iile art icolului ur mat or ."
Ar t . 27
Regist rele pe care comerciant ul est e obligat a le avea, afara de copier, vor fi prezent at e
t ribunalului sau j udecat orul ui de ocol la finele fiecar ui an comercial spre incheiere si viza.
Tribunalul sau j udecat or ul de ocol va pune imediat , sub ult ima operat iune inscrisa, urmat oarea
viza: " Ast azi la . . . anul . .. s- a prezent at regist rul ( j ur nal , i nvent ariu) al comerciant ului ... . si s- a
vizat cu a noast ra semnat ura" puni ndu- se si sigil iul t ribunalul ui sau j udecat or iei. Nici un fel de
t axa, t i mbre sau al t ele nu se vor percepe pent r u indepl inirea formalit at ilor prevazut e la acest e
doua art icole. * )
Decret ul 662 ( Legea 165) pent ru adaugarea unor di spozit i uni la art . 26 si 27 la Codul
Comercial publicat in M. Of. 74 din 28 mart ie 1944.
Regist rele pe care comerciant ul est e obligat a le avea, afara de copier, vor fi prezent at e
t ribunalului sau j udecat orului de pace, la finele fiecar ui an comercial si cel mult pina l a
inchei erea bilant ului spr e incheiere si viza. Tri bunalul sau j udecat orul de pace va pune imediat ,
sub ult ima operat iune inscrisa, urmat oar ea viza: "Ast azi la ... anul ... s- a prezent at r egist rul
(j urnal, invent ar) al comerciant ului .... si s- a vizat cu a noast ra semnat ura" punindu- se si
sigiliul t ribunalului sau j udecat oriei.
Ar t . 28
La fiecare t ribunal comercial si, in localit at ile unde acest ea nu exist a, la fiecare t ribunal de
j udet , se va t ine un regist ru, in care se va inscrie numele comerciant ilor care si- au prezent at
regist rele lor, ce anume regist re, precum si numarul filelor fiecaruia. Tot ast fel se va urma si cu
regist rele pe care comerciant ul le prezint a anual pent ru incheiere si viza. Daca numerot area
sau viza unui regist ru a fost facut a de j udecat orul de ocol, at unci acest a, la finele fiecarui an,
est e dat or sa t rimit a un t ablou t r ibunalului j udet ului sau t ribunalului comer cial respect iv.
Ar t . 29
Regist rele comerciant ilor vor fi t inut e in limba romana sau in una din limbile moderne, dupa
ordinea dat ei fiecarei operat i uni, fara a se lasa vreun loc in alb, fara st ergere sau adaogire; se
pot face indrept ar i si st er sat uri, daca aceast a est e necesar, se vor f ace insa numai ast fel ca
cuvint ele indrept at e sau st erse sa fie cit ibile.
Ar t . 30
Comerciant ii sunt dat ori a past ra, in t imp de 10 ani de la cea din urma viza, regist rele pe care
legea le impune a t ine, precum si scrisorile si t elegramele primit e. Asemenea sunt dat ori a
past ra cel put i n pina la doi ani f act uri le mar furilor cumparat e si int roduse in st abiliment ele lor.
Ar t . 31
Comunicat i unea regist relor nu poat e fi ordonat a de j udecat a dupa cererea unei part i deci t in
afacer i de succesiuni, comunit at i de bunuri , soci et at i si i n caz de f ali ment .
Ar t . 32
I n cursul unei cont est at iuni si or icare ar f i nat ur a ei, j udecat a, dupa cererea unei part i sau
chiar din oficiu, va put ea ordona infat isarea regist relor spre a se ext rage dint r- insele numai
ceea ce est e pr ivit or la lit igi u.
Ar t . 33
Ci nd regi st rele ofer it e, cerut e sau ordonat e a se infat i sa se af la in circumscri pt iunea unui alt
t ribunal, j udecat oria va adr esa o comisiune rogat orie t ribunalului sau j udecat orului de ocol
respect iv pent ru a lua cunost int a de cont inut ul acelor regi st re, a- l consemna int r-un proces-
verbal si a- l t r imit e t ribunalului unde cauza est e pendi nt e.
Ar t . 34
Di spozit i unile cupr inse in pr ezent ul t it lu nu se apli ca colpor t orilor, comer ciant ilor care fac micul
t rafic ambulant , carausilor sau acelor al caror comert nu iese din cercul unei profesiuni
manuale.
TI TLUL V: DESPRE O LI GATI UNI LE COMERCI ALE I N GENERAL
Ar t . 35
Cont ract ul sinalagmat ic int r e persoane depart at e nu est e perfect daca accept area n- a aj uns la
cunost int a propui t orului in t er menul hot ar at de dinsul sau in t ermenul necesar schimbul ui
propunerii si accept arii dupa nat ura cont ract ului. Propuit orul insa poat e primi ca buna si o
accept ar e aj unsa pest e t ermenul hot ar at de di nsul cu condi t iunea ca sa incunost iint eze indat a
pe accept ant despre aceast a.
Ar t . 36
Cind propuit orul cere execut area imediat a a cont ract ului si un raspuns prealabil de accept ar e
nu est e cer ut si nici chiar necesar dupa nat ura cont ract ului, at unci cont ract ul est e perfect
indat a ce part ea cealal t a a int reprins execut area lui.
Ar t . 37
Pana ce cont ract ul nu est e perfect , propunerea si accept ar ea sunt r evocabi le. Cu t oat e
acest ea, desi revocarea i mpiedica ca cont ract ul sa devie per fect , daca ea aj unge la cunost int a
celeilal t e part i, dupa ce aceast a int reprinsese execut area lui, at unci cel ce revoaca cont r act ul
raspunde de daune- int erese.
Ar t . 38
I n cont ract el e unilat erale propuner ea est e obligat orie indat a ce aj unge la cunost int a par t ii
careia est e facut a.
Ar t . 39
Accept area condit ionat a sau limit at a se considera ca un refuz al primei propuneri si formeaza
o noua propuner e.
Ar t . 40
Ci nd urmeaza a se hot ar i adevarat ul pret sau pret ul curent al pr oduct elor, mar furilor,
t ransport urilor, navlului, al primelor de asigurare, cursul schimbului, al efect elor publice si al
t it lurilor indust riei, el se ia dupa list ele bursei sau dupa mercurialele locului unde cont ract ul a
fost incheiat , sau, in lipsa, dupa acelea ale locului celui mai apr opiat , sau dupa orice fel de
proba.
Ar t . 41
Cind moneda arat at a int r- un cont ract nu are curs legal sau comercial in t ara si cind cursul ei
n- a fost det erminat de insasi part ile, plat a va put ea fi facut a in moneda t arii, dupa cursul ce va
avea schimbul la vedere in ziua scadent ei si la locul plat ii; iar cind in acea localit at e n- ar fi un
curs de schi mb, dupa cursul piet ei celei mai apropiat e, afara numai daca cont ract ul poart a
clauza "efect iv" sau o alt a asemenea.
Ar t . 42
( la dat a 10- May- 2007 Art . 42 din cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 848 di n 10-
mai - 2007 )
( la dat a 27- Apr- 2007 Art . 42 din cart ea I , t it l ul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 215 di n 27-
apr - 2007 )
( la dat a 13- ep- 2006 Art . 42 din cart ea I , t i t l ul a se vedea j urisprudent a Sent i nt a nr . 143 di n 13-
ep- 2006 )
I n obl igat iunile comerciale codebit orii sunt t inut i solidaricest e, af ara de st ipulat iune cont rarie.
Aceeasi pr esumpt i une exist a si cont ra fidej usorului, chiar necomer ciant , car e garant eaza o
obli gat iune comerciala. Ea nu se aplica si la necomerciant i pent ru oper at i uni care, i ncat ii
privest e, nu sunt f apt e de comert .
Ar t . 43
( la dat a 04- Feb- 2009 Art . 43 din cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 304 di n 04- f eb-
2009 )
( la dat a 29- Jan- 2009 Art . 43 din cart ea I , t it l ul a se vedea j uri sprudent a Deci zi a nr . 245 di n 29- i an-
2009 )
( la dat a 16- Jan- 2007 Art . 43 din cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 19 di n 16- i an-
2007 )
( la dat a 11- Apr- 2006 Art . 43 di n cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 885 di n 11- apr -
2006 )
( la dat a 31- Mar- 2006 Art . 43 di n cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 160 di n 31-
mar - 2006 )
( la dat a 30- Nov- 2005 Art . 43 din cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Sent i nt a nr . 2472 di n 30-
nov- 2005 )
( la dat a 05- May- 2005 Art . 43 di n cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Sent i nt a nr . 2038 di n 05-
mai - 2005 )
( la dat a 26- Jun- 2002 Art . 43 din cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 4474 di n 26-
i un- 2002 )
Dat oriile comerciale lichide si pl at ibile in bani produc dobinda de drept din ziua ci nd devin
exigibile.
Ar t . 44
I n obligat iunile comerciale j udecat orul nu poat e acorda t ermenul de grat ie permis de art . 1021
din Codul civil.
Ar t . 45
Cont ract ul lit igios prevazut de art . 1402, 1403 si 1404 din codul civil nu poat e avea loc in caz
de cesi une a unui drept derivind dint r- un fapt comercial.
Ar t . 46
( la dat a 30- Jun- 2008 Art . 46 di n cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 218R di n 14-
f eb- 2007 )
( la dat a 25- Oct - 2007 Art . 46 di n cart ea I , t i t l ul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 1676 di n 25-
oct - 2007 )
( la dat a 22- Feb- 2007 Art . 46 din cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 381 di n 22- f eb-
2007 )
( la dat a 08- Feb- 2007 Art . 46 din cart ea I , t it l ul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 69 di n 08- f eb-
2007 )
( la dat a 24- May- 2006 Art . 46 din cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 639 di n 24-
mai - 2006 )
( la dat a 07- Nov- 2005 Art . 46 din cart ea I , t i t l ul a se vedea j uri sprudent a Deci zi a nr . 1137 di n 07-
nov- 2005 )
Obligat iunile comerciale si liberat iunile se pr obeaza: Cu act e aut ent ice; Cu act e sub semnat ura
privat a; Cu fact uri accept at e; Prin corespondent a; Prin t elegrame; Cu regist rele part ilor; Cu
mart ori, de cat e ori aut orit at ea j udecat oreasca ar crede ca t rebuie sa admit a proba
t est imoniala si aceast a chiar in cazurile prevazut e de art . 1191 din codul civil; I n fine, prin
orice alt e mij loace de proba admise de legea civila.
Ar t . 47
Telegrama face proba, ca act sub semnat ura privat a, cind originalul est e subscris de insasi
persoana arat at a int r- insa ca t rimit at orul ei. Ea face aceeasi pr oba, chiar daca aceast a
persoana est e subscri sa de o alt a mana, cind ar fi pr obat ca ori ginalul a fost predat oficiului
t elegrafic sau t ri mis spre a i se preda, de insasi acea persoana. Daca subscrierea originalului
est e aut ent ificat a de aut orit at ea compet ent a, at unci se apl ica principiile generale. I n caz cind
ident it at ea persoanei care a subscris sau predat originalul t elegramei s- a st abil it pr in alt e
moduri pr evazut e de regulament ele t elegrafo- post ale, proba cont rarie est e admisa. Dat a
t elegramelor st abilest e, pi na la proba cont rari e, zi ua si ora in care ele au fost in adevar
expediat e de oficiurile t elegrafice.
Ar t . 48
I n caz de eroare, schimbare sau int arziere in t ransmit erea unei t elegrame, se aplica principiile
generale asupra culpei. Cu t oat e acest ea t rimit at orul unei t elegrame se prezuma afara de orice
culpa daca a ingri j it a o colat iona sau recomanda conform dispozit i unilor r egulament elor
t elegrafo- post ale.
Ar t . 49
I n comert , mandat ul si orice declar at iune de consimt amint , chiar j udi ciar, t ransmise prin
t elegraf cu subscrier ea declarat a aut ent ica de aut orit at ea compet ent a, sunt valabi le si fac
proba i n j ust it ie.
Ar t . 50
( la dat a 30- Jun- 2008 Art . 50 di n cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 218R di n 14-
f eb- 2007 )
nov- 2005 )
Regist rele comer ciant ilor, t inut e i n regul a, pot face pr oba i n j ust it ie int re comerciant i pent ru
fapt e si chest iuni de comert . I nscrierea in regist re, facut a de prepusul care t ine script ele sau
est e insarcinat cu cont abilit at ea, ar e acelasi ef ect ca si cind ar fi facut a de insusi st apanul.
Ar t . 51
Regist rele pe care comerciant ii sunt obligat i a le avea si car e nu vor fi t i nut e in r egula si nici
invest it e cu formele prevazut e de lege, nu sunt primit e a face pr oba in j ust it ie, spre folosul
celui ce le-a t inut . Neindeplinirea prescript iilor legii in aceast a privint a, poat e at r age inca dupa
sine aplicat iunea pedepselor prevazut e in caz de faliment .
Ar t . 52
Regist rele comerciant ilor, chiar net inut e in r egula fac pr oba, cont ra lor. Part ea insa care
voiest e a se r eferi la dansele nu poat e scinda cont inut ul lor.
Ar t . 53* * *
Daca par t ea la regist rele careia ceal alt a part e ofera sa dea crezamant , refuza a le prezent a,
j udecat a poat e defer i acest ei din ur ma j ur amant ul asupra obiect elor cont est at iunei.
* * * ) Abrogat prin Decret ul nr. 205/ 1950 ( M. Of. 68 din 12 august 1950) .
Ar t . 54
nov- 2005 )
Judecat a est e i n drept a apreci a daca se poat e at ribui cont inut ului regist relor unui comerciant ,
un car act er de validit at e mai mult sau mai put in mare, daca t rebuie a se renunt a la aceast a
proba in caz cind regist rele comerciale ale part ilor nu concorda, sau a at ribui o credint a mai
mare regist relor uneia din part i.
Ar t . 55
Cind codul comercial cere proba prin scris, proba t est imoniala nu poat e fi admisa decit in
cazurile in car e est e per misa si de codul civil.
Ar t . 56
( la dat a 29- Jan- 2009 Art . 56 din cart ea I , t it l ul a se vedea j uri sprudent a Deci zi a nr . 245 di n 29- i an-
2009 )
oct - 2008 )
oct - 2007 )
( la dat a 08- Jun- 2006 Art . 56 di n cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Sent i nt a nr . 137 di n 08-
i un- 2006 )
( la dat a 11- Apr- 2006 Art . 56 di n cart ea I , t it lul a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 885 di n 11- apr -
2006 )
Daca un act est e comercial numai pent r u una din part i, t ot i cont ract ant ii sunt supusi, incat
privest e acest act , legii comerciale, afara de dispozit iile privit oare la persoana chiar a
comerciant ilor si de cazurile in care legea ar dispune alt fel.
Ar t . 57
Dat a act elor si a cont ract elor comerciale t r ebuie sa arat e locul, ziua, luna si anul. Ea poat e fi
st abilit a, f at a cu cei de al t reil ea, pr in t oat e mij loacele de proba arat at e in art . 46. Dat a arat at a
in cambie si in or ice alt e t it luri la ordin, precum si in girur ile lor, se considera drept adevarat a
pina la proba cont rarie.
Ar t . 58
Posesorul unui t it lu la pur t at or , uzat , st ricat sau di st rus, ar e drept ul ca cont radict oriu cu
emit ent ul sa ceara un duplicat al acest ui t it lu echival ent . Chelt uielil e privesc pe reclamant . I n
pr ivint a t it lurilor dat oriei publice, a bil et elor de banca si a al t or t it luri de asemenea nat ura, se
observa legile speciale. Revendicarea t it lurilor la purt at or pierdut e sau furat e nu se admit e decit
cont ra aceluia care le- a gasit sau furat si cont ra acelora care le- au pr imit cu orice t it lu,
cunoscind viciul cauzei posesiunei.
Ar t . 59
( l a dat a 30- Jan- 2009 Art . 59 din cart ea I , t it lul a se vedea j uri sprudent a Deci zi a nr . 70/ R- di n 30-
i an- 2009 )
Orice obligat iune comerciala t rebuie sa fie execut at a in locul arat at pr in cont ract , sau in locul
car e ar rezult a din nat ur a operat iunei, ori din int ent i unea par t ilor cont ract ant e. I n lipsa de o
clauza expr esa, cont ract ul t r ebuie sa fie execut at in locul unde cel ce s- a obligat isi avea
st abiliment ul sau comercial , sau cel put i n domiciliul ori r esedi nt a, la f ormarea cont ract ului.
Daca insa urmeaza a se preda un lucru det erminat , care dupa cunost int a part ilor se gasea int r-
alt a part e in moment ul formarii cont ract ului, at unci predarea se va face in acel loc.
TI TLUL VI : DESPRE VANZARE
Ar t . 60
Vanzarea facut a pe un pret nedet erminat in cont ract est e valabila daca part ile au convenit
asupra unui mod de a- l det ermina in urma.
Ar t . 61
Vanzarea facut a pe adevarat ul pret sau pe pr et ul curent est e asemenea valabi la. I n acest caz
pr et ul se det ermi na conform di spozit i unilor art . 40. Det er minar ea pret ului poat e fi incredint at a
arbit raj ului unei a t reia persoane desemnat e in cont ract sau ramase a se alege in urma. Cind
persoana desemnat a sau aleasa nu voiest e sau nu poat e primi, part ile t rebuie sa proceada la o
noua numire. Daca part ile nu se invoiesc, numirea se face de j ust it ie.
Ar t . 62
Cind marfurile vindut e sunt arat at e in cont ract numai prin cat ime, fel si calit at e, fara nici o alt a
indicat iune de nat ura a desemna un corp cert si det erminat , vanzat orul est e obligat a preda, in
locul si t impul st ipulat , cat imea, felul si calit at ea convenit e, chiar daca marfurile care ar fi fost
la dispozit iunea sa in moment ul formarii cont ract ului sau pe care el si le- ar fi procurat in urma
in execut area lui, ar fi pierit , sau daca expedierea sau sosirea acelor marfuri ar fi fost
impiedicat a din vreo cauza oarecare.
Ar t . 63
Vanzarea marfuril or care se afla in calat orie cu arat area vasului car e le t ransport a sau car e
urmeaza a le t ransport a, est e supusa condit iunei sosirii in buna st are a acelui vas. Daca
vanzat orul isi rezerva dr ept urile ca, in t impul fi xat prin convent iune, sa arat e vasul care
t ranspor t a sau ur meaza a t r anspor t a mar furile vindut e si daca acest t ermen a t recut ,
cumparat orul are dr ept ul sa ceara sau execut area cont ract ului sau daune- int er ese. Pent ru
aprecierea pagubei cauzat e, j udecat a va t ine seama de t impul fixat pent r u predarea marfurilor
vindut e sau de acela det er minat pent ru desemnar ea vasului. Daca prin convent i une nu se
fixeaza vreun t ermen pent ru arat area vasului, cumparat orul e in drept a cere ca t ermenul sa fie
f ixat de j ust it ie.
Ar t . 64
Daca prin cont ract , sau mai in urma s-a f ixat un t er men pent r u sosirea vasului in care se afla
marfurile ce calat oresc si t ermenul expira fara ca vasul sa fie sosit , cumparat orul are drept ul a
renunt a la cont ract sau a- i prelungi t ermenul odat a sau de mai mult e ori. Cind insa nu s- a fixat
nici un t ermen pent ru sosirea vasului se int elege ca part ile au luat drept t ermen t impul necesar
pent ru impli nirea calat oriei. I n caz de int ar ziere, j ust it ia t inind seama de imprej urari, poat e fixa
un t ermen, si daca si acest t ermen expira fara ca vasul sa soseasca, cont ract ul se considera ca
reziliat . I n nici un caz j ust it ia nu poat e fixa un t ermen mai lung decit un an, socot it din ziua
plecarii vasului de la locul unde marfurile au fost incarcat e.
Ar t . 65
Daca in cursul calat oriei , din cauza de fort a maj ora sau caz fort uit , marfa vindut a est e
t ransport at a din vasul desemnat pe un alt vas, cont ract ul nu se desf iint eaza, si vasul pe care s-
a facut t r anspor t ul se considera, pent ru t oat e efect el e cont ract ului, ca subst it uit primului vas.
Ar t . 66
Avarii le int implat e in t i mpul calat oriei reziliaza cont ract ul, daca mar furil e sunt pina int r -at it
det eri orat e incat nu mai pot servi la int rebuint ar ea pent ru care f usese dest inat e. I n orice alt
caz, cumparat orul est e dat or sa pri measca marfuril e in st area in care se vor afla la sosire, insa
cu o pot rivit a scadere de pret .
Ar t . 67
Cind, mai inaint e de expirarea t ermenului fi xat pent ru execut area convent iunei, una din part i a
ofer it celeilalt e pr edarea lucrul ui vindut sau plat a pr et ul ui, si aceast a nu- si indeplinest e la
t ermenul fi xat obli gat iunea sa, at unci condit i unea r ezolut orie se implinest e de drept in favoar ea
part ii care isi execut ase obligat iunea sa. I n lipsa de asemenea ofer t e sau st ipulat iuni exprese,
rezil ier ea cont ract ului se regul eaza dupa dispozit iunile codului ci vil, pr ivit oar e la condit iunea
rezolut orie t acit a. I n amindoua cazurile cel in culpa raspunde de daunele int erese cauzat e.
Ar t . 68
Cind cumpar at orul unui lucru mi scat or nu- si indeplinest e obligat iunea sa, vanzat orul are
facult at ea sau a depune lucrul vindut la o casa acr edit at a de comert pe socot eala si chelt uiala
cumparat orului, sau de a- l vinde. Vanzarea se va face prin licit at ie publica, sau chiar pe pret ul
curent , daca lucrul ar e un pr et la bur sa sau in t ar g, de cat r e un ofit er public i nsarcinat cu
asemenea act e si cu dr ept ul pent ru vanzat or la plat a difer ent ei dint re pret ul obt inut si acel a
convenit la prima vinzare, pr ecum si la daune i nt erese. Daca neexecut ar ea cont ract ului pr ovine
din part ea vanzat or ului, cumparat or ul are drept ul de a face sa se cumpere lucrul de cat re un
ofit er public insarcinat cu asemenea act e. Cumparat orul are drept ul de a pret inde diferent a in
mai mult dint re pr et ul pl at i t a doua oara si acela conveni t cu primul vanzat or, pr ecum si a cer e
daune int erese, daca ele se cuvin. Part ea care va uza de drept ul ce i se acorda prin acest art icol
est e dat oare sa incunost iint eze preal abil despre aceast a pe cealalt a part e cont ract ant a.
Ar t . 69
Daca t ermenul st ipulat int r -un cont ract de vinzarea unui lucru mobil est e esent ial nat urii
operat iunii, part ea care voiest e execut area convent iei, f ara sa t ina seama de expirarea
t ermenului st ipulat in favoarea sa, t rebuie sa incunost iint eze pe cealalt a part e, in t ermen de 24
de ore de la expirarea t ermenului. Chiar in acest caz vinzarea lucrului nu se poat e face decit a
doua zi dupa incunost iint ar e.
Ar t . 70
( l a dat a 16- Jun- 2006 Art . 70 din cart ea I , t it lul I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 359 di n 16- i un-
2006 )
Cumparat or ul unor marfuri sau pr oduct e pr ovenind din o alt a piat a, est e dat or sa denunt e
vanzat orului viciile aparent e in t imp de doua zile de la primire, ori de cat e ori un t imp mai lung
n- ar fi necesar din cauza condit iunilor except ionale in care se afla lucrul vindut sau persoana
cumparat orului. El est e dat or sa denunt e viciile ascunse ale lucrului in cele dint ai doua zile de la
descoperir ea lor. O dat a acest t ermen expirat , cumparat orul nu mai poat e f i primit a reclama
ceva pent ru vi ciile lucrului vi ndut .
Ar t . 71
Pr ezident ul t r ibunalului, si acolo unde nu exist a t ribunal, j udecat orul de ocol poat e ordona,
dupa cererea cumparat or ului sau a vanzat orului, cu at at calit at ea cat si st area in care se afla
lucr ul vindut sa fie const at at e de unul sau mai mult i expert i, pe car e ii va numi din oficiu. Prin
aceeasi ordonant a de numire a expert ilor, sau prin o alt a, prezident ul t ribunalului sau
j udecat or ul de ocol poat e ordona sau sechest rar ea lucrului vindut , sau depuner ea lui int r - un
depozit public sau int r - alt loc pe care- l va desemna; si daca past rarea lucrului poat e aduce mari
pagube sau ocaziona chelt uieli insemnat e, chiar vinzarea acelui lucru, pe socot eala celui ce se
cuvine si i n condit iunile ce se vor det er mina pr in insasi ordonant a.
Ar t . 72
Or donant a prezident ului t ribunalului sau j udecat orului de ocol va t r ebui sa f ie comunicat a,
inaint e de punerea ei in lucrare, celeilalt e part i sau reprezent ant ului sau, daca vreunul dint re ei
se af la in locali t at e. I n caz cont rar iu, ordonant a va fi comunicat a i n t er menul prevazut de ar t .
137 din procedura civila, de la execut area ei. Cumparat orul care nu va voi a beneficia de
di spozit iunile cuprinse in ar t icolul precedent , va t r ebui, i n caz de cont est at i une, sa probeze at at
ident it at ea cit si vicii le marf ii cumpar at e de dinsul.
Ar t . 73
Dispozit iunile cuprinse in art icolele 67, 68 si 69 se aplica si la cont ract ele de bursa incheiat e
dupa formele prevazut e de legea ei speciala.
TI TLUL VI I : DESPRE REPORT
Ar t . 74
Cont ract ul de report const a in cumpararea pe bani gat a a unor t it luri de credit circulind in
comert , si in revinzarea simult anee cu t ermen si pe un pret det erminat cat re aceeasi persoana
a unor t it luri de aceeasi specie. Pent ru validit at ea cont ract ului est e necesara predarea reala a
t it lurilor dat e in report . Propriet at ea lor se t ransfera la cumparat or. Part ile pot st ipula ca
pr imele, rambur surile si dobanzil e ce se vor cuveni t it lurilor i n t ermenul report ului, sa ramana
in pr ofit ul vanzat or ului.
Ar t . 75
Revinzarea t i t lurilor dat e in raport poat e fi prelungit a pr in voint a part ilor, pent ru unul sau mai
mult e t ermene succesive.
Ar t . 76
Daca la expirarea t ermenului report ului, par t ile lichideaza diferent ele inspre a face separat
plat ile lor si reinoiesc report ul asupra unor t it luri ce difera prin cant it at ea sau specia lor, sau pe
un alt pret , at unci se considera ca par t ile au incheiat un nou cont ract de report .
TI TLUL VI I I : DESPRE SOCI ETATI SI DESPRE ASOCI ATI UNI
COMERCI ALE
CAPI TOLUL 1: DESPRE SOCI ETATI
SECTI UNEA I - VI :
Ar t . 77
Abrogat e pri n Legea nr. 31/ 1990 pr ivind societ at il e comerciale.
... ...... .....
Ar t . 220
Abrogat e pri n Legea nr. 31/ 1990 pr ivind societ at il e comerciale.
SECTI UNEA VI I : Di p i t i ni r el at i e l a i et at i l e per at i e.
Ar t . 221
Abrogat e prin Legea privi nd organizarea cooperat iei di n 28 mart ie 1929, cu modificaril e
ult erioar e. ( vezi si ar t . 226 din Codul Cooperat iei din 1935)
... ...... ....
Ar t . 235
Abrogat e prin Legea privi nd organizarea cooperat iei di n 28 mart ie 1929, cu modificaril e
ult erioar e. ( vezi si ar t . 226 din Codul Cooperat iei din 1935)
Dispozit i uni rel at i ve la societ at ile civile si la societ at ile const it uit e in t ar i st raine
Ar t . 236
Abrogat prin art . 225 din Legea nr. 31/ 1990.
Ar t . 237* * *
Societ at ile pe act iuni si celel alt e societ at i si asociat i uni comerciale, i ndust riale sau
financiare, const it uit e si avi nd sediul in t ara st raina, vor put ea sa- si st abileasca un sediu
secundar sau o reprezent ant a in Romania.
a) Daca vor dovedi print r- o declar at i e a guver nului lor, ca in t ar a unde sunt infiint at e se
observa deplina recipr ocit at e pent ru societ at ile romane de acelasi fel;
) Daca vor indeplini prescript iile din prezent a sect iune, fiecare fel de societ at e in ceea ce o
privest e.
Ar t . 238* * *
( Modificat prin Legea 6 din 6 aprilie 1900) Societ at ile legal const it uit e in t ara st raina, care isi
st abilesc in Romania un sediu secundar sau o repr ezent ant a, sunt supuse la dispozit iunile
pr ezent ului cod in ce privest e depuner ea si t ranscr ipt iunea, afisar ea si publi cat iunea act ului
const it ut iv, a st at ut elor, a act elor care aduc schimbari la unul sau alt ul din zisele act e, si a
bilant urilor; ele sunt dat oare inca sa publice, in formele prevazut e de lege, numele
persoanelor care dirig sau administ reaza acest e sedii, sau care reprezint a in orice mod
soci et at ea in t ara. Acest e persoane raspunzat oare f at a cu cei de al t rei lea, ca administ rat orii
societ at ilor nat ionale. Daca societ at ile sunt alt fel decit cele prevazut e in art . 77, ele vor fi
supuse la indeplinirea formalit at i lor pr escrise pent ru depunerea si publicarea act ului
const it ut iv si a st at ut elor societ at ilor pr in act iuni, si l e sunt aplicabile t oat e dispozit iunile
pr ezent ei sect iuni, rel at ive la aceleasi societ at i. Publ icat i unile vor t rebui sa cupr inda si
ar at area capit al ului const it uit pent ru operat iunile di n Romania.
Ar t . 239* * *
Societ at ile care, desi const it uit e in t ara st r ai na au insa in Romani a sediul si obiect ivul
pr incipal al int reprinderilor, vor fi supuse chiar pent ru forma si vali dit at ea act ului const it ut iv,
desi incheiat in st rainat at e, la t oat e dispozit i unile prezent ului cod, raminind supuse si l a
indepli nirea pr escript i unilor sect iunii de fat a, pent r u a put ea funct iona in t ar a.
Ar t . 240* * *
Nici o societ at ea st raina nu va put ea face in Romania operat iuni la care nu est e indrept at it a
in t ar a unde isi ar e sediul pri ncipal.
Ar t . 241* * *
Guvernul va put ea, ori de cat e ori va gasi cu cale, a revizui operat iunile societ at ilor st raine.
Ar t . 242* * *
Societ at ile st raine sunt supuse acel orasi impozit e la car e sunt supuse societ at ile romane de
aceeasi nat ura.
Ar t . 243* * *
Abrogat ( supri mat ) prin Legea 6 din 6 aprilie 1900.
Ar t . 244* * *
Societ at ile pe act iuni, l egal const it uit e in t ara st raina, nu vor put ea sa- si infiint eze un sediu
secundar sau o reprezent ant a in Romania, fara a avea prealabil a aut orizat ie a guvernului
roman. Aceast a aut orizat ie nu se va put ea decit dupa ce se va lua avizul Camerii de Comert
din Bucurest i; si daca societ at ea isi st abilest e sediul int r-un alt loc, si pe acel al Camerii de
Comert din acea localit at e, sau a celei mai apropiat e, cind n- ar fi Camera de Comert in acel
loc.
Ar t . 245* * *
( Modificat prin Legea 6 din 6 aprilie 1900.) Cererea de aut orizat ie va fi insot it a de
ur mat oarele act e:
1) St at ut ele societ at ii aut ent ificat e in regul a, precum si orice alt e act e dovedind exist ent a
legala a soci et at ii in t ara unde s- a infiint at ; si o declarat iune formala ca societ at ea se supune
legilor romane.
2) Recipisa Cassei de depuneri, const at ind depunerea caut iunei fixat a de guvern, pent ru a
asi gura indeplinirea obligat iunilor ce societ at ea va cont ract a in t ara. Aceast a caut iune nu va
put ea, in nici un caz, sa fie mai mica de 100.000 lei, si guvernul va put ea cere chiar sporirea
ei pina la o pat rime din capit alul de act iuni al societ at ii. Societ at ile de asigurare vor da o
caut iune de cel put in 250.000 lei, pent ru fiecare ramura in part e. Acest e caut iuni vor servi
pent ru desdaunarea cu pref erint a a act ionar ilor si credit orilor din t ara. Caut iunea va consist a
exclusiv in efect e publice ale St at ut ului Roman, dupa cursul zilei cind se face consemnarea, si
va fi depusa pe numele societ at ii, care singura va fi recunoscut a de propriet ara. Societ at ile
care vor infiint a fabr ici sau alt e st abili ment e indust riale, cele care s- ar ocupa cu creari sau
exploat ari de cai de comunicat iuni si de mine, precum si bancile, avind de obiect operat iuni
financiare si de credit , vor fi scut it e de depunerea sus- zisei caut i uni.
3) O declarat ie a societ at ii, omologat a de aut orit at ea compet ent a a t arii respect ive, ca
caut iunea va servi spre a garant a numai afaceril e facut e de societ at e in Romania.
Ar t . 246* * *
( Modificat pr in Legea 6 din 6 apr ilie 1900) . Deosebit de condit iunile st abilit e pr in art icolele
precedent e si de acelea pe care guvernul le va lua dupa imprej urari, societ at ile pe act iuni
st raine, vor avea sa observe si dispozit iunile speciale urmat oare:
1) Societ at ile pe act iuni st raine isi vor alege unul din orasele t arii ca domiciliu, unde vor
avea un repr ezent ant gener al pent ru t oat e operat iunile lor di n t ara. Acest repr ezent ant va
depune o copie aut ent ica dupa procura sa gener ala.
2) Societ at il e pe act iuni st r ai ne vor publi ca, pent r u fiecar e an, cel mai t ar ziu in luna mai a
anului urmat or, un bilant asupra operat iunilor lor din t ar a, conform pr escript iilor l egii.
Asemenea ele vor inaint a guvernului, imediat dupa publicarea lor, dar ile de seama si
bi lant uri le ce vor publ ica la sediul lor principal;
3) Guver nul va put ea, prin minist er ul public, cer e t ribunalul ui de comert sa pr onunt e
ret ragerea aut orizat iunii in cazurile urmat oare:
a) Ci nd capi t al ul de act iuni al societ at ii aut orizat e va fi redus, prin orice imprej urar e, l a
j umat at ea sumei arat at a cind s-a f acut cererea de aut orizat iune;
) Cind, prin orice imprej urare, s- ar diminua caut iunea depusa conform art . 245, f ara ca
societ at ea, in t ermen de 30 de zile, sa o fi complect at ;
) Cind se va const at a ca societ at ea face operat iuni st r aine celor prevazut e in act ul de
const it uire;
d) Cind acest e societ at i nu vor observa dispozit iunile pr ezent ei sect iuni;
e) Cind ar incet a reciprocit at ea prevazut a de alin. 1 de sub art . 237;
) Cind societ at ea a incet at de a funct iona in t ara sa de origine. Tribunalul de comert va
st at ua in camer a de consiliu, ascult ind si societ at ea incriminat a si mot ivat . I nchei erea sa nu e
suscept ibila decit de apel, in t ermenul de o luna de la pronunt are. Curt ea de apel, ascult ind
soci et at ea, va st at ua defi nit iv.
4) Caut i unea depusa se va rest it ui numai at unci, cind se va dovedi ca nu mai exi st a in t ara
nici o obligat iune a societ at ii aut orizat e, sau cind o societ at e romana, r ecunoscut a ca buna
de guvern, va garant a necondit ionat pent ru societ at ea st raina care va cere liberarea
caut iunei;
5) Act iunile societ at ilor st raine funct ionind in t ara nu vor put ea fi admise la cot a bursei
romane, decit dupa ce societ at ile vor f i funct ionat cel put i n un an in Romania, avind
publicat bilant ul lor pent ru exercit iul r espect iv.
Ar t . 247* * *
I ndeplinirea formal it at il or si condit iunilor prescr ise prin art icolel e precedent e supune
soci et at ile st raine la consecint ele legale st abilit e pent ru soci et at ile nat ionale, fara ca acest e
societ at i st raine sa poat a dobindi in Romania alt e drept uri decit cele recunoscut e st rainilor
pri n legi si regul ament e, si f ac pe societ at e raspunzat oare de t oat e obligat iunile cont ract at e
de administ rat orii sau reprezent ant ii sai, chiar cind acest ia pri n cont ract area lor ar f i depasit
put erile ce li se conferise.
Ar t . 248* * *
Abrogat prin Legea 6 din 6 aprilie 1900.
Ar t . 249* * *
Societ at ile st raine de felul celor prevazut e de art . 239, care funct ioneaza, precum si celor
care vor avea un sediu secundar sau reprezent ant e la punerea in aplicat iune a prezent ei legi,
li se acorda un t ermen de t rei luni spre a- si regula pozit iunea in conformit at e cu dispozit iunile
legii de fat a.
Ar t . 250* * *
Persoanele care vor face orice fel de operat iuni sub orice t it lu, in favoarea si pe seama
soci et at ilor st r aine, car e nu vor indepl ini condit iunile si formele pr escrise pr in prezent a
sect iune, si vor pagubi pr int r - aceast a si pe St at de t axele la care are drept , vor fi
raspunzat oare de daunele cauzat e St at ul ui Roman prin operat iunile lor si supuse la pedepsele
pr evazut e de ar t . 323 di n codul penal .
* * * Abrogat e Ar t . 237- 250 au fost abrogat e de cat r e O. U.G. nr. 32/ 1997
CAPI TOLUL 2: DESPRE ASOCI ATI UNI
SECTI UNEA I : De pr e a i at i nea i n par t i i pat i ne
( la dat a 28- Apr- 2005 cart ea I , t it lul I I I , capi t olul 2, sect i unea I a se vedea j urisprudent a Sent i nt a nr .
1970 di n 28- apr - 2005 )
Ar t . 251
( l a dat a 08- Oct - 2009 Art . 251 din cart ea I , t it lul I I I , capit ol ul 2, sect iunea I a se vedea j urisprudent a
Deci zi a nr . 2338 di n 08- oct - 2009 )
( l a dat a 22- Mar- 2008 Art . 251 di n cart ea I , t i t l ul I I I , capit olul 2, secti unea I a se vedea j urisprudent a
Deci zi a nr . 292 di n 17- mai - 2006 )
( l a dat a 27- Apr- 2007 Art . 251 din cart ea I , t it lul I I I , capit olul 2, sect iunea I a se vedea j urisprudent a
Deci zi a nr . 215 di n 27- apr - 2007 )
Asociat iunea in part icipat iune are loc at unci cind un comerciant sau o societ at e comerciala
acorda uneia sau mai mult or persoane ori societ at i o part icipat iune in beneficiile si pierderile
uneia sau mai mult or operat i uni, sau chiar asupr a int regului comer t .
Ar t . 252
Asociat iunea in part i cipat iune poat e sa aiba loc asemenea si pent ru operat iunile comerciale
facut e de cat re necomerciant i.
Ar t . 253
Asociat iunea in part icipat iune nu const it uie, in privint a cel or de al t reilea, o f iint a j ur idica
dist inct a de persoana int eresat ilor. Cei de al t reilea nu au nici un drept si nu se obliga decit
cat re acela cu car e au cont r act at .
Ar t . 254
Par t icipant ii nu au nici un dr ept de pr opr iet at e asupr a lucrurilor puse in asociat i une, chiar
daca au fost procurat e de dansii. Cu t oat e acest ea, int ru cit privest e raport urile lor int re
dansii, asociat ii pot sa st ipuleze ca lucrurile ce au adus sa li se rest it uie in nat ura, avind
dr ept ul, in caz cind rest it ut iunea nu s- ar put ea face, la reparat iunea daunelor suferit e. Afara
de acest e cazuri, drept urile asociat ilor se marginesc in a li se da cont de lucrurile ce au pus in
asociat iune si de beneficii si pierderi.
Ar t . 255
Afar a de dispozit iunile art icolelor pr ecedent e, convent i unile par t ilor det er mina f orma,
int inderea si condit i unile asociat i unei.
Ar t . 256
( la dat a 27- Apr- 2007 Art . 256 din cart ea I , t it lul I I I , capit olul 2, sect iunea I a se vedea j urisprudent a
Asoci at iunile in part icipat iune sunt scut it e de formali t at ile st abilit e pent ru societ at i, dar ele
t rebuie sa fie probat e prin act scris.
SECTI UNEA I I : De pr e a i at i nea de a i r ar e t al a
Ar t . 257
Asociat iunea de asigur are mut uala are ca scop de a impart i int re asociat i daunele cauzat e
prin riscurile care sunt obiect ul asociat iunii. Ea const it uie, fat a cu cei de al t reilea, o persoana
j uridica dist inct a de persoana asociat ilor.
Ar t . 258
Asociat iunea de asigur are mut uala t rebuie sa fie probat a prin act scris. Ea se reguleaza prin
convent i unile part ilor.
Ar t . 259
Asociat iunea se administ reaza prin asociat i, care sunt mandat arii sai t emporali si r evocabil i.
Ar t . 260
Regul ile pri vit oar e la responsabilit at ea administ rat orilor, la publicat i unea act ului const it ut iv,
a st at ut elor, a act elor care aduc schimbari unuia sau alt uia dint r - insele, a bilant urilor
societ at ilor anonime si la penalit at ile r elat ive la acest e societ at i, sunt aplicabile si
asociat i unilor de asigur ar e mut uala. Di n bil ant urile acest or asociat i uni va t rebui sa rezult e
indepli nirea dispozit iunilor ar t . 147
Ar t . 261
Asoci at ii nu sunt obli gat i sa cont ribuie deci t cu part ea det er minat a prin cont ract ; si in nici un
caz nu sunt t inut i cat re cei de al t reilea, decit fiecare in proport iune cu valoarea lucrului
pent ru care a fost admis i n asociat i une.
Ar t . 262
Acela care a pierdut lucrul pent ru care s- a asociat incet eaza de a f ace part e din asociat iune,
raminindu- i insa drept ul la indemnit at ea ce i se cuvine.
Ar t . 263
Asoci at iunea nu se di zolva prin int erdi ct ia sau moar t ea unuia di n asociat i. Faliment ul unui
asociat poat e da loc la excluderea sa.
CAPI TOLUL 3: DI SPOZI TI UNI PENALE SI TRANZI TORI I
Ar t . 264* * *
Se vor pedepsi cu pedepsele st abilit e de codul penal pent ru escrocherie, acei care simulind
sau af irmind f als exi st ent a subscri pt iunilor sau varsamint elor int r- o societ at e pe act iuni, sau
anunt ind publi cului, cu rea credint a, ca int er esat e in societ at e, persoane car e nu sunt , sau
care pr in alt e simulat i uni au obt i nut sau au incercat sa obt i na subscript iuni sau var samint e.
Ar t . 265* * *
( Modificat prin Legea 6 din 6 aprilie 1900.) Se vor pedepsi cu o amenda pina la cinci mii lei,
afara de pedepsele mai grele prescrise de codul penal:
1. Fundat or ii, administ r at orii, dir ect orii , censorii si li chidat orii societ at i lor, car e in relat i unile
sau comunicar ile de t ot fel ul facut e cat re adunar ea gener ala, i n bilant uri sau in sit uat i unea
act iunilor societ at ii, sau care cu st iint a au t inut ascunse, i n t ot ul sau in par t e, fapt e relat ive la
aceleasi condit iuni;
2. Administ rat orii si direct orii care, cu st iint a, in lipsa de bilant uri sau cont rariu cu ceea ce
rezult a dint r - insele, sau pr in mij locir e de bilant ur i f raudulos st abilit e, au dist r ibuit asociat ilor ,
act ionarilor sau comandit arilor, int erese sau dividende neluat e din beneficiile reale;
3. Administ r at orii si dir ect orii care au emis act iuni mai j os decit valoar ea lor nominala, au
cumparat act iuni ale soci et at ii, cont rar iu dispozi t iunilor art . 146, sau au inaint at bani pe
act iuni ale societ at ii, sau emis obli gat iuni prin incalcarea dispozit iunilor al in. I si I I al e ar t .
174;
4. Administ rat orii si direct orii care au efect uat reduct iunea capi t al ului sau fuziunea societ at ii ,
cont ravenind dispozit iunilor art . 101 si 197;
5. Administ r at orii si di rect orii societ at i lor de asigurare asupra viet i i si al societ at i lor
administ rat ive de t ont ine, care vor fi cont ravenind dispozit iunilor art . 147;
6. Lichidat orii care au r eimpar t it act ivul social int re asociat i, cont ravenind dispozit iunilor art .
203. Aceiasi pedeapsa se aplica censori lor care, in cazurile arat at e in numerele 2, 3, 4, 5 si 6
de sub acest art icol, nu au indepl init indat oririle lor.
Ar t . 266* * *
Daca depunerea act ului const it ut iv si a st at ut elor societ at ilor in comandit a pe act iuni sau
anonime, a act elor care aduc schimbar i ziselor act e, a sit uat i unilor lunar e si a bilant urilor, la
Tribunalul civil sau la Tri bunalul de comert , dupa impr ej urar i, nu s- a facut in t ermenele fixat e,
sau s- a facut in mod incomplect , fiecare din persoanele care sunt dat oare a o face sau de a
ordona sa se faca, se va pedepsi cu o amenda care va put ea sa se ridice pina la cincizeci lei
pent ru fiecare zi de int arziere.
Ar t . 267* * *
Administ r at orii societ at ilor cooperat i ve, avind asociat i cu responsabili t at e nemarginit a, care
nu depun l a t ribunalul de comer t , la finele fiecar ui t rimest ru li st a pr escri sa de ar t . 229, si
gr efi erul care nu va denunt a aceast a omisiune procurorului in cele 10 zile urmat oare vot fi
pedepsit i cu o amenda pina la 300 lei.
Ar t . 268* * *
Orice abat ere de la dispozit iunile art . 104, 157, 167 si 200 si de la cele dint ai doua aliniat e
ale art . 174, se va pedepsi cu o amenda care nu va t rece pest e una sut a lei.
Ar t . 269* * *
Societ at i le const it uit e i nai nt e de punere in lucrare a prezent ului cod, vor fi supuse
dispozi t iunilor ar t . 104, 169, 180, 181 si 182, pr ecum si dispozit iunilor car e car muiesc
lichidar ea si fuziunea societ at ilor sau reducerea capi t alului lor. Societ at ilor exist ent e, car e ar
voi sa- si modifice st at ut ele lor, sau care ar voi sa prelungeasca t ermenul pent ru care fusesera
const it uit e, vor fi dat oare sa- si puna st at ut el e in conformit at e cu pr ezent ul cod.
* * * ) Ar t . 2 64- 269 a t a r at e pr i n O. U.G. nr . 3 2/ 1997
* * * ) Abrogat prin Legea cooperat iei di n 1929.
TI TLUL I : DESPRE CAM I E SI DESPRE CEC
Ar t . 270
Dispozit iile acest ui t i t lu au fost abr ogat e prin art . 112 din Legea promulgat a prin Decret ul nr.
1249/ 1934, publicat in M. Of. nr. 100 din 1 mai 1934, lege care a dat o alt a reglement are
cambiei si bil et ul ui de la or din.
.... ...... .
Ar t . 369
Dispozit iile acest ui t i t lu au fost abr ogat e prin art . 112 din Legea promulgat a prin Decret ul nr.
1249/ 1934, publicat in M. Of. nr. 100 din 1 mai 1934, lege care a dat o alt a reglement are
cambiei si bil et ul ui de la or din.
TI TLUL : DESPRE CONTUL CURENT
Ar t . 370
Cont ract ul de cont curent pr oduce:
1) St ramut area propriet at ii valoril or inscrise in cont ul curent asupra pr imit orului lor, pr in aceea
ca el le t rece in debit ul sau, si novat iunea obligat iunii de mai inaint e int re acela care a t rimis
val orile si primit orul l or. I nscrierea insa in cont ul curent a unui efect de comert sau a unui alt
t it lu de credit e presupusa facut a sub " rezer va incasarii";
2) Compensat iunea r eci proca int re part i, pina in concur ent a debit ului si a credit ului r espect iv l a
incheierea socot elei, cu rezerva plat ei diferent ei;
3) Cur gerea de dobanzi pent ru sumele t recut e i n cont ul cur ent in debi t ul pr imit orului, de la
dat a inscrierei. Dobanzile sunt cele comerciale si se socot esc pe zi, daca part ile nu s-au invoit
al t fel.
Ar t . 371
Exist ent a cont ului curent nu exclude dr ept urile de comision si plat a chel t uieli lor pent ru
af aceri le insemnat e in cont ul curent .
Ar t . 372
I ncheierea cont ului curent si lichidarea diferent ei vor avea loc la scadent a t ermenelor st abilit e
prin convent iuni, si in lipsa la 31 Decembrie a fiecarui an. Dobinda diferent ei curge de la dat a
lichidarii. Numai dif er ent a ( soldul ) l ichidat a la inchei erea cont ului curent poat e f i supusa
execut iunei sau opririi in mana unui al t rei lea, sau asigur at a prin ipot eca. Daca s- a consimt it o
ipot eca prin credit deschis, posesorii efect elor creat e sau negociat e in t ermenul acest ei
deschideri de credit nu se vor put ea folosi de dinsul, decit pina la concurent a sol dului fi nal al
cont ului.
Ar t . 373
Cont ract ul de cont curent e de drept desf iint at :
1) Prin scadent a t er menului conveni t ;
2) I n lipsa de convent iune, prin ret ragerea uneia din part i;
3) Prin faliment ul uneia di n part i. Desfiint ar ea cont ract ului de cont curent se poat e cere in caz
de moart e, de int erdict iune sau incapacit at e legala a uneia din par t i.
TI TLUL I : DESPRE MANDATUL COMERCI AL SI DESPRE COMI SI ON
CAPI TOLUL 1: DESPRE MANDATUL COMERCI AL
SECTI UNEA I : De pr e andat l er i al i n ener al
Ar t . 374
( la dat a 15- Nov- 2005 Art . 374 din cart ea I , t it lul I , capi t olul 1, sect i unea I a se vedea j urisprudent a
Sent i nt a nr . 4645 di n 15- nov- 2005 )
Mandat ul comercial are de obiect t rat area de afaceri comerciale pe seama si socot eala
mandat ului. Mandat ul comer cial nu se presupune a fi grat uit .
Ar t . 375
Desi conceput in t ermeni general i, mandat ul comercial nu se i nt inde si la af acer ile care nu
sunt comerciale, afara numai daca aceast a se declara cu preciziune prin mandat . Daca
mandat arul nu are inst r uct iuni decit asupra unor part i ale afacerii, mandat ul se socot est e
liber pent ru celelalt e. Mandat ul pent ru o anume afacere cuprinde imput ernicire si pent ru
t oat e act ele necesare execut arii lui, chiar cind nu ar fi anume arat at e.
Ar t . 376
Comerciant ul care nu vrea sa primeasca o insarcinare est e dat or, in cel mai scurt t ermen
posibil, sa faca cunoscut mandant ului nepri mirea; in acest caz est e inca dat or a face sa se
past reze in loc sigur lucrurile ce i s- au expediat si sa ingrij easca de dansele in socot eala
mandant ului, pina ce acest a va put ea lua masurile necesare. I n caz de int arziere, el va
put ea inca cer e sechest ru j udiciar si chiar vinzarea l ucrurilor, dupa f ormel e pr evazut e de ar t .
71.
Ar t . 377
Daca lucrur ile primit e in socot eala mandant ului, prezi nt a semne de st ricaciuni suferit e in
t impul t ranspor t ului, mandat arul va t rebui sa ia t oat e masuri le necesare pent ru past rar ea
drept urilor mandant ului, fat a cu cel ce a facut t ransport ul; alt fel est e r esponsabil de lucrurile
primit e dupa descript iunil e cuprinse in scrisorile de carat sau in polit ele de incarcare. Daca
st ricaciunea reclama ingrij iri urgent e, mandat arul poat e cere vi nzarea lucrurilor, dupa
formele prevazut e de art . 71.
Ar t . 378
Mandat arul est e indat orat a f ace cunoscut mandant ului t oat e f apt ele ce ar put ea sa- l
hot arasca a revoca sau a modifica mandat ul.
Ar t . 379
Mandat ar ul est e raspunzat or de st ricaciunile lucrurilor ce- i sunt incredint at e spr e past rare,
afara de cele provenit e din caz fort uit , fort a maj ora, din viciul sau chiar nat ura lor.
Ar t . 380
Mandat ar ul e t inut a plat i dobinda la sumele de bani cuveni t e mandant ului din ziua in car e
era dat or a le t r imit e sau a le consemna.
Ar t . 381
( l a dat a 16- Oct - 2009 Art . 381 din cart ea I , t it lul I , capit ol ul 1, sect i unea I a se vedea j urisprudent a
Mandat ar ul, car e nu se conforma inst ruct iunilor pr imit e de la mandant , r aspunde de daune
int erese.
Ar t . 382
Mandat arul est e dat or a incunost iint a fara int arziere pe mandant despre execut area
mandat ului. Daca in urma primirii acest ei i ncunost iint ari, mandant ul int ar zie raspunsul un
t imp mai lung decit cel cerut de nat ura afacerii, el est e considerat ca a accept at execut area
mandat ului, chiar daca mandat arul a t recut pest e limit el e mandat ului.
Ar t . 383
Mandat arul car e schimba dest inat iunea sumelor primit e in socot eala mandant ului, e dat or
dobinda la acest e sume di n ziua in care l e- a primit , deosebit de daune int erese provenind din
neindeplinirea mandat ului si de orice alt a act iune, chiar penala, in caz de dol sau frauda.
Ar t . 384
Mandat ar ul est e dat or sa- si arat e mandat ul persoanelor cu care t rat eaza, cind i se cere. El
nu poat e opune celor de al t reilea inst ruct iunile deosebit e ce i s- ar fi dat de cat re mandant ,
afar a numai daca nu probeaza ca acest ia aveau cunost int a de ele in moment ul cind
obligat iunea a fost cont ract at a.
Ar t . 385
Mandant ul e t i nut a procura mandat ar ului mij loacele necesare pent ru indepl inirea
mandat ului, af ar a numai daca nu exist a convent iune cont rar ie.
Ar t . 386
Suma ce se dat orest e mandat arului pent ru execut area mandat ului se det ermina, in lipsa de
convent iune, de cat r e j udecat a, dupa impr ej urari.
Ar t . 387
( la dat a 16- ep- 2005 Art . 387 din cart ea I , t it lul I , capit olul 1, sect iunea I a se vedea j urisprudent a
Deci zi a nr . 876 di n 16- ep- 2005 )
Mandat arul, pent ru t ot ce i se dat orest e din execut area mandat ului sau si, chiar pent ru
ret r ibut i unea sa, ar e un pr ivilegiu special . Acest privilegi u se exercit a asupr a lucrurilor
mandant ului pe care mandat ar ul le det i ne pent ru execut ar ea mandat ului, sau car e se gasesc
la dispozit iunea sa, in magazinele sale, sau in depozit e publice, sau pent ru care el poat e
proba prin posesiunea legit ima a polit ei de i ncarcar e, sau a scrisorii de carat , ca i s- au
expediat . Creant ele sus- zise au precadere asupra ori caror alt e creant e cont ra mandant ului si
chiar cont ra vinzat orului ce revendi ca, cu t oat e ca pl at il e si chelt uielile vor fi fost facut e
inai nt e sau dupa ce lucrur ile au int rat i n posesiunea mandat ar ului. I n caz de faliment al
mandant ului, privilegiul mandat ar ului asupr a lucrurilor cumparat e in socot eala l ui, se exercit a
conform dispozit iunilor de la cap. I I I , t it lul I V, cart ea I I I , din acest cod. Daca lucrurile
mandant ului au f ost vandut e de cat re mandat ar, pr ivilegiul subsist a asupr a pret ului.
Ar t . 388
Pent ru a exercit a drept ul ar at at in ar t icolul pr ecedent , mandat ar ul t rebuie sa not ifice f ormal
mandant ului sumele ce- i sunt dat orat e, cu invit at ia de a i se face plat a in t ermen de cinci zile
si cu prevest irea ca, l a caz de nepl at a, se va procede la vinzarea lucruri lor supuse
pr ivilegiului. Mandant ul va put ea face opozit ie, cit ind pe mandat ar inaint ea j udecat ii.
Opozi t iunea va t rebui sa fie not ificat a mandat arului in t ermen de t rei zile de l a pr imirea
not ificat i ei de cat re mandant . Daca mandant ul nu ar e resedint a sau domi ciliul ales in l ocul de
resedint a al mandat ar ului, t ermenul pent ru opozi t iune va fi de 10 zile, daca mandant ul
domiciliaza in circumscr ipt iunea unui t r ibunal limit r of ; de 20 zile, daca domiciliaza in or ice
alt a part e a t arii; de doua luni daca domiciliaza afara din Romania. Daca t ermenul a t recut
sau opozit iunea s- a respins, mandat arul poat e, fara al t a f ormalit at e, sa faca a se vinde
lucrurile sus zise, conform dispozit iunilor art . 68.
Ar t . 389
Daca mai mult i mandat ari sunt numit i prin acelasi act , f ara a se arat a ca ei t rebuie sa
lucreze impreuna, fiecare din ei poat e lucra in lipsa celuilalt . Daca prin act se declara ca
mandat arii t rebuiesc sa lucreze impreuna si mandat ul nu est e primit de t ot i acei ce accept a
se socot esc aut orizat i a- l indepli ni, cind ar forma maj orit at ea celor numit i. Comandit ar ii sunt
responsabili solidar.
Ar t . 390
Afara de cazur ile prevazut e de codul civil, mandat ul incet eaza:
1. Prin casat oria femeii comer ciant a ce a dat sau a primit mandat ul, daca nu est e aut orizat a
a cont inua comert ul conform dispozit iunilor art . 15;
2. Prin revocarea aut orizat iei de a exercit a comert ul, ce fusese acordat a femeii marit at e sau
minorului car e au dat sau primit mandat ul.
Ar t . 391
( la dat a 15- Nov- 2005 Art . 391 din cart ea I , t it lul I , capi t ol ul 1, sect iunea I a se vedea j urisprudent a
Sent i nt a nr . 4645 di n 15- nov- 2005 )
Mandant ul sau mandat arul care, f ara cauza j ust a, prin revocarea sau renunt area sa,
int rerupe execut ar ea mandat ului, raspunde de daune i nt er ese. Daca execut ar ea mandat ului
est e int rer upt a pr in moart ea mandant ului sau a mandat ar ului, r et r ibut iunea acest ui din urma
se va det ermina dupa ceea ce s- a execut at , in proport iune cu ceea ce s- ar fi dat orat pent ru
complet a execut are a mandat ului.
SECTI UNEA I I : De pr e pr ep i i r epr e ent ant i
Ar t . 392
Prepus est e acela care est e insarcinat cu comert ul pat r onului sau, fie in locul unde acest a il
exercit a, fie in alt loc.
Ar t . 393
Pat r onul raspunde de fapt ele prepusului si de obl igat iunile cont ract at e de el, in limit ele
insar cinar ii ce i- a dat . Daca sunt mai mult i pat roni, fiecare di n ei est e solidar r esponsabil .
Daca pat ronul est e o societ at e comerciala, responsabilit at ea societ arilor se reguleaza dupa
nat ura societ at ii .
Ar t . 394
Mandat ul dat prepusului poat e fi expres sau t acit . Mandat ul expres t rebuie sa fie depus la
t ribunalul a car ui j urisdict iune prepusul ar e a indeplini insarcinar ea, spre a f i t ranscr is in
regist rul dest inat pent ru aceast a si afipt conform dispozit iunilor art . 10. Un ext ract al
mandat ului va fi publi cat , prin i ngr ij irea grefi erului, in foaia anunt urilor j udi ciare a l ocali t at ii.
Pana la indeplinirea formal it at i lor de mai sus, se aplica dispozit iunile art icolului ur mat or.
Ar t . 395
Fat a cu cei de al t reilea, mandat ul t acit al prepusului se socot est e gener al, si cupr inde t oat e
act ele necesare exercit iului comert ului pent ru care est e dat . Pat ronul nu poat e opune celor
de al t reil ea vreo rest rict iune a mandat ului t acit , daca nu probeaza ca ei o cunost eau in
moment ul cont ract ari i obli gat iunii.
Ar t . 396
Pr epusul est e t ot deauna dat or a t rat a i n numel e pat ronului si sa ar at e in subsemnat ura sa,
pe l inga numele si prenumele sau propriu, numele si prenumel e sau f irma pat r onului, cu
ment iunea "prin procura", sau al t a asemenea. I n l ipsa unei asemenea declarat iuni, prepusul
se obli ga personal; cei de al t r eilea insa pot exer cit a si cont ra pat r onului act iunile ce deriva
di n act ele prepusului, privit oare la exercit iul comer t ului cu care acest a a fost insar cinat .
Ar t . 397
Prepusul nu poat e, fara invoirea expresa a pat ronul ui, a face operat iuni, nici a l ua part e, in
socot eala sa proprie sau a alt uia, la alt e negot uri de nat ura aceluia cu care est e insarcinat . I n
caz cont rariu, prepusul est e responsabil de daune int erese, si pat ronul are inca drept ul de a
ret ine pent ru sine foloasele ce ar rezult a din acest e operat iuni.
Ar t . 398
Pr epusul e responsabil solidar cu pat ronul de obser varea dispozit iunilor cupr inse in t it luril e
I I I si I V ale acest ei cart i, in ce privest e comert ul cu care est e insarcinat .
Ar t . 399
Revocarea mandat ului expres t rebuie sa fie facut a in aceleasi forme cu care el a fost dat .
Ar t . 400
Pr epusul poat e int ent a or ice act iune si a fi chemat in j udecat a in l ocul pat ronului pent ru
obli gat iunile cont ract at e de dinsul, in exer cit iul comer t ului cu care a fost insarcinat .
Ar t . 401
Dispozit iunile acest ei sect iuni se aplica reprezent ant ilor caselor comerciale sau ai societ at ilor
st raine, care de obicei t rat eaza sau incheie in t ara, in numele si pe socot eala acest ora,
afacerile comerciale cu care au fost insar cinat i.
SECTI UNEA I I I : De pr e i i al at r i pent r er t
Ar t . 402
Oricine t rimit e in alt a localit at e o persoana din serviciul sau, aut orizand- o cu scrisori, avizuri,
ci rculari sau alt e asemenea document e, ca sa t rat eze sau sa faca operat iuni de ale
comert ului sau, ramine obligat pr in fapt ele cont r act at e de aceast a persoana in marginile
insar cinar ii ce i- a dat .
Ar t . 403
Dispozit iunile art . 396 se aplica comisilor calat ori; acest ia insa nu pot subscrie "prin
pr ocura", ci t r ebuie numai sa ar at e numele pat ronului lor .
SECTI UNEA I V: De pr e i i i pent r ne t
Ar t . 404
Comisii pent ru negot sunt prepusi pent ru vinzarea in det aliu a marfurilor; ei au drept ul ca, in
locul unde exercit eaza comert ul si in moment ul predarei, sa ceara si sa incaseze pret ul
mar furilor vindut e, put ind da pent ru aceast a, chit ant a valabila in numele pat ronului lor. Afara
din magazi n, ei nu pot cer e plat a creant elor pat ronului, fara aut orizat ie speciala.
CAPI TOLUL 2: De pr e i i n
Ar t . 405
Comisionul are ca obiect t rat area de afaceri comerciale de cat r e comisionar in socot eala
comit ent ului. I nt re comit ent si comisionar exist a aceleasi drept ur i si obl igat iuni ca int re
mandant si mandat ar, cu deosebiri le st abilit e pr in art icolele urmat oare.
Ar t . 406
Comisionarul est e direct obligat cat re persoana cu care a cont ract at , ca si cum afacerea ar fi
fost a sa proprie. Comit ent ul nu ar e act iune in cont ra persoanelor cu car e a cont ract at
comisionarul si nici acest ea nu au vreo act iune in cont ra comit ent ului.
Ar t . 407
Comisionarul t rebuie sa t ina deosebit e int re dansele si chiar de ale sale proprii, lucrarile
diferit ilor comit ent i, si sa aiba in regist rele sale part ida deosebit a pent ru fiecare operat iune.
Daca comisionarul are in cont ra aceleiasi persoane creant e provenind din diferit e operat iuni
facut e in cont ul comit ent ilor sai, sau din o operat iune a sa proprie si a alt uia, el est e dat or a
cere de la acel debit or un inscris deosebit pent ru fiecare afacere, si in caz de plat a sa arat e in
regist rele sale persoana pent ru care plat a s- a facut . I n lipsa de asemenea arat are, plat a se va
impart i proport ional int re fiecare creant a.
Ar t . 408
Operat iunile facut e de comisionar cu violarea mandat ului sau pest e limit ele sale raman in
sarcina sa, si prin urmare:
1) Daca a vandut cu pret mai mic decit cel hot arat sau, in lipsa, mai mic decit cel curent , el
est e dat or sa pl at easca comit ent ului diferent a, afara numai daca nu ar proba ca vinzarea cu
pr et ul hot ar it nu se put ea f ace si ca vinzind ast fel comit ent ul a fost scut it de paguba;
2) Daca a cumparat cu un pret mai mar e decit cel hot ar it , comit ent ul poat e refuza
operat iunea si a o considera ca facut a in socot eala comisi onarului, daca acest a nu ar oferi sa
plat easca diferent a pret ului;
3) Daca lucrul cumparat nu corespunde cu calit at ea convenit a, comit ent ul il poat e refuza.
Ar t . 409
Comisionarul care, f ara aut orizat iunea comit ent ului, face inaint ari de bani, vinzar i sau alt e
operat i uni pe credit , isi ia asupr a- si orice raspundere si comit ent ul ii poat e cere plat a
nei nt irziat a a credit elor facut e, cedandu-i int eresele si foloasele ce ar rezult a din aceast a.
Ar t . 410
Comisionarul care vinde pe dat orie est e dat or sa arat e comit ent ului in scrisoarea de aviz,
persoana cumparat orului si t ermenul acordat ; alt mint eri operat iunea se presupune ca s- a
facut pe bani gat a; proba cont rarie nu est e admisa.
Ar t . 411
Cand comisionarul est e insarcinat sa vi nda sau sa cumpere cambii, obligat iuni sau efect e ale
St at ului ori alt e t it luri de credit , circuland in comert sau marfuri, avind pret la bursa ori in
piat a, daca comit ent ul nu a dispus int r - alt fel, el insusi poat e sa- i procure pe pret ul cerut , ca
vinzat or, lucrur ile ce t rebui a sa cumpere sau sa r et ina pent ru sine, dupa pr et ul curent , ca
cumparat or, lucrurile ce t rebuia sa vanda in socot eala comit ent ului, deosebit de drept ul sau la
pr oviziune. Daca, in cazuril e mai sus arat at e, comisionarul, dupa i ndepli nirea insarcinarii sale,
nu face cunoscut comit ent ului persoana cu car e a cont ract at , comit ent ul ar e drept ul sa
considere ca cumpararea sau vinzarea s- a facut pe cont ul sau si sa ceara de la comisionar
execut area cont ract ului.
Ar t . 412
Comisionarul nu est e r aspunzat or pent r u indepl inirea obli gat iunilor l uat e de cat re persoanele
cu care a cont ract at , af ara de convent iune cont rarie. Cand comisi onarul ia o asemenea
raspundere, el est e obligat personal , fat a de comit ent ul, pent ru indepli nirea obli gat iunilor
rezult and din cont ract . I n acest caz, el are drept ul la proviziunea speciala numit a " pent ru
garant i e" , " pent ru credi t ". Aceast a proviziune se st abilest e de part i prin convent i unea lor, iar
in lipsa est e lasat a la aprecier ea j udecat ii.
TI TLUL I I : DESPRE CONTRACTUL DE TRANSPORT
Ar t . 413
Cont ract ul de t ransport are loc int re expedit or sau acela care da insarcinarea pent ru t ransport ul
unui lucru si int reprinzat orul care se obliga a- l face i n numele sau propriu si in socot eal a alt uia,
ori int re unul dint re acest ia si car ausul ce se insar cineaza a- l face. Se numest e "caraus"
persoana care isi ia i nsarcinarea ca int r -un mod oarecare sa t ransport e, sau sa faca a se
t ranspor t a, un obi ect oarecar e. Obligat iunile int re expedit or si i nt repr inzat orul de t ranspor t uri
pe apa si capit an sau pat ron, sunt r egulat e pr in dispozit iunile pr evazut e in car t ea I I - a a acest ui
cod.
Ar t . 414
Expedit orul t rebuie sa dea carausului care i- ar face cerere o scrisoare de carat . Scrisoarea de
car at poat e fi l a ordin sau la pur t at or. Forma si efect ele gir ului scrisorii de carat sunt
reglement at e prin di spozit i unile t it lului I X din aceast a car t e.
Ar t . 415
Scrisoarea de carat t rebuie sa fie dat a, subscrisa de expedit or si sa cuprinda:
1. Nat ura, gr eut at ea, masura sau numarul lucrurilor de t ransport at si daca l ucrurile sunt in lazi
sau pachet e si calit at ea acest ora, numarul si sigiliil e sau marcile puse pe dansele;
2. Numele expedi t orului si locuint a sa;
3. Numele si locuint a car ausului ;
4. Locul de dest inat iune si persoana dest inat ar ului, cu arat are daca scrisoarea de carat est e la
ordin sau la pur t at or;
5. Port ul sau pr et ul t ranspor t ului si sumele dat orat e car ausului pent ru expedit i une, adaogandu-
se chelt uieli le ant icipat e sau de pr ovizi on;
6. Timpul in care t rebuie sa fi e facut t ransport ul sau, cind t ransport ul are loc pe calea f erat a,
daca t rebuie facut a cu mare sau mica iut eala;
7. Celelalt e st i pulat iuni asupra car ora part ile s- au int eles. Expedit orul se poat e desemna el
insusi ca dest inat ar.
Ar t . 416
Expedit orul est e dat or a incredint a carausului act ele de vama sau alt ele ce ar fi de t rebuint a; el
est e raspunzat or de cupr insul si r egular it at ea lor.
Ar t . 417
Carausul va da expedit orului, cind acest a i- ar cere, un exemplar al scrisorii de carat , subscris
de dinsul. Daca scrisoarea de carat e la ordin sau la purt at or, girul sau remit erea exemplarului
semnat de caraus, t r ansfera posesi unea lucrur ilor t ranspor t at e. Convent iunile necupr inse in
scrisoarea de carat nu au nici o t arie, fat a cu dest inat arul sau posesorul exemplarului scri soarei
de carat la ordin sau la purt at or, ce a fost subscris de caraus.
Ar t . 418
Daca carausul primest e lucrurile de t ransport at fara nici o rezerva, se presupune ca ele nu
prezint a vicii aparent e de imbalot are.
Ar t . 419
Carausul est e dat or sa faca expedit ia lucrurilor de t ransport at dupa ordinea in care le- a pr imit ,
af ar a daca prin nat ur a lor, di n cauza dest inat i ei ce acele l ucruri au, sau pent r u al t e cuvint e, nu
ar t rebui sa se urmeze i nt r - al t fel, sau daca nu ar fi impiedicat de vreun caz fort uit sau fort a
maj ora.
Ar t . 420
Daca, din caz fort uit sau fort a maj ora, t ranspor t ul est e impiedicat sau pest e masur a int irziat ,
car ausul t rebuie sa incunost iint eze indat a pe expedi t or, car e are facult at ea de a r ezilia
cont ract ul, pl at i nd numai chelt uielile facut e de car aus, si daca impiedicarea are loc i n t impul
ef ect uar ii t ranspor t ului, car ausul ar e inca drept ul la plat a port ului in pr opor t iune cu dr umul
facut . I n amandoua cazuril e se va inapoia car ausului exemplarul scr isorii de car at la ordin sau
la purt at or, pe care l- a subscris.
Ar t . 421
Expedit orul ar e drept ul de a suspenda t ranspor t ul si de a cere rest it uirea lucrurilor
t ransport at e, sau predarea lor unei alt e persoane decit aceea arat at a in scrisoarea de car at , ori
va dispune cum va crede de cuviint a; dar est e dat or a plat i carausului chelt uielile facut e si
pagubele direct e si imediat e rezult and din execut area acest ui cont ra ordin. Obligat iunile
car ausului de a execut a ordinul expedi t orului incet eaza din moment ul in care, lucrur ile fiind
aj unse la locul de dest inat iune, persoana careia ii sunt dest inat e si care poseda act ele necesare
a f acut cererea de predare carausului, sau din moment ul in care acest a i- a remis scrisoar ea de
car at . I n acest e cazuri, numai dest inat arul lucrurilor t ransport at e are facult at ea de a dispune de
dansel e. Daca scr isoarea de carat est e la ordin sau la purt at or, drept ul ar at at in prima part e a
acest ui art icol est e al celui ce poseda exemplarul scrisorii de carat , subscris de caraus. Carausul
primind cont ra- ordin, are dr ept ul sa ceara rest it uirea exemplar ului sus zis, sau, daca
dest inat iunea lucrurilor de t r anspor t at s- a schimbat , el poat e pret inde o noua scrisoare de
car at .
Ar t . 422
Termenul pr edar ii lucrurilor t r anspor t at e se hot arast e pri n invoirea par t ilor. I n lipsa, el est e
lasat la aprecierea j udecat ii.
Ar t . 423
( l a dat a 07- Jul- 2006 Art . 423 di n cart ea I , t it lul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 2481 di n 07-
i u - 2006 )
Carausul est e raspunzat or de fapt ele subordonat ilor sai, de ale t ut uror carausilor succesivi si
de ale oricar ei alt e per soane careia dinsul i- a incredint at facer ea t ranspor t ului.
Ar t . 424
( la dat a 07- Jul - 2006 Art . 424 din cart ea I , t it lul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 2481 di n 07-
i u - 2006 )
Diferit ii carausi au drept ul de a face sa se declare, pe scrisoarea de carat sau int r - alt fel, st area
in care se afla lucrurile ce se t ransport a in moment ul cind ele le sunt incredint at e. I n lipsa unei
asemenea declarat iuni, se presupune ca ei au primit lucrurile in buna st are si conform cu
arat arile cuprinse in scrisoarea de car at .
Ar t . 425
( la dat a 07- Jul - 2006 Art . 425 din cart ea I , t it lul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 2481 di n 07-
i u - 2006 )
Carausul est e raspunzat or de pierderea sau st ri caci unea lucrurilor ce i- au fost incredint at e spre
t ransport , din moment ul in care l e primest e pina la acela al pr edarii l or dest inat arului, af ara
daca nu probeaza ca pierderea sau st ri caciunea au pr ovenit din caz for t uit sau din fort a maj ora,
din chiar viciul propr iu al lucrurilor sau di n nat ura lor, di n fapt ul expedit orului sau di n acel al
dest i nat arului.
Ar t . 426
Daca sunt de t ransport at lucruri fragile, sau care se st rica usor, animale sau lucruri pent ru
care t ranspor t ul ur meaza sa fie facut i n anume condit iuni, administ rat iunile cailor fer at e pot
st ipul a ca pierderea sau st ricaciunea sa se presupuna ca proveni t a din viciul l ucrurilor
t ranspor t at e, di n cauza nat urei lor, sau di n f apt ul expedit orului or i al dest inat ar ului, af ar a
numai daca ele sunt i n culpa vadit a.
Ar t . 427
St ricaciunile se vor proba conform dispozit iunilor art . 71, si expedit orul, posesorul scrisorii de
carat sau dest inat ar ului, dupa dist inct iunile prevazut e in ar t . 421, poat e fi aut orizat de cat r e
j ust it ie sa cear a predar ea lucrur ilor t ransport at e, cu sau far a caut iune.
Ar t . 428
I n caz de int ar ziere in efect uar ea t ranspor t ului pest e t er menul st abilit pr in ar t . 422, car ausul
pierde o par t e di n pret ul t ranspor t ului, in proport iune cu dur at a int ar zierii si pierde int reg pr et ul
t ranspor t ului, daca int ar zierea a durat indoit de t impul hot ar at pent r u facer ea t ransport ului,
afara de pagubele mai mari de car e est e raspunzat or, daca s- ar proba ca el e au provenit din
aceast a cauza. Carausul nu est e responsabil de int arziere, daca probeaza ca ea a provenit din
caz fort uit sau fort a maj ora, sau din fapt ul expedit orului ori al dest inat arului. Lipsa mij loacel or
indest ulat oar e de t ranspor t nu aj unge pent ru a j ust ifica int irzierea.
Ar t . 429
Car ausul isi poat e margi ni raspunderea pina l a concurent a unei sume de at at la sut a pent r u
lucrurile care, prin nat ura lor, sunt supuse in t impul t ranspor t ului la o micsorare in gr eut at e sau
in masura. Aceast a suma t rebuie sa fie hot ari t a mai dinaint e si specificat a pent ru fiecare lada
sau colet , daca lucrurile sunt impar t it e i n lazi sau colet e. Carausul nu poat e benef icia de
convent i unea pr in car e di nsul si - a marginit raspunderea, daca expedit orul sau dest inat arul
probeaza ca micsorarea nu a provenit din nat ura lucrurilor, sau daca probeaza ca, dupa
imprej urarile ce au avut loc, micsor area nu put ea aj unge la aceea hot arat a de part i.
Ar t . 430
Paguba provenit a prin pierdere sau st ricaciune se calculeaza dupa pret ul curent al lucrur ilor
t ranspor t at e la l ocul si in t impul pr edarii. Pret ul curent se st abilest e dupa dispozit iunile art . 40,
scazandu-se chelt uielile ce int ot deauna se fac in caz de pierdere sau st ricaciune. Daca paguba
est e cauzat a pr in dol sau negl ij ent a vadit a, cuant umul despagubirii se det ermina dupa
dispozit iunile art . 1084 si 1806 din codul civil. I n caz de pierdere a obiect elor unui calat or
predat e carausului fara arat area cont inut ului, cuant umul despagubirii se det ermina dupa
imprej urarile part iculare ale fapt ului.
Ar t . 431
Carausul nu raspunde de lucrurile pret ioase, bani si t it luri ce nu i- au fost declarat e, si in caz de
pierdere sau st ricaciune nu est e raspunzat or decit de valoarea arat at a.
Ar t . 432
Dupa aj ungerea lucruri lor t ransport at e, sau dupa t recerea zi lei in care ele t rebui au sa aj unga
la locul de dest inat ie, dest inat arul poat e exercit a t oat e dr ept urile derivand din cont ract ul de
t r ansport , precum si act iunile de despagubire; din acel moment el poat e pret inde predarea
chiar a lucrurilor si a scrisorii de carat .
Ar t . 433
Carausul nu est e obligat sa predea lucrurile t ransport at e, pina cind persoana ce se prezint a a le
pr imi nu- si indeplinest e obligat iunile. I n caz de neint elegere, daca dest inat arul plat est e suma ce
cr ede ca dat orest e, si depune in acelasi t imp si diferent a pina la suma pret insa de caraus,
acest a est e dat or a- i pr eda lucrurile t ransport at e. Daca scrisoarea de carat e la ordin sau la
purt at or, carausul se poat e opune ca sa faca predarea, pina la rest it uirea exemplarului subscris
de dinsul.
Ar t . 434
Dest inat arul are dr ept ul sa ver ifice cu chel t uiala sa, in moment ul predarei, st ar ea i n car e se
af la lucrur ile t ransport at e, desi ele n- ar prezent a insa semne ext erioare de st ricaciune.
Dest inat arul care primest e lucrurile e obligat sa plat easca ceea ce se dat orest e pent ru t ransport
dupa scrisoarea de carat , precum si t oat e celelalt e chelt uieli.
Ar t . 435
Daca carausul pr eda lucrurile t ransport at e, fara a arat a sumele ce i se dat oresc lui, carausil or
ant eriori sau expedit orului, sau fara a pret inde depunerea sumei asupra careia exist a
neint elegere, pierde drept ul de regres si ramine raspunzat or cat re expedit ori si carausii
ant er iori pent ru sumel e ce li se cuvenea; ar e insa act iune cont ra dest inat arului.
Ar t . 436
Orice cerere de despagubire t rebuie indrept at a cont ra primului sau ult imului caraus. Se poat e
indr ept a si cont ra carausului i nt ermediar , cind s- ar proba ca paguba s- a cauzat in t impul cind
acest a a facut t ransport ul. Ori ce carausi chemat a r aspunde de fapt e care nu sunt ale sale, are
facult at ea a chema in gar ant ie sau pe carausul care l -a pr ecedat imediat , sau pe car ausul
int ermediar raspunzat or de paguba, dupa dispozit iuni le st abilit e mai sus.
Ar t . 437
Pent ru t oat e creant ele rezult and di n cont ract ul de t ranspor t , carausul ar e privilegiu asupr a
lucrurilor t ransport at e pina la predarea lor dest inat arului. Daca sunt mai mult i carausi , cel din
urma dint re ei exercit a drept urile celor ant eriori.
Ar t . 438
Daca nu se gasest e dest inat arul, sau se ivest e neint elegere in privint a primirii lucrurilor
t ranspor t at e, prezident ul t ribunalul ui r espect iv, sau j udecat or ul de ocol poat e ordona
depunerea sau sechest rul acelor lucrur i. Poat e asemenea f ace a se verifica st ar ea in care se afla
lucrurile, si sa ordone vinzarea lor pina la concurent a sumelor dat orit e carausului, observandu-
se formele prevazut e de art . 71. Daca nu e nici o cont est at ie, carausul, pent ru a obt ine plat a ce
i se dat or est e, se va conforma dispozit i unilor ar t . 388.
Ar t . 439
Daca in cont ract ul de t ranspor t a fost prevazut a vreo clauza penala pent ru neindeplinire sau
int arziere a predarii, se poat e cere si execut area t r ansport ului si clauza penala. Pent ru plat a
clauzei penale nu se cere ca paguba sa se probeze. Cand s- ar dovedi ca paguba suferit a est e
mai mar e decit clauza penala, se poat e cere diferent a. Clauza penala nu poat e sa aiba loc cind,
in cazurile prevazut e de art . 425 si 428, carausul nu est e supus la raspundere.
Ar t . 440
Plat a port ului si pr imirea fara rezerva a lucrurilor t ransport at e, chiar cind plat a port ul ui ar fi
fost f acut a inai nt e, st ing orice act iune cont ra carausului. Cu t oat e acest ea, act iunea cont ra
car ausului, pent r u pierderea par t ial a sau st ricaciunea ce nu se put ea cunoast e in moment ul
predar ii, subsist a si dupa plat a port ului si primirea lucrurilor t ransport at e daca se dovedest e ca
pierderea sau st ri caciunea a avut loc int re darea lucrului in primire carausului si predarea facut a
de acest a, cu condit ia insa ca cererea pent ru verificare sa fie facut a indat a dupa ce se va fi
descoperit paguba, si nu mai t arziu decit cinci zile dupa primirea lucrurilor de cat re dest inat ar.
Ar t . 441
Orice st ipulat iune care ar exclude sau ar margini in t ransport urile pe cale ferat a, obligat iunile
si r aspunder ile st abilit e pr in ar t . 417, 418, 419, 425, 427, 428, 429, 430, 432, 433, 436, si
440, sunt nule si de nul efect , chiar daca ar fi fost permise prin regulament e generale sau
part iculare, af ara numai de cazul cind prin t arife speciale s- ar st abili ca pret ul t r ansport ului sa
fie mai mic decit acela cuprins in t arifele ordinare.
TI TLUL I I I : DESPRE CONTRACTUL DE ASI GURARE
Ar t . 442
Di spozit i unile acest ui t it lu au f ost inlocuit e pri n legea pent ru const ruirea si funct ionar ea
int reprinderilor privat e de asigurari si reglement area cont ract ului de asigurare din 7 iulie 1930,
modificat a la 9 aprilie 1931, la 1 mai 1932 si la 10 april ie 1936. Act ivit at ea de asi gurare, in
prezent , est e reglement at a de dispozit iunile Legii nr 47 di n 16 i l i e 1991, pr ivind
const it uirea, organizarea si f unct ionar ea societ at ilor comercial e di n domeniul asigur ar ilor.
... ...... ...
Ar t . 477
Di spozit i unile acest ui t it lu au f ost inlocuit e pri n legea pent ru const ruirea si funct ionar ea
int reprinderilor privat e de asigurari si reglement area cont ract ului de asigurare din 7 iulie 1930,
modificat a la 9 aprilie 1931, la 1 mai 1932 si la 10 april ie 1936. Act ivit at ea de asi gurare, in
prezent , est e reglement at a de dispozit iunile Legii nr 47 di n 16 i l i e 1991, pr ivind
const it uirea, organizarea si f unct ionar ea societ at ilor comercial e di n domeniul asigur ar ilor.
TI TLUL I V: DESPRE GA
Ar t . 478
Gaj ul const it uit de cat re un comerciant sau de un necomerciant pent ru fapt e de comert , se
const at a, int r e part ile cont ract ant e, prin t oat e probel e admise de legea comerciala si prevazut e
in art . 46 din acest cod, f ara a se di st inge daca part ile au sau nu acelasi domiciliu. Fat a insa cu
cei de al t reilea, gaj ul nu poat e fi dovedit decit prin inscris, daca suma pent ru care s- a
const it uit gaj ul t rece pest e 500 lei ( Text ul modificat prin Dec. nr. 154/ 1948, B. of. nr. 166/ 21
iunie 1948).
Ar t . 479
Gaj ul cambi ilor si t it lurilor la ordin poat e fi const it uit prin gir cu clauza " valoar ea in garant ie"
sau o alt a de asemenea, din care sa rezult e voint a part ilor ca acest e t it luri au fost dat e in gaj ,
iar nu ca s- a t ransmis propriet at ea lor. Gaj ul asupra creant elor si dr ept urilor incorporat e
net r ansmisibi le pr in gir pot f i const it uit e prin act e facut e in f orma cesi unilor. I n acest e cazuri
insa act ul t rebuie sa cont ina ment iunea ca cesiunea se face cu t it lul de gaj . (Adaos L. 15 iunie
1906. ) Gaj ul asupra act iunilor, part ilor de i nt er es si obligat iunilor nominale ale societ at ilor
financiare, indust riale, comer ciale sau civile, poat e fi const it uit pr in un t ransfer inscris in
regi st rel e soci et at ii, cu ar at area "pent ru cauza de garant ie". Daca s- a dat in gaj o creant a
mobi la, credi t orul gaj ist pent r u, a- si avea privilegiul sau fat a cu cel de al t reilea, urmeaza sa
not ifice debit orului creant ei dat e in gaj , const it uirea gaj ului.
Ar t . 480
Credit orul are drept ul de a fi plat it cu privilegiu asupra lucrului ce i s- a const it uit i n gaj . Acest
privilegiu nu exist a decit daca lucrul s- a pus si se afla in posesiunea credit or ului sau a unei alt e
persoane aleasa de part i.* ) Credit orul est e presupus ca are in posesiunea sa lucrurile dat e in
gaj cind ele se afla in magazinele sale sau ale comisionarului sau, in vasele sale, la vama sau
int r-un depozit public, sau daca inaint e de sosirea lor e in posesiunea polit ei de incarcare sau a
scr isorii de carat , girat a cu clauza "valoarea in garant ie" sau o alt a asemenea. ( Adaos L. 15
iunie 1906) . Prin der ogare la dispozit ia de mai sus, gaj ul const it uit asupra produselor solului
pendint e inca prin r adacini sau dej a culese pr ecum si asupr a mat er iilor indust rial e pr ime, in
st are de f abricat iune sau dej a fabricat e si af lat e in fabrici sau depozit e, se considera const it uit
prin singurul efect al convent iunei, de la dat a act ului, car e va indica numarul, nat ura, calit at ea
si locul unde se af la gaj ul, far a ca sa se ia din posesi unea debi t orului sau const it uent ului,
lucrurile const it uit e in gaj . Dat a act ului face depl ina credint a. I n t i mp de 5 zil e acest e act e de
gaj se vor t ranscrie in regist rul prevazut de art . 728 bis din procedura civila. I n cazul in care
gaj ul se va afla in o comuna alt a decit aceea unde est e resedint a j udet ului, grefierul
t ribunalului va comunica de ur gent a primar ului r espect iv un ext ract de orice int abular e
efect uat a pent ru a se face ment iune de ea in regist rul care se va infiint a in acest scop. I n
pri vint a celor de al t reilea, dr ept urile credit orului gaj ist nu vor incepe decit de la dat a
int abularii; iar at unci cind est e locul a se face ment iunea in regist rul primariei, de la dat a acelei
ment iuni. Se vor respect a dispozit iunile art . 1729 si 1730 din codul civil.
Ar t . 481
Credit orul e dat or a face act ele necesare pent ru conservarea lucrului primit in gaj . Daca
efect ele dat e in gaj au sosit la scadent a, credit orul gaj ist est e dat or a urmari si incasa valoarea
lor. Chelt uiel ile facut e ii sunt inapoiat e si, dupa cesi va incasa creant a cu t oat e accesoriile ei,
va da socot eala de ceea ce ramine.
Ar t . 482*
I n caz de neplat a la t ermen a int regii dat orii pent ru care s- a const it uit gaj ul, cr edit orul poat e
procede la vinzarea obiect elor dat e in gaj . Pent ru acest sfirsit , el se va adresa la presedint ele
t ribunalului, cu cerere de a f i aut orizat sa vinda gaj ul. Presedint ele va st at ua asupra cererii de
vinzare a gaj ului si, pr in ordonant a ce va da, va incuviint a vinzarea, fie in modul convenit de
part i, daca ele au st ipulat in ce mod sa vinda gaj ul, fie in mod public si prin organul unui agent
j udecat oresc desemnat de presedint e, daca part ile n- au prevazut alt mod de vinzare. I n caz de
faliment , cererea de vinzare a gaj ului se va not ifica sindicului, pent ru ca, in t ermen de t rei zile,
sa poat a uza de facult at ea ce- i est e lasat a de art . 782. Daca in acest t ermen sindi cul nu va
ret rage gaj ul, execut area cerut a si incuviint at a de presedint e isi va urma cursul ei, fara a put ea
fi impiedi cat a sau suspendat a prin l ucrari le faliment ului. Suma prinsa din vinzarea gaj ului va fi
in acest caz depusa la Casa de consemnat i uni si credit orii f ali ment ului vor put ea exercit a asupr a
acest ei sume drept urile event uale ce le- ar cist iga pr in cont est at i uni facut e cu ocaziunea
verificarii creant elor.
* ) Modificat prin Legea 6 din 6 apr ilie 1900.
Ar t . 483
Or donant a aceast a nu va deveni execut orie, decit dupa ce va fi fost not ificat a debit orului si
aceluia care a procurat gaj ul, cu indi carea zi lei, locului si orei la car e se va procede l a vinzare
si, dupa ce vor fi expir at cele t rei zil e ale opozit iunei, ordonant a va r amine definit iva si in ult im
resort , daca in t rei zile de la primirea ei debit orul sau t ert iul care a procurat gaj ul nu vor fi facut
opozit iune si nu vor fi chemat pe credit or inai nt ea t ribunalul ui. I n caz de opozit iune, cit ar ea
part ilor si j udecarea opozit iunei se vor face de urgent a si cel mult in t ermen de opt zile de la
pr imirea opozit iunii.
Ar t . 484
Termenul pent ru a face apel cont ra hot aririi int ervenit e asupra acest ei opozit iuni va fi de opt
zile de la comunicarea hot ar arii Tribunalului.
Ar t . 485
Termenele mai sus fixat e nu sunt suscept ibi le de a fi mar it e in raport cu dist ant a. Daca
debi t orul sau t ert iul care a procurat gaj ul nu sunt domiciliat i in cupr insul acest ui Tribunal si n-
au facut elect iune de domiciliu in acel cuprins, not ificarile ment ionat e la art icolele precedent e
vor fi valabil facut e prin afisarea lor in sala de audient a a t r ibunalului si pri n publicarea in
" Moni t or" sau in foile anunt urilor j udecat orest i din acea locali t at e. Procesul - verbal al
port arelului, const at and indeplinirea acest or formalit at i, va t ine loc in acest caz de dovada a
not ificarii. Not ificarea primei ordonant e a presedint el ui se va face, chiar in aceast a ult ima
ipot eza, conform art . 74 din procedura civila.
Ar t . 486
Ordonant a care aut oriza vinzarea, daca nu s- a facut opozit ie in t ermenul prescris, si hot arirea
dat a de t ribunal asupra opozit iei, i n caz cind s- a facut asemenea opozit i e, sunt execut orii de
drept si fara caut iune, chiar cind s- ar fi facut apel cont ra acelor act e si inaint e de expirarea
t ermenului de apel.
Ar t . 487
Drept uri le acordat e credit orului gaj ist prin art icol ele precedent e nu sunt suspendat e prin
faliment ul sau moart ea debit orului, ori celui care a procurat lucrul dat in gaj .
Ar t . 488
Est e nula orice clauza care ar aut oriza pe credit or a- si apropia gaj ul, ori a dispune de dinsul
far a indeplinir ea for melor de mai sus.
Ar t . 489
Dispozit i unile precedent e nu modif ica legile speci ale si r egulament ele ce pr ivesc bancile si alt e
inst it ut e aut orizat e a face inai nt ar i si bani si i mprumut uri pe depozi t e si l ucrur i dat e in gaj .
Gaj ul asupra marfurilor depuse in magazinele generale e regulat prin dispozit iunile legei
speciale din 28 I unie 1881; si gaj ul asupra vaselor de comert prin dispozit iunile cart ei a I I - a a
acest ui cod.
( la dat a 27- May- 1999 cart ea I , t it lul abrogat de Art . 105 din t i t l ul I , capit olul I I din Le ea
99/ 1999 )
CARTEA I I : DESPRE COMERTUL MARI TI M SI DESPRE NAVI GATI E
TI TLUL I : DESPRE VASE SI PROPRI ETARI I LOR
Ar t . 490
Vasel e sunt bunuri mobil e. Fac par t e din vas: i mbar cat i unile, unelt ele, inst rument ele, ar mele,
munit iunile, provizi unile si in gener al t oat e l ucrur ile dest inat e uzului sau permanent , chiar cind
ar fi oarecare t imp separat e de vas.
Ar t . 491
Cont ract ele pent ru const r uct ia vasel or, modif icaril e si r ezilier ile lor , precum si declarat iunile si
cesiunile de part icipare la propriet at ea unui vas in const ruct ie, facut e de cat re comit ent sau de
cat re const ruct orul care a luat asupra sa const ruct ia, t rebuiesc a fi facut e in scris, si nu se pot
opune celor de al t reilea, daca nu sunt t ranscrise in regist rele capit aniei port ului sau a
aut orit at ii mar it ime unde e int repr insa const ruct iunea.
Ar t . 492
Pe linga dr ept urile decurgand din dispozit iunile codul ui civil r elat ive la locat i une, comit et ul mai
poat e cer e rezilierea cont ract ului pent ru incapacit at ea manifest a sau pent r u fr auda
const ruct orului. Const ruct orul poat e desfi int a cont ract ul pent ru caz de fort a maj ora. I n caz de
moart e a const ruct orului, cont ract ul se desfiint eaza dupa di spozit i unile ar t . 1485 di n codul civil.
Ar t . 493
Or ice inst rai nar e sau cesi une t ot al a sau part iala a propriet at ii sau f olosint ei unui vas t rebuie
facut a prin act scris, afara de dispozit iunile cuprinse in t it lul I V din aceast a cart e. Daca
inst rainarea sau cesiunea are loc in t ara, ea poat e fi facut a prin act public sau pri n act pr ivat ,
dar nu se poat e opune celor de al t reilea daca nu e t ranscrisa in regist rele capit aniei port ului
unde vasul se gasest e inscr is. Afara din t ara, inst rainarea t rebuie facut a prin act incheiat
dinaint ea consulului si nu are t arie fat a cu cei de al t reilea, daca nu est e t ranscrisa in regist rele
consulat ului. Consulul est e dat or sa t rimit a copie legalizat a dupa act ul de inst rainare la
capi t ania port ului unde se afla vasul inscr is. I n t oat e cazur ile, inst rainar ea t rebuie sa fie not at a
si pe act ul de nat ionalit at e cu arat are daca vinzat orul ramine credit or al pret ului t ot al sau in
part e. Capit ani i de por t uri si aut orit at i le consular e nu pot pr imi si t ranscrie act ul de inst rainare,
daca nu li se pr ezi nt a act ul de nat ionalit at e al vasului , afara de cazul pr evazut la art . 499, din
acest cod. Cind se va fi inst rai nat vasul la mai mult e per soane, dat a adnot at iunei pe act ul de
nat i onalit at e det ermina pref eri nt a.
Ar t . 494
Aut orit at ile consulare in t ara st raina nu pot primi act ele de inst rainare ale vaselor, daca nu se
va fi asigurat plat a sau garant ia dat oriilor pri vilegiat e not at e pe act ul de nat ionalit at e.
Ar t . 495
Cont ract ul de gaj asupr a vasului sau asupr a unei port iuni di n el, t r ebuie facut a prin i nscri s.
I nscrisul facut in t ara, prin care se const it uie gaj ul, nu are put ere fat a cu cei de al t reilea, daca
nu est e t ranscri s in regi st rel e capit aniei port ului unde se gasest e vasul est e inscris sau in acel e
ale aut orit at ii consul are ale locului unde se gasest e vasul, cind inscrisul de gaj est e facut in
t ara st raina. Consulul est e obligat sa t rimit a indat a o copi e legalizat a dupa cont ract ul de gaj la
oficiul mar it im unde vasul se afla inscr is. I n amandoua cazuril e, gaj ul t r ebuie sa fie not at pe
act ul de nat i onalit at e al vasului. Capit anii de port uri si aut orit at ile consulare in t ara st r aina nu
pot t ranscrie act ul de gaj , daca nu li se prezint a act ul de nat ionalit at e, afar a de cazurile
pr evazut e in ar t . 496 si 499. I n act ul de t ranscri pt iune se va face ment i une despr e adnot ar ea
gaj ului pe act ul de nat i onal it at e.
Ar t . 496
I nscrisul const it ut iv al gaj ului asupr a unui vas in const ruct iune nu are put ere fat a cu cei de al
t reilea, daca nu e t ranscr is in r egist r ele oficiul ui mar it im in a carui cir cumscr ipt ie se face
const ruct iunea. Ci nd dupa t er minar ea const ruct iei se da vasului act ul de nat i onal it at e, se va
adnot a in acest act inscrisurile const it ut ive de gaj ce au fost t ranscrise in regist rele capit aniei
port ului.
Ar t . 497
Nu est e necesit at e de numirea vreunui cust ode, pent ru ca gaj ul asupr a unui vas sa- si aiba
t arie.
Ar t . 498
Daca inscrisul care const it uie gaj ul e la ordin, girul t ransmit e creant a si orice alt drept
accesoriu.
Ar t . 499
Daca inst rainarea, cesiunea sau const it uirea in gaj a unui vas se face in t ara, pe cind vasul se
afl a in calat orie cat re o t ara st raina, part ile pot conveni ca adnot area pe act ul de nat ionalit at e
sa se faca i n cancelar ia consulat ului locului unde se afla vasul sau unde se duce, cu condit iune
ca acest loc sa fie declarat in scris deodat a cu cererea de t ranscript iune a t it lului. I n acest caz
capit anul por t ului va t r imit e indat a o copi e legalizat a dupa acel t it lu, of iciului consular sus- zis cu
spesele reclamant ului. Cont ract ul nu ar e t ari e fat a cu cei de al t reilea decit de la dat a adnot arei
pe act ul de nat ionali t at e.
Ar t . 500
Cont ract ele de const ruct ie, de inst rai nar e sau de gaj ale vaselor mici car e nu sunt dest inat e a
iesi di n port ur i, din riuri, din canaluri sau lacuri , si a alt ora ce n- au act e de nat ionalit at e, nu au
put er e fat a cu cei de al t rei lea, daca nu sunt t ranscrise int r - un regist ru ce se va t ine de
aut orit at ile si in formel e ce se vor det er mina print r - un regul ament de administ rat i une publi ca.
Ar t . 501
Propriet arul unui vas est e raspunzat or de fapt ele capit anului si ale celorlalt e persoane ale
echipaj ului si t inut de obli gat iunile cont ract at e de capit an, pent ru t ot ce privest e vasul si
expedit iunea. Cu t oat e acest ea, propriet arul sau copropriet arul care nu s- a obligat personal
poat e, in t oat e cazurile prin abandonul vasului sau a navlului ce i se dat oreaza sau est e a i se
dat ori, sa se elibereze de raspundere sau de obligat iunile sus- zise, except indu- se insa acelea
relat ive la salariil e si emolument ele persoanelor echipaj ului. Cind capit anul est e propriet ar sau
copropriet ar al vasului, el nu are drept ul de abandon; iar daca el nu est e decit copropriet ar, in
lipsa de speciale convent iuni, nu est e raspunzat or personal pent ru indepli nirea obli gat iunilor ce
a cont ract at relat iv la vas si expedit iune, decit in proport iune cu int eresul ce are.
Ar t . 502
Abandonul vasului se poat e face cat re t ot i credi t orii sau numai cat r e uni i di nt r - insii.
Declarat iunea de abandon va fi t ranscr isa in r egist r ele oficiului mar it im unde vasul est e inscris,
si dupa ce t ranscr ipt iunea s- a facut , ea va fi not ificat a credit orilor a caror t it luri sunt t ranscrise
in acelasi regist ru sau adnot at e pe act ul de nat ionalit at e. I n privint a credit orilor car e au
int rodus o act iune sau facut o somat iune, abandonul se va face prin por t arei , not ificindu-se la
domiciliul ales de credit or, sau in lipsa, la grefa t ribunalului de comert , in t ermen de opt zile de
la primirea cit at iunei sau a somat iunei primit a de la credit ori, sub pedeapsa de a nu se mai t ine
in seama.
Ar t . 503
I n caz de abandon, orice credi t or poat e lua pent ru sine vasul, cu obl igat iunea de a pl at i pe
ceilalt i credi t ori pr ivilegiat i . Daca sunt mai mult i cr edit ori care voiesc a lua vasul, se va refer i cel
ce a f acut int ai declarat iunea; si daca decl arat iunea est e facut a in acelasi t imp, se va pref eri
credit orul mai mare in suma. Daca nici un credit or nu voiest e a lua pe seama sa vasul, el va fi
vandut dupa st ar uint ele credit orului celui mai dili gent , pret ul va fi dist ribuit int re credi t ori, si
ceea ce va raminea dupa plat a dat oriilor, va fi a propriet arului.
Ar t . 504
Propriet arul poat e depart a pe capit an. I n caz de depart are nici o despagubire nu va fi dat orit a,
afar a numai daca acest drept n- a fost st ipulat in scr is. Daca capit anul depart at e copropr iet ar al
vasului, el poat e renunt a la copropriet at e si cere plat a capit alului ce ar reprezint a part ea sa de
propri et at e. Suma acest ui capit al se det er mina pri n expert i za.
Ar t . 505
Pent ru t ot ce se at inge de int eresul comun al propr iet ar ilor unui vas, decizi unile maj orit at i i sunt
obli gat orii si pent ru mi norit at e. Maj orit at ea se formeaza di n cei car e reprezint a un int er es in vas
mai mare decit j umat at ea valorii lui. Tribunal ul est e t inut sa incuviint eze vinzarea cu l icit at ie a
unui vas, cind i se va cer e de un numar de copr opr iet ari reprezent ind j umat at ea propriet at ei
vasului, afara numai daca part ile n- ar f i convenit int r- alt fel. Daca vinzarea unui vas est e cerut a
de gr ave si urgent e i mprej urar i pr ivit oar e la int eresul comun, t r ibunalul o poat e incuviint a, desi
copr opr iet arii ce o cer nu reprezint a mai mult decit o pat rime a propriet at ii vasului.
TI TLUL I I : DESPRE CAPI TAN
Ar t . 506
Capit anul sau pat r onul insarcinat cu comanda unui vas est e r aspunzat or pent ru greseli le sale,
chiar usoar e, pe care le comit e in exercit iul f unct iunilor sal e. Responsabilit at ea capi t anului, in
cazurile prevazut e de acest cod, nu incet eaza decit probindu- se obst acole provenit e din caz
fort uit sau f ort a maj or a.
Ar t . 507
Capit anul nu poat e refuza incarcar ea lucruril or cu t ransport ul carora s- a insar cinat , sub cuvint
ca nu sunt pot rivit e cu vasul sau.
Ar t . 508
Capit anul est e raspunzat or de lucrurile incarcat e. Da recipisa de primire prin polit a de
incar care. Capit anul nu raspunde de lucrurile pr et ioase, de bani si t it lurile de credit ce nu i - au
fost declarat e. Capit anul est e raspunzat or de st ricaciunile ce din orice cauza s- au int implat
lucrurilor asezat e de dinsul pe podeala de sus a vasului, fara consimt amint ul in scris al
incarcat orului. Aceast a dispozit iune nu se aplica la calat oriile cele scurt e ce se fac din port in
port si din liman in liman, pe linga t ar muri, fie pe mar e, f ie pe r iur i.
Ar t . 509
Capit anul ar e drept ul a i nt ocmi echipaj ul vasului, a fixa ret ribut i unea persoanelor ce- l compun,
insa e dat or a face aceast a in int elegere cu propriet arii vasului, cind ei se vor afla int r- acel loc.
Ar t . 510
Capit anul est e dat or sa t ina un regist ru al vasului impar t it in urmat oarel e pat r u cart i: Jurnal
general si de cont abilit at e; Jurnal de navigat iune; Jurnal de incarcare sau manual al bordului, si
I nvent arul bordului. Regist rul nu poat e fi int rebuint at , daca mai int iiu fiecare foaie nu va fi fost
numerot at a si par af at a de funct ionar ul i nsar cinat special cu aceast a; el va fi t inut conform
di spozit iunilor art . 29, observindu- se regulile urmat oare: I n j urnalul general si de cont abilit at e
va fi not at t ot ceea ce se raport a la at ribut iunile capit anului fat a cu echipaj ul si cu calat orii, la
lucrurile incarcat e, la ceea ce se pet rece mai import ant in t impul calat oriei, la deciziunile luat e,
la venit uril e si chelt uielil e vasului, si in general la t ot ceea ce privest e int er esul propr iet arilor,
armat orilor sau incar cat orilor si car e poat e da loc la vreo raspundere sau cerere in j udecat a,
afar a de insemnaril e part iculare ce t r ebuiesc facut e in celelalt e j urnale; I n j urnalul de
navigat iune se va insemna, in special, di rect i unile urmat e, calea par cursa, manevrele facut e,
obser vat iunile geogr af ice, met eor ologice si ast ronomice si t ot ce pr ivest e navigat iunea; I n
j urnal ul de i ncar care sau manual al bor dul ui vor f i insemnat e dat ele si l ocurile incarcar ii,
nat ura, calit at ea si cant it at ea lucrurilor incarcat e, dest inat iunea lor, persoana incarcat orilor si
dest inat arilor, l ocul si dat a predar ii si t ot ce privest e incarcar ea; I n invent ar ul bordul ui
t rebuiesc a fi insemnat e unelt ele, inst rument ele si t oat e obiect ele ce se afla pe vas, precum si
orice schimbar e li s- ar i nt impla. Reguli le pent ru t i ner ea uniforma a j urnalul ui naut i c, a cart ilor
din care se compune si pent ru verificarea invent ariului fat a cu legile marit ime, sunt det erminat e
de regulament publicat prin decret regal.
Ar t . 511
Tiner ea regist rului nu e obl igat orie pent ru navigat iunea pe riuri sau lacuri si pent r u calat oriile
vaselor cu capacit at e mai mica de cincizeci t one, cind acest e calat orii nu se i nt ind mai depart e
de t ar murile Mar ei Negr e, la Odessa si Const ant i nopole.
Ar t . 512
Capit anul va face sa i se vizit eze vasul in cazurile si modurile st abilit e prin regulament ele si
legile speciale. I naint e de plecare, el se va asigura ca vasul est e in st are proprie de a face
cal at oria, ca est e bine incar cat sau cu savura necesara.
Ar t . 513
Capit anul est e dat or a avea pe vas:
1. Act ul de nat ionali t at e;
2. List a echipaj ului;
3. Poli t el e de incar care si cont ract ul de navlu;
4. Act ele de vizit a;
5. Chit ant ele de plat a sau inscrisurile de caut iune ale vamei.
Ar t . 514
Capit anul va comanda in persoana vasul la int rarea si esirea di n port uri, limanuri, canaluri sau
ri uri. El est e obli gat a int rebuint a, cu spesele vasului, un pilot experiment at or i de cit e ori
aceast a ar fi declarat a obligat orie prin legile t arii sau prescrisa de regulament ele ori uzurile
locale in st rainat at e.
Ar t . 515
I n caz de cont ravent iune la dispozit iunile art . 510, 512, 513 si 514 capit anul est e raspunzat or
de orice paguba cat re cei int eresat i.
Ar t . 516
Cind capit anul se afla in localit at ea unde domiciliaza propriet arii, armat orii sau procurat orii lor ,
el nu poat e, fara speciala lor aut orizare, sa ordone reparat iunea vasului, sa cumpere pinze,
funii sau alt e lucrur i pent r u vas, si nici sa- l inchirieze sau sa ia bani cu imprumut in cont ul
vasului sau pover ei ( incarcat ur ei) sale.
Ar t . 517
Daca vasul est e inchiriat cu consimt amint ul pr opr iet arilor sau al maj or it at ei acest ora si vreunui
di nt re copr opr iet ar i refuza a cont ribui l a chelt uelile necesar e pent ru expedit iune, capit anul,
dupa douazeci si pat ru de ore de la somat iunea facut a celor ce refuza a da part ea lor de
chelt uiala, poat e cere aut orizat iunea t ribunalului comercial sau, in l ipsa, a j udecat orului de ocol,
ca sa ia in cont ul lor cu imprumut suma cuvenit a, cu sau fara gaj , asupra part ei de int eres ce
dinsii au in vas.
Ar t . 518
I n t impul calat or iei, capit anul, dupa ce va const at a necesit at ea print r - un proces- verbal subscris
de cat re frunt asii echipaj ului, poat e int rebuint a pent ru serviciul vasului lucrurile ce se gasesc pe
bord, cu obl igat iune de a pl at i pret ul lor celui in drept .
Ar t . 519
Daca in cursul cal at or iei va fi t rebui nt a de bani pent ru repar at iuni, cumpar ar e de pr oviziuni,
sau pent ru alt e urgent e t rebuint e ale vasului, capi t anul est e dat or, daca e posibi l, a
incunost iint a neint irziat pe armat ori, incarcat ori sau dest inat ari, si dupa ce va const at a
necesit at ea dupa cum s- a st abilit pri n ar t icolul precedent , poat e cere, i n t ar a, aut orizat ia
t ribunalului de comert , si, in lipsa, a j udecat orul ui de ocol, iar i n st rainat at e a aut orit at ei
consulare a Regat ului, sau, in caz de lipsa, a aut orit at ei st raine locale, pent ru a- si procura suma
necesara, luind bani cu imprumut pe corpul vasului, dind gaj sau vinzind lucrurile incarcat e sau
obligindu- se cat re cei ce vor procura direct mat erial, unelt e, proviziuni sau vreo lucrare. Tit lul
imprumut ului si act ul probind operat iunile sus zise se vor t ranscrie in modul st abilit prin
pr ezent ul cod si adnot a pe act ul de nat ionali t at e al vasului de cat r e funct ionar ul marit im sau
consular, sau de cat re aut orit at ea ce a dat aut orizarea, pr in ingrij irea capit anului, in t imp de
zece zile de la dat a cont ract ului, sub pedeapsa de a pierde rangul privil egiului. Vinzarea
lucrurilor incarcat e se va face prin licit at ie publi ca. Pr opriet arii vasului sau capit anul ce ii
reprezint a vor t ine cont de lucrurile vindut e, dupa val oar ea ce vor avea in locul si t impul
descarcar ii vasului. I nchiriet orul sau di fer it i incarcat ori, cind se invoiesc, se pot opune la
vinzarea sau darea in gaj a lucrurilor lor, descarcindu- le si plat ind navlul in pr opor t iune cu calea
facut a. Daca consimt amint ul unuia sau mai mult or incarcat ori lipsest e, acela care va voi sa
uzeze de aceast a facult at e, va plat i navlul int reg pent ru part ea sa de i ncarcare.
Ar t . 520
I n cursul calat oriei, capit anul poat e, daca est e urgent a, sa not ifice orice act e sau chiar sa
porneasca j udecat a in numele si int er esul pr opr iet arilor vasului, int rucit pr ivest e vasul si
navigat iune cu care est e insarcinat . Asemenea, cei de al t reilea, cind se vor afla in alt loc decit
acela unde domiciliaza propriet arii vasului sau cei ce ii reprezint a, pot sa faca somat iuni, sa
urmareasca sau sa int ent eze act iuni cont ra capit anul ui, incit privest e fapt el e lui sau ale
echipaj ului, sau obli gat iunile cont ract at e de el in cursul expedi t iunei. Act ele t rebuie not ificat e
sau personal capit anului, sau la bordul vasului. Pr opriet arii pot t ot deauna sa- si insuseasca
j udecat a por nit a de capi t an sau cont ra lui. Condamnat i unile pronunt at e cont ra capit anului nu
ridica propriet arilor drept ul de a abandona vasul, conform dispozit iunilor art . 501.
Ar t . 521
Capit anul, mai inaint e de a pleca din locul in care a facut chelt uielile ext raordinare sau a
cont ract at obligat iuni, va t rimit e propriet arilor sau armat orilor vasului sau procurat orilor un
cont subscris de ei insusi, at at de chelt uielile facut e cu ar at area act elor j ust ificat ive daca sunt ,
cit si de obli gat iunile cont ract at e, cu numele, pr enumele si locuint a credit orilor. Daca incarcar ea
s- a facut in cont ul propriet arilor sau armat orilor, capit anul le va t rimit e un cont de lucrurile
incarcat e si de pret ul lor.
Ar t . 522
Capit anul care fara necesit at e a cont ract at obl igat iuni, a pus in gaj sau vindut lucruri incar cat e
sau proviziuni, sau a pus in cont urile sale avari i si chelt uieli neadevarat e, e obligat personal
cat re armat ori si cat re t ot i cei int eresat i la despagubire, afara de act iunea penala, daca est e
caz.
Ar t . 523
Capit anul nu poat e vinde vasul fara mandat special din part ea propriet arului, afar a de cazul
cind vasul nu mai e in st ar e de a put ea naviga. Declar at i unea de imposi bil it at e a navigat iunei
cum si aut orizarea pent ru vinzare vor fi pronunt at e, in t ara, de t ribunalul respect iv, iar in
st rainat at e de cat re aut orit at ea consulara a t arii. Vinzarea va fi facut a pr in licit at ie publica.
Ar t . 524
Capit anul care s- a indat orat a face o calat orie, e t inut a o indeplini; alt fel e obligat la daune si
chelt uieli cat re pr opr iet ari si inchir iet ori. Daca vasul a fost declarat in imposibil it at e de a mai
naviga, capit anul e dat or a ingrij i, cu t ot dinadinsul, sa- si pr ocure alt vas cu care sa poat a
t ransport a lucrur ile incar cat e la locul de dest inat ie.
Ar t . 525
Capit anul, care calat orest e avind part e din profit asupra incarcarii, nu poat e face, pe cont ul sau
part icular, nici un fel de comert , daca in scris nu s- a conveni t int r- al t fel. I n caz de cont ravent i e
lucrurile incar cat e de capi t an in cont ul sau part icular r aman in profit ul cel orlal t i i nt er esat i.
Ar t . 526
La sosire in port ul de dest inat iune, at at la ducere cit si la int oarcere, sau la locul unde cu voie
sau silit se adapost est e, precum si in caz de naufragiu, capit anul va cere sa i se vizeze regist rul
vasului de cat r e funct ionar ul publi c compet ent . Daca s- a int implat eveniment e ext r aordinar e
car e int ereseaza vasul, lucruri le incarcat e sau persoanele, capit anul, afara de i ndat oririle l a car e
est e supus de cod si regulament ele marinei comerciale, e t inut sa- si f aca raport ul sau. Raport ul
va cuprinde locul si t impul plecarei, calea urmat a, pericolele pest e care a dat , dezordinele
int implat e pe vas si i n general , t oat e eveniment ele import ant e ale calat or iei.
Ar t . 527
Raport ul va fi facut cit de neint irziat , si cel mult in douazeci si pat ru de ore dupa sosire sau
adapost ire, cat re pr ezident ul t r ibunalului, cat r e j udecat orul de ocol, daca sosirea sau
adapost ir ea est e int r- un port al t arii; si cat re aut orit at ea consulara a t arii si in lipsa cat re
aut orit at ile st raine local e, daca vasul se afla sosit sau adapost it in port st rain. Raport ul facut in
t ara se va depune la grefa t ribunalului respect iv. Judecat orul de ocol il va t rimit e asemenea,
far a int irzierea prezident ului t r ibunalului.
Ar t . 528
Prezident ul, j udecat orul de ocol sau aut orit at ea consulara care a primit r aport ul, va verif ica
fapt el e cupr inse int r - insul, int er ogi nd, in neprezent a capit anul ui si separat , persoanele
echipaj ului si daca e cu put int a si calat orii. Raspunsurile t rebuie a fi scrise. Orice alt e
informat iuni f olosit oar e in descoperirea adevar ului t r ebuiesc culese pr in t oat e mij loacele
permise de lege. Verificat iunea va fi f acut a in cel mai scurt t i mp, si ziua fi xat a pent ru acest
sfirsit se va f ace cunoscut a print r - un anunt li pit pe poart a local ului aut orit at ei cat r e care
raport ul a fost facut , pr in afise la bursa cea mai apropiat a, in vecinat at ile j ocului unde vasul
est e ancorat si oriunde se va gasi de cuviint a. Persoanele int eresat e si cei ce vor sa le
repr ezint e, chiar far a mandat , sunt admise a asist a la veri ficare. Procesele- verbale incheiat e
asupra operat iunilor de mai sus se vor al at ura la raport . Const at arile cuprinse in raport pot fi
combat ut e prin proba cont rar ie.
Ar t . 529
Rapoart ele ce nu sunt verificat e, nu pot fi primit e in descarcarea capit anului si nu fac proba in
j udecat a, afar a de cazul cind capit anul singur a scapat din naufragi u in locul unde si- a facut
raport ul.
Ar t . 530
Capit anul nu poat e descar ca nici un lucru di n vas, pina ce nu si - a facut si nu i s- a verificat
raport ul, except indu- se cazurile urgent e.
TI TLUL I I I : DESPRE I NROLAREA SI SALARI I LE PERSOANELOR
EC I PA ULUI
Ar t . 531
Persoanele ce compun echi paj ul sunt : capit anul sau pat r onul, of it er ii mar inar ii si lucrat orii
indicat i in rolul echipaj ului, format in modul prevazut de regulament e, precum si masinist ii,
fochist ii si t oat e celelalt e persoane funct ionind sub orice numire in serviciul masinelor la vasele
cu abur. Rol ul va arat a salariile sau part ea de benefici u dat orit e per soanelor echipaj ului.
Celelal t e condit iuni ale inrolar ei t rebuiesc cupri nse i n cont ract ul de inrolar e.
Ar t . 532
Cont ract ul de i nrolar e va fi facut prin act scris, l egalizat de aut orit at ea marit ima in t ara, de cea
consular a in st rainat at e, t r ecut in regi st rele oficiului marit im si t ranscris in regist rul vasului.
Daca cineva est e inrolat in t ara st raina, unde nu se afla aut orit at e consular a romana, cont ract ul
va fi t ranscris numai in regist rul vasului. I n orice caz, cont ract ul de inrolare va fi subscris de
capit an si de i nrolat , si, daca acest a nu poat e sau nu st ie subscri e de doi mart ori. Convent iunile
car e nu sunt invest it e cu acest e formali t at i nu au nici o t ar ie. Dispozit iunile pr ecedent e nu sunt
obligat orii pent ru cont ract ele de inrolare in cazurile prevazut e de art . 511.
Ar t . 533
Cont ract ul de inrolare enunt a, in mod lamurit si precis, durat a lui si navigat iunea in veder ea
careia se incheie. I n vederea speculat iunilor comerciale, dest inat iunea si navigat iunea pot fi
t inut e secret e; in asemenea caz, insa, echipaj ul t rebuie sa fie i ncunost iint at si sa consimt a a fi
inrolat in ast fel de condit iuni. Consimt amint ul t rebuie exprimat prin act in scris in forma
st abilit a prin art i colul precedent .
Ar t . 534
I nrolat ul e dat or a- si cont inua serviciul si dupa expir ar ea t ermenului inr olar ei pina la
int oarcerea vasului in t ara la locul dest inat iunii sale, cu condit iunea ca int oarcer ea sa se faca
direct , fara alt e int irzieri decit cele neaparat e. I n acest caz, acela caruia s- a prelungit inrolar ea,
ar e dr ept ul l a o ret r ibut i une pr opor t ionat a salar iului. I nrolar ea se int elege i nt ot deauna
t erminat a, desi t ermenul prevazut i n cont ract nu a expirat , ci nd vasul s- a int ors i n t ara la locul
dest inat iei sale, dupa ce si- a facut prima calat ori e si dupa ce a fost descarcat .
Ar t . 535
Daca durat a inrolar ei nu est e fixat a, marinarul poat e cere parasirea serviciului dupa doi ani de
la inrolare, afara de dispozit i unea prevazut a in art icol ul precedent . Daca vasul se af la in t ar a
st raina si nici s- a dispus, nici s- a inceput calat oria de int oarcere in t ara, marinarul, afara de
plat a salariului ce i se cuvine, mai are drept ul la chelt uielile de int oarcere in pat rie, daca
capit anul nu i -ar inlesni alt a imbarcare. Marinarul nu poat e cere sa iasa din serviciu int r - un
port , care nu est e cel de dest inat ie. I nrolarea pe t imp nedet erminat si pent ru t oat e calat oriile
ce s- ar int reprinde, nu impiedica pe marinar de a cere dupa doi ani iesirea din serviciu, fara
numai daca nu s- a convenit in mod expres ca serviciul sa cont inue si pest e doi ani.
Ar t . 536
Dupa expirarea t ermenului i nrolarei, capit anul va da act scri s fiecarei persoane a echipaj ului,
pent r u iesirea din ser viciu. Acest act va ar at a numele si f elul vasului, numele si pr enumele
capit anului, t impul cit a t inut inrol ar ea, si va fi inscr is i n regist rul vasului. Cind, dint r - o cauza
oarecare, capit anul se va afla in neput int a de a scr ie insusi act ul, el va fi scr is, in prezent a sa,
de aj ut orul sau loct iit orul sau, si subscris de doi mart ori.
Ar t . 537
Capit anul si persoanele echipaj ului nu pot , sub nici un cuvint , incarca in cont ul lor, pe vas, nici
un fel de marfa, fara invoirea propr iet arilor si fara sa plat easca navlul, daca nu sunt aut orizat i a
f ace aceast a prin condit iunile inr olar ei lor .
Ar t . 538
Persoanele echipaj ului inrolat e cu luna au drept ul la sal ariu di n ziua in care sunt inscri se pe rol,
daca nu s- a convenit i nt r- alt fel.
Ar t . 539
Cind calat oria a fost impiedicat a pr in fapt ul propriet arilor, capit anul ui sau inchiriet orilor, inaint e
de plecarea vasului , marinarii inrolat i pent ru calat oria int reaga sau cu luna, au dr ept ul la plat a
zilelor servit e, si ca despagubire a ret ine ceea ce au primit inaint e. Daca nu li s- a plat it nimic
inaint e, marinarii inrolat i cu luna primesc ca despagubire salariul cuvenit pe o luna; cei ce au
fost i nrolat i pent ru calat oria int reaga, pri mesc o suma corespunzat oare salari ului pe o luna,
facindu- se calculul dupa durat a probabila a calat oriei, si daca durat a probabila nu t rece pest e o
luna, pr imesc int reg salariul cu cit s- au i nvoit . Cind calat oria est e impiedicat a dupa plecarea
vasului;
1. Marinar ii inr olat i pent ru int reaga calat orie au drept ul l a t ot salar iul conform invoiel ii;
2. Marinar ii inr olat i cu luna au drept ul la salar iul cuvenit pent ru t impul cit au ser vit si afara de
aceast a i nca la o dr eapt a despagubir e, in propor t iune cu salariul cuvenit pent ru rest ul dur at ei
probabile a calat oriei pent ru care se inrolase;
3. Marinar ii inrolat i pent ru calat oria int reaga sau cu luna au inca dr ept ul la chelt uiel ile pent ru
int oarcere la l ocul de unde a plecat vasul, daca capit anul sau alt ul int eresat , sau aut orit at ea
compet ent a, nu le pr ocura imbar car ea pe alt vas cu dest i nat iune pent ru acel loc.
Ar t . 540
Daca comert ul cu locul de dest inat i e al vasului est e i nt erzis, sau daca vasul est e oprit pr int r - un
ordin al guvernului inaint e de inceperea calat oriei, marinarii nu au drept ul decit la plat a zilelor
ser vit e pina at unci.
Ar t . 541
Daca int erzicerea comert ului sau oprirea vasului se int impla in cursul calat oriei:
1. I n caz de int er zicere, mari narii au drept ul la plat a salar iului pent r u t impul cit au servi t ;
2. I n caz de oprire, marinar ii i nrolat i cu l una au dr ept ul l a j umat at ea salariului pent r u t impul cit
t ine oprirea, si marinarii inrolat i pent ru i nt reaga calat orie au drept ul la salariul cuvenit pr in
inrolare. Daca se acorda vreo despagubire pent ru int erzicere sau pent ru oprire, marinarii
inrolat i cu luna primesc rest ul salariului; iar cei inrolat i pent ru int reaga calat orie primesc o
adaogire de salariu in proport iune cu t impul cit a t inut oprirea; in orice caz, indemnit at ea
dat orit a t ut uror marinaril or nu va put ea t rece pest e a t reia part e din indemnit at ea acordat a
vasului.
Ar t . 542
Daca se prelungest e calat oria, suma salariului marinarilor inrolat i pent ru int reaga calat orie se
mar est e in propor t ie cu t impul pr elungi rei .
Ar t . 543
Daca descarcarea vasului se face de buna voie int r- un loc mai apropiat decit cel arat at in
cont ract ul de inchiriere, sal ar iile nu sunt supuse la scadere.
Ar t . 544
Mar inarii inrolat i cu part e la ci st ig sau navlu nu au dr ept ul la plat a zi lelor servit e, nici la
despagubire pent r u calat oria impiedicat a, int irziat a sau pr elungit a din caz fort uit sau for t a
maj ora. Ci nd cal at oria est e impiedicat a, int irziat a sau prelungit a prin fapt ul incarcat orilor,
persoanele echipaj ului iau part e la despagubirile ce s- ar acorda vasului. Acest e despagubir i sunt
impar t it e int re pr opr iet ar ii vasului si persoanele echipaj ului in aceeasi pr opor t iune in car e s- ar fi
impart it int re ei navl ul. Daca impiedicar ea provine din fapt ul capit anului sau al propriet ari lor, ei
sunt dat ori despagubirile cuvenit e persoanelor echipaj ului.
Ar t . 545
I n caz de pradare, de sfarimare sau de naufragiu cu pierderea int reaga a vasului si a poverii,
marinarii nu pot pret inde nici un salariu. Nu sunt insa obligat i a rest it ui ceea ce li s- a dat prin
ant icipat iune.
Ar t . 546
Daca se scapa vreo part e a vasului, marinarii inrolat i pent ru int reaga calat orie sau cu luna sunt
pl at i t i pent ru t impul ser vit din r amasit ele vasului sau din ceea ce s- a put ut scapa de prada.
Daca lucrurile scapat e sau redobindit e nu aj ung sau daca nu s- a scapat sau redobandit decit
povara, ei sunt plat it i subsidi ar din navlu. Marinar ii inrolat i cu part iciparea la navlu, sunt plat it i
in propor t iune cu ceea ce s-a cist igat din navlu. Marinarii, in orice condit iune inrolat i, au drept ul
la plat a zilelor servit e de ei pent ru scaparea ramasit elor vasului si lucrurilor inecat e.
Ar t . 547
Mar inarul car e se imbolnavest e in t impul calat oriei, sau car e e ranit in serviciul vasului,
pr imest e salar iul; el est e caut at si ingr ij it cu chelt uieli le vasului. Daca est e rani t in indepl inirea
unui ser viciu comandat i n int er esul vasului si povar ei, e caut at si ingr ij it cu chelt uieli le vasului si
poverei. Ci nd caut area sanat at ii cere ca marinarul sa fie debarcat , capi t anul va depune la
aut orit at ea consulara a t arii, sau la aut orit at ea compet ent a a locului, suma ce se gasest e
necesara pent ru i nsanat osire si i nt oarcere i n pat rie. I n orice caz, marinarul debar cat nu are
drept ul la chelt ueli de caut are a sanat at ii si la salariu pent ru mai mult de pat ru luni din ziua
debarcarei.
Ar t . 548
Daca marinarul e ranit sau se imbolnavest e din greseala sa proprie, sau pe cind se gasest e pe
uscat fara aut orizare, chelt uielile pent ru caut area sanat at ei sunt in sarcina sa; insa capit anul
est e dat or sa i le inaint eze. Daca marinarul t rebuie sa fie debarcat , capit anul ingrij est e pent ru
caut ar ea sanat at ii lui si pent ru i nt oarcer ea in pat rie, in modul ar at at pr in ar t icolul pr ecedent ,
af ar a de dr ept ul la rest it uire a chelt uielilor i nai nt at e, si salariul nu i se plat est e decit pe t impul
ser vit
Ar t . 549
I n caz de moart e a marinarului in t impul calat oriei:
1. Daca era inrolat cu luna, salariul ce i se cuvine se dat orest e most enit orilor pina la ziua
mor t ei sale;
2. Daca er a inrolat cu calat or ia si moar e in t i mpul ducer ei sau in port ul de dest inat iune, sal ariul
se dat orest e pe j umat at e; iar cind moare in t impul int oarcerei, salariul se dat orest e int reg:
3. Daca marinarul era inrolat cu part e la cist ig sau la navlu, i se dat or est e par t ea int reaga, cind
moare dupa inceperea calat ori ei. Marinarului mort in apararea vasului, se dat orest e int reg
sal ariul pent r u t oat a cal at oria, daca vasul a scapat .
Ar t . 550
Marinar ul prins si facut prizonier pe vas are drept ul la salariu pi na in ziua cind a fost prins.
Daca a fost prins si facut prizonier pe cind era t rimis pe mare sau pe uscat pent ru serviciul
vasului, are drept ul la int regul salariu pina in ziua in care si- ar fi indeplinit serviciul. La plat a ia
part e si marf a incarcat a pe vas, daca t rimit erea s- a facut si in int eresul ei.
Ar t . 551
Daca in t impul inrolar ei vasul est e vindut , persoanele echipaj ului au dr ept ul la int oarcer ea in
pat r ie cu chelt uieli le vasul ui si la plat a sal ariilor.
Ar t . 552
Capit anul poat e concedia pe marinar inai nt ea t ermenului inrolarei si fara sa fie obligat de a
dovedi ca si- a calcat dat oriile; dar est e dat or ca odat a cu concediul, sa- i inlesneasca si
mij loacele necesare pent ru int oarcerea in pat r ie. Marinarul concediat f ara cauza bi necuvint at a,
afar a de plat a pent ru serviciul indepl init , are drept ul si l a o indemnit at e. Daca concediul est e
dat in port ul in care s- a facut inrolarea si inai nt ea plecarii , indemnit at ea est e egala cu sal ariul
pe o luna. Daca concediul est e dat dupa plecar e sau int r - un por t al t ar ii alt ul decit acela in car e
s- a facut inrolar ea, indemnit at ea est e egala cu salariul pent ru pat ruzeci de zile. Daca concediul
est e dat afara din apele t arii, indemnit at ea est e egala cu sal ariul pent ru o luna pe coast ele
Marei Negre din Europa; pent r u doua luni pe coast ele Marei Medit erane si celelalt e coast e ale
Marei Negre; pent ru pat r u luni pe orice al t e coast e. I n nici unul din cazurile de mai sus
capi t anul nu poat e sa pret inda de la propriet arii vasului rest it uirea indemnit at ilor plat it e, daca
concediul nu a fost dat cu consimt amint ul lor. Nici o indemnit at e nu se dat orest e marinar ului
concedi at inaint e de inchider ea rol ului echipaj ului.
Ar t . 553
Persoanele echipaj ului au drept ul sa fie int ret inut e pe vas, pina cind li se va plat i salariile sau
part ea din profit ce li se cuvine.
Ar t . 554
I n lipsa de convent iune cont rarie, persoanele echipaj ului dupa t erminar ea inrolar ii, sunt
dat oare a- si cont inua serviciul pina la aj ungerea la dest inat iune si descar carea vasului. I n
schi mb au dr ept ul la plat a si int ret iner e pent ru t ot t impul cit ser vesc dupa expirarea t ermenul ui
inrolarii. Daca in t impul carant inei vasul t rebuie sa plece pent ru o noua calat orie, persoana ce
nu voiest e a se inr ola, are drept ul sa fie debarcat a in lazaret si plat it a pina cind vasul va capat a
libera pract ica. Chelt uiel ile pent ru int ret iner e, carant ina si lazaret , sunt in sar cina vasului.
Ar t . 555
Salar iile si cist igurile marinarilor nu pot fi cedat e nici sechest rat e decit pent ru ali ment e dat orit e
dupa lege si pent ru dat or ii cat re vas, nascut e cu ocaziunea ser viciului pe vas. I n primul din
acest e cazuri ret iner ea prin sechest ru asupr a salar iului sau cist igul ui nu poat e t rece pest e a
t reia part e.
Ar t . 556
Dispozit iunile privit oare la salarii si ingrij i rea mar inarilor se aplica si la capi t an sau pat ron,
precum si la ofit eri sau orice alt a persoana a echipaj ului.
TI TLUL I V: DESPRE CONTRACTUL DE I NC I RI ERE
CAPI TOLUL 1: DI SPOZI TI I GENERALE
Ar t . 557
Cont ract ul de inchiriere t rebuie f acut pr in act scris. Act ul t rebuie sa cupr inda:
1. Numele, nat ionalit at ea si capacit at ea vasului;
2. Numele si pr enumele inchiriet or ului si chir iasului;
3. Numel e si prenumele capit anului sau pat ronului;
4. Locul si t impul ce s- a st abilit pent ru incarcare si descarcare;
5. Navlul ( chiria) ;
6. Daca inchirierea se raport a la int r egul vas sau numai la o part e a lui;
7. I ndemnit at ea ce s- ar cuveni in caz de int irziere. Proba prin scris nu est e necesara daca
inchirierea ar e de obiect vasele si calat oriile ar at at e la art . 511.
Ar t . 558
Schimbarea capit anului sau a pat ronului arat at i n act , chi ar dupa concediul dat de
propriet arul vasului nu face sa incet eze efect ele cont ract ului de inchiriere, daca nu s- a
conveni t int r- alt fel.
Ar t . 559
Timpul incarcarei sau al descarcarei vasului se st abilest e prin convent ia part ilor; in lipsa de
asemenea convent iuni, el se det ermina de oficiul marit im local.
Ar t . 560
Daca inchirierea est e cu l una sau pe un t imp oarecar e si nu est e hot arit a cind i ncepe, ea
curge din ziua cind incepe descarcarea lucrur ilor ce sunt de t ranspor t at , pina in ziua cind sunt
descarcat e la locul de dest inat ie.
Ar t . 561
Daca inaint e de plecarea vasului, calat oria pent ru locul de dest inat ie est e impiedicat a pri n
fapt ul vreunui guver n st r ain, cont ract ul est e desf iint at si nici una dint re par t i nu dat oreaza
celeilalt e vreo despagubire. Chelt uielile pent ru incarcare si descarcare privesc pe incarcat or.
Ar t . 562
Daca plecarea vasului sau cont inuarea calat oriei est e impiedicat a pent ru cit va t imp, din caz
fort uit sau fort a maj ora, cont ract ul subsist a si nu e loc de adaogire de navlu ( chirie) sau la
despagubire din cauza int i rzierii. Pe cit t imp t ine impiedicarea, incarcat orul poat e descarca cu
chelt uiala sa lucrurile sale, cu obligat iune insa de a le reincarca sau de a despagubi pe
capit an; pent ru indeplinirea acest ei obl igat iuni el va da caut iune.
Ar t . 563
I n caz de blocus al port ului de dest inat ie sau alt caz fort uit ori de fort a maj or a, car e ar
impiedica int r area vasului in acel port , capit anul, daca nu are ordine sau daca ordinel e primit e
nu se pot execut a, est e dat or sa lucreze in cel mai bun mod pent ru apararea int ereselor
incarcat orului, or i i nt ri nd in al t port vecin, or i int orcindu- se la port ul de unde a plecat .
Ar t . 564
Dispozit iunile art . 440 se aplica si la cont ract ul de inchi riere prevazut i n acest capit ol.
CAPI TOLUL 2: DESPRE POLI TA DE I NCARCARE
Ar t . 565
Polit a de incarcare t rebue sa cuprinda: nat ura, specia, calit at ea si cant it at ea lucr urilor
incarcat e. Ea va fi dat at a si va arat a:
1. Persoana incarcat or ului si resedint a sa;
2. Persoana careia est e indrept at a expedit iunea si resedint a sa;
4. Numele, nat ionalit at ea si capacit at ea vasului;
5. Locul plecarei si acel al dest inat i ei;
6. Navlul (chir ia) . Vor fi insemnat e, pe mar ginea polit ei, mar cile si numerile lucrur ilor
incarcat e. Polit a poat e fi la ordin sau la purt at or; in primul caz, formele si efect ele girului sunt
regul at e prin dispozit iunile t i t lului I X al pri mei cart i. Polit a nu poat e f i subscrisa de capit an
inaint e de incarcar e.
Ar t . 566
Polit a de incarcar e va fi facut a in 4 originale, dest inat e capit anului, propriet arului sau
ar mat orului vasului, incarcat orului si persoanei car eia l ucrurile incarcat e t rebuiesc predat e. Pe
fiecare original se va arat a persoana careia est e dest inat a. Daca incarcat or ul are unul sau mai
mult e dupl icat e al e or igi nalului dest inat persoanei careia sunt a se preda l ucrurile incar cat e,
se vor aplica dispozit iunile ar t . 299 si 300. Or iginalele dest inat e capit anului si propr iet arului
sau armat orul ui vasului sunt subscrise de cat re incarcat or, celelalt e de cat re capit an.
Subscrierea si predarea respect iva a origi nalelor vor avea loc in douazeci si pat ru de ore dupa
t erminarea incar carei. I ncarcat orul va preda in acelasi t ermen capit anului, fact urile lucrurilor
incarcat e si chit ant ele de plat a sau cert ificat ele de caut iune ale vamei.
Ar t . 567
Capit anul va preda la locul de dest inat ie marfurile celui care- i va prezent a poli t a de incarcare,
oricare ar fi numarul ei daca nu i s- a not ificat vreo opozit iune. I n caz de opozit iune, sau daca
se prezint a mai mult i pur t at ori ai pol it ei de incercare, capit anul, cu aut orizat ia j ust it iei, va
depune mar furile in locuril e ce i se va desemna, el va put ea sa obt ina aut orizat iunea de a
vinde o part e dint r -insele pent ru plat a navlului.
Ar t . 568
Polit a de incarcare format a in modul st abilit mai sus, face proba fat a cu t oat e part ile
int er esat e in incarcar e, pr ecum si int re el e si asigur at ori.
Ar t . 569
I n caz de deosebire int re polit ele aceleiasi incarcari, face proba aceea ce se afla la capit an,
daca est e scrisa in int reg de cat re incarcat or sau de cat re comisionarul sau; aceea ce est e
prezent at a de cat re incarcat or sau de cat re persoana careia est e adresat a expedit iunea face
proba, daca est e scrisa in i nt reg de capit an.
Ar t . 570
Comisionarul sau dest inat arul care a primit lucrurile arat at e in polit a de incarcare sau in
cont ract ul de inchiriere, est e dat or , la cer ere, a da capi t anului chit ant a de primire; alt f el est e
raspunzat or de chelt uielile facut e si de pagubele ocazionat e chiar prin int ar ziere.
CAPI TOLUL 3: DESPRE NAVLU C I RI E)
Ar t . 571
Navlul se reglement eaza prin convent ia part ilor si se probeaza prin cont ract ul de inchiriere
sau prin polit a de incarcare. Navlul poat e avea de obiect :
a) I nt regul vas sau o par t e a lui, pent ru una sau mai mult e calat orii, sau pent ru un t imp
det er minat ;
) Transpor t ul unor lucruri det erminat e dupa numar , greut at e sau volum.
Ar t . 572
Capit anul care a facut declarat ia ca vasul est e de o capacit at e mai mare sau mai mica decit
cea adevarat a, est e raspunzat or de orice daune cat re chiriasul vasului. Nu se socot est e ca
eroare in declar at ie, daca diferent a nu t rece pest e a doua- zecea part e, sau daca declarat ia
est e conforma act ului de nat i onal it at e.
Ar t . 573
Daca vasul est e inchi riat in int regul sau si daca chiriasul nu da t oat a povara, capit anul nu
poat e, f ar a invoirea acest uia, sa incar ce alt e lucruri. Chi riasul se folosest e de navlul lucrurilor
ce complect eaza povara.
Ar t . 574
Chiriasul car e, inaint e de plecarea vasului, declara ca nu mai face calat oria fara sa fi incar cat
ceva, e dat or a plat i j umat at ea navlului. Daca nu a declarat ca nu mai voiest e sa faca
calat oria sau daca incarca o cant it at e mai mica decit cea invoit a, e dat or a plat i navlul int reg.
Daca incarca o cant it at e mai mare, e dat or sa plat easca pent r u excedent , in raport cu navlul
conveni t .
Ar t . 575
Daca cont ract ul de inchiriere are de obiect t r anspor t ul unor lucrur i det erminat e, incar cat or ul
poat e, inaint e de plecarea vasului, sa- si ret raga lucr urile incarcat e, plat ind insa j umat at ea
navlului. I n asemenea caz, chelt uielile de incarcare, de descarcare si de reincarcare a
lucrurilor ce t rebuiesc t ransport at e, precum si chelt uielile pent ru int arziere privesc pe
incarcat or.
Ar t . 576
Capit anul poat e da afara din vas la locul incarcar ii lucrurile ce gasest e ca nu i-au fost
declarat e, sau sa ceara pent ru navlul lor cel mai mare pret care se plat est e in acelasi loc
pent ru lucrurile de acelasi fel.
Ar t . 577
I ncarcat orul care, in t impul calat oriei, ret rage lucrurile incarcat e, e dat or a plat i navlul int reg
si t oat e chelt uielile cauzat e de descarcare. Daca lucrurile sunt ret rase prin fapt ul si din culpa
capit anul ui, acest a est e responsabil de daune si chelt uieli.
Ar t . 578
Daca vasul int irziaza la plecare, in cursul calat oriei sau la locul de descarcare, pr in fapt ul
chiriasului, acest a est e r aspunzat or de chelt uel ile int ar zi erii. Daca vasul inchiriat pent ru
ducer e si int oar cere se inapoiaza neincar cat sau incarcat i n part e, se dat or est e navlul int reg,
afara de despagubirea ce s- ar cuveni pent ru int arziere.
Ar t . 579
Capit anul e dat or chiriasului despagubire, daca pr in fapt ul sau vasul a int irziat l a plecare, i n
t impul calat oriei sau la locul descarcar ii.
Ar t . 580
Daca, din caz fort uit sau fort a maj ora, capit anul est e silit sa- si r epar e vasul in cur sul
calat oriei, chiriasul est e dat or sa ast ept e sau sa plat easca navlul int reg. Daca vasul nu se
poat e repar a, navlul se dat orest e in proport iune cu calat oria f acut a. Daca pent ru t ransport ul
lucruri lor incar cat e la l ocul de dest i nat iune capi t anul inchiriaza un alt vas, noua inchirier e se
socot est e facut a in cont ul i ncar cat orului.
Ar t . 581
Capit anul pierde navlul si e t inut la despagubire cat re chiriasi, daca acest a probeaza ca vasul
nu era in st are a naviga cind a plecat . Pr oba est e admisa chiar cont ra act elor de vizit a.
Ar t . 582
Cind s- ar int erzice comert ul cu t ara cat re care calat orest e vasul, capit anul are drept ul la
navlul int reg, cu t oat e ca vasul ar fi const rins sa se int oarca incarcat la locul de plecare; dar
daca vasul e inchiriat pent ru ducer e si i nt oar cer e, se dat orest e j umat at ea navlului int reg sau a
celor doua navluri socot it e la un loc.
Ar t . 583
Daca vasul e i nchiriat pent ru a mer ge int r - un port spre a lua o povara si a o duce in alt port ,
si int erdict iunea de comert supravine pe cind vasul calat orest e spre a lua acea povara,
capit anul ar e drept ul la chelt uielile f acut e i n execut ar ea cont ract ului si l a o indemnit at e ce se
va hot ari dupa imprej urari.
Ar t . 584
Daca vasul in cursul calat oriei est e oprit din ordinul unui st at st rai n, sau const rins a se
adapost i int r - un port pent ru a- si repara st ricaciunile, chiar cu voint a sufer it e pent ru scaparea
comuna, nu se dat orest e vreun navlu in t impul opr irii sau seder ii in por t , cind vasul a fost
inchiriat cu l una; nici adaugire de navlu, cind a fost inchiriat cu cal at or ia.
Ar t . 585
Navlul est e dat orat pent ru lucrurile incarcat e pe care capit anul a fost silit a le vinde, a le pune
in gaj sau a le int rebuint a pent ru necesi t at i le urgent e ale vasului. Cu t oat e acest ea, capit anul
est e dat or a rest it ui propriet arilor valoarea ce acest e lucruri ar avea la locul descarcari i, daca
vasul a aj uns bine in port . Cind vasul s- a pi erdut , capit anul va r est it ui propriet aril or lucrurile
vandut e sau int rebuint at e, pret ul ce a luat pent ru dansele si pent ru cele dat e in gaj suma
luat a in impr umut , ret inind in acelasi t imp navlul arat at in polit ele de incarcar e. I n ambele
cazuri, propri et arii au drept ul sa faca abandonul. Daca din aceast a cauza rezult a vr eo pier dere
pent ru propr iet arii lucrurilor int rebuint at e, vindut e sau dat e in gaj , pierderea est e i mpar t it a
prin cont ribut ii asupra valorilor acest ora t ut uror lucrurilor aj unse la dest inat ie, sau a celor ce
au fost scapat e de nauf raj , in urma eveniment elor mar it ime care au necesi t at int rebuint ar ea,
vinzarea sau gaj ul.
Ar t . 586
Capit anul are dr ept ul la navlu asupra lucrur ilor aruncat e in mare pent r u scaparea comuna,
int rind la cont ri but ie dupa reguli le ar at at e in t it lul VI I , cap. I I al acest ei cart i.
Ar t . 587
Nu se dat orest e navlu pent ru l ucrurile pierdut e prin naufragi u, r apit e de pir at i sau l uat e de
inamici, si capit anul e dat or sa rest it uie navlul ce i se va fi plat it inaint e, daca nu exist a
convent iune cont rara.
Ar t . 588
Daca vasul si lucruri le incarcat e sunt rascumparat e sau sunt scapat e de naufragiu, capi t anul
are drept ul la navlu pina la locul unde vasul a fost pradat sau a naufr agiat ; iar daca duce
lucrurile incarcat e la locul dest inat iei lor, el are drept la navlul int reg, cont ribuind cu part ea sa
la rascumparare. Cont ribut iunea pent ru rascumparare se face dupa pr et ul curent al lucrur ilor
incarcat e l a locul descarcari i, scazindu- se chelt ueli le, si asupra j umat at i i vasului si navlului.
Salar iile mar inarilor sunt scut it e de cont ribut ie.
Ar t . 589
Daca dest inat arul lucrurilor incarcat e refuza a le primi, capit anul poat e, cu aut orizat ia j ust it iei,
a face sa se vinda cant it at ea necesara pent ru plat a navlului si a pune in depozit ceea ce
ramine. Daca pret ul r ezult at din vinzarea lucrurilor nu aj unge pent ru plat a navlului, capit anul
conser va drept ul sau pent ru r est cont ra incarcat orului.
Ar t . 590
Capit anul nu poat e ret i ne l ucrurile i ncarcat e in caz de neplat a a navlului. Are drept ul insa, i n
t impul descarcarii, sa cear a ca ele sa se depuna in o a t reia mina pina la plat a navlului.
Ar t . 591
I n ni ci un caz incarcat or ul nu poat e cer e scaderea navlului. I ncar cat orul nu poat e l asa, dr ept
pr et ul navlului, lucrur ile incar cat e scazut e in valoar e, sau st ricat e pr in viciul lor pr opr iu, din
caz fort uit sau fort a maj ora. Cu t oat e acest ea, daca vinul, uleiul sau alt e lichide s- au scurs,
but iile ce le cont ineau, r amase goale sau aproape goale, pot fi l asat e pent ru navlul ce urma a
se plat i pent ru dinsele.
CAPI TOLUL 4: DESPRE CALATORI
Ar t . 592
Cont ract ul de inchiriere pent ru t ransport de calat ori, in lipsa de convent ie speciala, se
reglement eaza dupa urmat oarele dispozit iuni:
Ar t . 593
Cand cal at oria nu mai are loc, inaint e de plecarea vasului:
1. Daca calat or ul nu vine pe vas l a t impul opor t un, se dat orest e navlul i nt reg capi t anului;
2. Daca calat oria nu se mai face dupa declarat ia calat orului sau din cauza de moart e, boala,
ori alt caz f ort uit sau de f ort a maj ora, pr ivind persoana sa, navlul se dat oreaza pe j umat at e,
scazindu- se chelt uelile de hrana pent ru cit t rebuia sa t ina calat oria, daca acest ea au fost
cuprinse in navlu;
3. Daca calat ori a se impiedica pri n fapt ul capit anului, calat orul are drept ul la despagubire;
4. Daca nu mai are loc din caz fort uit sau fort a maj ora privind vasul, cont ract ul est e desfiint at
si navlul plat it inaint e se rest it uie, dar fara drept de despagubire, nici pent ru o part e nici
pent ru cealalt a.
Ar t . 594
Cand calat oria i ncet eaza dupa plecar ea vasului:
1. Daca capit anul debarca in vreun por t de buna voie, plat est e navlul int reg;
2. Daca capit anul nu vrea sa cont inue calat oria sau, prin culpa sa, face pe calat or sa debar ce
in alt port , e dat or despagubir e;
3. Daca calat oria incet eaza din caz fort uit sau fort a maj ora, pr ivind vasul sau persoana
calat orului, navlul se dat orest e in proport ie cu calea facut a. Nu se plat est e nici un navlu de
cat r e most eni t orii calat orului mort in naufragiu dar nici navlul plat i t nu se rest it uie.
Ar t . 595
I n caz de int ir ziere a plecarii vasului, calat orul ar e drept ul la locuint a si chiar hrana pe bord in
t impul int irzierii, daca hr ana e cuprinsa in navlu, afar a de drept ul la despagubire cind
int irzierea nu provine di n caz fort uit sau fort a maj ora. Daca int irzierea t r ece pest e zece zi le,
calat orul poat e rezilia cont ract ul; in acest caz t rebuie sa i se rest it ue navlul int reg. Daca
int irzierea est e cauzat a de t imp rau, calat orul nu poat e desfiint a cont ract ul decit pier zind a
t reia part e di n navlu. Fapt ul ca t impul est e rau, se recunoast e si se declar a de cat r e capi t anul
por t ului respect iv.
Ar t . 596
Vasul inchi riat exclusiv pent r u t r anspor t de calat ori, t rebuie sa- i duca direct , or i in ce numar
ar fi, la por t ul de dest inat ie, oprindu- se in st at iunile anunt at e i nai nt ea cont ract ului de
inchiriere sau la cele obisnuit e. Daca vasul se abat e din cale sau se oprest e din voint a sau
fapt ul capit anului, calat orii cont inua a primi locuint a si hrana in socot eala vasului si au drept la
despagubire, pe linga facult at ea de a rezi lia cont ract ul. Daca vasul, af ara de calat ori, are
incarcat e marfuri sau alt e obiect e, capit anul are facult at ea de a se opri, in t impul calat oriei
pent ru descarcare.
Ar t . 597
Daca vasul, in t impul calat oriei, int impina vreo int irziere in urma unei opriri ordonat a de un
St at st rain, sau pent ru t rebuint e de repar at iuni:
1. Calat orul, cind nu voiest e sa ast ept e ca sa incet eze oprirea sau ca sa se faca si sa se
t er mine repar at i ile, poat e rezilia cont ract ul, pl at i nd navlul i n propor t ie cu calat oria facut a;
2. Daca prefera a ast ept a sa cont inuie calat or ia, nu dat orest e nici o adaogire de navlu, dar
urmeaza a se hrani cu chelt uiala sa, i n t i mpul opr irii sau a reparat i unilor.
Ar t . 598
Hrana calat orului in t impul calat oriei se presupune ca se cuprinde in navlu; daca s- a convenit
int r- alt fel, capit anul est e dat or, in t impul calat or iei si la caz de t rebuint a, sa i- o procur e pe
adevarat ul pret .
Ar t . 599
Daca vasul est e in t ot ul sau in part e inchiriat pent ru a t ransport a calat ori, desi numarul lor nu
e indi cat , drept urile chi riasului si al e inchiriet orului sunt reglement at e dupa di spozit i unile
capit olului I I I din acest t it lu, daca nu ar fi i ncompat ibi le cu obiect ul cont ract ului.
Ar t . 600
Se aplica, in privint a lucrurilor ce calat orul aduce cu sine pe vas, dispozit iunile cont ract ului de
navlu, dar nu se dat orest e, daca nu s- a st ipulat alt fel , plat a deosebit a.
TI TLUL V: DESPRE I MPRUMUTUL MARI TI M
Ar t . 601
Cont ract ul de impr umut marit im, in sensul codul ui comer cial , est e un impr umut facut de cat r e
capit anul unui vas in virt ut ea put erilor ce- i da legea si prin care el da garant ie vasul, navlul,
t ot alit at ea sau o part e din marfuri le incarcat e, cu condit ia ca suma imprumut at a sa o piarda
imprumut at orul, daca lucrurile dat e in garant ie ar pieri; iar daca ele vor aj unge bine in port ,
imprumut at or ul sa- si primeasca bani i impr euna si cu pr ima convenit a int re par t i. Prima
convenit a se numest e folos marit im.
Ar t . 602
Cont ract ul de imprumut marit im t rebuie facut prin act scris, alt fel ramine simplu imprumut si
nu produce de cit int erese legale. I nscrisul va cuprinde:
1. Capit alul i mprumut at si suma cuvenit a ca int eres sau fol os marit im;
2. Lucrurile asupra carora imprumut ul e asigurat ;
3. Numele vasului;
4. Numele si prenumele capi t anului sau pat ronului;
5. Persoana car e da banii si aceea car e pri mest e imprumut ul;
6. Pent r u ce calat orie si pent ru cit t i mp e f acut i mprumut ul;
7. Timpul si locul plat ii.
Ar t . 603
I mprumut ul marit im asupr a vasului sau asupra unei por t iuni di n el , facut in t ar a, se va
t ranscrie in regist rele oficiului marit im al circumscript iei unde s- a facut , adnot andu- se si pe
act ul de nat i onalit at e al vasului. Daca imprumut ul est e facut in t ara st raina, va fi t ranscr is in
regist rel e consulat ului roman al locului unde est e st ipulat , adnot andu- se si pe act ul de
nat ionalit at e al vasului. Aut orit at ea marit ima si cea consulara a t ar ii in st rainat at e, vor t rimit e
copi e dupa act ul de imprumut l a oficiul mar it im unde est e inscr is vasul. Act ul nu va put ea fi
t ranscri s in r egist re, daca nu se va prezent a in acelasi t imp si act ul de nat i onalit at e al vasului.
I mprumut ul marit im facut int r - o t ar a st raina unde nu est e aut orit at e consulara romana, ni ci
alt cineva care sa- i t ina locul, se va adnot a, prin ingrij irea capit anului vasului, pe act ul de
nat ionalit at e, de cat re aut orit at ea locala compet ent a a da aut orizat iunea, sau de un alt
funct ionar public din acea localit at e. Capi t anul car e nu dovedest e indeplinirea acest ei
formalit at i, e obligat personal la plat a imprumut ului marit im. Originalul sau o copie aut ent ica a
cont ract ului se va expedia impreuna cu copia aut ent ica a act ului de aut orizat ie aut orit at ii
consulare romane cea mai apropiat a, care le va t ranscrie in regist re si le va t rimit e oficiului
marit im compet ent din t ara. Cont ract ul nu se poat e opune celor de al t reilea, decit de a dat a
adnot arii pe act ul de nat ionali t at e. I n cazurile prevazut e de art . 499 si 519 se aplica si
di spozit iunile acelor art icole.
Ar t . 604
Act ul de imprumut marit im, daca est e la ordin, poat e fi t ransmis prin gir. Formele si efect ele
gi rului sunt r egulat e dupa dispozit i unile t it lului I X al car t ii int ii. Gar ant i a de plat a se int inde si l a
folosul mar it im, daca nu est e convent ie cont rara.
Ar t . 605
I mprumut ul mar it im poat e fi const it uit :
1. Asupra int regului vas sau a unei part i din el;
2. Asupra unel t elor , inst rument elor si ar mament ului;
3. Asupra navlului;
4. Asupra poverei sau asupra unei part i din ea;
5. Asupra vasului, navlului si poverei impr euna. I mprumut ul mar it im nu se poat e face asupr a
sal ariilor sau asupra par t iciparii la cast ig a marinarilor si a oamenilor de mare; daca, cu t oat e
acest ea, imprumut ul are loc, impr umut at orul are drept numai l a plat a capit alul ui f ar a int erese.
Ar t . 606
I mprumut ul marit im, care i nt rece valoarea lucrurilor asupra caror a a fost const it uit , are t arie
pent ru acea valoare dupa pret uirea f acut a sau convert it a, iar rest ul sumei imprumut at e se
raspunde cu procent e dupa cursul piet ei. Daca i nsa a f ost frauda din part ea imprumut at ului,
imprumut at orul are drept ul a cere anular ea cont ract ului si r est it uirea sumei impr umut at e cu
procent ele de mai sus. Profit ul ce se separa asupra lucrurilor incarcat e nu se socot est e ca exces
de valoare, daca aceast a s- a declarat in mod expres.
Ar t . 607
I mprumut ul mar it im nu poat e fi cont ract at deci t de propr iet arii lucrur ilor dat e in garant ie sau
de cat re imput ernicit ii lor speciali, afara de drept urile acordat e capit anului prin art . 517 si 519.
Ar t . 608
Din ziua in car e capit alul imprumut at si folosul mar it im au devenit exigibile, nu se dat oresc
decit procent ele legale la int r eaga suma.
Ar t . 609
Daca calat oria s-a int rer upt inaint e de inceperea riscurilor, impr umut at ul e dat or sa rest it uie
banii cu procent e legal e din ziua impr umut ului. Daca insa int reruperea cal at or iei a avut l oc chiar
pr in fapt ul sau, el est e dat or procent e dupa cursul piet ei, cind acest a ar fi superior procent elor
legale, si deosebit de aceast a sa plat easca despagubirea cuvenit a asigurat orului, daca
imprumut ul a fost asigur at .
Ar t . 610
I mprumut at orul nu risca nimic in caz de schimbare a it iner ariului, a calat oriei sau a vasului,
declarat e in cont ract , afara numai daca schimbarea a avut loc din caz fort uit sau fort a maj ora.
Asemenea nu ri sca nimic impr umut at orul cind imprumut at ul se abt ine sau face o declar at i a
falsa, care ar put ea sa micsoreze t eama de pericole sau sa schimbe obiect ul. Schimbarea
capit anului sau a pat ronului, chiar pr in concediul dat de pr opr iet ar ul vasului, nu face sa
incet eze efect ele cont ract ului, daca nu est e convent i e cont raria.
Ar t . 611
Daca lucr urile asupra carora s-a const it uit i mprumut ul marit im sunt cu t ot ul pier dut e din caz
fort uit sau f ort a maj ora, i n t i mpul si locul pent r u car e imprumut at or ul si - a luat raspunderea de
riscuri, imprumut at ul est e liberat de plat a. Daca pierderea e part iala, plat a sumelor
imprumut at e e redusa la valoarea lucrurilor afect at e impr umut ului, si car e au fost scapat e,
afar a de plat a chelt uielilor pent ru scapare si a creant elor privilegiat e car ora s- ar cuveni
pr ef eri nt a. Cand imprumut ul e facut asupra navlului, plat a, i n caz de sinist ru e redusa la ceea
ce se dat orest e de cat re chiriasi, scazandu- se mai int ii salariile personale ale echipaj ului pent ru
cea din urma calat orie si cont ribut ia chelt uielilor pent ru scaparea vasului. Daca lucrul asupra
car uia s- a const it uit imprumut ul marit im est e si asigur at , valoarea part ii ce s- a scapat se
impart e int re imprumut at or, numai pent ru capit al, si asigurat or numai pent ru sumele asigurat e,
in propor t ie cu int er esul fiecar uia.
Ar t . 612
I mprumut at orul nu sufera pierderile si daunele cauzat e prin vi cii iner ent e lucrului af ect at la
asi gurarea plat ii , sau pe acel ea care sunt cauzat e prin fapt ul debit orului.
Ar t . 613
Timpul riscurilor, daca nu est e det erminat prin cont ract , incepe:
1. I n privint a vasului, accesoriilor lui si navlului, din moment ul in care vasul parasest e port ul,
pi na in ziua cind ar unca ancora in port ul de dest inat i e;
2. I n privint a poverii din moment ul in care lucrurile se incarca in vas sau in barci pent ru a fi
t ranspor t at e pe vas pina in ziua cind s- a descar cat pe uscat , l a locul de dest inat iune.
Ar t . 614
Cel ce se imprumut a pe marfuri t ransport at e, nu est e liberat de plat a prin pierderea vasului si
a poverei daca nu dovedest e ca se gaseau pe vas lucruri incarcat e pe cont ul sau pina la
concurent a sumei luat a cu impr umut .
Ar t . 615
I mprumut at orii cont ri buie si ei la avar iile comune spr e usurarea celor imprumut at i; orice
convent ie cont rara est e nula. Avariile part icular e nu sunt in sarcina imprumut at or ilor, daca nu
s- a convenit ast fel; dar daca prin f apt ul unor asemenea avar ii lucruri le af ect at e imprumut ului
nu aj ung sa sat isfaca pe credit or, sufera si acest a paguba ce rezult a.
TI TLUL VI : DESPRE ASI GURAREA I N CONTRA RI SCURI LOR
NAVI GATI UNEI
CAPI TOLUL 1: DESPRE CONTRACTUL DE ASI GURARE SI DESPRE
O LI GATI UNI LE ASI GURATORULUI SI ASI GURATULUI
Ar t . 616
Regulile st abilit e in t it lul XI I I al cart ii I , se aplica si la asigur ar ile cont r a r iscur ilor navigat iei,
int rucit ele nu vor fi incompat ibil e cu asigurari le mar it ime si nu vor fi modif icat e prin
dispozit iile urmat oar e. Societ at il e de asigurare mut uala, marit ima, sunt supuse si dispozit iilor
t it lului VI I I din aceeasi car t e.
Ar t . 617
Polit a de asigur are, af ara de regul ile st abilit e prin art . 445, va cuprinde:
1. Numele, specia, nat ionalit at ea si capacit at ea vasului;
3. Locul unde obiect ele asigurat e au fost sau t rebuie sa fie incarcat e;
4. Port ul din car e vasul a plecat sau t rebuie sa plece;
5. Port urile in care vasul t rebuie sa incarce si sa descarce si in care are sa int re. Daca
indicat i ile de mai sus nu se pot face sau pent ru ca asigur at ul nu est e in st ar e sa le pr ocure,
sau din cauza nat ur ii special e a cont ract ului, vor f i supl init e prin alt el e in st ar e de a det er mina
obi ect ul asigurari i.
Ar t . 618
Asigurarea poat e avea dr ept obiect :
1. Vasul, cu aburi sau panze, gol sau incarcat , armat sau nearmat , singur sau acompaniat ;
2. Masinile, unelt ele, inst rument ele, armament ul, dot at iunea si proviziunile;
3. Navl ul calat oril or si al l ucrurilor incarcat e, pe linga car e se poat e prevedea si salariile
oameni lor din echipaj ;
4. Lucrurile incar cat e;
5. Sumele dat e cu impr umut mar it im;
6. Sumele pl at i t e sau dat orat e pent ru avarii comune si chelt uiel ile facut e sau dat orat e pent ru
avar ii par t icular e, cind nu ar fi acoperit e pr in un imprumut .
7. Si in gener al, orice lucrur i care se pot pr et ul in bani si sunt supuse la ri scur ile navigat iunei .
Asemenea poat e fi facut a asupra t ot alit at ii sau a unei part i din sus- zisele lucruri impreuna sau
deosebit .
Ar t . 619
Asigurarea e nula daca are de obiect : Sumele luat e cu imprumut marit im. Lucrurile care
servesc drept garant ie imprumut ului marit im nu pot fi asigur at e decit pent ru part ea valor ii ce
t rece pest e suma imprumut at a.
Ar t . 620
Daca, fara frauda, s- au facut mai mult e asigurari asupra acelor lucruri de cat re deosebit i
int eresat i sau de cat re mai mult i reprezent ant i ai acel eias persoane ce au lucrat fara
insarci nare speciala, t oat e asigurarile sunt valabile pina la concurent a valorii lucrurilor. Cei
int er esat i au act iune cont ra oricaruia di nt re asigur at or i dupa alegere, afara de r ecursul
asigurat orul ui car e a plat it cont ra celorlalt i, in pr oport iune cu int er esul f iecar uia.
Ar t . 621
Asigurarea poat e fi facut a in t imp de pace sau in t imp de razboi, inaint e sau in cursul
calat oriei vasului. Poat e f i facut a pent ru o calat orie, sau pent ru un t imp det er minat .
Asigur ar ea pent ru o cal at or ie poat e fi facut a numai pent ru ducer e sau numai pent ru
int oarcer e, sau pent ru ducere si int oar cere. Asigur ar ea pe un t imp det erminat se socot est e
facut a pent ru orice navigat iune sau st at iune a vasului in t impul conveni t , afar a de o convent ie
speciala.
Ar t . 622
Adaogirea de prima convenit a in t imp de pace pent r u t impul de razboi ce ar put ea supraveni,
si a carei suma nu ar fi det erminat a prin cont ract , va fi st abilit a de j udecat a, avindu-se in
vedere riscurile, imprej urarile si convent iunile fiecarei polit e de asigurare.
Ar t . 623
Daca cont ract ul de asigurare nu det ermina t impul riscurilor, se vor observa regulile
urmat oare: I n asigurarile pent ru un t imp det erminat , riscurile incep de la dat a polit ei si iau
sfarsit in t impul convenit . I n asigurarile pent ru o calat orie, riscurile incep si se sfarsesc la
t impul arat at in art . 613. Daca insa asigurarea e facut a dupa inceper ea calat oriei, r iscurile se
socot esc de la dat a polit ei. Daca descar carea lucrurilor asigurat e est e int irziat a prin culpa
dest inat arului, ri scur ile incet eaza pent ru asigur at or dupa o luna de la aj ungerea vasului l a
locul de dest inat ie.
Ar t . 624
Lucrurile incarcat e pot fi asigurat e: Sau pent ru pret ul cu care s- au cumparat , adaogindu- se
chelt uel ile de i ncar care si navlul; Sau pent ru pr et ul curent la locul de dest inat ie, dupa
aj ungerea lor, fara avarii. Pret uirea facut a prin cont ract lucruri lor incarcat e f ara o alt a
explicat ie, se poat e referi la amandoua acest e cazuri, si nu vor fi aplicabile dispozit iunile art .
453, daca ea nu t rece pest e cel mai mare din pret urile ment ionat e. O asemenea pret uire se
socot est e in t ot deauna ca s- a facut dupa declarat ia asigurat ului, daca nu a fost precedat a de
o est imat i e pr imit a de asigur at or , si pent ru acest cuvint ea est e supusa regulei st abilit a in
secundul aliniat al art . 460.
Ar t . 625
Daca se st ipuleaza prin cont ract ca pret ul lucrurilor asigur at e sa f ie pl at i t in moneda st r ai na,
lucrurile vor fi pret uit e in moneda t arii dupa cur sul ce va avea in t impul subscr ier ei polit ei,
afar a de convent ie cont r arie.
Ar t . 626
Cand chiar prin fapt ul asigurat ului, calat oria, inaint e de inceperea riscurilor, nu are loc,
asigurarea n- are nici un efect si asigurat orul primest e, in acest caz, ca indemnit at e j umat at e
de prima st ipulat a si nu mai mult de o j umat at e la sut a din suma asigurat a.
Ar t . 627
Sunt in riscul asigur at orului pi erderile si pagubele ce se i nt impla lucrur ilor asigur at e, di n
furt una, naufragiu, asvarlire pe t erenuri sau pe st anci, lovire int implat oare a vaselor,
schimbari silit e de cale, de calat orie sau de vas, din cauza de aruncare in mare, exploziune,
foc, prindere, pirat erie si, in general, din cauza oricarui alt accident de mare. Asigurat orul nu
est e responsabil de perderile si pagubele provenind numai din vicii inerent e al lucrului
asigurat .
Ar t . 628
Riscurile de r azboi nu sunt i n sar cina asigurat orului, daca nu est e convent i e expresa. Daca
asigurat orul si- a luat asupra- si riscurile de razboi, fara a le det ermina precis, el raspunde de
perderile si pagubele int implat e lucrur ilor asigurale din cauza ost ilit at i lor, repr esal iilor,
opririlor, prinderilor sau vexat iunilor de orice nat ura din part ea vreunui St at amic sau inamic,
de drept sau de fapt , recunoscut sau nerecunoscut , si in general pent ru t oat e fapt ele si
accident ele de razboi.
Ar t . 629
Orice schimbare de cale, de calat orie sau de vas, provenind din fapt ul asigurat ului, nu sunt in
sar cina asigurat orului, acest a are drept la prima daca au inceput riscurile. Schimbarea
capit anul ui sau pat ronului chiar prin concediul dat de cat re pr opr iet ar ul vasului, nu face sa
incet eze efect el e asigur ar ii, afara insa de di spozit iunile art icolului urmat or.
Ar t . 630
Asigurat orul nu est e r esponsabil de culpa sau prevar icat iunile capit anului sau oameni lor
echipaj ului, daca nu s- a conveni t int r-alt fel. O asemenea convent ie insa est e nula, daca se
raport a la un capit an anume arat at prin cont ract , cind asigurat ul il concediaza si- l inlocuest e
pr int r- alt ul fara consimt amint ul asigur at orului.
Ar t . 631
Asigurat ul nu part icipa la chel t uielile de navigat iune, de calauzie, de er nat i c, de carant ina,
nici la t axele de orice fel , si ni ci la drept uril e impuse asupra vasului sau poverei.
Ar t . 632
Daca cont r act ul are de obiect asigurarea marfurilor pent ru ducere si int oarcere, si aj ungand
vasul la prima dest inat ie se int oarce gol ori neincarcat deplin, asigurat orul are drept ul la doua
t reimi din pri ma de asigurare convenit a, daca nu exist a convent ia cont rara.
Ar t . 633
Daca asi gurarea s- a facut separat pent ru lucruri ce t rebuie incarcat e pe mai mult e vase cu
arat are de cat a anume suma s- a asigurat in fiecare, si povara int reaga est e pusa pe un singur
vas sau pe un numar de vase mai mic decit cel arat at in cont ract , asigurat orul nu raspunde
mai mult decit suma asigurat a din vasul care a primit povara, desi s- ar pierde t oat e celelalt e
vase arat at e; cu t oat e acest ea, asigurat orul are drept ul la indemnit at ea st abilit a prin art . 626
pent ru sumele in privint a carora asigurarea ramine fara efect .
Ar t . 634
Daca capit anul are facult at ea de a int ra in mai mult e port uri spr e a complet a sau schimba
povar a, asigur at orul raspunde de ri scur ile la car e sunt supuse lucrurile asigur at e, numai cit
t imp ele sunt pe vas, afara daca nu s- a st ipulat int r - alt fel.
Ar t . 635
Asigurat orul nu mai r aspunde de riscuri si are dr ept ul la pr ima, daca asigurat ul expediaza
vasul int r- un loc mai depart at decit cel arat at in cont ract , desi aflat pe aceeasi cale.
Asigurarea i si produce efect ele, daca calat ori a se scurt eaza, oprindu- se vasul int r- un loc mai
apropiat , in care put ea sa st at ioneze.
Ar t . 636
Obl igat iunea asigurat orului est e marginit a la suma asigurat a. Daca in t impul cit t ine
asigur ar ea, lucr uril e asigurat e sufer a mai mult e sinist r e succesiv, asigurat ul t rebuie i n
t ot deauna sa t ie socot eala, chiar in caz de abandon, de sumele ce i s- a plat it sau i se
dat orest e pent ru sinist rele precedent e.
Ar t . 637
Clauza "fara de avarie" l ibereaza pe asigurat or de orice avarie comuna sau part iculara,
except andu- se cazurile de abandon. I n acest e cazuri, asigurat ul poat e alege int re abandon si
exer cit iul act iunii pent ru avarie.
Ar t . 638
Pent r u ver ificarea pagubelor de care est e raspunzat or asigurat orul, asigur at ul est e dat or a- i
not ifica t oat e incunost iint arile ce a primit . Not ificarea t rebuie facut a in t rei zile de la primirea
incunost iint arii, sub pedeapsa de despagubire. Aceeasi obligat ie are asigurat ul pent ru povara,
cind vasul a fost declarat ca nefiind in st are a naviga, cu t oat e ca povar a nu va fi suferit alt a
st ricaciune di n cauza sinist rului int implat .
Ar t . 639
Asigurat ul est e dat or sa not ifice asigurat orului, in t rei zile de la primire, act ele dovedit oare ca
lucrurile asigurat e au fost expuse riscurilor si ca s- au pierdut . Asigurat orul poat e face proba
cont rarie celor ce rezult a din act ele prezent at e de asigurat . Admit erea probei cont rarie nu
suspenda insa condamnarea asigurat orului la plat a sumei asigurat e, daca asigurat ul da
caut i une. Daca in t imp de pat r u ani nu a fost facut a cer erea i n j udecat a, caut i unea est e
liberat a.
Ar t . 640
I n caz de pierdere de marfuri incarcat e pe vas in cont ul capit anului, acest a e dat or sa j ust ifice
propriet at ea lor cu probe admise de legea comerciala, si povara cu o polit a de i ncarcare,
subscrisa de doi dint re frunt asii echipaj ului. Ori ce om al echipaj ului sau calat orul care aduce
din st rai nat at e marfuri asigurat e in t ara, t rebuie sa consemneze polit a de i ncarcar e la consulul
roman din locul unde se face incarcarea, sau, in lipsa, la aut orit at ea locala.
Ar t . 641
I n orice caz de sinist ru, capit anul si asigur at ul sau insar cinat ul sau sunt dat ori sa dea aj ut or
pent ru scaparea si conservarea lucr urilor asi gurat e, fara prej udici u drept urilor lor fat a cu
asigur at orul. Chelt uelile facut e t rebui esc pl at i t e pina la concurent a valorii lucrur ilor scapat e.
Asi gur at or ii si agent i i sau insar cinat ii lor pot , in int elegere cu capi t anul, cu asigur at ii si cu
insarcinat i i lor, sau cu fiecar e din ei, sa ia masuri pent ru scapar ea lucrurilor asigur at e si pent ru
conser varea lor, far a prej udi ciul vreunui drept .
Ar t . 642
Asigur at ul, not ificind asigur at orului incunost iint ar ile primit e, isi poat e r ezerva drept ul de a
cere prin act separat plat a ce i se dat oreaza prin asigurare.
Ar t . 643
Asigurat orul est e dat or sa plat easca sumele dat orat e: I n caz de simpla avarie, in t ermen de
t reizeci zile de cind i s- a not ificat lichidarea relat iva; I n caz de abandon, in t ermen de doua
luni de la abandon. Asigurat ul est e dat or insa sa probeze, in acest e t ermene, sinist rul ce da
loc act iunii de avar ie sau drept ului de abandon. Daca est e opuner e, f iecar e di nt re oponent i si
asigur at ul chiar pot cer e ca suma sa se consemneze la Casa de depuner i si consemnat i uni.
CAPI TOLUL 2: DESPRE A ANDON
Ar t . 644
Abandonul l ucrurilor asigurat e poat e fi f acut i n cazurile:
1. De naufragiu;
2. De prada;
3. De opr ire prin ordinul unui St at st rain;
4. De opr ire pr in or dinul guvernului, dupa i nceper ea calat or iei;
5. De imposibilit at e de a cont inua navigat iunea, daca vasul nu poat e fi reparat , sau daca
chelt uielile necesare pent ru a- l repara si pune in st are sa reia calat oria se suie la t rei pat rimi
cel put in din valoarea sa asigurat a;
6. De pierderea sau det eriorarea lucrurilor asigurat e, cind pierderea sau det eriorarea se urca
la cel put in t rei pat rimi din valoarea lucrurilor. I n orice caz, asigurat ul nu poat e cere decit
despagubire pent ru avariile suferit e.
Ar t . 645
Asigurat ul poat e face abandonul chiar f ara sa fie t inut a proba pierderea vasului, daca i n
calat oriile cu lung curs a t r ecut un an, si i n celel alt e cal at or ii au t recut sase l uni, di n zi ua
plecarii vasului sau din ziua la care se refera ult imele st iri primit e. I n caz de asigurare pe t imp
marginit si dupa t recerea t ermenilor de mai sus, pierderea vasului se presupune ca a avut loc
in t impul asigurarii. Daca sunt mai mult e asigurari succesive, pierderea se presupune ca a
avut l oc a doua zi dupa pr imirea ult imelor st iint e.
Ar t . 646
Daca vasul s- a declarat a nu fi in st are de navigat iune, abandonul lucrurilor incar cat e int r -
insul se poat e face, daca in t ermenul de t rei luni de la declarat ia imposibilit at ii de navigat ie nu
s- ar fi put ut gasi un alt vas pent ru a reincarca lucrurile si a le t ransport a la locul dest inat iei
lor.
Ar t . 647
I n cazul prevazut de ar t icolul pr ecedent si de ar t . 524, daca lucrurile sunt incar cat e pe al t
vas, asigur at orul est e obl igat sa plat easca st ricaciunile ce ele au suf erit , chelt uieli le de
descarcare si de reincarcare, de depozit si de paza in magazii, excedent ul navlului si t oat e
celelal t e chelt uieli facut e pent r u scaparea lucrur ilor pina la concurent a sumei asigurat e, si
daca aceast a nu s- a chelt uit i nt reaga, asigurat orul cont inua a raspunde de riscuri pent ru cit
mai ramine.
Ar t . 648
I n caz de oprire din part ea vreunui St at st rain sau de prada, abandonul lucrurilor oprit e sau
pradat e nu poat e fi facut decit dupa t rei luni de la not ificarea sinist rului, daca aceast a s- a
int implat in apele sau marile Europei, in canalul Suez sau Marea Rosie, si dupa sase luni de la
not ificat ie daca a avut loc in alt e mari. Pent ru lucrurile supuse st ricaciunii, t ermenele de mai
sus se reduc la j umat at e.
Ar t . 649
Abandonul t rebui e facut asi gur at or ilor in t ermenul: De t rei luni din ziua in care s- a pr imit
st irea despre sinist ru daca acest a a avut loc in apele sau in marile Europei, in canalul Suez
sau Marea Rosie; De sase luni, daca sinist rul a avut loc in alt e mari ale Africei, in marile
occident ale si meridionale ale Asiei si in marile orient ale ale Americii; I n t ermen de un an,
daca sinist rul s- a int implat in celelal t e mari. I n caz de oprire din par t ea vreunui St at st rai n,
sau in caz de pr ada, acest e t ermene curg de la implinirea t ermenelor arat at e in art icolul
pr ecedent . Odat a ce acest e t ermene au t recut , asigur at ul nu mai poat e f ace abandonul
ramanandu- i numai act iunea pent ru avarii.
Ar t . 650
Asigurat ul, not ificind st irile ce a pr imit , poat e f ace abandonul, somind pe asigur at or sa- i
plat easca suma asigurat a in t ermenul st abilit prin cont ract sau prin lege, ori poat e a- si
rezerva drept ul de a- l face in t ermenele legal e. Odat a cu facerea abandonului, asigurat ul est e
dat or a declara asigur arile efect uat e sau ordonat e si imprumut urile mar it ime facut e. I n lipsa,
t er menul pent ru plat a nu i ncepe decit din ziua in care aceast a declar at i e a fost not ificat a;
t ermenul insa pent ru urmarirea drept ului de abandon nu se poat e prelungi. I n caz de
declarat ie falsa, asigurat ul pier de t oat e drept urile rezult and din cont ract ul de asigurare.
Ar t . 651
Abandonul lucrurilor asigurat e nu se poat e face ni ci pent ru par t e din lucruri, nici sub
condit iune. El cupr inde numai lucr ur ile ce fac obiect ul asigur ar ii si al riscur ilor .
Ar t . 652
Odat a ce abandonul s- a not ificat si primit sau declarat valabi l, lucr uril e asigurat e devin ale
asigurat orului din ziua in care a fost facut . Asigurat ul e dat or a- i da t oat e act ele privit oare la
lucrurile asigur at e. Asigur at orul nu poat e, sub cuvint de int oarcer e a vasului, sa se sust raga
de la plat a sumei asigurat e.
Ar t . 653
I n caz de pr edare, daca asi gurat ul nu a put ut inst iint a despre aceast a pe asigurat or, poat e
rascumpara lucrur ile predat e far a a mai ast ept a ordinul sau. Asigurat ul insa e dat or a not ifica
asigurat orului invoirea ce va fi facut pent ru rascumparare, indat a ce- i va fi cu put int a.
Asigurat orul are al egerea sau de a pr imi asupra- si r ascumpar area sau de a renunt a la dansa;
el e dat or insa a not ifica asigurat ului alegerea ce va fi facut in t ermen de douazeci si pat ru de
ore de la comunicarea invoirii de rascumparar e. Daca declara ca primest e pe cont ul sau
rascumpararea, asigurat orul e dat or sa cont r ibuie, fara int arziere, la pl at a ei, conform
convent iei si in proport ie cu part ea asigurat a de dinsul, neincet and de a fi raspunzat or pent ru
riscurile calat oriei in conformit at e cu cont ract ul de asigurare. Daca declara ca renunt a la
rascumparare, asigurat orul va plat i suma asigurat a fara a put ea pret inde ceva din lucrurile
asigurat e. Cind asigurat orul nu a not ificat alegerea sa in t ermenul de mai sus, se presupune
ca el a renunt at l a benefici ul rascumparar ei.
TI TLUL VI I : DESPRE AVARI I SI DESPRE CONTRI UTI I
CAPI TOLUL 1: DESPRE AVARI I
Ar t . 654
Se socot esc avarii t oat e chelt uielile ext raordinare facut e pent ru vas si pent ru povara, pent ru
amandoua impreuna sau pent ru fiecare in part e, si t oat e pagubele ce se int impla vasului si
lucrurilor incarcat e, dupa incarcare si plecare pina la int oarcer e si descarcare. Avarii le sunt de
doua feluri: avarii mari sau comune, si avarii simple sau part iculare. Nu sunt avarii, ci numai
chelt uieli in sarcina vasului: chelt uielile ce de ordinar se fac pent ru int rarea in golfuri, riuri sau
canaluri, sau pent ru a iesi dint r -insele, si chelt uielile pent ru drept uri sau t axe de navigat ie. I n
lipsa de convent ie speciala int r e par t i, avar iile sunt reglement at e dupa urmat oarele dispozit ii.
Ar t . 655
Sunt avarii comune sau mari, chelt uielile ext raordinare facut e si pagubele suferit e de buna
voie pent ru binele si pent ru scaparea comuna a vasului si a poverei. Ast fel sunt :
1. Lucrurile dat e prin invoiala si sub t it lul de rascumparare a vasului si a poverei;
2. Lucrurile ar uncat e in mare, pent ru scapar ea comuna;
3. Cat ar t uri le, pinzele, ot goanele si alt e unelt e t aiat e sau sfarimat e, pent ru scaparea comuna;
4. Ancorele, lant uri le si alt e obiect e parasit e sau ar uncat e in mare, pent ru scaparea comuna;
5. Pagubele ce prin aruncare in mare s- a cauzat lucruri lor ramase pe vas;
6. Pagubele cauzat e vasului prin oper at iunea aruncarii i n mare, de bunavoie sau de
necesit at e, precum si pagubele aduse vasului pent ru inlesnirea scaparii lucrurilor incar cat e
sau pent ru a inlesni scurgerea si secarea apelor, si pagubele ce s- ar cauza, din aceast a,
lucrurilor i ncarcat e;
7. Daunele cauzat e vasului si poverii cu ocazia st ingerii incendiului de pe bord;
8. Chelt uielile facut e cu caut area si hrana persoanelor ranit e in apararea vasului si chel t uielile
funerarii , in caz de moart e a acelor persoane;
9. Salar iile si hrana per soanelor echipaj ului in t impul oprir ii sau impedicari i, cind vasul est e
opr it in calat orie prin fapt ul unui St at st rai n sau est e const rins a st a int r - un port din cauza
unui rebel ce ar supraveni sau din o alt a asemenea cauza ce impiedica calat oria la port ul de
dest inat ie, pina cind vasul si povara sunt libere de obligat iile ce le privesc;
10. Chelt uielile de int rare sau iesire si t axele de navigat ie plat it e int r- un port unde vasul a
fost silit a se opri din cauza furt unei, goanei, inamicului sau pirat il or, ori a int rarii de apa,
provenit a din caz fort uit sau fort a maj ora;
11. Salar iile si hrana per soanelor echipaj ului int r -un port de opr ire si lit a in t i mpul
reparat iunilor necesar e pent ru cont inuarea calat oriei , cind r epar at ii le const it uie avaria
comuna;
12. Chelt uielile de descarcare si reincarcare a obiect elor puse pe uscat pent ru inlesnirea sau
f acerea sus ziselor reparat ii ale vasului int r- un port de oprire sil it a; chelt uiel ile pent ru paza si
chirie a magazinelor unde acele obiect e au st at in depozit ;
13. Chelt uielile facut e pent ru a se obt ine liberarea sau rest it uirea vasului oprit , cind oprirea nu
pr ovine dint r - o cauza ce ar privi exclusiv pe vas, persoana capit anului sau aceea a
ar mat orului, precum si sal ariile si hrana per soanelor echipaj ului in t i mpul necesar pent ru
obt inerea unei asemenea liberari sau rest it uiri, daca ea a fost obt inut a;
14. Chelt uielile de descarcar e pent ru usurar ea vasului, cind a t rebui t sa se faca in t i mp
furt una sau din alt a cauza privit oare la scaparea comuna a vasului sau a poverei si daunele ce
vasul sau povara au suf eri t cu ocazia descarcarii si reincarcarii;
15. Pagubele pe care vasul sau povara le- au incercat in cufundarea la mal de buna voie
pent ru scaparea vasului de furt una, de pr ada sau de alt per icol i minent ;
16. Chelt uielile facut e pent ru scoat erea deasupr a apei vasului cufundat in cazul mai sus, si
recompensele dat orit e pent ru lucrarile si serviciile aduse in asemenea ocaziuni;
17. Pierderea si st ricaciunile suferit e de lucrurile puse in lunt re sau barci pent ru usurarea
vasului in cazurile arat at e la numarul 14, cuprinzindu- se part ea de cont ribut ie ce s-ar dat ora
chiar lunt relor sau barcilor; de asemenea si pagubele suferit e de obiect ele ramase pe vas,
int rucit asemenea pagube pot fi considerat e ca avar ii comune;
18. Primele si int er esele imprumut ur ilor marit ime cont ract at e pent ru a face fat a chelt uieli lor
considerat e int re avariile comune, si primele de asigurare ale acelorasi chelt uieli, precum si
pierderea ce t rebuie sa se plat easca pr opr iet arului mar furilor vindut e, i n t impul calat oriei int r -
un port de opr ire silit a, pent ru acoperirea acelorasi chelt uieli;
19. Chelt uielile regular ei avariilor comune. Nu sunt considerat e ca avar ii comune, cu t oat e ca
sunt facut e de bunavoie, pent ru binele si scaparea comuna: pagubele incar cat e de vas sau
chelt uielile facut e pent ru dinsul, cind provin din viciu, sau vechime a vasului, sau din culpa ori
neglij ent a capit anului sau a echipaj ului. Obiect ele de armament ale vasului aruncat e in mar e,
ancorele, lant urile sau alt e obiect e parasit e chiar de bunavoie, pent ru binele si scaparea
comuna, nu pot fi t recut e int re avar ii, daca nu sunt descrise in invent ar iul bor dului t inut
conform di spozit i unilor ar t . 510. Ar uncarea in mar e a pr ovizi unilor vasului nu poat e fi, nici
int r- un caz, considerat a ca avar ie comuna.
Ar t . 656
Se considera ca avar ii comune:
1. Pr et ul sau indemnit at ea pent ru r ascumpararea oamenilor echipaj ului t r imisi pe uscat in
serviciul vasului si facut i prizoni eri sau t inut i ca ost at i ci;
2. Chelt uielile unei car ant ine nepr evazut e la f acerea cont ract ului de inchiriere, daca ea
pr ivest e si vasul si povar a, pr ecum si chelt uielile cu salar iul si hrana persoanelor echipaj ului in
t impul carant inei.
Ar t . 657
Daca est e necesit at e de a se arunca in mare lucruri, t rebuie a se incepe cu cele mai put in
necesare, mai grele si de mai put in pret , pe cit va fi cu put int a, si apoi lucrurile dupa int iia
podeala a vasului si succesiv celelalt e.
Ar t . 658
Sunt avarii par t icular e t oat e pagubele incer cat e si t oat e chelt uielile facut e numai pent ru vas,
sau numai pent ru povara. Ast f el sunt :
1. Orice pierdere sau paguba sufer it a de lucruri le incarcat e, pr in furt una, incendiu, prada,
naufragiu, cufundare, sau prin orice alt caz for t uit sau de f ort a maj ora;
2. Pierder ea cat art elor, panzelor, f ranghiilor, ancorelor, sau orice alt a paguba suferit a de vas
din cauzele ment ionat e mai sus;
3. Or ice paguba suf erit a din vici ul insusi al vasului sau al mar furilor;
4. Chelt uielile pent ru orice opr ire cauzat a din viciul vasului, di n int rare de apa proveni nd di n
vechimea lui, din li psa de provizii pe bord, sau din orice alt a cauza imput abila propriet arului,
er mat orului sau capi t anului;
5. Salar iul si hrana mar inarilor i n t impul carant inei ordinare, sau in t impul repar at iilor
pr ovenit e di n viciul sau vechimea vasului, sau din o alt a cauza imput abila pr opr iet ar ului,
ar mat orului sau capit anului, sau in t impul opr irii ori sederii int r - un por t ce ar pr ivi numai vasul
sau numai povar a, si chelt uielile pent ru a obt ine in acest caz liberar ea unuia sau alt eia;
6. Chelt uielile pent ru conservar ea marfuri lor incar cat e sau pent ru r epararea but oai elor, lazilor
sau sacilor in care sunt puse, cind acest e chelt uieli nu provin din pagube considerat e ca avarii
comune;
7. Excedent ul navlului in cazul pr evazut de art . 580. Pagubel e int implat e marfurilor prin
accident e proveni nd di n neglij ent a capi t anului sau cel orlal t e per soane ale echipaj ului sunt
avar ii part iculare i n sarcina propr iet ar ului acel or marfuri, avind acest a drept ul de act iune
pent ru despagubi re cont ra capit anului, sau asupra vasului si asupra navlului. Capit anul
raspunde de pagubele cauzat e propri et arilor vasului, pri n lunga sau arbit rara seder e in
port uri.
CAPI TOLUL 2: DESPRE CONTRI UTI UNE
Ar t . 659
Avariile par t iculare se suport a si se plat esc de cat re propri et arul lucrului care a incercat
paguba, sau a dat ocazie la o chelt uiala. Avariile comune sunt propor t ional impart it e int re
povara si j umat at e a vasului si a navlului. Valoarea lucr urilor aruncat e est e cuprinsa in
formarea mesei ce urmeaza sa cont ribuie.
Ar t . 660
Bagaj el e persoanelor echipaj ului si ale calat oriilor nu cont ribuie la avaria comuna, daca sunt
scapat e; dau insa drept ul la cont ribut i e, daca sunt aruncat e i n mar e, sau sufera vreo
st ricaciune.
Ar t . 661
Lucrurile ce nu se cuprind in polit a de incarcare, sau pent ru care nu exist a declarat ia
capit anul ui, de se vor fi aruncat i n mar e, nu se pl at esc; iar de au scapat , cont ribuie.
Ar t . 662
Lucrurile incarcat e pe podeala de sus a vasului , cont ribuie int ot deauna la avariile comune,
daca nu sunt scapat e. Daca lucrurile sunt aruncat e in mare sau st ricat e prin aruncare, afara
de cazul calat oriilor prevazut e de ult imul aliniat al art . 508, propriet arul nu est e primit a cere
despagubire pent ru pierderea sau st ricarea lor, decit de la capit anul care le- a incarcat pe
podeala vasului fara invoirea scri sa a incarcat orului. I n caz cont rariu, o special a cont ribut iune
ar e loc i nt re vas, navlu si celelal t e lucruri incarcat e pe podeala, deosebit de cont ribut iunea
generala pent ru avariile comune l a t oat a povara.
Ar t . 663
Daca ar uncarea in mare nu scapa vasul, nu e loc la cont ribut ie. Lucrurile scapat e nu sunt
supuse la plat a si nici la despagubirea celor aruncat e in mare sau st ricat e. Daca aruncarea in
mare scapa vasul, si acest a, urmindu- si calat oria, se pi erde, lucrurile scapat e cont ribuie la
aruncarea dupa val oarea lor in st area i n care se afla, scazindu- se chelt uielile facut e pent ru
scapare. Lucrurile aruncat e in mare nu cont ribuie in nici un caz la plat a pagubelor ce se vor fi
int implat in ur ma aruncar ii lucrur ilor scapat e. Povara nu cont ribui e la plat a vasului pier dut sau
aj uns in st are de a nu mai put ea naviga.
Ar t . 664
I n caz de pierdere a lucrurilor puse in lunt re sau i n barci pent ru usurarea vasului,
repart it iunea pierderii se face asupra vasului si asupra int regei poveri. Daca vasul se pierde cu
rest ul de poverei, nu e loc la cont ribut iune pent ru lucrurile puse in barci sau lunt re, desi
acest ea ar aj unge bine in port .
Ar t . 665
Daca, dupa repar t it iune, lucrurile aruncat e in mare sunt redobandit e de propriet arii lor,
acest ia vor rest it ui capit anului si persoanelor int eresat e ceea ce au primit din cont ribut ie,
scazindu- se pagubele cauzat e prin aruncare si chelt uielile f acut e pent ru redobindire.
Ar t . 666
Vasul cont ribui e pent ru valoarea ce are la locul descarcar ei, sau pent ru pr et ul cu care ar
put ea f i vindut , scapindu- se avariile part iculare chiar post erioare avariei comune. Navlul ce,
prin fapt ul convent iei arat at e la art . 587, e cist igat chiar in caz de pierdere a lucrurilor
incarcat e, nu est e supus la cont ribut i une.
Ar t . 667
Lucrurile scapat e si cele aruncat e in mare sau in orice alt chip sacrificat e, cont ribuie in
proport ie cu valoar ea ce au locul descarcari. Daca a avut loc convent ia arat at a in art icolul
precedent , navlul nu se scade din valoare.
Ar t . 668
Nat ura, specia si calit at ea lucruri lor ce urmeaza sa cont ribuie si a celor aruncat e sau
sacri ficat e, se st abil est e pr in polit ele de incarcare, fact uri si, in l ipsa, pr in or ice mij loace de
proba admise de lege. Cind in polit a de incarcar e calit at ea sau valoarea lucr urilor incar cat e nu
est e cea adevarat a si in realit at ea lucrurilor sunt de o valoare mai mare, ele cont ribuie dupa
valoare mai mare, ele cont ribuiesc dupa valoarea lor reala, daca sunt scapat e, si se plat esc
dupa calit at ea si valoarea i ndicat a, daca sunt aruncat e in mare sau st ricat e. Daca insa
lucrurile sunt de o calit at e sau o valoare mai mica celei declarat e prin polit a de incarcare, ele
cont r ibuie dupa calit at ea si valoarea indicat a, daca sunt scapat e, si se plat esc dupa valoarea
lor reala, daca sunt aruncat e in mare sau st ricat e.
Ar t . 669
Capit anul va incheia proces- verbal despre orice hot arire va lua si despre operat iunile urmat e
pent ru scapar ea comuna, indat a cu aceast a i i va fi cu put int a. Procesul - verbal va cuprinde
mot ivele hot aririi si va arat a in mod sumar lucrurile aruncat e sau st ricat e; va fi subscris de
frunt asii echipaj ului sau va arat a mot ivele nevoint ei lor de a subscrie si va fi t ranscris in
regist rul vasului. O copie de pe acest proces- ver bal, subscrisa de capit an, va fi alat urat a la
raport ul prevazut de art . 526.
Ar t . 670
Descrierea, pret uirea si repart it ia pierderilor si pagubelor va fi facut a, in locul de descarcare
al vasului, prin ingr ij i rea capit anului, de cat re expert i, numit i, in t ar a, de pr esedint ele
t ribunalului r espect iv si, in lipsa de t ribunal, de cat r e j udecat orul de ocol; iar i n t ara st r ai na,
de aut orit at ea consulara r omana si, in lipsa, de aut ori t at ea locala. Repart it ia propusa de
expert i va fi supusa, in t ara, cercet arii t ribunal ului respect iv sau j udecat orului de ocol si, in
t ara st raina, aut orit at ii l ocale compet ent e.
Ar t . 671
Act i unea pent ru avarie cont ra chiriasului vasului si cont ra dest inat orului nu poat e avea loc
daca capit anul a primit navlul si a predat lucrurile incarcat e fara a prot est a, chi ar cind plat a
navlului ar fi f ost facut a inai nt e.
TI TLUL VI I I : DESPRE PAGU ELE CAUZATE PRI N LOVI REA VASELOR
A ORDA )
Ar t . 672
Daca lovirea vaselor a avut loc din caz fort uit sau fort a maj ora, pagubele si pierderile provenit e
di n aceast a cauza sunt i n sar cina lucrurilor ce le- au suferit , fara drept de despagubir e.
Ar t . 673
Daca lovirea s- a int implat din culpa unuia din vase, pagubele si pierderile sunt in sarcina
vasului in culpa. Despagubi rile dat orat e persoanelor moart e sau ranit e sunt pr ivilegiat e in caz
de neaj ungere a sumei de impart it .
Ar t . 674
Daca nu se dovedest e carui dint re vase se poat e imput a culpa, sau daca culpa se dovedest e a
fi comuna, fiecare sufera pagubele si pierderile incercat e fara drept la vreo despagubir e; cu
t oat e acest ea, fiecare vas est e obligat in mod solit ar la plat a pagubelor si pier derilor cauzat e
lucrurilor incarcat e si a lezi unilor cauzat e per soanelor, conform dispozit iunilor celor doua
art icole precedent e.
Ar t . 675
Responsabilit at ea vaselor st abili t a pri n art icolele precedent e, nu apara de raspundere pe
aut orii culpei cat re persoanele vat amat e si cat r e propriet arii vaselor.
Ar t . 676
Cind un vas a lovit , nu din culpa sa, pe un alt ul, ci pent ru ca el insusi a fost lovit din culpa
unui al t reilea, t oat a raspunderea est e in sarcina acest uia.
Ar t . 677
Act iunea de despagubire, pent ru daunele provenit e din lovirea vaselor, nu poat e fi admisa
daca nu s- a facut , in t ermen de t rei zile, cat re aut orit at ea locului unde s- a int implat f apt ul, sau
a primului port in care vasul s- a oprit . Pent ru pagubele cauzat e persoanelor sau marfurilor,
lipsa de prot est are sau reclamat ie nu vat ama drept urile persoanelor care nu se gaseau pe vas,
sau nu erau in pozit iune a- si manifest a voint a.
TI TLUL I : DESPRE CREANTELE PRI VI LEGI ATE
CAPI TOLUL 1: Di p i t i ni ener al e
Ar t . 678
Privilegiile st abi lit e pr in acest t i t lu t r ec inaint ea oricarui alt privilegiu general sau special
asupr a mobilelor , st abilit pr in codul civil.
Ar t . 679
I n orice caz de det eriorar e sau micsor are a lucrului asupra caruia exi st a pri vilegiul, acest a se
exercit a pe ceea ce ramine, sau se redobandest e ori se scapa.
Ar t . 680
Daca credit orul ce are un privilegiu asupra unuia sau mai mult or obiect e, est e primat asupra
al t or obi ect e, cel di nt ai est e subrogat i n privilegiul apart inand ult imului credit or. Acelasi drept
il au asemenea si ceilalt i credit ori privilegiat i care sufera o pierdere in urma sus arat at ei
subr ogat iuni.
Ar t . 681
Cr eant ele privilegiat e i n acelasi grad concura int re dinsele in caz de nesuficient a a lucrul ui in
proport ie cu cit au sa ia, daca sunt cont ract at e in acelasi port . Dar daca asemenea creant e
iau nast ere in urma, dupa reluar ea calat ori ei, creant ele post erioare sunt pref erat e celor
ant erioare.
Ar t . 682
Daca t it lul creant ei pri vilegiat e est e la ordin, gi rul t ransmit e si privilegiul.
CAPI TOLUL 2: DESPRE CREANTELE PRI VI LEGI ATE ASUPRA
LUCRURI LOR I NCARCATE
Ar t . 683
Sunt pr ivilegiat e asupr a lucruri lor incarcat e si plat it e in ordinea prevazut a prin pr ezent ul
art icol, creant ele urmat oare:
1. Chelt uiel ile de j udecat a facut e in int er esul comun al cr edit orilor pent ru act e de
conservat iune si de urmarire a lucrurilor;
2. Chelt uiel ile, indemnit at ile si pr imele de scapare dat orat e pent ru ul t ima calat orie;
3. Drept urile vamale dat orat e pent ru lucruri l a locul de descarcare;
4. Chelt uielile de t ransport si descarcare;
5. Chiria magaziilor in car e lucrurile descarcat e au fost depuse;
6. Sumele dat orat e ca cont ribut ie pent ru avar iile comune;
7. Primele de asigurare;
8. Capit alul si pr ocent ele dat orat e pent ru obl igat ii le cont ract at e de capit an asupra poveri i, in
cazurile prevazut e de art . 519 si cu indeplinirea formalit at ilor prescrise;
9. Orice alt imprumut marit im cind acela ce a dat banii poseda polit a de incar care.
Ar t . 684
Privilegi ile ar at at e in art icolul precedent nu se conser va, daca act iunea nu est e exercit at a in
t ermen de cincisprezece zile de la descarcare si inaint e de t recerea lucrurilor incarcat e in mina
celor de al t reilea. Pent r u sechest rarea, darea in gaj si vi nzarea silit a a lucrurilor supuse
pr ivilegiului, se aplica r egulile generale st abilit e prin codicele de procedura civila, afar a de
cazurile in car e codicele de comer t nu ar dispune int r - alt fel.
CAPI TOLUL 3: DESPRE CREANTELE PRI VI LEGI ATE ASUPRA NAVLULUI
Ar t . 685
Sunt privil egiat e asupra navlul ui si admise la plat a, in ordinea aici arat at a, urmat oarele
creant e:
1. Chelt uielile de j udecat a facut e in int eresul comun al credit orilor pent ru act e de conservare
si urmarire;
2. Chelt uieli le, indemni t at ile si primele de scapar e, dat orit e pent ru ult ima calat orie;
3. Salar iile, ret ribut iunile si indemnit at ile dat orat e persoanelor echipaj ului pent r u calat oria in
care s- a cast igat navlul;
4. Sumele dat orat e ca cont ribut iune l a avar ii comune;
5. Primele de asigurare;
6. Capit al ul si procent ele dat orat e pent ru obli gat iunile cont ract at e de capit an asupr a navlului,
in cazur ile prevazut e de ar t . 519 si cu indepl inirea for mali t at i lor pr escrise;
7. Pent ru despagubirile dat orat e chiriasilor vasului pent r u nepr edarea lucrurilor i ncar cat e sau
pent ru avar ii sufer it e de dansele di n culpa capi t anului sau per soanelor echipaj ului in ult ima
calat orie;
8. Orice al t a dat orie cu imprumut marit im sau cu gaj asupra navlului, t ranscrisa si adnot at a
pe act ul de nat i onal it at e.
CAPI TOLUL 4: DESPRE CREANTELE PRI VI LEGI ATE ASUPRA VASULUI
Ar t . 686
Vasele sau part ile lor, chiar cind s- ar afla in posesiunea unei a t reia persoane, sunt supuse la
plat a cr eant elor ce legea declar a privilegiat e, in modul si marginile mai j os st abilit e.
Ar t . 687
Sunt privilegiat e asupra vasului si admise la plat a asupra pret ului sau si in ordinea arat at a in
prezent ul art icol, creant ele urmat oare:
1. Chelt uielile de j udecat a facut e in int eresul comun al cr edit orilor pent ru act e de
conservat iune si urmar ire a vasului;
2. Chelt uielile, indemnit at ile si primele pent ru scapar e, dat or at e pent r u ult ima calat orie;
3. Taxele de navigat iune st abilit e pr in lege;
4. Salar iile pilot ilor, salar iul cust odelui si chelt uieli le de paza a vasului, dupa i nt rarea lui in
por t ;
5. Chiria magazi ilor pent ru past rarea unelt elor si inst r ument elor vasului;
6. Chelt uielile de i nt ret i ner e a vasului si a unel t elor si inst rument elor sal e dupa ul t ima sa
calat or ie si int rar e in por t ;
7. Salar iile, ret ribut iunile si indemnit at ile dat orat e, conform dispozit iunilor t it lului I I I al acest ei
car t i, capit anului si celorl alt e persoane al e echipaj ului pent ru cea din urma calat orie;
8. Sumele dat orat e ca cont ribut ie la avari ile comune;
9. Capit al ul si procent ele dat orat e pent ru obligat iunile cont ract at e de capi t an l a t r ebuint ele
vasului in cazurile prevazut e de art . 519 si cu indeplinirea formalit at ilor prescrise;
10. Primele de asigurarea vasului si accesoriilor sale pent ru cea din urma calat orie, daca
asigurarea a fost facut a pent ru un t imp det erminat sau cu cal at or ia, si pent r u vasele cu abur
ce fac calat orii periodice asigurat e pent ru un t imp det erminat , primele corespunzat oare cu
cele din urma sase luni, si deosebit de acest ea, i n asociat iunile de asigurare mut uala,
reparat iunile si cont ribut iunile pent ru ult imele sase l uni;
11. I ndemnit at ile dat orat e chiriasilor pent ru nepredarea lucrurilor incarcat e sau pent ru
avar iile sufer it e de dansel e din culpa capit anului sau a echipaj ului, in ult ima calat orie;
12. Pr et ul vasului dat orat inca vanzat orului;
13. Creant ele arat at e la numarul 9 de mai sus, ce au fost t ranscrise si adnot at e t arziu, orice
alt a cr eant a de i mprumut mari t im asupra vasului si creant ele pent ru car e vasul a fost dat in
gaj . I n caz cind mai mult e creant e din cele prevazut e de numarul 13 se afla in concurent a,
pr eferint a se det ermina dupa dat a t ranscri pt iunei t it lului si adnot at iunii lui pe act ul de
nat ionalit at e.
Ar t . 688
Girant ul, cezionar ul, subr ogat ul sau credit orul car e a pr imit in gaj o cr eant a asupr a unui vas,
t ranscr isa si adnot at a, vor put ea cere sa se ment i oneze pe r egist rul capit ani ei port ului si pe
act ul de nat ionali t at e al vasului girul, cesiunea, subr ogat iunea sau const it uirea gaj ului ce a
avut loc.
Ar t . 689
Privilegiile arat at e in art icolele precedent e nu se pot exercit a, daca creant ele nu sunt probat e
si pr ivilegiile nu sunt conser vat e in modul urmat or:
1. Chelt uielile de j udecat a cu cont urile lichidat e de j udecat orul compet ent , dupa formele
st abilit e prin legile de procedura;
2. Chelt uielile, indemnit at ile si primele pent r u scapare si salariile pilot ilor , cu sent int e, cu
at est at e ale aut orit at ii marit ime si cu celelalt e probe ce aut orit at ea j udecat oreasca va crede
de cuviint a a admit e, dupa imprej urari;
3. Taxele de navigat iune cu reci pisele aut orit at i lor compet ent e;
4. Salariul cust odelui, chelt uielile de paza arat at e in numarul 4 al art . 687 si creant ele arat at e
in numarul 5 al art . 683 si in al ineat ele 5 si 6 ale art . 687 prin st at e aprobat e de prezident ul
t ribunalului respect iv;
5. Salar iile si ret ribut iunile capit anului si celorlalt e persoane ale echi paj ului, cu rol uril e de
ar mament si dezar mament ext rase di n oficiurile aut orit at i i marit ime, celelal t e indemnit at i cu
rapor t ul capit anului si cu celel alt e pr obe ale int implar ilor ce le- au dat nast er e;
6. Cr eant ele pent ru cont ribut i uni la avar iile comune, cu act ele r elat ive la reparat i unea lor;
7. Creant ele arat at e l a numarul 8 de sub art . 683, la alineat ul 6 de sub art . 685 si l a aliniat ul
9 de sub art . 687 prin procesele- verbale subscrise de frunt asii echipaj ului, ordinele de
aut orizat iune, st at ele subscrise de capit an si confirmat e de expert i, prin act ele de vi nzare si
procesele verbale subscrise de el, sau prin mij locul alt or act e, dovedind necesit at ea
chelt ueli lor;
8. Primele de asigurare, cu polit ele de asigurare sau cu alt e t it luri subscrise de asigurat si cu
ext ract ele de pe regist rele mij locit orilor de asigurare, reparat iunile sau cont ribut iunile in
societ at ile de asigurare mut uala, cu ext ract ele de pe regist rele de admit ere a navelor in
societ at e;
9. I ndemnit at il e dat orat e chiriasilor unui vas cu sent i nt el e ce le- au lichidat ; si daca la t impul
dist ribui rii pret ul ui, sent int a de condamnare la despagubire e pronunt at a, i ar daunele- int erese
nu sunt inca lichidat e, credit orii pot , dupa imprej urari, sa fie admisi la plat a despagubirii
pent ru o suma aproximat iva, dind caut iune ca vor rest it ui ceea ce va const at a ca au pri mit
mai mult ; t ot ast fel vor fi admisi la plat a si credit orii post eriori celor dint ii, daca vor da
caut iune de rest it uire;
10. Vinderea vasului cu act ul de vi nzare, t ranscr is si adnot at in modul st abilit prin art . 493;
11. Creant ele arat at e la numarul 9 de sub art . 683, la numarul 8 de sub art . 685 si la
numarul 13 de sub art . 687, cu act el e respect ive t ranscrise si adnot at e in modul pr escri s.
Ar t . 690
Afara de regulile gener ale pent ru st ingerea obligat iunilor, privilegiile credi t ori lor asupra
vasului se st ing:
1. Pr in vinzarea silit a, facut a sau dupa cer erea credi t orilor, sau pent ru alt a cauza, dupa
formele st abilit e de procedura comer ciala si dupa plat a pret ului asupra caruia privil egiul a
t recut ;
2. Prin expirarea t ermenului de t rei luni, in caz de inst rainare de bunavoie a vasului. Acest
t er men incepe de l a dat a t ranscri erii act ului de inst rai nar e, daca vasul se gasest e in t i mpul
t ranscr ipt i unei in circumscript ia unde e i nscris; si de la dat a int oar cerii sale in zisa
circumscript i une, daca t ranscript i unea i nst rainar ii s- a facut dupa pl ecar ea vasului, cu
condi t iunea ca, in t ermen de o l una de la dat a t ranscr ipt iunii, vinzarea sa fi e not ificat a
credit orilor privilegiat i ale caror t it luri se afla t ranscrise si adnot at e pe act ul de nat ionalit at e.
St ingerea privilegiului nu poat e avea loc fat a cu credit orul privilegiat , care inaint e de expirarea
t er menului a chemat in j udecat a pe cumparat orul vasului, pent ru a obt i ne r ecunoast erea
pr ivilegiului sau.
Ar t . 691
Achizi t orul unui vas sau unei part i din vas, pent r u a- l purga de credit ele creant elor privilegiat e
la care nu est e obli gat personal , e dat or sa not ifice credi t orilor i nai nt e de puner ea i n gaj sau
urmarirea vasului, un act cont inand:
1. Dat a si felul t it lului sau, dat ele t ranscr ipt iunii t it lului si adnot ar ii de act ul de nat ionali t at e;
2. Numele si prenumel e aut orului sau;
3. Numele, felul si capacit at ea vasului;
4. Pret ul convenit si orice alt a sarcina impusa achizit orului sau valoarea ce el ofera sa
plat easca;
5. List a credit orilor cu arat area numelui si pr enumelui lor, a sumelor ce li se dat oreaza; dat a
t it lurilor lor, a t ranscri pt iei si adnot at i unei pe act ul de nat ionali t at e;
6. Of ert a de depuner e a pr et ul ui conveni t sau a valorii declar at e pent ru a fi impart it a int re
credit or i;
7. Alegerea domiciliului la resedint a t ri bunalului care ar fi compet int e sa proceada la vinzarea
cu licit at iune, daca aceast a ar t rebui sa aiba loc. Un ext ract sumar de pe acest act se va
publica in foaia anunt urilor j udiciare a locului unde se af la oficiul marit im l a car e vasul est e
inscr is; aceast a va t ine loc de not ificat i une pent ru creant ele nesupuse publicit at ii.
Ar t . 692
Orice credit or privilegiat sau fidej usorul unor asemenea creant e, poat e in t ermen de 15 zile
de la not ificarea sau publicat iunea sus arat at a, sa ceara vinzarea prin licit at i une publica a
vasului, oferind suirea pret ului cu a zecea part e si dand caut iune pent ru plat a pret ului si
pent ru indeplinirea oricarei alt e sarcini. Aceast a cerere subscrisa de cel ce o face sau de un
pr ocurat or speci al al sau, va fi not ificat a achizit orului cu cit at iune de infat isar e dinai nt ea
locului unde vasul est e inscri s, pent ru ca j udecat a sa se pr onunt e at at asupr a caut i unii, cit si
asupra cererii de vinzare.
Ar t . 693
Daca vinzarea n-a fost cerut a in t ermenul si modul st abilit prin art icolul precedent sau daca
cerer ea est e respinsa, pret ul r amine fixat def init iv si, pr in depunerea lui, achizit orul obt ine
pr opr iet at ea vasului sau unei par t i din el, libera de orice pr ivilegiu. i n acest caz pr ivilegiile t rec
asupra pret ului depus, care urmeaza a fi dist ribuit ca in cazuri le de vinzare silit a. Daca cererea
est e admisa, t ribunalul, pri n aceeasi sent int a va aut or iza vinzar ea vasului, care se va face
conf or m dispozit iilor cupr inse in pr ocedur a codicelui comercial.
Ar t . 694
Radiarea t ranscript iunilor sau a adnot arii privilegiilor nu se va put ea face decit dupa
consimt amint ul part ilor int er esant e sau in virt ut ea unei sent i nt e r amase defi nit ive. Oricine
poat e obt ine un act dovedind exist ent a uneia sau mai mult or t ranscript iuni asupra unui vas
sau unei par t i din el, sau un cert ificat ca nu exi st a nici o sar cina.
CARTEA I I I : De pr e al i ent * * *
TI TLUL I : De pr e de l ar at i nea de al i ent i de pr e e e t el e
al e* * *
Ar t . 695* * *
Comerciant ul care a incet at plat ile pent ru dat oriile sale comerciale est e in st are de faliment .
Ar t . 696* * *
Singur ul refuz al unor plat i , pe t emeiu de except iuni pe care, in buna credint a, debit orul il
socot est e int emeiat , nu const it uie o proba de i ncet area plat il or.
Ar t . 697* * *
Tribunalul si la t ribunalele cu o sect iune special a, t ribunalul de comer t , i ncunost iint at din
part ea unui sau mai mult or credit ori despr e sit uat iunea di ficila i n care se afla un comer ciant
relat iv la comert ul sau, si care inst raineaza i n condit iuni desavant aj oase avut ul sau, va put ea
ordona prezent area acest ui in camera de consiliu si depunerea t ot deodat a a regist relor, a
bi lant ului sau comercial si a unei list e nominat ive de t ot i credit orii sai si de sumele creant elor cu
indicarea scadent elor respect i ve. Tribunalul va ordona, in acelasi t imp ca credit orul sau
credit orii care au facut denunt area sa depuna o caut iune in bani sau efect e publice a carei
cuant um sa fie fixat de t ribunal. Aceast a caut iune va ramine consemnat a la Casa de Depuneri,
consemnat iuni si economie pina la rezolvarea definit iva a pr ocesului de calomnie int ent at de
comerciant ul debit or. Caut iunei se va rest it ui si in caz cind comerciant ul debit or nu va fi
int ent at act iunea in calomnie in t ermen de 5 zile, din ziua respingerii cererei in mod definit iv. I n
cazul cind arat arile credit orilor se gasesc int emei at e, sau cind comerciant ul, fara un j ust mot iv
nu se infat iseaza, t ribunalul va put ea, daca crede de cuviint a, mai inaint e de oricare dispozit iuni
ar lua asupra puner ei sale in st are de faliment , sa numeasca, dupa import ant a comert ul ui, pe
unul sau mai mult i di nt re cr edit ori car e, in cont inuarea ul t er ioara a comert ului, sa ver ifice
regist rele si sa supravegheze regularit at ea operat iunilor comerciant ului. Chemarea se va face
pr in scrisoar e inchisa din part ea presedi nt el ui t ribunalul ui r espect iv si cercet area va avea loc in
camera de consiliu. Credit orul care, cu buna st iint a, va fi facut o denunt are neint emeiat a, va
put ea f i supus pedepselor prevazut e de codul penal pent ru calomnie. I ncheierea t ribunalul ui va
t rebui pronunt at a cel put in in 5 zile libere de la cerere si dinsa nu va fi supusa opozit iunei. Ea
est e suscept ibil a de apel, i n t ermen de t rei zile de l a pronunt ar ea ei. Tri bunalul va put ea insa
acorda execut iunea provizorie. Toat a procedura privit oare la modul chemarii debit orului si la al
j udecarii apelului va fi aceeas ca la t ribunal. Deci ziunea Cur t ii nu est e supusa nici opozit iei, ni ci
recursului.
Ar t . 698* * *
Refuzul nej ust ificat di n part ea credit orului de a primi delegarea at r age condamnarea lui l a
amenda de la 100 pina la 500 lei .
Ar t . 699* * *
Onorariul cust odelui se fixeaza de t ribunal si se achit a de comerciant .
Ar t . 700* * *
Acest e masuri prevent ive incet eaza:
a) Prin arat area maj orit at ei credit orilor ca sit uat iunea afacerilor comerciant ului nu le mai
inspir a t emere si ca masura luat a nu le mai est e t rebuincioasa;
) Prin j ust if icarea plat ii in mod regulat a dat oriilor aj unse la scadent a;
) Prin declararea in st are de faliment .
Ar t . 701* * *
Faliment ul se declara prin hot arire j udecat oreasca, pr onunt at a dupa declarat iunea falit ului, sau
dupa cer erea unui, ori mai mult or credit ori sau di n of iciu.
Ar t . 702* * *
Declar at i unea faliment ului se pronunt a de t r ibunalul de comert i n j ur isdict iunea car uia
debi t orul isi are principalul sau st abi liment comer cial . Tri bunal ul est e invest it cu int reaga
pr ocedura a fali ment ului si va j udeca act iunea derivind dint r - insul daca prin nat ura lor nu vor fi
de compet int a j urisdict iunii civile. Formele de procedura in aceast a mat erie se reglement eaza
pr in dispozit iunile speciale cuprinse in cart ea I V si prin acele ale Codicelui de pr ocedura civila.
Ar t . 703* * *
Falit ul va fi dat or ca in cele t rei zile de la incet area plat ilor, in care se cuprinde si ziua incet arei
lor, sa faca declarat iunea t ribunalului de comert , arat at i n art icolul precedent . Declarat iunea
t rebuie sa fi e insot it a de depuner ea bilant ului, dat at , semnat si cer t ificat de fali t ca est e
adevarat si de regist rele sale de comert in st area in care se afla. Bilant ul t rebuie sa cuprinda
indi cat iunea si est imat iunea aproximat iva a t ut uror bunuri lor mobil e si imobile al e f ali t ului,
st area dat oriil or si a creant elor cu numele si prenumele si domicil iul fiecar ui credit or si, pe cit se
va put ea cauza fiecar ei dat orii , t abloul pr ofit elor si pierderilor precum si acel al chelt uiel ilor
personale ale falit ului si familiei sale, din t ot t impul exercit iului comert ului sau pe cit se va
put ea.
Ar t . 704* * *
Orice credi t or, a carui creant a are o cauza comerciala poat e sa cear a t ribunalului compet int e
declar at iunea in faliment a debi t orului sau comerciant , probind i ncet area plat ilor. Nu sint admisi
a cere declar at iunea in f ali ment descendent i i, ascendent ii si sot ul debit orului.
Ar t . 705* * *
Daca incet area plat ilor unui comerciant est e not orie sau daca ea r ezult a din alt e fapt e
neindoioase, t ribunalul va declara faliment ul din oficiu; insa va put ea, de va crede necesar, sa
ascult e mai i nt ii pe fali t .
Ar t . 706* * *
I n cea dint ii zi a fiecar ei sapt amini, port ar eii si j udecat orii de pace vor t r ansmit e pr esedint elui
t ribunalului de comert , in j urisdict iunea carui se afla, sau al t ribunalului civil care ii t ine locul,
un t ablou de pr ot est ele facut e in cursul sapt aminii precedent e. Acest t ablou t rebui e sa arat e
dat a fiecar ui prot est , numele si domiciliul persoanelor carora s- a facut si car e au cerut
prot est ul, scadent a obligat iunei prot est at e, suma dat orat a si mot ivel e refuzului de plat a sau de
accept ar e. Un duplicat dupa acest t ablou se va t rimit e Camerei de comert respect iv pent ru
publicare. Acest e t ablouri se vor face pe formulare t iparit e t rimise de minist er, si vor t rebui sa
fie cusut e in fascicole lunare si past rat e la grefa, pent ru ca oricine sa poat a lua cunost int a de
dinsele. Port arelul sau j udecat orul de pace, care nu indeplinest e aceast a indoit a obligat iune, va
f i supus la o amenda de la 5 pina la 50 lei, pe car e o va pr onunt a complet ul t ribunalului in
camera de consiliu si fara apel.
Ar t . 707* * *
Comerci ant ul care s- a ret ras din comert va put ea fi declar at in faliment insa numai in decur sul
a cinci ani de la acest eveni ment si numai cind incet area plat ilor a avut l oc i n t impul exercit iului
comer t ului, sau chiar in anul urmat or pent ru dat orii decurgind di n acelasi exercit iu. Se va put ea
inca declara faliment ul dupa moart ea comerciant ul ui, insa numai in decursul anului de la acest
eveniment .
Ar t . 708* * *
Pr in sent int a declar at iva de faliment t ribunalul t rebuie:
1. Sa ar at e numele j udecat or ului - sindic chemat a admini st ra fali ment ul ;
2. Sa ordone punerea sigiliilor;
3. Sa st abileasca un t ermen, nu mai mare de 15 zile, in care credit orii t rebuie sa prezint e la
gref a sindicat ului declarat iunea cr eant elor l or;
4. Sa det ermine ziua si ora in care se va procede, la resedint a Tribunalului, la verificarea
creant elor. Acest t ermen nu poat e f i mai depart at decit cel mult cu 10 zile de la expir ar ea
t ermenului prevazut in alineat ul precedent . Sent i nt a t rebui e sa cuprinda inca or dinul cat re falit
de a infat isa pina in t rei zile, bilant ul in forma st abilit a prin art . 703 si regist rele sale de comert
daca nu sunt dej a depuse. Aceast a sent int a, supusa opozit iunei si apelului, est e execut orie
provizoriu.
Ar t . 709* * *
Cind averea unui comerciant declarat in faliment se afla si in alt e localit at i, sindicul va
int erveni , print r - o comisiune rogat orie, cat re aut orit at ea j udecat oreasca locala pent ru ruperea
sigiliilor si incheierea act elor const at at oar e acest ei operat ii.
Ar t . 710* * *
Un ext ract al sent int ei declarat ive de faliment se afige in t ermen de 24 ore, la usa t ribunalului,
independent de publicit at ea cerut a de art . 943.
Ar t . 711* * *
Falit ul, j udecat in lipsa si cel care a fost declarat din oficiu fara sa fi fost chemat sau, desi
chemat dar j udecat in l ipsa, are drept ul sa faca opozit iune in cont ra sent int ei declarat ive de
faliment , pina in t ermen de 5 zile libere de la afisarea ext ract ului prevazut de art . 710 sau
deadrept ul apel, pina in t ermen de 10 zile libere de la aceeasi dat a. Acelasi drept il au si
credit orii care au cerut declararea in faliment . Orice alt a persoana int eresat a are drept ul sa faca
opozit ie cont ra sent int ei declarat ive de faliment , pina in zece zile de la implinirea aceleiasi
formali t at i . Sent i nt a asupra opozit iunei se da cont radi ct oriu cu j udecat orul si est e supusa
apelului.
Ar t . 712* * *
I ndat a dupa pr onunt ar ea sent i nt ei decl ar at i ve de f ali ment pr ocurorul t ribunal ului va t rebui sa
ia cunost int a in orice caz, de t oat e act ele din dosar , spre a vedea daca est e loc la o act iune
penala. I n acest caz pr esedi nt el e t r ibunalului t rebuie, pina in 24 de ore, sa comunice
procurorului copie de pe sent int a declarat iva de faliment , cu t oat e celelalt e act e si informat iuni
af lat e in t r ibunal.
Ar t . 713* * *
Tribunalul de comer t va ordona deodat a cu pronunt ar ea sent int ei declar at ive de f ali ment
arest area falit ului in cont ra caruia se ivesc indicii suficient e de frauda, mai cu seama in cazuri
de disparat i unea sau l ipsa nej ust ificat a a r egist rului de comer t si nedepunerea bilant ului; va
put ea de asemenea sa ordone si arest area celorlalt i complici ai fraudei. Tribunalul de comert si
mai in urma in orice st are a procedurii faliment ului, va ordona arest area falit ului in cont r a
caruia se ivesc i ndici i suficient e de frauda. Ordonant a de arest are t rebuie sa fie comunicat a
imediat procurorului, pent ru execut are; parchet ul va fi obli gat a deschi de imediat act iune
publica. I n asemenea caz, li berarea provizorie, cu sau fara caut iune, nu poat e f i acordat a de
j udecat or ul de inst ruct iune insarcinat cu inst ruirea afacer ei decit dupa ce va referi t ribunalul ui
car e a ordonat arest ar ea. Oricar e ar fi avizul t r ibunalului, j udecat orul de inst ruct iune est e in
drept sa decida cum va cr ede de cuviint a, raminind ca minist erul public sa exercit e drept ul sau
de opozi t iune la Camera de punere in acuzat iune, daca va crede aceast a necesar . Judecat orul
de inst ruct ie va put ea insa procede la ar est area falit ului, ci nd sunt grave indicii de frauda, chiar
daca t ribunalul nu va fi ordonat asemenea masura.
Ar t . 714* * *
Pr ocedura fali ment ului inaint ea j urisdict iunei comerciale si inst ruct iunea sau pr ocedura penal a
se vor urma independent una de alt a. Judecat orul de inst ruct ie poat e culege de la t ribunalul de
comer t , de la j udecat or ul sindi c, or ice informat iuni si orice st iint e de car e ar avea t rebuint a;
poat e asemenea verifi ca sau cere copii sau ext ract e de pe act ele procedurii faliment ului,
pr ecum si de pe r egist rele si hirt iile fali t ului, dar nu poat e sa le ridice de la gref a t ribunalul ui
comer cial. Complect indu- se inst ruct iunea, j udele inst ruct or t rebuie in orice caz, sa se pronunt e
daca est e sau nu caz de ur marire in cont ra inculpat ilor. Decizi unea def init iva a inst ant elor
penale va t rebui sa fie not at a pe marginea sent int ei declarat ive de faliment si se va publica ca
si aceast a.
Ar t . 715* * *
Numele si prenumele fal it ului se va inscr ie int r - un t ablou afisat in sala t ribunalului care a
declarat f aliment ul si i n sala burselor de comert . Acei al caror nume f igureaza pe acest t ablou
nu pot i nt ra in localur ile bur sel or. Aceast a dispozit i une t rebue sa f ie inscrisa pe t ablou.
Ar t . 716* * *
Pi na ce nu se t ermina pr ocedura fali ment ului, falit ul nu se poat e depart a de la domiciliul sau
fara o permisiune a j udecat orului sindic, si est e dat or sa se prezint e inaint ea acelui j udecat or
ori de cit e ori va fi chemat . I nsa daca j udecat orul se va convinge ca falit ul est e impiedicat de a
se infat i sa in per soana din cauze binecuvint at e, poat e sa- l aut orizeze a se inf at i sa pr in
mandat ar.
Ar t . 717* * *
Sent int a declarat iva de f aliment ridica de drept falit ului, di n ziua pronunt arii sale,
administ rat iunea bunurilor sale chiar si a acelora pe care le- a dobindit in t impul f aliment ului.
Act iunile car e apar t in fal it ului nu vor put ea f i exer cit at e decit de cat r e j udecat orul sindic, afar a
de acel care privesc drept urile lui exclusiv personale, sau care sunt st raine faliment ului. Din
zi ua declar at iunei fali ment ului, nici o act iune in cont ra f ali t ului privit oar e la bunurile sale mobil e
sau imobi le si nici un act de execut are asupr a acelorasi bunuri nu va put ea fi int ent at sau
indr ept at decit in cont ra j udecat orului sindic. Act iunile si execut ar ile dej a i nceput e in persoana
falit ului se vor cont inua, insa, in persoana j udelui sindic. Tribunalul, daca gasest e cu cale, poat e
permit e sau ordona ca fal it ul sa fie cit at in cauza, mai cu seama at unci cind ar avea int erese
opuse cu j udecat or ul sindic. Falit ul ar e dr ept ul sa int er vina in chest iunile din car e poat e sa
decurga in sarcina sa o imput are de bancrut a.
Ar t . 718* * *
Sent int a declar at iva de faliment suspenda numai fat a de masa credi t orilor, curgerea dobinzilor,
a creant elor negarant at e pr in ipot eca, gaj sau alt privilegiu. Dobinzile creant elor garant at e nu
pot fi cerut e deci t asupr a sumel or proveni nd din vinzarea bunurilor supuse privilegiului sau
ipot ecei; cind insa din neaj ungerea acest or gar ant ii, drept ul cr edit orilor se exercit a asupr a
masei chirografare, rest ul creant ei neacoperit se det ermina fara a se t ine in seama dobinzile
post erioare dat e sent int ei declarat ive de faliment .
Ar t . 719* * *
Dat oriile cu scadent a obligat orie in sar cina f alit ului si acele a caror scadent a est e subordonat a
voint ei sale, sunt considerat e ca aj unse la scadent a prin efect ul declar at i unei fali ment ului. Din
moment ul declararii in st are de faliment , creant ele in cont ra falit ului, in ceea ce privest e
par t icipar ea l or la deliberarile faliment ului, vor ramine fixat e in miinile ult imului purt at or,
ant erior declararii in st are de faliment ; asemenea si cele care se vor fi aflind in circulat iune in
st rainat at e, vor ramine fixat e in miinile ult imului purt at or din t ara, ant er ior declar arei in st ar e
de faliment .
Ar t . 720* * *
Pent ru chiriile dat orit e de falit , act ele de execut are asupra bunurilor mobile care servesc la
comer t ul sau vor fi suspendat e in t i mp de 30 de zile de f al iment , afar a de masurile
conservat oare si de drept ul pe care propriet arul il dobindise mai dinaint e pent ru a reint ra in
posesiunea bunurilor inchiriat e. Cind propriet arul a obt inut acest drept , suspendarea act elor de
execut iune mai sus arat at e incet eaza de drept .
Ar t . 721* * *
Daca fal it ul est e locat ar de imobil e pent ru t rebuint ele comer t ului sau, si daca cont ract ul t rebui e
sa dureze mai mult de un an de la dat a declar arei fali ment ului, j udecat orul sindic, cu
aut orizat iunea maj orit at ei in sume a credit orilor ale caror creant e au fost verificat e, poat e cere
desf iint area acelui cont ract dind propriet arului o dreapt a despagubire.
Ar t . 722* * *
Prin sent int a declarat iva de fali ment sau pri nt r - o alt a post er ioar a, t ribunalul, din oficiu sau
dupa cererea oricarui in i nt eresat , det ermina provi zoriu ziua incet arii plat ilor. I n lipsa de o
det erminare speciala, incet area plat ilor se socot est e ca a avut loc in ziua pronunt arei sent int ei
car e a declarat f aliment ul sau in ziua mort ii falit ului sau in aceea a ret ragerei sale din comert ,
daca faliment ul a fost declarat in urma acest or eveniment e. I n nici un caz incet area plat ilor nu
se va put ea fixa la o epoca mai depart at a de t rei ani de la dat ele sus ment ionat e.
Ar t . 723* * *
I n cont ra sent int ei care det ermina provizoriu dat a incet arii plat ilor, se poat e face
cont est at iunea inai nt ea t ribunalul ui care a pronunt at - o sub condit iune numai ca aceast a
cont est at iune sa fie not ificat a cel mai mult pina in opt zile de la verificarea creant elor. Toat e
cont est at iunile in cont ra acest ei sent i nt e se discut a cont radict oriu cu j udecat orul sindic si se
rezolva prin una si aceeasi hot arire. Dupa expirarea acest ui t ermen, sau cind sent int a care s- a
pr onunt at asupra cont est at i unei nu mai est e supusa apelului, dat a incet arii plat ilor ramine
irevocabil det erminat a in pr ivint a t ut uror credit ori lor.
Ar t . 724* * *
Toat e act ele si operat iunile fali t ului si t oat e pl at il e facut e de dinsul i n ur ma sent int ei declarat ive
de faliment , sunt nule de drept . Sunt asemenea nule, fat a cu masa credit orilor:
1. Toat e act ele si inst rainarile cu t it lu grat uit facut e cu sase luni inaint e de dat a incet arei
plat ilor ;
2. Plat a dat oriilor neaj unse la scadent a, facut a in urma dat ei incet arei plat il or, fie in bani, fie
pr in cesiune, vinzare, compensat i une sau alt f el;
3. Toat e inst rainarile, cu orice t it lu, insa numai de bunuri miscat oare, facut e de falit , in int erval
de sase luni inaint e de epoca incet arei plat ilor, cat re sot ul sau sot ia falit ului, cat re rudele sale in
linie direct a si cat re rudele colat erale sau aliat i pina in gradul al pat rulea.
Ar t . 725* * *
Toat e act ele, pl at i le si i nst rainarile facut e in fr auda credit orilor, in orice t imp ar f i f ost facut e,
t r ebuiesc sa f ie anulat e, confor m dispozit iunilor ar t . 975 din Codicele civil.
Ar t . 726* * *
Se presuma facut e in frauda credit orilor si, in lipsa de proba cont rarie se anuleaza, fat a cu
masa cr edit orilor, urmat oarel e act e, daca sunt survenit e in urma dat ei incet ari i plat ilor:
1. Toat e act ele, plat ile si inst rainarile cu t it lu oneros, cind cel de al t reilea cunost ea st area de
incet are a plat il or in care se gasea comerciant ul cu t oat e ca inca nu era declarat falit ;
2. Act ele si cont ract ele comut at ive, in care valorile dat e sau obligat iunile luat e de falit int rec cu
mult ceea ce i s- a fost dat sau promis;
3. Plat ile dat oriilor aj unse la scadent a si exigibile, care nu au fost efect uat e in bani sau cu
efect e de comert ;
4. Gaj urile, ant icrezele si ipot ecile const it uit e asupr a bunurilor debit orului. Aceeasi pr ezumt iune
va avea loc si pent ru act ele, plat ile si inst r ai nar ile, cu orice t it lu, facut e in cele zece zile
ant erioare declarat iunei de faliment , chiar in lipsa punct elor ext reme, sus enunt at e.
Ar t . 727* * *
I nscript iunile ipot ecar e, l uat e in virt ut ea unui t i t lu recunoscut val abil nu sunt cupr inse in
di spozit iunile ar t icolului precedent e, numai sa fie ant erioar e sent int ei declarat ive in fal iment .
Ar t . 728* * *
Daca, dupa incet area pl at i lor si inaint e de pr onunt area sent int ei declar at ive in faliment ,
comerciant ul a plat it cambiile, act iunea pent ru rest it uirea banilor se va put ea indrept a
cunost int a de incet area plat ilor in moment ul cind cambi a a fost t rasa sau girat a.
Ar t . 729* * *
Daca comerci ant ul a fost declarat falit dupa moar t ea sa, sau daca moare dupa declarat iunea in
faliment , sot ul, fiii si most enit orii sai pot sa se prezint e in persoana sau prin mandat ar, ca in
locul def unct ului, la formarea bilant ului, la cercet area regist relor si la procedura fali ment ului.
TI TLUL I I : De pr e ad i ni t r at i nea al i ent l i * * *
CAPI TOLUL 1: De pr e per anel e i n ar i nat e ad i ni t r ar ea
al i ent l i * * *
Ar t . 730* * *
Admini st r at iunea faliment elor se va exercit a de un j udecat or sindic, asezat pe linga fiecare
t ribunal sub privegherea t ribunalul ui. Ea ar e de scop conser varea si lichidarea bunurilor
f alit ului si repart it iunea lor int re credit or i.
SECTI UNEA I : De pr e de at r i i i ndi i
Ar t . 731* * *
Pe linga fiecar e t ribunal de j udet se infiint eaza unul sau mai mult i j udecat or i sindici,
insarcinat i in special cu administ rarea faliment elor. Tribunalul I lfov va avea t rei j udecat ori
sindici; t r ibunalul I asi doi. Numar ul j udecat or ilor sindici se va put ea spor i, dupa necesit at ile
serviciului, prin decret r egal, in urma unei deciziuni a consil iului de minist r i.
Ar t . 732* * *
Judecat orii sindici sunt numit i prin decret regal. Ei fac part e din corpul j udecat oresc. Ei sunt
asimilat i j udecat orilor de sedint a; sunt supusi la aceleasi condit iuni de admisibilit at e ( art . 52
si 59 din l egea organizarii j udecat orest i) si se bucura de acelas rang, dr ept uri si avant aj e.
Ar t . 733* * *
Judecat orii sindici ai t ri bunalelor care nu au sect iune special a comerci ala, pot fi delegat i de
t ribunal cu lucrar i de orice nat ura afara de t ribunal. I n caz de vacant a sau de absolut a
necesit at e, j udecat orii sindi ci pot f i delegat i de minist rul j ust it iei pent ru a inl ocui pe
j udecat orul t ribunalul ui sau pe j udecat orul de inst ruct ie. Asemenea delegat i une per manent a
se poat e da si de presedint ele t ribunalului, insa numai pent ru t ermenul de 10 zile.
Ar t . 734* * *
I n caz de lipsa sau de recuzare a j udecat orului sindic, la t ribunalele cu o singura sect iune,
presedint ele t ribunalului deleaga pe un alt j udecat or spr e a- i t ine locul, fie pina la incet ar ea
absent ei, fie pina la t erminar ea f aliment ului.
Ar t . 735* * *
Tribunalul, acolo unde sunt mai mult i j udecat ori- sindici, poat e, in orice st ar e a faliment ului
sa inlocuiasca pe un j udecat or- sindic prin alt ul, f ara arat are de mot ive.
Ar t . 736* * *
Judecat or ul sindic se poat e recuza pent ru aceeasi mot ive ca si j udecat orii. Judecat orul -
si ndic, care cunoast e ca in persoana lui exist a mot iv legal de recuzare, t rebue sa aduca
aceast a la cunost int a t ribunalul ui i n t ermen de 24 or e. Recuzarea se j udeca in camera de
consiliu, ascult indu- se part ea care propune recuzarea si j udecat orul sindic.
Ar t . 737* * *
I n afaceri le prezent ind dificult at i speciale, j udecat orul-sindic poat e cere t ribunalului sa se
numeasca advocat i expert i sau cust ozi, de ale caror servicii s- ar simt i nevoie. Tr ibunalul,
daca i ncuviint eaza cererea, va desemna pe advocat i i, expert ii sau cust ozii ce va gasi cu cale
si va fixa ret ribut iunea lor. Judecat orul sindic est e dat or ca cel mai t irziu in t ermen de t rei zile
de la incheier ea t ribunalului, sa comunice celor int er esat i insarcinar ea ce li s- a dat .
Ar t . 738* * *
Judecat orul sindic est e dat or indat a ce hot arir ea de omologare a concordat ului a ramas
definit iva, sau indat a ce est e chemat sa faca vreo dist ribut iune int re credit ori sa formeze
st at ul chel t uel ilor de j ust it ie si administ rat iune a faliment ului si sa ceara t ribunalul ui
aprobarea lui.
Ar t . 739* * *
Chelt uieli le de j ust it ie si administ rat iune, prevazut e in st at ul j udecat orului si ndic, aprobat de
t ribunal, se vor plat i de falit , sau se vor ret ine din pat rimoniul faliment ului cu preferint a
inaint ea oricaror alt or dat orii.
Ar t . 740* * *
Judecat or ii sindi ci ai t r ibunal elor I lfov, I asi, Covurlui, Dolj , Brail a, au unul sau mai mult i
secret ari - ar hivari. Numar ul lor se va fixa pr in deciziune a consili ului de minist r i. Secret arii -
ar hivari au gradul de gr ef ier i de t ribunal; sunt supusi acelorasi condit iuni de admisibilit at e si
se bucura de aceleasi avant aj e. Ei se numesc prin decret regal. La celelalt e t ribunale,
f unct iunile secret arului- ar hivar se indepl inesc de gref ier ul t r ibunalului sau de un aj ut or de
gref a delegat de dinsul, sub a l ui raspundere si cont rol.
Ar t . 741* * *
Secret arii-ar hivar i sunt t inut i, inaint e de a int ra in funct iune sa depuna o caut iune egala cu
aceea a grefierilor. Ei sunt supusi, in afara de obligat iunile speciale ce se vor fixa prin
regulament , la t oat e indat oririle prevazut e de regulament ul int erior al grefelor.
Ar t . 742* * *
Un regulament special va det er mina modul de f unct ionar e al serviciului cont abil it at ii
fal iment elor.
CAPI TOLUL 2: De pr e p ner ea i i l i i l r i de pr e i n ent ar * * *
Ar t . 743* * *
I ndat a dupa declar at iunea faliment ului, sau cel mult i n 24 ore, j udecat or ul - sindic sau
j udecat orul de ocol, dupa delegat i unea j udecat orului- sindic va pr ocede la punerea sigiliilor.
Chi ar i nai nt e de declar at iunea f ali ment ului, t ribunalul comer cial poat e ordona punerea sigii lor
din oficiu punerea sigiilor din oficiu, sau dupa st aruint a uneia sau mai mult or credit ori, daca
debit orul a dosit sau daca est e sust ragere chiar part iala de act iv.
Ar t . 744* * *
Sigiile se vor pune pe magazine, compt oare, bi rouri, case de bani, port ofolii, regist r e, hirt ii,
mobil e si pe orice efect e ale falit ului. Cind si giile s- au aplicat pri n mij locirea unui j udecat or de
ocol, el va inai nt a act el e i mediat j udecat or ului - sindic, care l- a delegat .
Ar t . 745* * *
Vest mint ele, rufele si mobilele necesare falit ului si familiei lui nu se vor pune sub sigilii, ci se
vor lasa fali t ului cu o list a descr ipt iva, rezervindu- se dr ept ul t r ibunalului de a st at ua asupr a
reclamat iunilor ce s- ar ivi in aceast a privint a din part ea j udecat orul ui- sindic sau a credit oril or.
Ar t . 746* * *
Obiect ele a caror vinzare a fost aut orizat a, nu vor fi puse sub sigilii, daca j udecat orul- sindic
va cere, dar va t rebui sa fie imediat invent ariat e si pret uit e. Procesul- verbal const at at or se va
inaint a t ribunalului.
Ar t . 747* * *
Regist rele de comert al falit ului, daca j udecat orul-sindic gasest e de cuviint a, nu se vor pune
sub sigilii, dar vor t rebui sa fie imediat invent ariat e, incheindu- se proces-verbal cu o descriere
minut ioasa a st arei in care se gasesc. Acest proces- verbal se va at asa la dosarul faliment ului,
iar regist rele se vor ridica de j udecat orul- sindic, spre a le depune imediat l a grefa t r ibunalului.
I n caz insa de act iune de fals, j udecat orul penal va put ea cere remit erea t emporala a
regist relor, pent ru t rebuint ele j udecat ii.
Ar t . 748* * *
Cambiile si celelalt e t it luri de credit cu scadent a scurt a sau care ar fi de prezent at la
accept are, sau acelea in privint a carora ar fi necesar a se face act e conservat orii, pot fi
ridicat e de j udecat orul- sindic, dupa o prealabila descri ere a lor print r- un proces- verbal, ce se
va at asa la dosarul faliment ului, pent ru ca j udecat orul-sindic sa ingrij easca a se face acele
act e.
Ar t . 749* * *
At unci cind j udecat orul sindi c gasest e ca invent ar ul bunurilor falit ului se poat e face int r - o
singur a zi, el poat e sa proceada imediat l a facerea invent arului, si apoi sa aplice si giliil e.
Ar t . 750* * *
I n cele t rei zile de la numirea sa, j udecat orul- sindic va procede la invent arierea bunurilor
falit ului in prezent a acest uia sau cit indu- l legalment e.
Ar t . 751* * *
I nvent arul est e scut it de formalit at ile obicinuit e de procedura si de t axele de t imbru si
inregist rare; el va t rebui sa fie facut in dublu original de cat re j udecat orul sindic, in prezent a
unuia sau mai mult or credit ori desi gnat i de cat re t ribunal. I nvent ar ul t rebui e sa cuprinda
descrierea int regului act iv si pasiv al falit ului si sa fi e subscris de t ot i aceea care au part icipat
la facerea lui. nul din originalele invent arului va t rebui sa fie depus in 24 ore de la
t er minar ea l ui, la gr efa t ribunalului. Judecat orul - sindi c se poat e aj ut a la facer ea i nvent arului si
la est imat iunea bunuri lor, cu o persoana expert a numit a de t ribunal. Cu t oat e acest ea, cind
impr ej ur ar ile special e ale faliment ului o cer, t ribunalul poat e pr escrie regul e si precaut iuni
part icular e pent ru facer ea invent ar ului.
Ar t . 752* * *
I nvent arul odat a t erminat , j udecat orul -sindic se const it uie depozit ar j udiciar al marfur ilor,
bani lor, t it lurilor de creant e, r egist r elor , hirt iilor, mobi lelor si celor lal t e obiect e ale fal it ului.
Judecat or ul- sindic va put ea lua, cu aprobarea t ribunalului, ori ce masura de asigurare pent ru
paza bunurilor faliment ului, pent ru car e est e const it uit depozit ar j udiciar . ani i t rebuie sa f ie
depusi la Casa de depuneri si recipisa la t r ibunal. I n ce se at inge de regist rele si de hirt iile
falit ului, in caz de act iune penala pent ru fals, se va urma conform art . 454 si 457 si al t or
dispozit iuni r elat ive di n condicele de i nst ruct iune criminal a.
Ar t . 753* * *
Daca faliment ul se declara in urma mort ii falit ului, mai inaint e de a se fi facut invent arul
most enirii sale, sau daca falit ul moare in urma declararii faliment ului, dar inaint e de facerea
invent arului, se procede indat a la formarea lui conform regulelor de mai sus, in prezent a
most enit or ilor sau ei legalment e cit at i.
CAPI TOLUL 3: De pr e n t i ni l e r el at i e l a ad i ni t r at i nea
al i ent l i * * *
Ar t . 754* * *
Judecat or ul sindic, indat a dupa aplicarea sigii lor, t r ebuie, dupa indicat iunile bi lant ului,
regist relor si hir t iile fali ment ului, cum si dupa orice alt e informat iuni ar mai put ea culege, sa
int ocmeasca un t ablou despr e cr edit orii fali ment ului si sa adreseze fiecaruia din ei o
inst iint ar e speciala, cu arat area dispozit iunilor din sent int a declarat iva de faliment privit oare
la prezent area decl arat iunilor creant elor si la verificare.
Ar t . 755* * *
Cind falit ul nu a pr ezent at bil ant ul, j udecat orul sindic t rebuie sa- l int ocmeasca f ar a int irzier e,
cu element ele ce a put ut aduna. Daca bilant ul a fost prezent at de f ali t , j udecat orul - sindic
t rebue sa- l verifice si sa- i faca rect ificar ile si adaugirile ce ar crede necesare. ilant ul ast fel
facut , verificat si rect ificat , t rebuie depus l a gr ef a t ribunalul ui.
Ar t . 756* * *
Daca falit ul j ust ifica ca s- a gasit in imposibilit at e fara culpa din part e- i, de a prezent a bilant ul
sau regist rele sale de comert in t ermenul fixat de art . 703, t ribunalul poat e, daca nu are nici
o indoiala ca ar fi rea credint a, sa- l aut orizeze pr int r - o incheiere dat a in camera de consiliu,
de a pr ezent a bi lant ul int r- un t ermen ult er ior scurt ; iar dupa expirarea si acest ui t ermen, se
vor apli ca si dispozit iunile art icolului precedent . I n acest scop, falit ul poat e sa examineze
regist rele sale de comert la j udecat orul- sindic sau la grefa.
Ar t . 757* * *
Judecat orul sindic t rebuie sa cheme pe falit inaint ea sa ca sa examineze regist rele, sa le
reuneasca cont inut ul, sa le cert ifice st area in care se afla, sa le incheie si sa le semneze in
prezent a sa. Daca falit ul nu se prezint a la invit area facut a, va fi somat sa compara cel mult in
48 ore, inai nt ea t ribunalului. Falit ul , care se af la in st are de arest are, poat e fi aut orizat de
t ribunal sa compara prin mandat ar.
Ar t . 758* * *
Judecat or ul sindic t rebuie sa incaseze creant el e fal it ului, observind masuri le de asigur ar e
car e vor fi fost prescr ise de t ribunal si sa dea chi t ant a. El t rebuie sa faca t oat e act ele
conservat oare pent ru drept urile falit ului in cont ra debit orilor sai si sa ia asupra bunurilor lor
inscri pt i unea pent ru ipot eci le care nu ar fi f ost inscrise de fali t . I nscript iunile se vor lua in
numele masei.
Ar t . 759* * *
Scrisorile si t elegramele adresat e falit ului t rebue sa fie remise j udecat orului- sindic, care est e
aut orizat a le deschide si pe unele si pe alt ele; falit ul poat e sa asist e la deschiderea lor si,
daca cont inut ul scrisorilor si t elegramelor nu privest e la int eresele sale pat rimoniale, poat e sa
cear a predar ea lor. Judecat orul- sindic est e dat or sa past reze secret ul.
Ar t . 760* * *
Judecat or ul sindi c, poat e fi aut orizat de t ribunal sa vinza lucrurile supuse st r icaciunei sau l a
micsorarea iminent a de valoare, cum si acelea a caror conservare ar fi cost isit oare. Vinzarea
nu se va put ea face decit prin licit at ie publica si dupa o prealabila expert iza ordonat a de
t ribunal. Cont inuar ea comert ului, in t ot sau in par t e, nu se poat e f ace decit cu incuviint ar ea
maj or it at ei in numar a credit orilor ver ificat i . Maj orit at ea credit orilor, i ncuviint ind cont inuar ea
comert ului va det ermina cu pr eciziune t impul, l imit ele si condi t iunile sub car e se va cont inua
si va desemna persoana care ii va face, sub raspunderea ei. Tribunalul va put ea apr oba
cont inuar ea comert ului, in condit i unile ar at at e de maj orit at ea credit orilor si va prescrie
masurile necesare, pent ru asigurarea marfurilor si consemnarea pret ului. I ncheierea
t ribunalul ui, at it pent ru vinzare, cit si pent ru cont inuar ea comer t ului, se va publica prin foai a
anunt urilor j udi ciar e sau prin Monit orul Of icial .
Ar t . 761* * *
Judecat orul sindic t rebuie sa lucreze personal in t oat e afacerile insarcinarei sale, daca nu a
fost aut orizat de t ribunal sa se prezint e prin alt ii in unele operat iuni det erminat e. El mai
poat e fi aut orizat de t ribunal, at unci cind imprej urari part iculare o reclama, ca sa fie aj ut at in
administ rat iune de una sau mai mult e persoane ret ribuit e. El mai poat e de asemenea, fi
aut orizat sa int rebuint eze pe falit pent ru a- i inlesni administ rat iunea si, in acest caz,
condi t iunile concursului dat de f ali t sunt det erminat e de t ribunal.
Ar t . 762* * *
Tribunalul, asupra propunerei j udecat or ului - sindic, poat e acorda f ali t ului, pent ru el si familia
sa, aj ut oar ele necesar e din act ivul fal iment ul ui, f ixind suma odat a pent ru t ot deauna. Dupa
verificarea creant elor, nici un aj ut or nu se mai poat e da f alit ului si famili ei sale, fara
incuviint area maj orit at ei in numar a cr edit orilor verificat i.
Ar t . 763* * *
ani i, pr ovenind din vinzari si di n incasar i vor t rebui sa fie imediat depusi la Casa de depuner i
si recipi sa l a t ribunal.
Ar t . 764* * *
ani i, depusi de j udecat or ul - sindic sau de alt ii in cont ul f aliment ului, nu pot f i ret r asi decit in
virt ut ea unei i ncheier i a t ribunal ului. Daca sunt sechest rat i, j udecat or ul sindic t rebue mai int iiu
sa obt ina ridicarea sechest rului.
Ar t . 765* * *
Judecat orul sindic t rebuie sa prezint e, la f init ul f iecar ei luni, t r ibunal ului un prospect sumar
despre administ rat iunea sa si un t ablou despre depozit ele efect uat e cu act ele j ust ificat ive.
Daca imprej uraril e faliment ul ui o reclama, t ribunalul poat e sa prelungeasca acest t ermen pina
la t r ei l uni.
Ar t . 766* * *
I n orice faliment , j udecat orul - sindic t rebuie in 15 zile de la primirea insarcinarii sale, sa
remit a t ribunalul ui o expunere succint a a pr incipalelor cauze si impr ej ur ar i ale fali ment ului si a
caract erului ce el prezint a, cum si un cont sumar a st arei aparent e a masei. Copie de pe acest
raport se va inai nt a par chet ul ui.
Ar t . 767* * *
Cind j udecat orul- sindic incet eaza di n insarcinarea sa inaint e de a se fi t erminat lichidat iunea
act ivului dupa dispozit iunile t it lului I V, el t rebuie sa predea, far a int irziere, succesorului sau,
pat r imoniul si act el e fal iment ului si sa- i remit a cont ul admini st rat iunei sal e. Daca facerea
invent arului nu est e t erminat a, el t rebue sa int ervina pent ru a face sa se const at e predarea a
t ot ce el pr imise. Terminindu- se lichidarea, j udecat orul- sindic va pr ezent a t ribunalului un
t ablou general const at at or de t oat e operat iunile facut e in cursul administ rat i ei faliment ului.
Cr edit orii si falit ul pot pr ezent a t ribunalului obser vat iunile lor .
TI TLUL I I I : De pr e l i i dat i nea pa i l i
CAPI TOLUL 1: De pr e er i i ar ea r eant el r * * *
Ar t . 768* * *
Credit or ii f alit ului t r ebuie sa prezint e declar at iunea cr eant elor lor si t it lurile din car e der iva, la
gr efa sindi cat ului t ribunalului de comer t , in t ermenul fi xat de sent i nt a declar at i va de fali ment .
Secret arul -arhivar al sindicat ului le da chi t ant a si f ormeaza un t ablou ( st at ) .
Ar t . 769* * *
Daca sunt credit ori car e resed in t ar a st raina, t ribunal ul poat e, dupa imprej urari, in pr ivint a
acest or a, sa prelungeasca t ermenul pent ru verificarea creant elor lor. Despre aceast a insa,
j udecat orul- sindic t rebue sa dea o inst ii nt are speciala, t ut uror credit oril or.
Ar t . 770* * *
Declarat iunea creant elor t rebuie sa arat e numele si prenumele sau firma si domiciliul
credit orului, suma dat orat a, drept urile de privilegiu, de gaj sau de ipot eca si t it lul din care
creant a der iva. Ea t rebuie sa cont ina afirmarea clara si explicit a, ca creant a est e adevarat a si
reala si t rebuie sa fie semnat a de cr edit or sau de o persoana aut orizat a cu mandat special, sa
faca pent ru el aceast a afirmare t rebuind si in mandat sa se expr ime suma cr eant ei. Daca
credi t orul nu domiciliaza in comuna in care resade t ribunalul, declar at i unea t rebuie sa cont ina
si alegerea de domicil iu in aceiasi comuna; alt fel, t oat e not ificat iunile post erioar e se vor face
credit or ului la gr ef a t ribunalului, afisindu- se si la usa t ribunalului.
Ar t . 771* * *
Secret arul- ar hivar al sindi cat ului t r ibunal ului est e dat or ca, cu cinci zile inaint e de ziua fixat a
pent ru veri ficarea creant elor, sa comunice j udecat orului- sindic t abloul ( st at ul) format conform
art . 768. Judecat orul, examinind acest t ablou, va put ea, di n oficiu sau dupa cererea unuia sau
mai mult or credit ori, sa dispuna ca, la ziua fixat a pent ru verificare, sa fie de fat a si falit ul, spre
a- i da cuvenit ele expli cat iuni asupra veracit at ei creant elor; poat e inca sa ordone
comparat iunea personala a credit orului sau sa- l aut orizeze sa compara prin mandat ar, sa
pr escrie infat i sarea regi st relor de comer t ale credit orului sau a unui ext ract dint r -insele; va
put ea inca sa ordone prezent area oricarei al t e persoane care ar put ea sa dea informat iuni sau
lamuriri inchei nd proces- ver bal. Chemar ile, i n acest caz, se fac prin sindi cat ul t ribunalului.
Ar t . 772* * *
I n ziua fixat a de sent int a declarat iva a faliment ului pent r u ver ificarea creant elor, j udecat orul-
sindi c, asist at de grefi erul t ribunalului sau de secret arul -ar hivar al si ndi cat ului t r ibunalului, va
procede, cont radict oriu, cu cei int eresat i, la verificarea creant elor. Creant ele se verifica in
ordinea inscrierii in t ablou pr in confrunt ar ea t it lurilor prezent at e cu regist rele si hirt iile falit ului.
Falit ul si oricare din credit ori se pot opune la admit erea creant elor. Creant ele necont est at e sau
acelea pe care t ot i int eresat ii le recunosc ca j ust ificat e, sunt admise la masa faliment ului. I n
caz de cont est at iuni, j udecat orul- sindic pr int r- o singura sent int a se pronunt a asupr a t ut uror
cont est at iunilor car e privesc creant e a caror val oar e nu t rece pest e compet int a j udecat orului
de ocol, cu rezerva apelului la t ribunal, in t ermen de 5 zile de la pronunt are; cit pent ru
celelal t e creant e, el t rimit e cont est at iunile inaint ea t ribunalul ui, car e le va j udeca in prima
inst ant a, in t ermen de cel mult 10 zile de la ziua verificarei. Procesul verbal de verificarea
creant elor t rebuie sa arat e cu deamanunt ul t oat e operat iunile facut e, numele credit orului,
dat a. scadent a si cuant umul creant ei; daca suma est e dat orit a de falit ca emit ent sau ca
girant si numele girant ilor ant erior i, sa arat e numele persoanelor int ervenit e si sa relat eze
declar at iunile lor. Judecat orul - sindic va viza creant ele admise, arat ind si suma pent ru care s-
au admis.
Ar t . 773* * *
Creant ele dat orit e de falit ca girant se vor admit e la pasivul f al iment ul ui i n mod condit i onal.
Ele se vor st er ge din t ablou, daca emi t ent ul la scadent a a pl at i t suma. Judecat orul - sindic va
ment iona, pe t it lul si in procesul- verbal, ca admit erea nu est e decit in mod condit ional.
Excluderea unor asemenea creant e se va face de cat r e t ri bunal, dupa cererea celor int eresat i.
Sent int a se da cont radict oriu cu j udecat orul- sindic si est e supusa opozit iunei si apelul ui.
Ar t . 774* * *
Dupa inchiderea procesului- ver bal de ver ificar e, declar at iunile cr eant elor si opozit iunile in
cont ra declarat iunilor sau a admit erilor de creant e dej a facut e, t rebuesc sa fie not ificat e
j udecat orului sindic si credit orilor ale caror creant e se at aca si sa fie depuse la grefa
sindicat ului t ribunalului, cu document ele pe care le int emeiaza, cel put in cu doua zile mai
inaint e de audient a fixat a pent ru rezolvar ea cont est at i unilor. I n lipsa de asemenea
cont est at iuni, audient a t rebue sa fie fixat a in un t ermen nu mai mic de cinci zile si nici mai
mare de zece zile de la inchiderea suszisului proces- verbal.
Ar t . 775* * *
Tribunalul examinind t oat e cont est at i unile deodat a si impreuna, cont radi ct oriu cu j udecat orul -
sindi c si persoanele arat at e in art icolele precedent e, se pronunt a prin o singura sent int a, chiar
daca ar t rebui sa se or done vreun act oarecare de inst ruct iune in privint a uneia sau mai
mult or creant e. Sent int a t ribunalul ui, in asemenea caz, nu est e supusa apel ului decit daca
creant a t rece pest e valoarea de 1500 lei.
Ar t . 776* * *
I n t oat e cazurile in car e nu se poat e pr onunt a sent int a def init iva, t ribunalul comercial poat e
sa admit a provizoriu, pent r u o suma det er minat a, la pasivul faliment ului, creant ele cont est at e,
pent ru ca, in virt ut ea l or, sa se poat a exercit a dr ept urile credit orului in liberat i unile
faliment ului, cu rezerva insa a decizi unei definit ive di n par t ea j udecat ii asupr a validit at i i
cont est at iunii. Tribunalul de comer t poat e suspenda deciziunea definit iva asupr a admit eri i unei
creant e pina la sfirsit ul act iunii penale privit oare la dinsa, sau al procedurei penale inceput a
dupa dispozit iunile art . 712 si in acest caz, el det ermina asemenea daca si pina la ce suma
acea creant a sa fie admisa provizori u la pasivul faliment ului.
Ar t . 777* * *
Credit orul caruia nu i se cont est a decit privilegiul sau ipot eca, va fi admis provizoriu la
deliberarile faliment ului ca credit or chir ografar pina ce acea cont est at iune va fi rezolvat a.
Ar t . 778* * *
Creant ele neproducat oare de dobinda si neaj unse la scadent a la dat a decl arat iunei
faliment ului, vor fi admise la pasiv pent ru suma lor int reaga, cu rezer va expresa insa ca plat a
oricar ei r epar t it iuni part iale sa consist e int r- o suma la care, daca i s- ar adauga int er esele
socot it e de 6 pe an, pent ru t impul cit mai ramine sa curga de la dat a mandat ului de plat a
pina la ziua scadent ei creant ei, aceast a suma sa echivaleze cu suma cot ei de r epart it iuni.
Ar t . 779* * *
Creant ele pent ru decl arat iunea carora s- a prelungit t ermenul, conform art . 769, vor fi
verificat e in mod supl iment ar la sosirea acelui t ermen, dupa dispozit iile acest ui capit ol.
Ar t . 780* * *
Chiar dupa expirarea t ermenelor fixat e prin art icolele precedent e, credit ori cunoscut i sau
necunoscut i care nu si- au declarat i nca creant ele, pot sa ceara de la j udecat orul- sindic sa f ie
veri ficat i la masa faliment ului, pina ci nd nu s- au sfirsit r epart it iunile int regul ui act iv al falit ului.
Judecat orul sindic va procede de urgent a la verificarea acest or creant e, ascult ind si pe fal it . I n
caz de cont est at iune, se va urma conform art . 772. Judecat orul sindic va put ea chiar sa- i
admit a provizoriu la pasiv, conform dispozit iunilor precedent e. I n caz de descoperire de fals,
de dol de erori esent iale de fapt sau de descoperiri de t it luri pina aci necunoscut e, se poat e
inca face opozit iune cont ra admit erilor de creant a dej a efect uat e. Chelt uielile derivind din
declar at iunile de creant e si opozit iunile t ardive, sunt in t ot deauna in sarcina acel ora care le
fac. Ef ect ele decl arat iunilor si opozit iunilor t ar dive sunt det erminat e in t i t lul V.
CAPI TOLUL 2: De pr e di er i t e pe i i de r edi t ar i * * *
Ar t . 781* * *
Tot i credit orii fali t ului au drept ul sa ia par t e la deliber ar ile fali ment ului, cu rezerva
dispozit iunilor car e r eguleaza par t icipar ea credit orilor avind ipot eca, gaj sau alt privilegiu, in
repart it iunea act ivului si int ervenirea lor la concordat .
SECTI UNEA I : De pr e r edi t r i i a i nd a a al t pr i i l e i a pr a
n r i l r i l e
Ar t . 782* * *
Judecat or ul sindi c poat e oricind, cu aut orizarea t ribunalului sa r et r aga, in profit ul
faliment ului, lucrul dat in gaj , plat ind pe credit or. Poat e asemenea sa faca sa se ordone de
t ribunal vinzarea gaj ului cu licit at i e publica si credit orul nu se va put ea opune la aceast a
decit numai renunt ind la drept ul de a- si obt ine plat a cr eant ei sal e asupra celorlalt e bunuri
nesupuse gaj ului. Daca gaj ul s- a vindut pe un pret mai mare deci t cr eant a, prisosul apar t ine
masei faliment ului.
Ar t . 783* * *
Dispozit iunile codicelui civil, pr ivit oar e la pr ivilegiile asupr a mobilelor , se aplica si in mat erie
de faliment , cu rezerva dispozit iunilor speciale cuprinse in acest codice si cu modificarile
urmat oare:
1. Salariul dat orit lucrat orilor int rebuint at i deadrept ul de cat re fal it , in t impul lunei care a
precedat declarat ia faliment ului, se va admit e int re creant ele privilegiat e, in acelas rang cu
pr ivilegiul st abilit in art . 1729 din codicile civil pent r u salariile dat orit e oamenilor de ser viciu.
Salari ul dat orit baiet ilor din pravalie si comisilor, pent ru cel e sase luni care au precedat
declarar ea fal iment ului, se va admit e cu acelas rang;
2. Privilegiul locat orul ui, pr evazut la art . 1730 codi cile ci vil, nu se i nt inde asupra mar furilor
iesi t e din magazine, sau din locuri le unde l ocat ar ul isi exercit a comert ul sau indust ria sa,
daca cei de al t reilea au dobindit drept uri asupra lor, afar a de cazul de sust r act iune
frauduloasa. Privilegiul are loc si pent ru despagubirea dat orit a locat orului dupa dispozit iile
art . 721;
3. Creant a pent ru pret ul neplat it al masinelor de i mport ant a valoar e, i nt rebuint at e i nt r- o
exploat are i ndust riala, manufact uriera sau agricola est e privilegi at a in rangul indicat la
numarul 5 de sub art . 1730 codicele civil, asupra masinilor vindut e si predat e falit ului, in cei
t rei ani care au precedat declarat ia faliment ului cu t oat e ca ar fi devenit imobile prin
dest inat iune. Acest privilegiu nu va avea nici un efect daca vinzat orul, in cele t rei luni de la
predarea masinilor in primirea cumparat orului in t ara, nu va fi facut sa se t r anscrie act ul din
care r ezult a vinzarea si creant a sa in r egist r ul de t ranscr ipt iune imobil iar a al t ribunal ului in
j urisdict iunea car uia s- au asezat masini le.
Ar t . 784* * *
Judecat orul sindic va forma list a credit orilor care pret ind a avea drept ul de gaj sau alt
pr ivilegiu asupr a mobilelor . Cont est at iunile asupr a exist ent ei privilegiului vor fi rezolvat e
dupa dispozit i unile ar t . 772 si urmat oar ele.
Ar t . 785* * *
Daca pret ul mobilelor supuse la un privil egiu special nu aj unge pent ru plat a credit orilor
privilegiat i, acest ia concura pent ru rest cu credit orii chirografari la dist ribuirea celeilalt e part i
de act iv.
SECTI UNEA I I : De pr e r edi t r i i pr i i l e i at i a i p t e ar i a pr a
i i l el r .
Ar t . 786* * *
Daca una sau mai mult e repart it iuni ale pret ului bunurilor mobile se face inaint e de
di st ribui rea pret ului imobil elor , credi t orii pri vilegiat i sau i pot ecar i, ale caror cr eant e sunt
ver ificat e, concura la acele repart it iuni cu int reaga lor creant a cu rezerva deducerilor mai j os
arat at e.
Ar t . 787* * *
Credit orii pr ivilegiat i sau ipot ecar i car e, dupa vinzarea mobilelor, sunt definit iv colocat i
asupra imobil elor in r ang ut il pent r u t ot al it at ea creant elor lor nu vor primi part ea din pr et ul
ce li se cuvine decit deducindu- se dint r- sa sumele ce ei au primit dej a din repart it iile masei
chirografare. Sumele ast fel dist rase nu ramin pent ru ceilalt i credit ori ipot ecari, dar sunt
at ribuit e masei chirografare si dist ribuit e numai ei.
Ar t . 788* * *
Daca cr edit orii privilegiat i sau i pot ecar i nu au fost colocat i decit pent ru o part e di n cr eant ele
lor asupra pret ului imobilelor, drept urile lor asupra masei chirografare sunt definit iv regulat e
in proport ie cu sumele pent ru care ei au mai ramas credit ori in urma acelei colocat iuni, si
masa va fi subrogat a, in locul lor, pent ru aceea ce ei vor fi primit , dupa dispozit iunile art . 766
pest e propor t iunea part ii creant ei necolocat e.
Ar t . 789* * *
I n privint a credi t orilor pr ivilegiat i sau ipot ecar i, care nu au fost colocat i in r ang ut il asupr a
pret ului, sau care nu sunt plat it i int egral cu pret ul imobilelor se vor aplica dispozit iile art .
788.
SECTI UNEA I I I : De pr e dr ept r i l e e ei i al i t l i
Ar t . 790* * *
I n caz de faliment , al barbat ului, femeia reia imobilele dot ale cu drept ul de a percepe
venit urile, precum si imobilele parafernale care ii apart ineau in moment ul casat oriei si pe
acelea pe care l e- a dobindit in t impul casat oriei , proveni nd din cauze j uridice ant er ioar e sau
pr in efect ul unei donat i uni sau de succesiuni t est ament are sau legit ime.
Ar t . 791* * *
Femeia va relua asemenea imobile dobindit e de dinsa si in numele ei, cu banii provenind din
inst rainarea bunurilor care ii apart ineau in moment ul casat oriei , sau care i- au parvenit in
urma prin unul din modurile ar at at e i n art icolul precedent , cu condit i une insa numai ca, in
cont ract ul de achizi t iune, sa se declare expres aceast a int rebuint ar e si ca provenient a banilor
sa fie st abi lit a pr int r -un invent ar sau prin ori ce alt act cu dat a cert a.
Ar t . 792* * *
I n t oat e celelalt e cazuri si oricare ar fi regimul sub care s- au casat orit sot ii, prezumt ia est e
ca bunurile dobindit e de f emeia falit ului apar t in barbat ului si ca au f ost pl at i t e cu banii lui,
ast fel incit acele bunuri t rebuesc sa fie int runit e la masa faliment ului, femeia insa est e
admisa sa faca proba cont rarie.
Ar t . 793* * *
Bunurile mobile at it dot ale, cit si parafernale cuprinse in cont ract ul de casat orie, sau
parvenit e femeii in vreunul din modur ile ar at at e in art . 790 se pot rel ua de f emeie in nat ura,
daca ident it at ea lor est e dovedit a cu un invent ar sau prin orice act cu dat a cer t a. Daca
bunuri le f emeiei au fost inst rai nat e si cu pret ul lor s- au dobindit alt e bunuri mobile sau
imobil e, femeia poat e exercit a asupr a acest ora dr ept ul i ndicat in ar t . 791, cu condi t iunea ca
pr oveni ent a banilor si noua lor int rebuint are sa fie const at at a print r -un act avind dat a cert a.
Toat e celelalt e obiect e mobile aflat e in posesiunea fie a barbat ului, fie a femeii, si oricare ar fi
regimul casat oriei se presupun ca apart in barbat ului, afara numai daca femeia nu va proba
cont rariul.
Ar t . 794* * *
Dat a cert a a unui act cerut a de art . 791 si 793, t rebuie sa fie st abilit a in modurile
det erminat e de codicele civile, dar proba achizit iunei, a posesiunei si a inst rainarii t it lurilor de
credit si a act iunilor de societ at i comerciale, se va put ea face si cu regist rele st abiliment elor
publice sau ale societ at ilor prin act iuni.
Ar t . 795* * *
Drept ul arat at in art . 790 si 791 nu poat e fi exercit at de femeie decit cu sarcina dat oriilor si
ipot ecilor de care acele bunuri au fost legalment e grevat e.
Ar t . 796* * *
Daca barbat ul era comerciant la epoca celebrarei casat oriei sau daca, neavind at unci vr eo
profesiune det erminat a, a devenit comerciant in anul urmat or, ipot eca legala pent ru dot a
femeiei nu se int inde, in nici un caz, asupra bunurilor dobindit e de bar bat in t impul casat or iei
pr in or ice alt t i t lu, afara numai de succesiune sau donat iune. I n cazurile sus zise, femeia nu
poat e exerci t a nici o act iune asupra masei faliment ului, pent ru avant aj ele derivind din
cont ract ul casat oriei, si credit orii nu vor put ea sa se prevaleze de avant aj ele derivind din
acelasi cont ract i n favoarea barbat ului .
Ar t . 797* * *
Daca femeia are cont r a barbat ului vreo creant a, derivind di nt r - un cont ract cu t it lu oner os,
sau daca ea a plat it pent ru dinsul vreo dat orie, creant a est e presumat a a fi const it uit a si
dat oria a fi plat it a cu banii barbat ului, si femeia nu va put ea exercit a nici o act i une asupra
masei faliment ului, decit daca va face proba cont rarie, conform dispozit iunilor art . 792.
Femeia falit ului va fi admisa la pasivul faliment ului, pent ru pr et ul bunuri lor sale i nst r ai nat e in
t impul casat oriei de cat re barbat , rezervindu- se insa act iunea masei asupra sumelor ce
femeia ar put ea scoat e conform dispozit iunilor art . 1255 din codicele civil.
SECTI UNEA I V: De pr e l i at i i de pr e i de r i
Ar t . 798* * *
Credit orul care poseda obligat iuni subscrise, girat e sau garant at e solidar de cat re falit si de
alt i coobligat i, care au cazut in st are de fal iment , part i cipa la repar t it iuni i n t oat e masele si va
fi t recut cu valoarea nominala a creant ei sale pina la depl ina achit are.
Ar t . 799* * *
Nici un regres pent ru di videndele plat i t e nu se acorda f ali ment elor coobli gat iunilor, unora
cont ra alt ora; insa daca creant a int reaga, capit al si accesorii , a fost plat it a de una sau mai
mult e mase coobligat e, ast fel ca credit orul nu mai are nici o act iune cont ra celorlalt e, cele
dint ii vor avea drept ul de regres cont ra celor de al doilea, in proport iune cu part ea dat oriei ce
au plat it si cu aceea ce cadea in sarcina respect iva a fiecar eia. Daca t oat e divi dendele
int runit e, ce s-au at r ibuit credi t orului in t oat e fali ment ele coobl igat ilor, ar t rece pest e suma
lui dat orit a, r est ul va fi inapoiat masel or faliment elor in pr opor t iunea sus ar at at a. Daca i nsa
unii din coobligat i erau garant ii alt ora, prisosul apart ine, dupa ordinea obligat iunilor maselor
fal iment elor, acelor coobligat i car e au drept ul sa fie garant at i.
Ar t . 800* * *
Daca cr edit orul posesor al unor obligat iuni solidar e int re f al it i si alt i coobl igat i , a primit
inaint e de faliment o part e din creant a sa, el nu va put ea fi t recut la masa faliment ului decit
scazandu- se part ea primit a si conserva, pent ru ceea ce- i mai ramine dat orit , drept urile sale
cont ra coobligat ilor sau fidej usorilor. Coobligat ul sau fidej usorul falit ului, care a pl at i t o part e
din dat oria solidara, va figura la masa pent ru t ot ce va fi plat it in descarcarea falit ului; cu
t oat e acest ea, credit orul conserva drept ul de a prelua, pina la plat a sa int egrala, dividendul
dest inat coobl igat ului, sau f idej usorului, rest ringindu- si in acest caz act iunile sale cont ra
aceluias coobligat sau fidej usor la suma pent ru care va mai fi ramas inca credit or dupa
primirea celor doua dividende.
Ar t . 801* * *
Coobligat ul sau fidej usorul falit ului care, pent ru sigur ant a act iunei sale de regr es, ar e asupr a
bunurilor acest uia un drept condit ionat de ipot eca sau de gaj , va fi cuprins in masa
faliment ului cu suma pent ru care ipot eca sau gaj ul i- au fost const it uit e. Dar aceast a suma se
va confunda cu acea cerut a de credit or in masa faliment ului si, prin urmare, va fi comput at a
o singura dat a in calculul maj or it at ei cerut e pent r u validi t at ea deliberarilor credit orilor
fal iment ului. Pret ul bunuri lor ipot ecat e sau al gaj ul ui apart ine credit orului, deducindu- se din
suma ce- i est e dat orit a.
Ar t . 802* * *
Cr edit orii conserva act iunea l or pent ru t ot ali t at ea cr eant elor cont ra coobl igat ilor sau
fidej usorilor f ali t ului, chi ar daca acest a ar fi obt inut un concordat la care ar fi consimt it de
bunavoie insasi acest i credit or i.
TI TLUL I V: De pr e l i i dar ea a t i l i * * *
CAPI TOLUL 1: Mi l a el e pent r a l i i da a t i l * * *
Ar t . 803* * *
Judecat orul- sindic t rebuie sa proceada, sub privigherea t ribunalului la l ichidarea act ivului
faliment ului, fie asigur ind si incasind creant ele, fie pr ocedind la vinzarea aver ei mobi le si
imobile, indat a dupa t recerea celor 10 zile de la pronunt area hot ariri i, dat a asupra
cont est at iunilor la ver ificare. Daca in acest int erval a int er veni t o propunere de concordat , in
vederea careia s- ar crede oport un sa se amine vinzarea, j udecat orul- sindic va put ea fi
aut orizat de t ribunal sa suspende acea vinzare, fara prej udiciul drept ului de urmarire al
credit orilor avind amanet , privilegiu sau ipot eca. Tribunalul va t rebui ca, inaint e de a se
efect ua vinzarea, sa faca a se est ima lucrurile ce sunt de vindut , prin expert i numit i de dinsul.
Aceast a est imat iune se va depune la grefa t ribunal ului.
Ar t . 804* * *
Vinzarea bunurilor est e asemenea suspendat a daca credit orii vor decide a se cont inua
exploat area in t ot sau in part e a pat rimoniului comercial al falit ului, pent ru t impul, in limit ele si
cu condit iunile ce ei vor t rebui sa det ermine cu precizi une, desemnind persoana insarcinat a cu
conducerea exploat arei comert ului. Aceast a deciziune nu poat e fi luat a decit cu o maj orit at e de
t rei pat rimi a credit orilor in numar si in suma. Credit orii dizident i si falit ul pot face opozit iune la
t ribunal, dar aceast a nu va suspenda execut area deciziunei l uat e de cr edit ori.
Ar t . 805* * *
Dat oriile provenind din operat iunile j udecat orului- sindic vor fi plat it e din act ivul faliment ului,
cu preferint a asupra dat oriilor ant erioare; i ar daca acest e operat i uni t rag dupa dinsele
obl igat iuni care ar t rece pest e act i vul fali ment ului, numai credit orii care le- au aut orizat sunt
personal t inut i pest e part ea lor din act iv, in limit a insa a aut orizat iunei dat e. Ei vor cont ribui la
proport iunea creant elor lor respect ive.
Ar t . 806* * *
I n cazul prevazut de art . 804, credit orii t rebuie sa fie convocat i de j udecat orul- sindic. cel
put in odat a pe an. I n acest e adunar i j udecat or ul - sindic va da seama de modul cum s- a
cont inuat comert ul si de rezul t at ele obt inut e.
Ar t . 807* * *
Tri bunalul va put ea aut oriza pe j udecat or ul - sindi c a t ransige asupr a t ut uror cont est at iunilor
car e int ereseaza masa, chiar cind ar fi pr ivit oare la drept uri i mobiliar e. Ci nd obiect ul
t ranzact iunei are o valoare nedet erminat a sau mai mare de 1.500 lei, t ranzact iunea va t rebui
sa fie supusa la omologar ea t ribunalului comercial. Omologarea nu va put ea avea loc deci t
dupa ce falit ul va fi fast ascult at sau chemat in regula.
CAPI TOLUL 2: De pr e i n ar ea i l el r i i i l el r al i t l i * * *
SECTI UNEA I : De pr e i n ar ea i l el r
Ar t . 808* * *
Tribunalul poat e aut oriza pe j udecat orul - sindic. sa vinda, cu licit at iune publica, mar fur ile si
celelalt e obiect e ale falit ului, dupa ce mai i nt ii le va fi est i mat conform art . 803.
Aut orizat iunea t rebuie sa det ermine t ermenul vinzarei, sa prescrie agent ii prin mij locul
carora ar e sa se faca vinzarea si sa fixeze pret ul de la care are sa se inceapa licit at iunea.
Aceast a aut orizat iune poat e fi acordat a pent ru cauza binecuvint at a, chiar inaint e de a fi
expi rat t ermenul indicat , la art . 803, cit indu- se insa pr ealabil falit ul. I ncheierea t ri bunal ului
se va publi ca pr in Monit orul Of icial si orice int impinar i se pot adr esa t r ibunalului, in t er men
de t rei zile libere de la publicare. Adj udecarea t rebuie sa fie omologat a de t ribunalul
comercial cel mai t irziu t rei zile de la ef ect uarea ei.
Ar t . 809* * *
Tribunalul dupa cer erea j udecat or ului - sindic si ci t ind pe falit , poat e aut oriza vinzarea cu
licit at ie publica, in masa t ot ala sau part iala, a bunurilor mobile r amase neavindut e si a
creant elor neincasat e. Act ul de inst rainare t rebuie sa fie omologat de t ribunal.
SECTI UNEA I I : De pr e i n ar ea i i l el r
Ar t . 810* * *
De la dat a sent int ei declar at i ve de fali ment , nici un credit or nu va put ea proceda la
expr opr ier ea silit a a imobi lelor ; j udecat orul - sindic insa, in t ermenul de 30 zile de la cererea
ce- i va face credit orul int eresat , est e dat or sa provoace vinzarea lor cu formele st abilit e
pent ru vinzarea bunurilor de minori. Cererea de vinzare va fi f acut a cat re t ribunalul civil
compet ent , indat a dupa expirar ea t ermenului i ndi cat de ar t . 803.
Ar t . 811* * *
Daca urmarirea era inceput a inaint e de a se pronunt a sent int a declarat iva de faliment , de
cat re un cr edit or avind pr ivilegiu sau ipot eca asupra imobil elor urmar it e, j udecat or ului - sindic
t rebuie sa int ervina pent ru ca pr ocedura sa poat a fi indepl init a far a int irziere. Di spozit i unile
art . 513 si 523 din procedura civila se aplica si in cazul in care afara de imobilele supuse
ur mar irei, falit ul mai are imobile in cupr insul j ur isdict iunei aceluias t r ibunal.
CAPI TOLUL 3: De pr e r e endi at i ne* * *
Ar t . 812* * *
Pot fi revendicat e rimesele in cambiale sau in alt e t it luri de credit neplat it e inca si pe care
fali t ul le poseda i n nat ura in ziua sent i nt ei declar at i ve de faliment daca acest e rimese au f ost
facut e de propriet arul l or cu simplu mandat de a face sa se incaseze valoarea ei de a o past ra
in cont ul sau, sau daca ele au fost dest inat e de propr iet arul l or pent ru pl at i anume
det er minat e.
Ar t . 813* * *
Pot asemenea sa fie revendicat e, daca se poseda in nat ura, in t ot sau in part e, de cat re falit ,
in ziua sent int ei declar at i ve de fal iment , marfurile care i - au fost predat e cu t i t lu de depozi t
spre a fi vindut e in cont ul propriet arului, cu rezerva, insa, a dispozit iilor din acest codice
relat ive la revendicat iunea t it luri lor la purt at or pi erdut e sau f urat e si al e art . 1909 di n codicele
civil. Poat e asemenea sa fie revendicat pret ul sau part e din pret al acelorasi marfuri care nu
fusese plat it in bani sau alt fel, nici t recut in cont curent int re falit si cumparat or.
Ar t . 814* * *
Marfurile expediat e falit ului, al caror pret el nu l- a plat it inca, pot fi revendicat e daca, in ziua
declararii faliment ului, nu aj unsesera inca in magazinele sale sau nu fusesera primit e la
dispozit ia lui in magaziile publi ce in alt l oc de depozit ori de paza ale comisionarului insarcinat
sa le vinda pent ru cont ul lui. Revendicat iunea nu est e admisa daca marfurile inaint e de sosirea
lor f useser a vindut e fara frauda prin girar ea fact urei, a polit ei de incarcar e sau a scrisoarei de
carat , cind acest ea sunt la ordin sau prin remit erea acelor t i t luri, cind sunt la purt at or . Acela
care revendica t rebuie sa despagubeasca masa de sumele plat it e in cont ul lui si de t oat e
ant icipat iunile facut e pent ru navlu sau port , pent r u comision, pent r u asigur ar i sau alt e speze si
sa plat easca sumele ce vor fi dat orit e pent ru aceleasi cauze.
Ar t . 815* * *
Vinzat orul poat e sa ret ina marfurile vindut e care n- au f ost predat e fali t ului sau care nu i - au
fost expediat e lui sau unei alt e persoane pent ru cont ul sau.
Ar t . 816* * *
I n cazurile prevazut e de cele doua art icole precedent e, j udecat orul- sindic, cu aut orizarea
t ribunalului, va put ea cer e pr edar ea marfurilor, plat ind vinzat orului pret ul convenit .
Ar t . 817* * *
Cererile de r evendi care t rebue sa fie propuse inaint ea j udecat orului sindi c. Judecat orul si ndic
est e dat or ca in 48 ore sa comunice fali t ului si cr edit orilor copie, de pe act iune, arat i ndu-le si
t ermenul de infat isare. Comunicarea se va face conform art . 937 din codul comercial. Fiecare
din credit ori si chiar falit ul sunt admisi sa cont est eze cererile de revendicare. Daca nu exist a
cont est at iune sau daca cont est at iunea, dupa valoar ea lucrului revendicat est e de compet int a
j udecat orului de ocol, revendicarea est e admisa sau respinsa print r - o ordonant a a
j udecat orului sindic, supusa apelului la t ribunal in t ermen de t rei zile libere de la pronunt are.
I n caz cont rar iu, j udecat orul t rimit e j udecarea afacer ii i naint ea t ribunalului de comert .
Ar t . 818* * *
Cererile de r evendi cat iune in nat ura suspenda vinzarea lucrurilor r evendicat e, dar nu pot
anula vinzarile dej a efect uat e. Cererile de revendicarea pret ului nu au efect asupra sumelor
dej a dist r ibuit e inaint ea lor.
TI TLUL V: De pr e r epar t i t i nea i nt r e r edi t r i i de pr e i n i der ea
al i ent l i * * *
Ar t . 819* * *
Sumele de bani apart inind faliment ului, scazind chelt uiel ile de j ust it ie si de administ rat iune si
aj ut oarele acordat e falit ului si familiei sale, t rebuie inaint e de t oat e, sa se int rebuint eze, cu
aut ori zarea t ribunalului, la plat a credi t oril or cu gaj sau al t privi legiu si r est ul va fi dist ribuit int re
t ot i credit orii, in proport iune cu creant ele lor verificat e. I n acest scop, j udecat orul sindic t rebuie
sa prezint e, in fiecar e luna t r ibunalului, un st at de si t uat i une al faliment ului si al banilor
disponibili, pent ru a fi repart izat i. Tribunalul va ordona, de va fi loc, o repart it iune, fixind suma
de dist ribuit , si va ingri j i ca t ot i cr edit orii sa fie avizat i despr e aceast a.
Ar t . 820* * *
St at ul de repart it iune va fi format de j udecat orul sindic si va deveni execut oriu prin ordonant a
t ribunalul ui. Pent ru r epart izarea banilor af lat i in depozit , j udecat orul sindi c va remit e fiecar uia
di n cr edit ori mandat ul de plat a dupa st at ul de repart it iune. Plat ile se efect ueaza deadrept ul de
cat re cassa.
Ar t . 821* * *
Nu se va procede la repart it iune decit rezervindu- se port iunea corespunzat oar e conform
bi lant ului l a creant ele pent ru care t er menul ver ificar ei a fost prorogat , daca acest e creant e n-au
fost inca admisa la pasivul faliment ului in moment ul repart it iunei . Daca acest e creant e n- au fost
t recut e in bilant , pent ru o suma det erminat a, sau daca credit orul pret inde o suma mai mare
decit cea t recut a in bilant , j udecat orul sindic va det ermina suma de rezervat cu apel la t ribunal.
Or donant a j udecat orului sindi c est e provizor iu execut orie.
Ar t . 822* * *
Port iunea rezervat a ramine in depozit pina la implinirea t ermenelor prorogat e dupa
dispozit iunile art . 769. Daca credit orii pent ru care t ermenele au fost prorogat e nu au facut sa li
se verifice creant ele, conform dispozit iunilor precedent e, port iunea rezervat a se va impart i int re
credit orii admisi la pasiv. Aceeasi rezerva are loc si pent ru creant ele in privint a admit erii carora
nu s- a fost st at uat definit iv. Daca sumel e rezer vat e produc int erese, acest ea se cuvin
credit orilor pent ru care s- au rezervat . I n t oat e cazurile, depozit ul est e in rizicul si pe chelt uiala
lor.
Ar t . 823* * *
Nici un mandat de pl at a nu se va emit e de j udecat orul sindic decit numai dupa prezent ar ea
t it lului const it ut iv al creant ei. Judecat or ul sindi c va ment iona pe t i t lu mandat ul de pl at a. Daca
nu exist a t it lu scris sau daca nu est e posibil a- l prezent a t ribunalul va put ea aut oriza plat a
asupra prezent arii ext ract ului de pe procesul- verbal de verificarea creant elor. Credit orul va da
chit ant a pe marginea st at ului de repart it iune.
Ar t . 824* * *
Credit orii care vor fi declarat t ardiv creant ele lor, conform dispozit iunilor art . 780, nu vor put ea
reclama in cont ra repart it iunilor act ivului dej a facut e, nici sa se opuna la cele dej a ordonat e de
j udecat or ul sindic; dar vor concura numai la repart it iunile ur mat oar e i n pr oport iune cu creant a
lor, si cind vor fi fost admisi provizoriu la pasiv, in proport iune cu suma det erminat a de
t ribunal. Daca insa ei j ust if ica ca au fost in imposibilit at e de a face declarat iunea creant ei l or in
t ermenele st abilit e, ei vor put ea fi admisi a prelua asupra act ivului nedist ribuit inca si
dividendele ce li s-ar fi cuveni t in di st ribut iunile ant er ioar e. I n caz de opozit i une t ardiva in
cont ra admit erei unei creant e, t ribunalul poat e ordona ca sumele cuvenit e pent ru aceast a
creant a in repar t it iunile urmat oar e, sau pent ru par t ea cont est at a a acest ei creant e, sa fie t i nut e
in rezerva; si daca in vi rt ut ea acelei opozit iuni creant a va fi in t ot sau in par t e declarat a
neexist ent a, chiar sumele pe nedrept primit e in repart it iunile precedent e vor t rebui sa fie
rest it uit e la masa.
Ar t . 825* * *
Dupa t er minar ea r epar t it iunei sumelor pr oveni t e din aver ea mobi liara si imobil iar a a f ali t ului,
procedura faliment ului va fi inchisa; insa fiecare credit or isi past reaza drept ul la plat a rest ului
creant ei sale. Cu t oat e acest ea, procedura faliment ului se va redeschide cind debit orul va face o
asemenea cerere, oferind credit orilor sai de a le plat i cel put in inca o zecime din creant ele lor si
di nd caut iune pent ru chel t uieli. I n acest caz, t r ibunalul va r echema la insar cinar ea sa pe
j udecat or ul sindic, sau il va numi din nou si va lua t oat e masurile pr evazut e in dispozit iunile
pr ecedent e in pr ivint a conservat iunei si a administ rat iunei pat rimoniului exi st ent , cum si in
pr ivint a l ichidat iunei lui si i n pri vint a pasivului care ar fi survenit . Nu se va pr ocede la ni ci o
repart it iune decit numai dupa expirarea, i n pr ivint a noilor credi t ori, a t ermenelor st abilit e
conform dispozit iunilor art . 708.
Ar t . 826* * *
Falit ul, care va plat i i nt egral in capet e int erese si chelt uiel i, t oat e creant ele admise la masa
fal iment ului, va put ea obt ine reabilit area sa.
Ar t . 827* * *
Cererea de reabilit are se va adresa cat re t ribunalul care a pronunt at sent int a de declarar e a
faliment ului. Presedint ele t ribunalului, primind aceast a cerere, va ordona ca o copie ident ica sa
st ea afisat a in t imp de doua luni, pe usa t ribunalului, la bursa si la Camera de comert ,
publi cindu- se de doua or i, la int erval de cit e o luna si in Monit or ul Oficial.
Ar t . 828* * *
Credit orul care nu va fi primit pe deplin plat a capit alului sau cu procent e si chelt uieli, cum si
orice part e int eresat a, va put ea, in curgerea t impului in care copia va st a afisat a, sa se opuna
la r eabil it ar e pri nt r - o pet it iune depusa la gref a t ri bunalului, insot it a de act el e pe care se
int emeiaza. Oponent ul nu poat e figur a ca part e in proces.
Ar t . 829* * *
Tribunalul, la ziua fixat a pent ru cercet area acest ei cereri, va examina, in prima linie, daca
formali t at ile mai sus arat at e au fost indepli nit e; apoi, ascult ind pe fali t si examinind act el e pe
care se int emeiaza cererea, int impinarea oponent ului, daca opozit ie s-a facut si act ele depuse,
va put ea incuviint a cerer ea. Sent int a care a respins reabilit area va put ea fi at acat a, pe calea
apelului, numai de cat re falit in t ermen de 15 zile de la pronunt are. Daca cererea de reabilit are
a fost respinsa, falit ul nu va put ea int roduce din nou alt a cerere decit dupa un an de la dat a
sent int ei.
Ar t . 830* * *
Falit ul va put ea fi r eabilit at , dupa moart ea sa, dupa cererea most enit oril or.
Ar t . 831* * *
Bancrut arii fraudulosi si cei condamnat i pent ru fals, furt , abuz de i ncredere, escrocherie si
delapidare de bani publici, nu pot obt ine reabilit area. Cererea de reabilit are est e inadmisibila
pina la inchiderea act iunei penale. Bancrut arii simpli nu pot fi reabilit at i decit dupa ce au facut
pedeapsa la car e au fost condamnat i.
TI TLUL VI : De pr e i n et ar ea i pendar ea al i ent l i * * *
CAPI TOLUL 1: De pr e n ea n er ea a t i l i * * *
Ar t . 832* * *
Daca operat i unile f ali ment ului nu vor put ea cont inua in mod ut il din cauza insuficient ei
act ivului, t ribunalul , ascult ind pe j udecat or si pe falit , va put ea declar a, chiar din oficiu,
incet ar ea acelor operat iuni. Aceast a declar at i une va r eint egra pe cr edit ori in exercit iul
dr ept uri lor lor asupr a bunuril or fali t ului, ment inindu- se in privint a acest uia efect ele
declar at i unei de faliment .
Ar t . 833* * *
Falit ul si orice int er esat va put ea oricind cere t ribunal ului r evocar ea sent int ei pr in car e s- a
declar at incet area operat iunilor faliment ului, plat i nd chelt uieli le j udecat ei arat at e in art i colul
pr ecedent si dind caut i une pent ru chelt uielile ult er ioar e. Daca revocat iunea est e admisa, se
va proceda conform primului aliniat al art . 825.
CAPI TOLUL 2: De pr e r at r i * * *
Ar t . 834* * *
Daca sent int a declarat iva de faliment a fost pronunt at a dupa cererea credit orilor sau din
oficiu, f alit ul, j ust ificind cu probe valabi le ca incet area plat ilor a f ost conseci nt a unor
eveniment e ext raordinare si neprevazut e sau in alt mod scuzabile si st abilind cu document e
sau cu dare de garant ii indest ulat oare ca act ivul pat r imoniului sau covirsest e pasivul, va
put ea sa ceara t ribunalului, in cele t rei zile ce urmeaza dupa publicarea acelei sent int e, ca sa
se suspende execut area ei. Cererea nu va put ea fi primit a, daca falit ul nu a prezent at sau nu
prezint a impreuna cu dinsa regist rele sale de comert regulat t inut e, bilant ul sau comercial si o
list a nominat i va de t ot i credit orii sai, cu ar at ar ea domicili ului si a sumelor creant elor lor.
Ar t . 835* * *
Presedint ele, verificind pr ezent ar ea regist r elor , a bi lant ului si a l ist ei credit oril or, va ordona
convocarea acest ora inaint ea j udecat orului sindic pent ru a discut a cererea de morat oriu si va
fixa, la t rebuint a, o zi. car e sa nu f ie post erioara zilei pr imei adunari or donat e pr in sent int a
declarat iva de faliment . Aceast a ordonant a se va not ifica j udecat orului- sindic si t ut uror
credit orilor prin ingr ij ir ea f alit ului. Aceast a or donant a nu va impiedica implinirea act elor
decurgind din declar at iunea de faliment in pri vint a per soanei si bunurilor fali t ului.
Ar t . 836* * *
Procesul- verbal al adunarii t rebuie sa ar at e numele si pr enumele credit orilor care au
cumparat si declarat iunile fi ecar uia dint r -insii si a j udecat or ului - sindic, in privint a veracit at ii si
fiint ei fiecarei creant e, a cererei de morat oriu si a durat ei lui. Va t rebui asemenea sa arat e
propunerile masurilor conservat orii necesare, modurile de lichidat iune prin buna int elegere si
persoanele carora se poat e incredint a administ r at iunea sau supravegherea pat ri moniului
fali t ului i n t i mpul morat orului.
Ar t . 837* * *
La cea dint ii audient a care va urma dupa ziua adunarii sus zi se, t ribunalul va st at ua
cont radict oriu cu fali t ul, cu j udecat or ul- sindic si cu credit orii int ervenient i asupra cererii de
suspensiune, t inind mai cu seama cont de dorint a exprimat a de maj orit at ea credit orilor. Daca
t ribunalul gasest e aceast a cerere admisibila, el ia urmat oarele masuri:
1. Fixeaza t ermenul morat oriului, fara ca acest t ermen sa poat a t rece pest e 6 luni;
2. Or dona debit orului ca, inlaunt rul acelui s t er men sa produca dovada cum ca a plat it t oat e
dat oriile sal e aj unse la scadent a, sau ca a obt inut de la credit ori aminarea plat ii ;
3. Prescrie masurile conservat orii si precaut iunile ce va crede necesare pent ru a asigura
int egrit at ea pat r imoniului debit orului;
4. Numest e o comisie de credit ori i nsarcinat i de a supraveghea administ rat i unea si lichidarea
pat rimoniului cazut in faliment . Suspendar ea pr ocedurii comerciale a fal iment ului nu
impiedica cur sul ur mar ir ii penale.
Ar t . 838* * *
Debit orul care a obt i nut morat oriul, are drept ul sa procedeze la lichidat iunea volunt ar a a
act ivului fal iment ului sau, si la st ingerea pasivului cu concursul comisiunei credit orilor sus
numit e si sub dir ect iunea j udecat orului -si ndic. Regulile speciale ale lichi dat i unii si
aut orizat iunile de a vinde, de a const it ui ipot eci sau gaj uri, de a lua bani imprumut , de a
t ransige, de a incasa bani sau de a face plat i, sau de a face alt e act e st rict necesare in scopul
lichidarii, t rebuie sa fie prescrise de t ribunal prin sent inat care acorda morat oriul sau prin alt e
sent i nt e ult erioare, ascult indu- se si comisiunea lichidat oare.
Ar t . 839* * *
I n t impul morat oriului nici un act de urmarire nu se va put ea int reprinde sau cont inua cont ra
debit orului si ni ci o act iune nu se va put ea int ent a sau cont inua cont ra lui, daca nu rezul t a di n
fapt ele post er ioare acordarei morat oriului. Morat oriul nu ar e ef ect in privint a creant elor
St at ului proveni nd din cont ribut iuni, nici in privint a dr ept uril or credi t orilor avind ipot eca, gaj
sau alt pri vilegiu.
Ar t . 840* * *
Daca i n t impul morat oriului i nt er vine o int elegere de bunavoie cu t ot i credit orii, rel at iunile
ult er ioare int re acest i a si debi t ori se reguleaza conform acelei convent i uni. I nvoiala se poat e
de asemenea st ipula in mod valabil numai cu maj ori t at ea credit orilor care ar r eprezent a cel
put in t rei pat rimi din pasiv, cu condit iunile numai ca credit orii cari au consimt it sa i a asupr a-
le, impr euna cu debit or ul consecint ele oricarui lit igiu cu credit or ii dizident i si, la t rebuint a,
obligat iunea plat ii int egrale a creant elor. I n ambele acest e cazuri, daca declarat iunea de
faliment int ervenise dej a, invoiala t rebuie sa fie omologat a de t ribunal si produce efect ele
concordat ului int rucit pri vest e inchiderea fali ment ului.
Ar t . 841* * *
Daca cerer ea de morat oriu nu est e admisa, t ribunalul, daca est e necesar , fixeaza, pri n
aceeasi sent int a, noul t ermene pent ru verificarea creant elor. Daca, dupa acordarea
morat or iului, se descopar , in t i mpul durat ei sale, dat orii nedeclar at e de f ali t , sau neexist ent a
unora din creant el e declar at e, sau daca acest a nu indepl inest e obl igat iunile care i - au fost
impuse in privint a administ rat iunii si lichidarii pat rimoniului sau, sau daca s-a facut culpabil
de fapt e de dol ori de rea credint a, sau daca act ivul sau nu mai ofera sperant a plat ii int egrale
a dat oriilor sale, t r ibunalul va put ea revoca chiar din oficiu morat oriul si prescrie masurile
necesare pent ru cont inuar ea procedurii fal iment ul ui.
Ar t . 842* * *
Chi ar inai nt ea declar at i unii de faliment , comer ciant ul va put ea cere un morat oriu, numai sa
fie in st are a j ust ifica concursul condit iunilor prescrise de art . 834, depunind la grefa
t ribunalului document ele acolo arat at e si suma necesara pent ru chelt uieli. Daca j ust ifacari le
prezent at e se gasesc suficient e, t ribunalul, ascult ind pe reclamant in camera de consiliu, va
put ea ordona convocarea credit orilor in cel mai scurt t ermen posibil, fara a t rece pest e 15
zile, si prescrie masurile provizorii ce le va crede necesare insarcinind pe un j udecat or cu
di rect ia execut ar ii. Sent int a va fi not ificat a pr ocuror ului t ribunalului in scopul indicat la art .
712. Acest morat oriu se regul eaza pr in dispozit iunile acest ui capit ol car e nu ar f i i ncompat ibile
cu di nsul. Daca t ribunalul gasest e ca cererea nu est e j ust ificat a, sau daca se ivest e unul di n
cazurile prevazut e in art icolul precedent , se pasest e fara int irziere la declar area de faliment .
Ar t . 843* * *
Ori de cit e ori s- a acordat un morat oriu, daca in cursul durat ei lui se dovedest e a se fi plat it
credit orilor ant eriori o part e considerabila din creant ele lor, sau daca mij locesc imprej urari
speciale, t ribunalul va put ea, int ervenind un vot favorabil al maj ori t at ii credit orilor, care ar
reprezent a cel put in j umat at e din rest ul pasivului, sa or done un al doilea morat oriu pent ru un
t ermen, care asemenea nu va t rece pest e 6 luni.
Ar t . 844* * *
Document ele si cel elalt e mij loace de pr obat iune avind de scop a lumina j udecat a t ribunal ului
asupra cererii de morat oriu, pot sa fie prezent at e fara a fi necesar a le invest i cu formalit at ile
prescrise de legi pent ru t imbru si i nregist rare.
CAPI TOLUL 3: De pr e n r dat * ) * * *
Ar t . 845* * *
I n orice st ar e a procedurii faliment ului, se poat e incheia concordat int re fali t si credit orii sai,
oricare ar fi cot a concordat ara, daca t ot i consimt la aceast a. I n concordat se poat e conveni
incet area sau suspendarea procesul ui comercial al faliment ului, dar nu se poat e impiedica
cont inuar ea i nst ruct iunii penale. Concordat ul va f i supus omologarii t ribunalului.
* ) Vezi legea pent ru abrogarea legii concordat ului prevent i v din 1943. Vezi dr. lege din 5 Mai
1938 car e ext i nde disp. ar t . 845- 865, pe int reg t er it oriul t ar ii.
Ar t . 846* * *
Daca nu s- a obt inut un concordat prin consimt amint ul t ut uror cr edit orilor, j udecat orul sindic
est e dat or ca, in t ermen de t rei zile de la verificarea creant elor, sa convoace pe credit ori
pent ru a fi consult at i asupra incheier ii unui concor dat . Fal it ul sau numar de credit ori
reprezent ind cel put in a pat ra part e din pasivul faliment ului pot cere, in acelas t ermen o
convocare a credit orilor, pent ru a li se propune un concordat . Ordonant a de convocare t rebuie
sa fi e not ificat a credit orilor si f al it ului. Propuner ea concordat ului nu suspenda act ele
int reprinse pent ru l ichidarea f ali ment ului, cu rezerva dispozit iunilor primului ali niat din ar t .
803.
Ar t . 847* * *
I n adunarea pent ru concordat , falit ul t rebuie sa se prezi nt e in persoana, dar poat e sa fie
aut orizat , pent ru j ust e mot ive, de cat r e j udecat or ul sindi c, sa se prezint e print r - o al t a
persoana. Judecat orul sindic t rebuie sa prezint e adunarii o rel at iune scrisa in privint a st arii
faliment ului, a indeplinirei formalit at ilor, a operat iunilor ce au avut loc si a masurilor ce crede
necesare a inlesni acea incheiere. Relat iunea t rebuie sa f ie subscrisa de j udecat orul si ndic.
Procesul verbal al adunarii va ment iona t ot ce s- a deliberat si decis int r - insa.
Ar t . 848* * *
Concordat ul nu se poat e face decit cu primirea maj orit at ii t ut uror credit orilor ale caror creant e
au fost verificat e sau admise provizoriu, cu condit iune ca credit orii aderent i sa reprezint e cele
t rei pat rimi di n t ot ali t at ea acest or creant e; al t fel concordat ul e nul. Variat i unile in numarul
credi t orilor si in suma cr eant elor, derivind din sent int a arat at a in art . 775, nu au influent a
asupra validit at ei concordat ului incheiat cu maj orit at ea sus zisa.
Ar t . 849* * *
Sot ia falit ului nu poat e lua part e la vot area concordat ului cu creant a sa dot ala.
Ar t . 850* * *
Pent ru formarea maj orit at ii cerut a pent ru validit at ea concordat ului nu se t ine socot eala de
creant ele cu ipot eca, gaj sau alt privilegiu, daca cr edit orii nu r enunt a la ipot eca sau pri vilegiul
lor, nici de creant a dot ala. Renunt area poat e de asemenea sa se refere la o part e din creant a
si la accesorii numai ca suma, in capit al si accesorii, pent ru care ea are loc, sa fie det erminat a,
si ca aceast a suma sa nu fie inferioara la a t reia part e din creant a int reaga. Vot ul dat fara nici
o decl ar at i une de renunt ar e limit at a, implica de drept r enunt ar ea la ipot eca sau la pr ivilegiu
pent ru int reaga creant a. Efect el e renunt ar ii incet eaza de dr ept , daca concordat ul nu ar e loc
sau se anuleaza i n ur ma. Deci ziunile celorlal t i credit ori nu pot vat ama drept urile cr edit orilor
ipot ecari sau pr ivilegiat i .
Ar t . 851* * *
Concordat ul t rebuie sa fie subscris in aceeasi adunare in care a fost consimt it . Daca
concordat ul s- a primit numai de maj orit at ea in numar a credit orilor prezent i sau de
maj orit at ea celor t rei pat rimi a sumei t ot ale a creant elor, j udecat orul si ndic poat e, daca
credit or ii aderent i nu- si ret rag consimt amint ul sa amine deliberat iunea la alt a adunare sau sa
fixeze un t er men pent ru culeger ea si alt or adezi uni. I n caz de vreo schimbare in condit i unile
concordat ului, adeziunile dat e in prima adunare ramin fara ef ect . Credit orii au drept ul sa ia
not it e in cancelarie de pe procesele verbale ale adunarei. Judecat orul sindic nu poat e acorda
decit o singura convocare pent ru concordat , nici nu poat e acorda decit o singura aminare
pent ru deli berat iune de noi adezi uni.
Ar t . 852* * *
Concordat ul va t rebui sa fi e supus omologarei t ribunalului. Tr ibunalul, examinind
circumst ant ele faliment ului, condit i unile concordat ului si daca condit i unile cerut e de lege au
fost indepl init e, va put ea i ncuviint a omologarea.
Ar t . 853* * *
Concor dat ul j udiciar est e inadmisibil:
1. Ci nd falit ul est e dosit ;
2. Ci nd falit ul est e inculpat pent r u bancrut a fr auduloasa si pi na ce n- a fost definit iv achit at ;
3. Cind falit ul a mai fost in st are de faliment ;
4. Ci nd falit ul nu se obli ga a plat i cel pun 60% din capit al ul creant elor;
5. Ci nd t er menul st ipulat pent ru pl at a cot ei t rece de 18 luni;
6. Cind nu se garant eaza plat a cot ei concordat are, fie print r- o ipot eca, f ie print r-un depozit in
bani sau efect e, put ind acoperi suma prezent at a prin cot a promisa. I n acest caz, falit ul nu va
fi pus in posesiunea act ivului sau decit dupa formarea act ului aut ent ic de ipot eca de cat re falit
sau t ert iu cu j udecat orul - sindic, in numele masei credale, sau dupa consemnarea banilor sau
efect elor la Cassa de depuneri si inaint area recipisei la t ribunalul de comert . I nscript iunea
ipot ecara se va put ea cere numai de cat re j udecat orul - sindic in numele masei credale, care va
achit a si t axele de t imbru si inregist rare si orice alt e chelt uieli ocazionale cu facerea ipot ecei.
Acest e masuri asigur at oare vor t rebui sa fi e efect uat e inai nt e de omologarea concordat ului. I n
lipsa de asemenea garant ii, fali t ul va put ea inca sa incheie concordat cu indat orirea ca, dupa
punerea lui in posesiunea act ivului si pina la pl at a cot elor concordat ar e, el sa gir eze comer t ul
sub supravegherea unui delegat al credit orilor, car e va put ea sa dea falit ului si avizul sau
asupr a diferi t elor operat iuni al e comer t ului. Daca credit orii consimt , ei numesc, sub
raspunderea lor , pe delegat , prin act ul de concordat , dint r e persoanele cunoscat oare in
comert ul fali t ului, f ixindu- i in acelasi t i mp si onorariul lunar. Banii pr ovenit i din incasari si
vinzari, se vor remit e delegat ului, care ii va consemna la Cassa de depuneri, iar recipisele se
vor depune la t ribunal pent ru a ser vi la achit ar ea cot elor. I ndat a ce plat a cot elor va fi achit at a,
incet eaza i nsarcinarea delegat ului. Prin neplat a cot elor, falit ul se face pasibil de penalit at ile
ediet at e de codul de comert pent ru bancrut a simpla. I vindu- se unul din cazurile prevazut e la
numerele 1 si 2, incheierea concordat ului se suspenda de drept .
Ar t . 854* * *
Credit orii care n- au consimt it sau n- au int erveni t la concordat , vor put ea face opozit iune la
omologar e, in t ermen de 8 zile de la inchider ea pr ocesului - ver bal care const at a operat i unile
vot ar ei concordat ului sau de la expirar ea t ermenul ui concedat de j udecat or ul - sindic. Cererea
de opozit iune va fi mot ivat a si va t rebui sa fie not ificat a j udecat orului- sindic si fal it ului deodat a
cu ci t at i unea pent ru audient a fixat a inaint ea t ribunalului. Daca t ermenul sus zis a t recut fara
sa se fi f acut vreo opozit iune, t ribunalul st at ueaza in camera de consiliu asupra omologarei.
Ar t . 855* * *
Daca t ri bunalul incuviint eaza omologarea, se poat e face apel in cont ra acel ei sent int e, at it de
credit orii care au vot at cont ra concordat ului, cit si de cat re cei care n- au i nt erveni t la vot are;
iar daca se respinge omologarea se poat e face apel de cat re falit si de cat re credit orii care au
vot at concordat ul.
Ar t . 856* * *
Daca opozit iunea la omologare a f ost facut a, t ribunalul se va pronunt a asupra opozit iunei si
asupra omologarei prin una si aceeasi sent int a, numai cu apel pent ru cei int eresat i. Daca
opozit i unea est e admisa t ribunalul anuleaza concordat ul fat a cu t ot i int eresat ii. Daca
opozit iunea est e r espinsa, t ribunalul sau Curt ea va put ea sa condamne pe oponent l a o
amenda de 100 pina la 5 000 lei, cind opozit iunea va fi fost facut a cu rea credint a si in scop
inveder at de a int irzi a execut ar ea concordat ului. Tribunalul , r espi ngind opozi t iunea, va put ea
acorda execut ia pr ovizor ie pent ru sent i nt a care omologa concordat ul. Nici deci ziunea Curt ii,
care st at ueaza asupr a omologarei concordat ului nu est e supusa opozit iunei.
Ar t . 857* * *
Daca j udecarea vreunei opozit iuni depinde de rezolvarea unor chest iuni care din cauza
mat eri ei nu ar fi de compet ent a t ribunalului de comer t , acest t ribunal nu se va put ea pronunt a
decit dupa rezolvar ea acest or chest iuni; insa va t r ebui sa fixeze un t ermen scurt , i nlaunt rul
caruia cr edit orul oponent va fi obligat sa porneasca j udecat a inaint ea aut orit at ei compet int e si
sa j ust ifi ce ca a facut aceast a cu dest ept are ca, in caz cont rariu, se va urma j udecat a asupra
celor lal t e opozit iuni f ar a a se mai lua in considerat iune pr et ent iunile sale.
Ar t . 858* * *
Daca prin concordat s- a consimt it i pot eci pent ru gar ant area celor int eresat i, t ribunalul,
pr onunt ind omologarea concordat ului, va t r ebui sa fixeze un t ermen scurt pent ru luarea
inscr ipt iunilor ipot ecar e. Omol ogarea nu pr oduce efect deci t din ziua luarei i nscr ipt iunilor.
Ar t . 859* * *
Omologarea face concordat ul obligat or pent ru t ot i credit orii t recut i sau net r ecut i i n bilant , ale
caror creant e sunt sau nu verificat e si chiar pent ru credit orii care au resedint a afara din t ara si
pent ru aceia care au f ost admisi pr ovizoriu la pasiv, oricare ar f i suma definit iv lichi dat a in
favoarea lor.
Ar t . 860* * *
I ndat a ce sent int a de omologare a concordat ul ui a ramas definit iva, incet eaza st ar ea de
faliment si t ot deodat a incet eaza funct iunile j udecat orului - sindic, cu rezerva insa a
dispozit iunilor ar t icolelor urmat oare. Judecat or ul - sindic va t r ebui sa dea seama t ribunalului de
administ rat iunea sa si va remit e falit ului t oat e bunuri le sal e, r egist rele, hirt ii le si or ice alt e
efect e, l uind descarcare, conformindu- se condi t iunilor st abilit e prin concordat . Judecat orul -
sindic va incheia despre t oat e proces- verbal si funct iunile sale incet eaza. Tribunalul va j udeca
cont est at iunile ivit e. Neachit area chelt uielil or de j ust i t ie si de administ rat iune ale fal iment ului,
precum si neachit area celorlalt e dat orii privilegiat e, in t ermen de t rei zile de la raminerea
definit iva a hot ar irei de omologarea concordat ului, da dr ept j udecat orului - sindic a cere de la
t ribunal aut orizarea pent ru a vinde, conform art . 804, part e din pat rimoniul falit ului, pina la
concurent a sumelor dat orit e.
Ar t . 861* * *
Falit ul concordat ar , mai inaint e de indepl inirea obligat iunilor luat e prin concordat , nu va put ea
const it ui fondul sau de comer t in gaj nici inst raina acest fond in alt mod decit acel a cerut de
felul comer t ului sau. Orice const it uire de gaj sau inst rainar e, facut e in cont ra dispozit iunilor
acest ui art icol, sunt nule de drept si credi t orii i nt eresat i pot cer e chiar anular ea concordat ului
si rest abilirea st arei de faliment .
Ar t . 862* * *
Concordat ul desi omologat , va put ea sa fie anulat de t ribunal, dupa cererea j udecat orului-
sindic sau a oricarui credit or, dupa ce va ascult a cont radict oriu pe sindic si pe falit , daca se
descopera dupa omologare, ca s- a exagerat in mod fr audulos pasi vul sau ca s- a disimulat o
part e import ant a din act i v. Aceast a anulare libereaza de drept gar ant iile dat e pent ru
concordat .
Ar t . 863* * *
Daca f ali t ul nu indepl inest e condit iunile concordat ului, unul sau mai mult i credit ori, care au
luat part e la deliberat i uni si car e nu au f ost indest ulat i cu sumel e cuvenit e prin concordat , vor
put ea cere rezilierea lui. Prin fapt ul rezilierei concordat ului se redeschid operat iunile
faliment ului, si credi t orii neindest ulat i reint ra in int regimea drept uril or lor fat a cu falit ul,
t inindu- se insa in seama par t ea proport ionala din creant a st insa pr in plat a cot elor dej a
efect uat e. Rezilierea concordat ului nu libereaza pe fidej usori, nici nu face sa incet eze ipot ecile
sau celelalt e gar ant ii const i t uit e pr int r -insul. Repuner ea in st ar e de fali ment , pent r u neplat a
cot el or st ipul at e pr in concordat , va at rage pent r u fali t pedeapsa pr evazut a pent ru bancrut a
simpla.
Ar t . 864* * *
Asupr a prezent arii sent i nt ei , car e anul eaza sau r eziliaza concordat ul, t ribunalul va proceda
conform dispozit iunilor secundului aliniat al art . 825. Act ele facut e de falit , in urma omologarei
concordat ului si mai inaint e de anularea sau rezilierea lui, nu vor put ea fi declarat e nule decit
numai daca vor fi fost facut e in frauda drept urilor credit orilor.
Ar t . 865* * *
Credi t orii ant er iori concordat ului r eint ra in int regimea drept ur ilor lor numai f at a cu fali t ul, dar
nu vor put ea par t icipa l a masa fali ment ului decit numai in pr opor t iunile urmat oare; Daca nu
au pri mit nici o par t e din dividend part icipa pent ru t ot alit at ea cr eant el or lor. Daca au pr imit o
part e, part icipa numai pent ru port iunea creant e pr imit ive corespunzat oar e cu port iunea de
dividend pr omisa si neprimit a. Dispozit iunile acest ui art icol se apl ica si in cazul cind un al
doilea faliment va fi fost declarat , fara ca faliment ul ant erior sa fi fost anulat sau reziliat .
TI TLUL VI I : Di p i t i ni pr i i t ar e l a al i ent l i et at i l r
er i al e* * *
Ar t . 866* * *
Faliment ul unei societ at i comerciale se declar a de t ribunal ul comercial in j ur isdict iunea carui a
societ at ea isi are sediul ei.
Ar t . 867* * *
Faliment ul unei societ at i in nume colect iv sau in comandit a produce si faliment ul sot ilor ilimit at
responsabili. Tribunalul va declara prin aceeasi sent int a faliment ul societ at ei si al sot ilor; va
ar at a numele, prenumele si domiciliul acest ora si va numi un j udecat or - sindic. Cu t oat e
acest ea, pat rimoniul soci et at ii va fi t inut deosebit de acel al fiecar ui sot , at i t la formarea
invent ariului, cit si i n oper at i unile administ rat iunei si ale lichidat iunei act ivului si pasivului.
Numai credit orii societ at ei iau part e la deliberat iunile care int ereseaza pat rimoniul social, dar ei
concur a cu credit orii fiecar ui sot la deliberat iunile care i nt er eseaza pat r imoniul individual al
fiecar ui sot cazut in faliment . Sent int a decl ar at iva de faliment produce pent ru t ot i sot ii fal it i
efect ele arat at e in Tit lul I al acest ei cart i.
Ar t . 868* * *
Faliment ul unui sau mai mult or sot i nu t rage dupa sine faliment ul societ at ei . Fali ment ul t ut uror
sot ilor ilimit at responsabili in societ at ile in nume colect iv sau in comandit a nu t rage dupa sine
faliment ul soci et at ei, daca aceast a nu se afl a in st are de incet are de plat i.
Ar t . 869* * *
I n caz de faliment al unei societ at i in comandit a prin act iuni sau anonima, act ele de procedura
se fac cont ra administ rat orilor, direct orilor si li chidat orilor. Ei sunt t i nut i sa compara inaint ea
j udecat orului - sindic ori de cit e ori ar fi chemat i si in special a procura informat iunile necesare
pent ru formarea si verificarea bilant ului si pent ru descoperirea cauzelor si imprej urarilor
fali ment ului. Ei vor t rebui sa fie ascult at i ca reprezent ant i legal i ai societ at ei fali t e in t oat e
cazuri le in care legea prescri e ca fal it ul sa fie ascult at .
Ar t . 870* * *
Cr edit orii part icular i ai unui sot nu sunt admisi l a pasivul f ali ment ului societ at ei. Ei nu au dr ept
decit asupra a ceea ce va mai raminea sot ului dupa indest ularea credit orilor societ at ei,
except indu- se drept uril e derivind din pr ivilegiu sau ipot eca. Asociat ii i n par t ici pat iune ai
comerciant ului falit nu sunt admisi la pasivul f ali ment ului decit numai pent ru acea par t e a
capit alului adus de dinsii, pe care vor put ea- o proba ca nu a fost absorbit a de part ea pierderilor
ce cad in sarcina lor.
Ar t . 871* * *
Daca societ at ea falit a a emis obligat iuni la purt at or, posesorii acest or obligat iuni vor fi admisi
la pasivul faliment ului in raport cu valoarea de emisiune a obligat iunilor, scazindu- se aceea ce li
se va fi plat it cu t it lu de amort isment sau de ramburs asupra capit alului, de fiecare obligat iune.
Ar t . 872* * *
Daca sot ii cu responsabilit at e limit at a in societ at ile anonime sau i n comandit a nu efect uaser a
inca, in moment ul decl ar at iunei fali ment ului, var samint ele part ilor luat e asupra- le, j udecat orul -
sindic poat e f i aut orizat sa le cear a varsamint el e ult er ioar e a caror necesi t at e va fi recunoscut a
de t ribunal .
Ar t . 873* * *
I n faliment ul unei societ at i anonime, care nu se gasest e in st are de lichidat iune, concordat ul
poat e avea de obiect cont inuarea sau cedarea int reprinderei sociale si in asemenea caz, el
t rebuie sa det ermine condit iunile exploat arei ult erioare.
Ar t . 874* * *
I n societ at ile in nume colect iv si in comandit a credit orii pot consimt i un concordat chiar in
favoarea unuia sau mai mult ora dint re sot ii cu r esponsabil it at e ili mit at a. I n acest caz t ot act ivul
social se va supune administ rat iunei si oper at i unilor j udecat orului sindic. Numai bunuril e
part iculare ale sot ului caruia s- a acordat concordat ul sunt excluse si ni ci o par t e a act ivului
social nu va put ea f i int rebuint at a pent ru plat a obli gat iunilor derivind di n concordat . Sot ul care
a obt i nut un concordat par t icular, est e l iberat de obligat iunea solidara cat re cr edit orii societ at ei ,
dar, pent ru ca sa obt ina sent int a indicat a in art . 826, el t rebuie sa probeze ca t oat e dat oriile
soci et at ii fal it e au fost plat it e: capet e, i nt erese si chelt uieli.
TI TLUL VI I I : De pr e i n r a t i ni penal e i n at er i e de al i ent
Ar t . 875* * *
Act iunea penala pent ru infract iunile cupr inse in acest t it lu est e de or di ne publica. Ea poat e fi
pusa i n miscare chi ar i naint e de declar at i unea de f ali ment , ci nd incet area plat ilor est e insot it a
de fapt ul de dosire, de ascundere, de inchiderea magazinelor, de darea la o part e, sust ragerea
sau imput inarea frauduloasa a pat r imoniului in dauna credit orilor. I n acest e cazuri, procurorul
t ribunalului t rebui e sa comunice indat a incet area plat ilor presedint elui t ribunalul ui comercial
pent ru indepl inirea dispozit i unilor t it lului I al acest ei cart i.
CAPI TOLUL 1: De pr e an r t a* * *
Ar t . 876* * *
Est e culpabil de bancrut a simpla comerciant ul care a incet at pl at i le si care se gasest e i nt r -
unul din cazurile urmat oar e:
1. Daca chelt uielile sale per sonale sau acel ea ale familiei sale au fost prea mari, in raport cu
st ar ea sau condi t iunea sa economica;
2. Daca a pierdut o mar e part e din pat rimoniul sau in oper at iuni curat de noroc sau manifest
impr udent e
3. Daca, in scopul de a- si int irzia fali ment ul a f acut cumparari cu int ent i unea urmat a de f apt
de a revinde lucrurile cumparat e cu pret ul sub valoarea lor curent a sau daca a avut recurs la
impr umut uri, gir uri de efect e sau alt e mij loace ruinat oare, pent ru a- si procura fonduri;
4. Daca in ur ma incet arii plat ilor, a plat it pe vr eun credit or in det r iment ul massei;
5. Daca nu a t inut deloc regist rele prescrise de lege, ori daca nu le- a t inut in mod regulat sau
cel put in regi st rul -j urnal inchei at si vizat conform art . 27;
6. Daca nu a plat it , la epocile st ipulat e prin concordat , part ea promisa credit orilor sai, precum
s- a zi s la art . 863, ult imul aliniat .
Ar t . 877* * *
Est e de asemenea culpabil de bancrut a simpla comerciant ul care a incet at plat ile si care se
gasest e in vreunul din cazurile urmat oare:
1. Daca nu a facut in mod exact invent arul anual sau daca regist rele si invent arele sale sunt
incomplet e sau neregulat t inut e sau nu dau seama de adevarat a st ar e a act ivului si pasivului
sau chiar cind n- ar f i fr auda;
2. Daca, avind cont ract de casat orie, nu s-a conformat dispozit iunilor art . 19 si 20;
3. Daca, in cele t rei zile de la incet area plat ilor, nu a facut declarat i unea prescri sa de art . 703
sau daca f iind vorba de fali ment ul unei societ at i, declar at i unea facut a nu arat a numele t ut uror
sot ilor soli dar i;
4. Daca fara impiedicare legit ima, nu s- a prezent at in persoana inai nt ea j udecat orului -sindic,
in cazurile si in t ermenele prescrise, si daca, prezet indu- i- se, i- a dat infor mat iuni fal se sau
daca s- a depar t at f ar a permisiune de la domicil iul sau i n t i mpul fal iment ului;
5. Daca nu a indeplinit obl igat iunile luat e int r -un concordat obt inut int r - un fali ment ant er ior.
Ar t . 878* * *
Or icine exercit ind obisnuit profesi unea de mij locit or, va fi cazut in faliment , e culpabi l de
bancrut a simpla.
Ar t . 879* * *
E culpabil de bancrut a simpla comerciant ul care chiar inaint e de declarat iunea de fali ment si
numai pent ru a- si facilit a obt iner ea unui morat or iu, si- a at ribuit , cu buna st iint a si in cont ra
adevarului, o part e din act iv, sau a simulat dat orii neexist ent e pent ru a face sa int ervie in
adunari credit ori in t ot sau in part e fict ivi.
Ar t . 880* * *
E culpabil de bancrut a frauduloasa comerciant ul falit care a sust r as sau falsificat regist rele
sale, dist ras, t ainuit sau disimulat o part e din act ivul sau si comerciant ul care, int r- un alt scop
decit cel i ndicat in art icolul precedent , a infat isat dat orii neexist ent e sau care, in regist re, in
script e sau in act e aut ent ice ori privat e sau in bilant , s- a dat in mod fraudulos dat or de sume
ce nu dat ora. Mai pot fi decl arat i bancrut ari fr audulosi, comerciant ii care, inaint e de declararea
in faliment , vor fi inst rainat o part e insemnat a din marfuri sau act iv pe pret uri reduse si mai
scazut e decit cost ul lor, i n scopul fr audulos de a frust ra pe credi t ori.
Ar t . 881* * *
Delict ele de bancrut a simpla se pedepsesc cu inchisoare de la 15 zile pina la doi ani. Cel ce se
face culpabil de bancrut a simpla va put ea fi, osebit de aceast a, declarat incapabil de a exercit a
profesiunea de comerciant si a i se int erzice drept ul de int rare in localurile de bursa.
Ar t . 882* * *
Bancrut a fr auduloasa se va pedepsi cu maximum inchisoarei corect ional e si cu int er dict iunea
pe t imp marginit . Pedeapsa inchisorii chiar cind j udecat a gasest e circumst ant e usurat oare, nu
poat e fi redusa la mai put in de un an. Cel ce est e condamnat pent ru fapt ul de bancrut a
frauduloasa va fi, osebit de aceast a, declarat incapabil de a mai exercit a profesi unea de
comerciant si i se va int erzice drept ul de int rare in localurile de bursa. Cont ra acelora ce vor fi
exercit at obisnuit profesiunea de mij locit or, in caz de bancrut a frauduloasa, se va aplica
maximul pedepsei.
CAPI TOLUL 2: De pr e del i t el e al t r per ane de i t al i t l ar a
pl i i t at e i n an r t a* * *
Ar t . 883* * *
Prepusul sau reprezent ant ul comerciant ului f ali t care in gest iunea lui i ncredint at a, s-a facut
culpabil de vreuna din fapt ele indicat e la Nr. 2, 3, 4 si 5 din art . 876 si la Nr. 1 din art . 877,
sau la art . 880, se va pedepsi conform dispozit iunilor pent ru bancrut a fr auduloasa.
Ar t . 884* * *
I n caz de faliment al unei societ at i in comandit a, prin act iuni sau anonima, adiminist rat orii si
direct orii ei vor fi pedepsit i dupa dispozit iunile art 881, daca f aliment ul a provenit din culpa
lor, sau daca nu au fost i ndeplinit e dispozit i unile ar t . 92, 93, 95, 96, 101, 104, 142, 146, 147,
148, 157, 168, 173, 174, 175, 178 179, 182, 183 si 184, sau daca sunt culpabili de vreunul
din fapt ele arat at e la Nr. 2, 3, 4 si 5 ale art . 876 si la Nr. 1, 3 si 4 ale art . 877. Ei se vor
pedepsi cu aceeasi pedeapsa, daca sunt cul pabili de vreunul din fapt ele indicat e ia art . 830.
Asemenea si:
1. Daca au omis cu dol de a publica cont r act ul special si schimbar ile ult erioar e in modurile
prescrise de lege.
2. Daca au arat at in mod fals capit alul subscris sau var sat .
3. Daca au dist ri buit societ arilor di vidende evident fict ive si cu chipul acest a, au micsorat
capit alul soci al.
4. Daca cu dol au facut preluari mai mari decit cele permise prin act ul social.
5. Daca au ocazionat cu dol, sau prin mij lociri de operat iuni doloase, fali ment ul societ at ei.
Ar t . 885* * *
Judecat orul - sindic al f aliment ului, car e se va f i f acut culpabil de malver sat iuni in
administ r at iunea sa se va pedepsi cu maximul inchisoarei, iar daca paguba cauzat a est e mica,
inchisoarea se va put ea reduce pina la t rei luni. Dispozit iunile acest ui art icol se vor aplica
asemenea auxiliarilor si cel or insarcinat i de cat re j udecat orul- sindic cu execut area
operat i unilor faliment ului.
Ar t . 886* * *
Se vor pedepsi cu maximul inchisoar ei acei care desi n- ar fi complici in bancrut a se vor
dovedi culpabi li:
1. Ca i nt r- un faliment , cu buna st iint a, au dist ras, t ainuit sau disimulat , pr in declar at i uni
publice sau pr ivat e, bunuri mobile sau imobil e de ale falit ului;
2. Ca, in mod fraudulos, au produs in faliment creant e simulat e, in numele lor propriu sau prin
persoane int erpuse:
3. Ca au savirsit vreunul din fapt ele arat at e in art . 889, exer cit ind comert ul sub numel e al t uia
sau sub nume simulat . Aceeasi pedeapsa se va aplica si comerciant ului care si- a prest at
numele. Ascendent ii, descendent ii, afinii si sot ul falit ului, care cu st iint a vor fi dist ras sau
t ai nuit valori sau al t e lucruri apar t inind fali ment ului, se vor pedepsi cu inchisoar e corect ional a.
Ar t . 887* * *
Credit orul care va f i st ipul at cu fali t ul sau cu al t a per soana, avant aj e in folosul sau propr iu,
pent ru vot ul sau in deliberarile faliment ului, sau in cererea de morat oriu, sau acela care, prin
al t e modur i decit cele prevazut e in ar t . 88, isi va fi pr ocurat avant aj e i n sarcina act ivului
faliment ului, se va pedepsi cu inchisoare pina la un an si cu amenda pina la 2 000 lei.
Ar t . 888* * *
I n cazurile prevazut e de cele doua art icole precedent e sent int a penala de condamnare va
t rebui sa ordone:
1. Reint egrarea, daca est e cazul, la massa credit orilor, a bunurilor sau val orilor sust rase si
rest it uirea celor in drept a sumelor ce credit orul primise, fara sa-i fi dat orat ;
2. Despagubirea daunelor pent ru sumele cit e s- au const at at cu r ezerva despagubi rei si a alt or
daune mai mari, daca s- ar dovedi in urma;
3. Anular ea in pr ivint a t ut uror si chiar a f al it ului a convent i unilor part icular e ce vor fi f ost
incheiat e pent ru a procura cr edit orilor avant aj ele ment ionat e i n art icolul pr ecedent . Daca
cererile pent r u obiect ele sus indi cat e nu au fost propuse in i nst ant a penala sau daca, f iind
propuse, a int ervenit o ordonant a de neurmarire sau o sent int a absolut orie, acele cereri vor
put ea f i in urma int roduse si j udecat e inai nt ea t ribunal ului de comert .
* * * ) - Art . 695- 888 au fost abrogat e prin art . 130 din Legea nr. 64/ 1995 privind procedura
reorganizarii si lichidar ii j udiciare.
CARTEA I V: DESPRE E ERCI TI UL ACTI UNI LOR COMERCI ALE SI
DESPRE DURATA LOR
TI TLUL I : DESPRE E ERCI TI UL ACTI UNI LOR COMERCI ALE
CAPI TOLUL 1: DI SPOZI TI UNI GENERALE
Ar t . 889
Exercit iul act iunilor comerciale se reglement eaza de codul de procedura civila, afara de
dispozit iile codul de fat a.
( l a dat a 02- Jan- 2001 Art . 889 di n cart ea I , t it lul I , capi t ol ul 1 abrogat de Art . I I I di n r donant a
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 890
Apart ine j urisdict iunei comerciale a j udeca:
I . Toat e cont est at iunile relat ive la fapt e de comert int re or ice persoane;
I I . Act iunile de revocare sau de confirmare a sechest rului unei nave, chiar cind ar fi infiint at
in t emeiul unei creant e civile;
I I I . Act iunile cont ra capit anilor de nave, cont ra prepusilor sau r eprezent ant i lor, cont ra
comisil or - calat ori de comert si cont ra comisilor de negot , derivat e din fapt ele de comert cu
care sunt insarcinat i; precum de asemenea si in aceleasi limit e act iunile acest or persoane
cont ra pat ronilor lor;
I V. Cont est at iunile dint re calfe sau uceni ci, baiet i si servit ori de magazine, comisionar i de
st rade si lucrat ori cu ziua, luna sau anul, cu comerciant ul sau seful unei int repr inderi
comercial e pent ru indepl inirea servici ului la care ei s- au obl igat , sau pent ru pl at a de salari u
ori alt a lucrare;
V. Act i unile pasagerului cont ra capit anului sau armat orului unei nave, pr ecum si act iunile
acest or a cont ra pasagerilor;
VI . Act iunile int repr inzat orului de spect acole publice cont ra art ist ilor t eat rali, pr ecum si
act iunile acest ora cont ra int repr inzat orului;
VI I . Cont est at iunile relat ive la vinzarea cu licit at iune a mar furilor sau pr oduct elor depuse in
magazine generale, dockuri ori ant repozit e;
VI I I . Tot ce privest e la faliment e dupa dispozit iunile cart ii I I I in acest cod;
I . Cont est at iunile privit oar e la cali t at ea de comerciant sau l a exist ent a unei societ at i
comerciale.
( la dat a 02- Jan- 2001 Art . 890 din cart ea I , t it lul I , capit olul 1 abrogat de Art . I I I din r donant a
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 891
Act i unile apart inand j urisdict iunei comer cial e se vor j udeca de j udecat or iile comunal e in
ult ima inst ant a pina la valoarea de 5 lei inclusiv si cu drept de apel la j udecat oria de col.
respect iva pina la suma de 50 lei inclusiv, capet e si dobanzi; iar de cat re j udecat oriile de
ocoale in ult ima inst ant a de la 50 de lei pina la valoarea de 200 de lei inclusiv, capet e si
dobanzi, si cu drept de apel la t ribunalul comercial, in cuprinsul caruia se afla, pina la
valoarea de 1500 lei inclusiv, capet e si dobanzi.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 892
Daca inaint ea unui t r ibunal comerci al se ridi ca un incident civil, acelas t ribunal est e
compet ent a st at ua si asupra incident ului, af ara de cazul cind cont est at i unea incident a ar
purt a asupra f iliat iunei, asupra cali t at ei de erede, sau asupra unui drept de pr opriet at e sau
servit ut e imobiliara. I n acest e cazuri, t ribunalul comercial va t rimit e pe part i, pent ru
j udecarea i ncident ului, inaint ea t r ibunalului ci vil compet ent , sau il va j udeca el insusi, daca e
de compet ent a t ribunal ului ci vil local. I n t oat e cazurile in care i ncident ul se rezolva de acelasi
t ribunal, apelul si recursul in casat iune nu se pot face, cont ra hot ar irei int erveni t e asupr a
incident ului, decit odat a si in aceleasi t ermene cu apelul sau recur sul cont ra hot ar irii asupr a
fondului. I nchei erea prin car e t r ibunalul comercial t rimit e l a un alt t ribunal sau r et i ne
j udecarea incident ului, nu est e de asemenea supusa apelului sau recursului decit odat a cu
hot ar ir ea asupra f ondului.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 893
Chi ar ci nd act ul est e comer cial numai pent ru una din part i, act iunile ce der iva dint r - insul sunt
de compet int a j urisdict iunei comerciale.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 894
Cind o cont est at iune de nat ura comer cial a se ivest e int r- un loc unde se t i ne un t irg sau bilciu,
sau int r-un port sau schela, si ea reclama o grabnica solut iune, j udecat orul de pace poat e sa
const at e orice fapt si sa ordone provizoriu masurile de asigurare, prevazut e de art . 71 si 72
din acest cod si 455 si urmat oarele din procedura civila, pina cind se va j udeca cauza de
aut orit at e compet int a.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 895
Except i unea de incompet int a a j urisdi ct iunei comercial e pent r u cauzele civile, si a
j urisdict iunei civile pent ru clauzele comerciale, poat e sa fie propusa in orice st are a cauzei, si
aut orit at ea j udecat oreasca o poat e pronunt a chiar din oficiu. Cu t oat e acest ea, cind
aut orit at ea j udiciara ce se invoca exercit a amandoua j urisdict iunile: comerciala si civil a,
omisiunea sau eroar ea in indicat iunea unei a sau al t eia nu poat e da l oc la o declar at i une de
incompet int a. La t ribunalele cu o sect iune speciala, act iunile si apeluril e asupr a car t ilor de
j udecat a dat e i n mat erie comerciala se vor adresa presedint elui sect i unei respect ive.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 896
Daca, cu ocaziunea j udecar ei unei af acer i comer cial e, par t ile sunt t r imise inai nt ea t ribunalului
civil in urmarea unui incident oarecare, j udecat oria comerciala e in drept ca, mai inaint e de
hot ar irea asupra incident ului, sa ordone pr ovizor iu or ice masuri f olosit oare in cauza.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 897
I n mat erie comerciala, act iunile personale si mobili are se vor put ea int ent a, dupa alegerea
r eclamant ului:
1. La t ribunalul unde cel ce s- a obl igat isi are st abi liment ul sau comercial sau cel put in
domicil iu ori r esedint a;
2. La t ribunalul l ocului unde obligat iunea a luat nast er e sau unde va t rebui execut at a;
3. La t ribunalul l ocului unde s- a st ipulat a se face plat a;
4. Daca s- a ales un domiciliu pent ru execut ar ea unui act , act iunea se va put ea i nt ent a la
t r ibunalul acest ui domiciliu.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 898
Act i unile per sonale si act iunile reale mobil iar e r ezult and din operat iunile int reprinse, pe cont ul
unei societ at i pamant ene sau st raine, de cat r e prepusul sau repr ezent ant ul acest ora, in afar a
de sediul social, se vor put ea int ent a de cat re cei de al t reilea inaint ea aut orit at ei
j udecat orest i a locului unde prepusul ori reprezent ant ul societ at ii exercit a comert ul, sau isi are
resedi nt a.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 899
Act i unile ce nasc din cont ract ul de t ransport se pot int ent a inaint ea aut orit at i i j udecat or est i a
locului unde se afla st at iunea de plecare sau aceea de sosire. Sunt aplicabile sefului de
st at iune di spozit i unile ar t . 400.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 900
Act i unile r ezult and din lovirea unui vas ( abordaj ) se pot int ent a inaint ea aut orit at i i
j udecat orest i a locului unde fapt ul s-a int implat , sau inaint ea aceleea a primului port unde
vasul a aj uns ori a locului de dest inat iune. Compet int a capit anilor de port uri de a cunoast e de
cont est at iunile ce le sunt deferit e prin regulament ul de la 30 Mart ie 1879 se ment ine.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 901
I n t oat e cazurile comerciale t ermenul obicinuit de infat isare fixat prin art . 78 din procedura
civila, se reduce la j umat at e. Prezident ul t ribunalului va put ea insa dupa imprej urari, sa
permit a ca cit at iunea sa se faca pent ru un t ermen si mai scurt , fara a fi obligat pent r u
aceast a sa declare urgent a cauzei. Pent ru cei domiciliat i afara din Romania, t ermenul de
infat isare va fi cel put in de 40 zile de la iesirea cit at iunii. Asupra infat isarei de se va cere
t ermen de pregat ire, acel t ermen se va f ixa de t ribunal dupa imprej urari, ordonandu- se
provizoriu orice masuri de asigurare se vor crede necesare pina la j udecarea afacerii.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 902
Part ea condamnat a in lipsa poat e face opozit iune, fara a fi t inut a a j ust if ica cauzele absent ei
sale.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 903
I n mat erie comerciala, t ermenul de perempt iune est e pe j umat at e de cel fixat prin art . 257
din codul de procedura civila.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 904
I n mat erie comer ciala t ermenul de apel cont ra hot ar ar ilor pronunt at e in prima inst ant a est e
de 30 zi le. Acest t ermen incepe: pent ru sent i nt el e dat e cont radict oriu, din ziua pronunt ar ii
lor; pent ru cele dat e in lipsa, din ziua primirei copiei de pe sent int a, conform art . 74 si 173
din codul de procedura civila. Daca hot arirea s- a dat asupra unei opozit iuni, t ermenul de apel
curge din ziua respingerii opozit iunii, fie ca sent i nt a s- a pronunt at in li psa sau cont radict oriu
cu oponent ul. I n cont ra hot ar ar ilor pr onunt at e in mat erie de f ali ment , t ermenul de apel va fi
de 15 zile.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 905
Recur sul in casat iune cont ra sent int elor sau decizi unilor pronunt at e in ult ima inst ant a va f i de
40 zi le. Acest t ermen va curge, pent ru deciziunile sau sent i nt el e dat e cont radict oriu, din zi ua
pronunt arii lor; pent ru cele dat e in lipsa, din ziua comunicarii deciziunii sau sent int ei. I n
cont ra decizi unilor sau sent int elor pr onunt at e in mat er ie de faliment , recursul est e de 20 zi le.
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 906
Dispozit iunile art . 321 si 734 din procedura civila se aplica in mat erie comerciala si pent ru
cazul cind inaunt rul t ermenul ui de apel sau recur s se va forma cont ra part ei condamnat e
cerere de int er dict iune sau de punere sub consiliu j udiciar .
ur ent a 138/ 2000 )
Ar t . 907
( la dat a 14- Oct - 2008 Art . 907 din cart ea I , t it lul I , capi t olul 1 a fost a se vedea recurs i n int eresul
legii Deci zi a LXXX V/ 2007 )
( la dat a 06- Dec- 2006 Art . 907 din cart ea I , t it lul I , capit ol ul 1 a se vedea j uri sprudent a Deci zi a nr .
3020 di n 06- dec- 2006 )
( la dat a 22- Nov- 2006 Art . 907 din cart ea I , t it lul I , capit olul 1 a se vedea j urisprudent a nc ei er e
di n 2006 )
( la dat a 13- ep- 2006 Art . 907 din cart ea I , t it lul I , capit olul 1 a se vedea j urisprudent a nc ei er e
di n 2006 )
Part ea int eresat a in o cauza comerciala va put ea, deodat a cu int ent area act iunei, sa ceara se
pune sechest ru asigur at or asupr a averei mobile a debit orului sau, conform ar t . 614 si
urmat oarele din procedura civila, dupa deosebirile mai j os enunt at e. Va put ea de asemenea sa
urmareasca si sa popr easca pent ru sumel e cuprinse in t it lul sau sumele sau efect ele dat orit e
debit or ului sau de cat r e un al t rei lea, conformandu- se dispozit iunilor ar t . 456 si urmat oar ele
din codi cele de procedur a civila.
Ar t . 908
( la dat a 14- Oct - 2008 Art . 908 din cart ea I , t it lul I , capit olul 1 a fost a se vedea recurs i n int eresul legii
Deci zi a LXXX V/ 2007 )
( la dat a 02- Nov- 2007 Art . 908 din cart ea I , t it lul I , capit olul 1 a se vedea j uri sprudent a Deci zi a nr .
1596/ R di n 02- nov- 2007 )
( la dat a 06- Dec- 2006 Art . 908 di n cart ea I , t it lul I , capit olul 1 a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr .
3020 di n 06- dec- 2006 )
( la dat a 22- Nov- 2006 Art . 908 din cart ea I , t it lul I , capit olul 1 a se vedea j urisprudent a nc ei er e di n
2006 )
Sechest rul sau popr irea nu se va put ea infiint a de ci t numai cu dar e de caut i une, af ar a de
cazul cind cererea de sechest ru sau de poprire se va face in virt ut ea unei cambii sau a unui alt
efect comer cial la ordin sau la pur t at or, prot est at de nepl at a. Judecat or ia se va pronunt a
asupra sechest rului in camera de consiliu fara prealabila chemare a part ilor. Sechest rul
asigurat or nu poat e fi ridicat decit daca debit orul va consemna suma, capit al, int erese si
chelt ueli, pent ru care s-a infiint at acel sechest ru.
Ar t . 909
Cand va fi l oc a se cercet a socot eli , inscrisuri si r egist re de comer t , t ribunalul va put ea numi
in acest scop unul sau mai mult i exper t i socot it ori, car e, sub di rect iunea unui j udecat or
delegat sa ascult e pe part i, sa examineze socot elile, inscrisurile si r egist rele, sa consemneze
prin proces- verbal declarat iunile si recunoast erile part ilor, si sa cer ce a le impaca de va fi cu
put int a; iar daca nu, sa raport eze in scris t ribunalului despre rezult at . Expert ii vor fi numit i de
part i prin comun acord, si, in caz de neint elegere int re ele, se vor numi din oficiu de t ribunal in
t er men scurt .
( l a dat a 02- Jan- 2001 Art . 909 din cart ea I , t i t lul I , capit olul 1 abrogat de Art . I I I din r donant a
ur ent a 138/ 2000 )
CAPI TOLUL 2: DESPRE SEC ESTRAREA URMARI REA SI VANZAREA
SI LI TA A VASELOR
Ar t . 910
Orice credit or are drept ul ca, prin paza formelor mai j os arat at e, sa poat a proceda la
sechest rarea, urmarirea si vinzarea silit a a unui vas sau a unei part i in diviza dint r - insul, care
ar fi propriet at ea debit orului sau. Credit orii privilegiat i pot exercit a acest drept chiar daca
vasul, care in t ot al sau in part e est e afect at , ar fi t recut in mainile unei a t reia persoane.
Ar t . 911
Vasul poat e f i sechest rat in cazurile si dupa formali t at ile st abilit e in art . 907 si 908 din acest
cod. Sechest rarea fiind declarat a valabila de cat re t ri bunalul de comert compet ent , vinzarea,
colocat iunea credi t oril or si repar t it iunea pret ului se fac in conformit at e cu regul ile f ixat e in
pr ezent ul capit ol.
Ar t . 912
Vasul gat a de plecare nu poat e fi pus sub sechest ru si nici urmarit . Vasul se considera ca est e
gat a de plecare, cind capit anul are asupra- si har t iile de navigat iune necesare pent ru calat orie.
Ar t . 913
I n orice st are a procedurei, dupa cererea unui credit or care are un privilegiu asupra unui vas
sau a unui copr opr iet ar al vasul ui si chiar a insus debit orului, t ribunal ul inaint ea car uia sa af la
cauza pendi nt e, poat e ordona ca vasul sa int repri nda una sau mai mult e cal at or ii, pr escriind in
acelas t imp precaut iunile ce dupa imprej urari, s- ar crede necesar e. Calat oria nu se poat e
incepe pina ce mai int ai sent i nt a t ribunalului care ar i ncuviint a-o, nu va fi t ranscrisa in
regist rele aut orit at ei mari t ime respect i ve si adnot at a pe act ul de nat i onal it at e. Chelt uieli le
necesare pent ru int reprinderea calat oriei, se vor inaint a de reclamant . Navlul, dupa ce mai
int ai se vor scadea chelt uielile, se va adauga la pret ul vanzar ii.
Ar t . 914
Urmari rea vasului sau a unei part i dint r- insul va fi precedat a de un comandament facut
debit orului, cu invit ar e de a plat i suma dat orit a in t ermen de 24 de ore si cu incunost iint ar e
ca in caz cont rariu se va procede la urmarire. Daca est e pericol de sust ract iune, se poat e
ordona sechest r ar ea imediat a in formele st abil it e de Codul de procedur a civila.
Ar t . 915
Prin comandament , credit orul isi va face alegere de domiciliu in comuna de resedint a a
aut orit at ii j udecat orest i inaint ea careia are sa se faca urmarirea, arat andu- se persoana la care
domiciliul a fost ales. Comandament ul va fi not ificat propriet arului vasului, daca est e vorba de
o act iune general a de exercit at cont ra lui, el va put ea fi i nsa not ificat si capit anul ui, daca
urmar irea se face si in virt ut ea unui drept de privil egiu ce exist a asupra vasului. Daca, in
t ermen de 30 zile de la not ificarea comandament ului, credit orul nu procede la act e de
execut iune, urmarirea nu se va put ea incepe decit in urma unui nou comandament . I n caz de
opozit i une sau cont est at ie cont ra urmarit ei, t er menul de mai sus va curge de la not ificarea
sent i nt ei definit ive care a respins cont est at i unea sau opozi t iunea, sau ziua ci nd
cont est at i unea sau opozit iunea s- a perimat .
Ar t . 916
Procesul verbal al agent ului j udecat oresc i nsarcinat cu urmarirea, afara de cele prescrise pri n
art . 416 din codul de Procedura Civi la, va t rebui sa mai cuprinda:
1. Aleger ea sau declar at i unea de domiciliu or i r esedint a a credi t orului ur marit or in localit at ea
unde se afla aut orit at ea j udecat oreasca insarcinat a cu vinzarea si in localit at ea unde vasul
urmarit se gasest e ancorat ;
2. Numele, pr enumele si domiciliul sau resedint a pr opr iet ar ului vasului si acela al capit anului;
3. Numele, f elul si capacit at ea vasului;
4. Descri erea barcilor, a salupelor, unel t elor, echipament elor , armelor , munit iilor si
pr ovizi unilor sale. Agent ul j udecat oresc va numi un cust ode asupr a vasului urmarit , care va
urma sa subscrie procesul- ver bal.
Ar t . 917
Daca propriet arul vasului urmarit are domiciliul sau resedint a in comuna unde se face
urmarirea, credit orul urmarit or est e dat or sa- i not ifice, in t ermen de t r ei zi le, copi e dupa
procesul- verbal de urmarire sa- l cit eze inai nt ea t r ibunalului ur marit or, pent ru ca acest a sa
ordone vinzarea lucrurilor urmarit e. Daca propriet arul nu are nici domiciliul, nici resedint a sa
in locali t at ea unde se face ur marirea, comunicarea procesului- verbal si cit at iunea se vor face
capit anul ui vasului urmarit , si lipsa- i, repr ezent ant ului pr opr iet ar ului sau al capit anului. Daca
pr opr iet arul est e st rain, fara domiciliu sau r esedint a in Romania, comunicarea si cit at iunea
mai sus vorbit a se vor face in modul st abilit prin art . 75, numerele 6 si 7 din procedura civila.
O alt a copie dupa procesul- verbal de urmarire se va depune de agent ul j udecat oresc la oficiul
marit im unde vasul se gasest e inscris.
Ar t . 918
Tri bunalul, aut orizind vinzarea, st abilest e condit i unile ei si t rimit e pe par t i inai nt ea unui
j udecat or delegat , pent ru ca sa f ixeze ziua in care are sa se faca vi nzarea, si sa proceada la
celelalt e operat iuni necesare. Tribunalul t rebuie de asemenea sa ordone por t arelului de a face
af ipt ele si publ icat iunile de vinzare.
Ar t . 919
Urmarirea se perima de drept si credit orul urmarit or raspunde de chelt uieli, daca vinzarea nu
se face in cele 40 zile urmat oare. Nu se socot est e in acest t ermen t impul t recut pent ru
opozit i unile sau cont est at iunile prevazut e de ar t . 915.
Ar t . 920
Afipt ele si publicat iile vor cuprinde:
1. Numel e, prenumele, pr ofesi unea, domiciliul sau r esedint a cr edit orului ur marit or;
2. Tit lul in put er ea caruia se face urmarirea;
3. Suma dat orit a;
4. Aleger ea de domiciliu facut a de credi t orul urmarit or, at i t in local it at ea unde resade
Tribunalul inaint ea caruia se face urmarirea, cit si i n aceea unde vasul est e ancorat ;
5. Numele, prenumele, domiciliul sau r esedi nt a propr iet arului vasului ur mar it ;
6. Numele, felul si capacit at ea vasului, daca est e armat sau in armare, precum si numele si
pr enumele capi t anului;
7. Locul unde vasul se gasest e, adica daca est e ancorat in port sau in alt a part e;
8. Barcile, salupele, echipament ele, unelt ele, armele, munit iunile, si proviziunile ce se cuprind
in vinzar e;
9. Numele si prenumele procurat orului credit orului urmarit or;
10. Condit iunile vi nzarei;
11. Ziua fixat a pent ru t iner ea licit at iunei.
Ar t . 921
1) Afipt ele se vor lipi:
1. Pe cat ar t ul pr incipal al vasului urmar it ;
2. La usa t ribunalul ui unde are a se t ine licit at iunea;
3. I n piat a principala a orasului, pe digul sau la debarcaderul port ului unde vasul est e
ancorat si la resedint a oficiului vamal din localit at e;
4. I n salile bursei si Camerei de comert , daca vor fi. Un ext ract dupa afipt se va publica in
foaia anunciuril or j udiciar e a locului, cu cel put i n t r ei zi le inai nt e de ziua fixat a pent ru t iner ea
licit at iunei.
2) Un exemplar dupe afipt e se va comunica:
1. Debit orului sau capit anului in cazuril e pr evazut e de ar t . 520;
2. Cust odelui numit de cat re agent ul j udecat oresc;
3. Credit ori lor pri vilegiat i indi cat i in act ul de nat i onal it at e sau in regist r ele of iciului mar it im
unde est e inscris vasul, si or icarui alt cr edit or, chi ar nepr ivilegiat , care, print r - un act not ificat
credit orului urmarit or, a declarat ca voiest e sa int ervina la procedura urmarirei.
Ar t . 922
Daca urmarirea are de obiect un vas care ar avea o capacit at e mai mare de 30 t one, se vor
face t rei publicat iuni consecut ive din opt in opt zile, prin afipt e afisat e, cum mai sus se arat a si
publicat e in foaia anunciurilor j udiciare. Dupa a t rei a publicat iune a afipt elor, licit at i unea se va
t ine la zi ua fixat a de cat re j udecat orul- delegat si vinzarea se va face cat re cel ce va oferi un
pret mai avant aj os.
Ar t . 923
Tribunalul, dupa raport ul j udecat orului - del egat , pent ru mot ive grave, poat e acorda si chiar
ordona din ofi ciu ca vinzarea sa nu aiba loc si sa incuviint eze una sau doua amanari de cit e
opt zile fiecare. Aminarea va fi incunost iint at a prin afipt e afisat e si publicat e precum mai sus
se arat a.
Ar t . 924
Or icine poat e sa concureze la licit at iune. Cel ce concureaza pent ru cont ul al t ei persoane,
t rebuie sa prezint e procura speciala care se va at asa la dosarul cauzei. Orice concurent est e
dat or sa depuna in bani sau in efect e publice de ale St at ului la purt at or si dupa cursul zilei, a
zecea part e din pret ul de la care are sa se inceapa licit at iunea, afara numai daca j udecat orul-
delegat , ascult ind si pe credit orii prezent i, nu- l va di spensa de aceast a. Vinzarea se va f ace
prin st rigari. St rigarile se vor incepe de la pret ul fixat de credit or, sau de la acela pe care il va
insemna j udecat orul delegat , de la sine si se vor repet a de t rei ori; int re fiecare st rigare va fi
un t er men de 5 minut e cel put in sau de 15 minut e cel mult . Lucrul se va adj udeca asupr a
aceluia care a ofer it cel mai mar e pret .
Ar t . 925
Judecat orul- del egat va incheia proces- verbal de cele urmat e. Adj udecat arul va subscrie de
pr et ul cu care lucrul s-a adj udecat asupra- i si in acelasi t imp va face alegere de domiciliu in
localit at ea unde s- a urmat vinzarea. I n caz cont rariu, t oat e not ificarile ce i se vor adresa vor fi
valabil facut e la grefa t ribunalului.
Ar t . 926
Procurat orul care va fi ramas adj udecat ar pent ru o persoana care ar avea a o numi mai in
urma, t rebuie, in cele t rei zile dupa licit at ie, sa depuna la grefa mandat ul special ant erior
vinzarei, daca acela in cont ul caruia a concurat la l icit at i e nu prefer a de a face in persoana
accept iunea prin o declarat i une depusa la grefa; in lipsa, procurat orul va fi considerat ca
adj udecat ar in numele sau pr opriu.
Ar t . 927
Adj udecat arul est e dat or ca, in t ermen de cinci zile de la adj udecare, sa depuna pret ul cu
care s- a adj udecat asupra- i vasul. Daca acest t er men expira fara ca cumparat orul sa fi depus
int regul pret , t ribunalul, de la sine sau dupa cer erea par t ii int er esat e, va pune lucrul din nou
in vinzare. Aceast a noua licit at iune se va incunost iint a pr in afipt e, conform ar t . 921, iar afipt ul
se va publica cu t rei zile cel put in inaint e de vinzare. Noile afipt e vor cuprinde, pe linga
enunt ar ile prevazut e de art . 920, numel e adj udecat arului ce nu a depus pr et ul si suma cu cit
lucrul a fost adj udecat asupra- i. Licit at i unea se va urma conform art . 924. Daca pret ul iesi t la
aceast a noua licit at i une est e mai mi c, primul adj udecat ar raspunde de dif erent a si, in or i ce
caz, de t oat e chelt uielile ocazionat e cu aceast a noua vinzare. Daca pri mul cumparat or, inaint e
de inceperea acest ei noi licit at iuni, depune pret ul cu cit lucrul s- a adj udecat asupr a-i,
dimpreuna cu dobanzi si chelt uieli facut e cu aceast a a doua vinzare, el va fi ment inut in
calit at ea sa de adj udecat
Ar t . 928
Daca sunt urmarit e barci, sal upe sau alt e vase de o capacit at e nu mai mare de 30 t one,
vinzarea se va f ace inaint ea j udecat orului - delegat , dupa publicat iuni facut e in t rei zile
consecut ive print r - un singur af ipt lipit pe cat ar t sau, in l ipsa, int r- alt loc aparent al vasului, la
usa t ribunalului si pe zidul sau scara port ului, fara nici o alt a formalit at e. Vinzarea nu se poat e
face decit dupa t recere de opt zile de la not ificarea procesului- verbal de urmarire.
Ar t . 929
Urmar irea si vinzarea bat el urilor dest inat e t ranspor t ului persoanelor sau pescarit ului i n
port ur i, limanuri, canaluri, lacuri si riuri, precum si alt or asemenea plut it oare ce se afla in
acest e localit at i si care nu ar avea o capacit at e mai mare de 10 t one, se va face conform
dispozit iunilor ar t icolelor pr ecedent e cu ur mat oar ele modi ficat iuni:
1. Vinzarea se va face de j udecat orul de ocol;
2. Afipt ele nu vor mai f i publ icat e si in f oaia anunciunilor j udi ciar e;
3. Pret ul va fi raspuns indat a dupa t erminarea lici t at iunii; iar in caz cont rariu, se va procede
imediat la o noua licit at i une pe compt ul adj udecat ar ului. Dispozit i unile acest ui art i col nu se
aplica in caz de vinzarea bat elurilor si a celorlalt e plut it oar e avind masina cu vapori.
Ar t . 930
Vinzarea vasului face sa incet eze funct iunile capit anului, cu rezerva drept ului sau la
despagubire cont ra celui obligat .
Ar t . 931
Adj udecat arul va primi un ext ract dupa procesul- verbal al licit at iunii in care se va indica:
1. Numele, pr enumele, domiciliul sau r esedint a cr edit orului ur mar it or si al debit or ului;
2. Numel e, f elul si capacit at ea vasului vandut ;
3. Numele, prenumele si resedint a adj udecat arului, precum si pret ul cu care vasul s- a
adj udecat asupra- i. Acest ext ract va f i semnat de j udecat orul delegat sau de j udecat orul de
ocol si va t rebui sa fie t ranscris in regist rele aut orit at ii unde va fi inscris vasul si vinzarea va
t rebui not at a si pe act ul de nat ionali t at e.
Ar t . 932
Cererile in dist ract iune ( separat iune) asupr a vasului urmarit se vor not ifica credit orului
urmar it or inaint e de vinzare. Daca cerer ile in dist ract i une nu s- au format decit dupa
adj udecat iune, ele se vor convert i de drept in opozit iuni asupra liberarii pret ului. Cererea in
dist ract iune va cont ine cit at iunea credit orului urmarit or de a compar e pent ru a audient a f ixa
inaint ea t ribunal ului compet ent , si al eger ea sau declar at iunea de domicil iu sau de resedint a a
recl amant ului in comuna de resedi nt a a t ribunal ului sau j udecat or iei prin care se f ace
urmarirea. Daca cererea se va respinge, reclamant ul, deosebit de chelt uieli si daune, poat e fi
osandit si la o pedeapsa pecuniara pina la suma de 500 lei.
Ar t . 933
Opozi t iunile la di st ribuirea pret ul ui rezult at din vinar ea unui vas, vor fi f acut e sub pedeapsa
de pierderea drept ului, in t ermen de t rei zile socot it de la vinzare. Credit orii oponent i sunt
dat ori de a prezint a la grefa t it lurile lor de creant e cel mult in t ermen de opt zile din ziua
opozit iunii, sub pedeapsa, in caz cont rariu, de a se procede la dist ribuirea pret ului, fara a se
t ine seama de opozit iunea ce au facut .
Ar t . 934
Colocat iunea credi t orilor si dist ribut iunea pret ului int re credi t orii pr ivilegiat i se va face i n
ordinea pr escrisa prin ar t . 687 si int re ceil alt i credit ori, in pr oport iune cu cr eant el e lor.
Ar t . 935
Pent r u t ot ce nu est e regulat pr in prezent ul t it lu, se aplica dispozit iunile codului de procedura
civila, r elat ive la urmar irea silit a a bunuril or mobil e. Regulile st abi lit e i n prezent ul capit ol se
vor observa, pe cit nu vor fi incompat ibile, in orice alt caz de vinzare j udiciara a unui vas sau a
unei por t iuni dint r - un vas.
CAPI TOLUL 3: DI SPOZI TI UNI SPECI ALE DE PROCEDURA I N MATERI E DE
FALI MENT
Ar t . 936* * *
Ori de cit e ori legea prescrie ca falit ul sau vreu alt int eresant sa fie ascult at , nu se poat e nimic
hot ari in absent a sa, daca nu se va const at a ca a fost legalment e cit at l a o zi si ora f ixa si daca
lipsa lui nu se va const at a prin proces- verbal.
Ar t . 937* * *
Ori de cit e ori credit orii unui faliment urmeaza sa fie convocat i, sindicul est e dat or ca, afara
de publicat i unile prescri se de lege sa t rimit a o anume inconst iint ar e f iecar ui credi t or.
I nconst iint ar ea se va f ace print r - o scri soare recomandat a la post a, cel put in cu opt zil e inai nt e
de ziua fixat a pent ru i nt runire sau pent ru oper at i unile pent ru car e s- a fixat . Reci pisa de
predare la post a a scri sorii recomandat e va servi ca proba ca incunost iint area a avut loc si va
st a at asat a la act ele faliment ului. Scrisoarea de convocare adr esat a credit orului va t rebui sa
cupr inda chest iunile ce sunt a se supune deliberar ii credi t orilor. Orice decizi une luat a asupr a
unei chest iuni necupr insa in incunost iint ar e est e nula.
Ar t . 938* * *
I nt runi rile credit orilor sunt pr ezidat e de j udecat orul sindic. Deci ziunile se iau cu maj orit at e
absolut a a cr edit orilor prezent i, afara de cazurile in care legea nu cere o anumit a maj orit at e.
Cr edit orii se pot pr ezent a in persoana sau pr in mandat ari.* )
* ) Modificat prin Legea din 3 mart ie 1902
Ar t . 939* * *
Procesul- verbal al int runirii credit orilor se subscrie de j udecat orul- sindic si de grefier sau de
secr et arul ar hivar al sindi cat ului t ribunalului. El cupr inde, in rezumat , dezbat eri le urmat e,
deciziunile urmat e, deciziunile luat e de credit ori si ordinea in care ele au avut loc si indica
numirile f acut e, dupa or dinea numarului vot urilor obt inut e de fiecar e, incepind cu cel mai
mar e numar. Procesul- verbal se inaint eaza t ribunalului in t ermen, de cel mult t rei zile spre a fi
alat urat la celelalt e act e ale faliment ului. * )
Ar t . 940* * *
Daca in zi ua fixat a pent ru int runirea credit orilor nu s- a put ut delibera asupr a t ut uror
chest iunilor ce erau prevazut e in act ul de convocare sau in cit at i une, cont inuar ea deliberant ilor
se va urma de drept in ziua urmat oare de lucru, fara sa mai fie necesit at e de vreo noua
incunost iint are special a a credit orilor prezent i sau absent i, si aceast a pina la rezolvarea t ut uror
chest iunilor puse in deliberat i unea credi t orilor.
Ar t . 941* * *
Or donant ele j udecat or ului - sindic nu sunt supuse apelului deci t i n cazurile det er minat e de
lege.* )
Ar t . 942* * *
Deliberat i unile t ribunalului i n mat erie de f ali ment vor put ea f i precedat e de r elat iunea
j udecat or ului- sindic. * )
Ar t . 943* * *
Sent i nt ele si inchei eri le t ribunalului, pr onunt at e conform art . 708, 722, 723, 735, 826, 335,
337, 841, 842, 843, 852, 864 si sent int ele de condamnar e la una din pedepsele pent ru unul
din del ict ele pr evazut e in t it lul VI I I al car t ii a I I I - a, se vor afige la usa t r ibunalului si la alt e
locuri obisnuit e in comuna unde resade t ribunalul, in comuna unde resade Curt ea de Apel, in
comuna de resedint a a falit ului, in t oat e locurile unde el va avea st abiliment e de comert si in
salele bur sel or si Camerelor de Comert din acest e localit at i. Un ext ract se pe acest e sent int e
sau incheieri, se va publica in foaia anunt urilor j udiciare al e locurilor sus arat at e cu drept ul
pent ru j udecat orul- sindic de a or dona publi cat iunea si in alt e ziare, cind imprej urarile
faliment ului ar cere o mai int insa publicit at e. Afigerea si publicat iunile sus zise vor fi facut e in
cel mai scurt t ermen posibil, adica: daca t rebuiesc facut e in localit at ea unde se afla t ribunalul,
cel mai t irziu in t rei zile de la dat a hot aririi; daca t rebuiesc facut e in alt a part e, ele t rebuiesc
sa fi e expedi at e pent ru execut iunea imediat a in acelas t ermen. Judecat orul - sindic est e dat or a
observa exact a indeplinire a di spozi t iunilor cuprinse in acest art icol.* )
Ar t . 944* * *
Toat e sent int ele dat e de t ribunalul de comert in mat erie de faliment sunt execut orii. Ele nu
sunt supuse opozit iunei sau apelului decit in cazurile prevazut e de l ege. Ci nd t ribunalul se
pr onunt a in prima inst ant a asupra cont est at iunilor prevazut e de ar t . 775, sent int a est e supusa
apelului. Est e asemenea supusa opozi t iunii si apelului sent i nt a prin care t ribunal ul respinge
declar at iunea de fali ment cer ut a de unul sau mai mult i credi t ori.
* * * ) Art icolele 936-944 au fost abrogat e prin dispozit iile art . 130 din Legea nr. 64/ 1995
privind procedura reorganizarii si lichidarii j udiciare.
TI TLUL I I : DESPRE PRESCRI PTI UNE
Ar t . 945
Act i unile der ivand din act e car e sunt comer cial e numai pent ru una din part i, se prescri u pent ru
t oat e part ile cont ract ant e in conformit at e cu dispozit iunile legii comercial e.
Ar t . 946
Prescript iunea comerciala curge chiar cont ra milit arilor in serviciul act iv in t imp de razbel in
cont ra femeei marit at e, in cont ra minorilor chiar neemancipat i si a int erzisilor, cu rezerva
dr ept ului lor cont ra t ut orului. I nt reruperea pr escript iunii se reguleaza dupa di spozit iunile codului
civil. Cu t oat e acest ea, in obligat iunile cambi ale, act el e int rerupt ive de prescr ipt iune facut e in
persoana unuia din coobligat i nu produc nici un efect fat a de ceilalt i coobligat i.
Ar t . 947
Prescript iunea ordinara in mat erie comerciala est e de 10 ani in t oat e cazurile in care prin acest
cod sau prin legi nu s- a st abil it o pr escript iune mai scurt a.
Ar t . 948
Act iunea pent ru revendicarea propriet at ii unui vas se prescrie prin t recere de 10 ani. Nu se
poat e opune lipsa de t it lu sau a bunei cr edint e. Posesor ul unui vas, i n virt ut ea unui t it lu st ipulat
cu buna credint a, t it lul fi ind t ranscris conform legi i si care sa nu fie nul pent ru lipsa de f orma,
prescrie prin t recere de cinci ani, socot it i de la dat a t ranscript iunii t it lului si a adnot at iunii lui pe
act ul de nat i onal it at e. Capit anul nu poat e dobandi prin prescript i une propriet at ea unui vas.
Ar t . 949
Se prescriu prin t recere de 5 ani:
1) Act iunile ce deriva din cont ract ul de societ at e sau din al t e operat iuni social e, daca
publi cat iunile pr escrise in t i t lul VI I I , car t ea I , au fost regul at facut e;
2) Act iunile ce deriva din cambii si din cecuri. Termenul curge: Pent ru act iunile prevazut e la Nr.
1 al acest ui ar t icol, din ziua cind obligat iunea a aj uns la t ermen sau din ziua publi cat iunii act ului
de di zolvare a societ at ii, sau a declarat iunii de lichidare, daca obligat iunea n- a devenit exigibila.
I n cazul prevazut de art . 103, t ermenul curge din ziua in care act ul de dizolvare poat e fi opus
celor de al t reilea. Pent ru obligat iunile derivand din lichidarea societ at ii, t ermenul incepe a
curge de l a dat a aprobarei ult imului bil ant al lichidat orilor. Pent ru act iunile prevazut e la Nr. 2,
t ermenul cur ge din ziua scadent ei obli gat iunei sau din ult ima zi a t ermenul ui prevazut de art .
282.
Ar t . 950
Act iunile rezult and din cont ract ele de imprumut marit im sau de gaj asupra vaselor, se prescriu
pr in t r ecere de t rei ani socot it i din ziua ci nd obli gat iunea a aj uns la t er men.
Ar t . 951
Grefi er ii si j udecat orul - sindic sunt liberat i de indat orirea de a da compt de regist rele de comert
si de hart iile ce le sunt incredint at e in procedura asupra faliment ului, dupa t recerea de t rei ani
de la inchider ea sau incet ar ea operat iunilor faliment ului.
Ar t . 952
Se prescriu prin doi ani, socot it i din ziua t erminarei afacerei, act iunile mij locit orilor pent ru plat a
drept ului lor de mij locire. Prin acelas t ermen se prescriu act iunile de anulare sau de reziliare a
concordat ului in mat eri e de fal iment . Ter menul curge pent ru act iunile i n anulare din zi ua cind
dolul a fost descoperit , iar pent ru act iunile in reziliare de la expirarea t ermenului scadent ei
ult imei plat i ce falit ul urma a face conform concordat ului.
Ar t . 953
Se prescriu print r -un an, din ziua prot est ului sau a reclamat iunei de care se vorbest e in art .
677, act iunile pent ru plat a daunelor cauzat e prin lovirea unui vas, si din ziua cind vasul a fost
complet descarcat , act iunile pent ru cont ribut iune la avariile comune.
Ar t . 954
Act iunile rezult and din cont ract ul de i nchiriere al unui vas se prescriu prin t recer e de la un an
de la implinirea cal at or iilor, si acelea derivand di n cont ract ul de inrolare prin t recer e de un an
de la expirarea t ermenului convenit int re part i, sau de la implinirea celei din urma calat orii,
daca cont ract ul a fost prelungit . Act iunile ce decurg din cont ract ul de asigurare se prescriu prin
t recere de un an. I n asigurarile marit ime t ermenul incepe a curge dupa t erminarea calat oriei ce
a f ost asi gurat a, si pent ru asigurarile cu t ermen din ziua in care se sfarsest e asigurarea; in caz
de prezumpt iune de pierdere a vasului pent ru lipsa de nuvele, anul incepe de la finele
t ermenului fixat pent ru prezumpt iunea de pierdere. Se except eaza t ermenele fixat e pent ru
drept ul de abandon, prevazut e de t it lul VI , cart ea I I . I n celelal t e asigur ari cont ra daunelor si
asupra viet ei, t ermenul curge din moment ul cind s- a int i mplat fapt ul care a dat nast ere
act iunei.
Ar t . 955
Se prescriu asemenea prin t recere de un an:
I . Act i unile pent ru f urnit urile de pr oviziuni, lemnarie, combust ibi le si alt e lucrur i necesar ii
pent ru reparat i unea sau prepar area unui vas de cal at or ie si pent ru lucrar ile facut e pent ru
acest e obiect e;
I I . Act iunile pent ru plat a de ali ment e dat e marinaril or si celorlalt i oameni ai echipagi ului, din
ordinul capit anului. Prescript iunea incepe a curge de la dat a furnit urilor si dela facerea
lucrar ilor, daca part ile nu au st ipul at un t er men de plat a. I n acest caz pr escri pt iunea ramine
suspendat a pe t i mpul conveni t . Daca f urnit urile sau l ucrarea s- a urmat mai mult e zile
succesive, t ermenul de un an incepe a curge din ult ima zi.
Ar t . 956
( l a dat a 12- Jan- 2007 Art . 956 din cart ea I , t it l ul I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 11 di n 12-
i an- 2007 )
Act iunile cont ra carausilor der ivand din cont ract ul de t r ansport se pr escri u:
I . Prin t recere de sase luni, daca t ransport ul a fost facut in Europa, afara de I slanda si insulele
Feroe, int r- o piat a marit ima a Asiei sau Afr icei de pe Medit erana, Marea- Neagra, canalul de
Suez sau Marea Rosie, ori int r- o piat a de pe uscat legat a pri n calea ferat a, cu o pi at a marit ima
di n localit at il e sus- arat at e;
I I . Prin t recere de un an daca t ransport ul s- a facut in alt loc. I n caz de pierdere t ot ala,
t ermenul incepe a cur ge din zi ua in car e lucrurile t ranspor t at e t rebuiau sa aj unga l a
dest inat iunea lor; iar in caz de pierdere part iala, avarie sau int arzi ere, din ziua predarei
mar fur ilor in primir ea dest inat ar ului.
TI TLUL I I I : DI SPOZI TI UNI TRANZI TORI I
Ar t . 957
Dispozit iunile l egilor si regul ament elor in vigoare asupr a burselor de comert , asupr a
mij locit ori lor de schi mb si mij locit orilor de mar furi, si asupra magazinelor gener ale, dokuri si
int repazit e, vor cont inua a avea fort a obligat orie chiar dupa punerea in aplicat ie a acest ui cod,
int rucat nu vor fi cont rarii dispozit iunilor lui sau nu vor fi modificat e prin legi ult erioare.
Ar t . 958
Societ at ile si asociat iunile comer cial e exi st ent e la epoca puner ii in aplicat i une a acest ui cod,
vor fi regulat e de legile ant erioar e, af ara de urmat oarele dispozit iuni:
1) Societ at ile in comandit a pr in act iuni si anonime sunt scut it e de orice alt a aut orizat iune si
supravegher e din par t ea guver nului si de sarcinile relat ive, insa sunt supuse di spozit iunilor din
art . 104, 142, 144, 149, 153, 155, 165 aliniat ul ult im, 169, 174, 175, 176, 177, 179, 181, 182,
185, 186 187, 264, 265, 266 si 268 ale acest ui cod, si acelor a car e se r apor t a la reducer ea
capi t alului, la fuziunea si lichi dar ea societ at il or. Ele mai sunt inca supuse dispozit iunilor art . 124
pr ivit oar e la administ rat orii realesi sau numit i in urma punerii in lucrar e a acest ui cod;
2) Asociat iunile mut uale care nu au de obiect exclusiv asigurarile marit ime, sunt supuse art .
260 al acest ui cod, cu r ezerva dispozit iunii din numar ul urmat or;
3) Societ at ile si asociat i unile de asigur ar e asupr a viet ei si administ rat oare de t ont ine sunt
supuse dispozit iunilor art . 147 al acest ui cod pent ru t oat e primele ce le vor percepe in urma
aplicat i unei sale, cu rezer va r educer ei propor t ional e a caut iunilor dat e pent ru operat iunile
ant erioare, in modurile si in t ermenele ce se vor st abili prin osebit regulament ;
4) Societ at i le si asociat iunile care voesc sa int roduca modif icari in act ele lor const i t ut ive si sa
pr elungeasca t ermenul fixat pent r u dur at a lor, t r ebuesc sa se conformeze di spozit i unilor noului
cod.
Ar t . 959
Pent ru execut ar ea dispozit iunilor art icolului de mai sus, numirea cenzorilor t rebue sa fie facut a
in cea dint ai adunare generala care va avea loc in cursul celor sase luni dupa punerea in
aplicat ie a acest ui cod, sau int r - o adunare speciala, care se va convoca spre acest sfar sit , in
acelas t ermen, sub responsabilit at ea administ rat orilor. Adunarea generala, daca cel put in
j umat at e din capit alul social se afla reprezent at int r - insa, va put ea, cu vot ul afirmat iv a doua
t reimi din capit alul reprezent at in adunare sa decida ca administ rat orii act uali sa fie, in caz de
realegere, dispensat i de obligat iunea de a da caut iunea prescrisa de acest cod.
Ar t . 960
Cambiile si bilet ele la ordin emise inaint ea acest ui cod, gir ur ile si accept at iunile si avalur ile
facut e in orice epoca se vor regula dupa legile ant erioare. Cu t oat e acest ea, din ziua punerei in
lucrare a noului cod, se vor aplica acest or t it luri dispozit iunile noii legi, privit oare la forma si la
t ermenele prot est ului si la masurile de luat in cazul de perdere a acelor t it luri. Pent ru cambiile
si bilet ele la ordin, a caror scadent a va fi chiar in ziua punerii in vigoare a acest ui cod, prot est ul
se va face asemenea in forma si t ermenele prescrise de dinsul.
Ar t . 961
Mandat ul prepusului car e, in ziua punerii in aplicare a noului cod, incepuse dej a sa exercit e
comert ul la care a fost prepus, t rebuie sa fie depus conform dispozit iunilor art . 394 din acest
cod, in cele t rei luni de la aplicarea lui, pent ru indeplinirea formalit at ilor prescrise de acel
ar t icol.
Ar t . 962
I n cele dint ai t rei luni dupa punerea i n apli care a acest ui cod, administ rat i unile de cai ferat e,
aplici nd t arifele speciale in vigoare, nu vor f i supuse la responsabilit at ea st abilit a de acest cod,
daca ea ar fi mai mare decit cea exist ent a dupa reglement ele lor.
Ar t . 963
I n cele sase luni de la punerea in aplicat ie a noului cod, t oat e vasele supuse dispozit iunilor art .
510, t rebuie sa se conformeze lor. Pent ru vasele in curs de calat orie, in moment ul punerei in
lucrar e a acest ui codi ce, t er menul sus zis i ncepe a cur ge din ziua sosirei lor i nt r - un port al
Regat ului.
Ar t . 964
Privilegiile asupr a vaselor dobandit e mai inaint e de punerea in aplicar e a noului codice, dupa
formele l egii ant erioar e, isi past r eaza rangul lor chiar in privint a pri vilegiilor dobandi t e sub
imperiul acest ui codice. Dispozit iunile art . 690 si urmat oarele ale cart ei I I din noul cod se aplica
de asemenea la privilegiil e dobandit e inaint e de punere lui in aplicare.
Ar t . 965
Termenele pent ru neadmisibilit at ea act iunii se vor regula dupa legea in vigoare la epoca
eveniment ului car e da loc act iunei.
Ar t . 966
Pr escript iunile inceput e inaint e de aplicat i unea acest ui cod se regul eaza dupa legi le ant erioar e.
Cu t oat e acest ea, prescri pt i unile inceput e inaint e de acea punere in aplicat i une si pent ru car e,
dupa legile ant erioare s- ar cere inca un t imp mai lung decit cel fixat prin acest cod, se vor
implini cu t recerea acest ui t er men mai scur t , calculandu- l din ziua punerei i n apl icat i une a
noului codice.
Ar t . 967
Prezent ul cod va int ra in vigoare cu incepere, de la 1 Sept embrie 1887; iar daca promulgarea
lui nu se va put ea face inaint e de aceast a dat a, el se va pune in lucr are la o luna dupa dat a
promulgar ii lui.
Ar t . 968
Judecat orii- sindici ai t ribunal elor primesc ret ribut iunea j udecat or ilor de sedint a. Pe linga acest
onorari u, j udecat orii- sindici ai t ribunalului de I lfov mai primesc o diurna de 150 lei pe luna, iar
j udecat or ii- sindici ai t ribunalelor I asi, Dolj , Covurlui si Braila o diur na de 75 lei. Secret ar ii -
arhivar i ai j udecat orilor- sindici pr imesc ret ribut iunea gr efi erilor de t ribunal.
Ar t . 969
( la dat a 31- May- 2006 Art . 969 din cart ea I , t i t l ul I I I a se vedea j urisprudent a Deci zi a nr . 1947 di n
31- mai - 2006 )
Pent ru acoperirea ret ribut i unii j udecat or ilor - sindici si secret arilor - ar hivar i si pent r u chelt uelile
de de cancel arie, St at ul va percepe pina la maximum 4 la sut a din act ivul brut al faliment ului,
fara ca suma perceput a de la un faliment sa poat a int rece cifra de 20 000 lei. Cot a perceperii,
pina la maximum 4 la sut a se va fixa in fiecare an pri n legea buget ara. Pent ru anul buget ar
curent , cot a se fixeaza la 3 la sut a; ea se va face venit la t ezaur, sub o rubrica speciala a
venit urilor minist erului de j ust it ie. I n r apor t cu incasarile si int rar ile se va deschide, pr in
consiliul de minist ri, minist er ului de j ust it ie credit ele necesar e pent ru ret ribut iunea
per sonalului.
Ar t . 970
Un regulament special va det ermina modul de percepere al cont ribut iunii.
Ar t . 971
Faliment ele dej a deschise la aplicat iunea legii cel ei noi vor cont inua a fi administ rat e si
lichidat e conform legi i celei vechi.
- * * * * -
Publicat n Monit orul Oficial al Romniei nr. 133 din 27 iunie 1997
Forma si nt et ic la dat a 27- May- 2011. Acest act a fost creat ut ilizand t ehnol ogia Sint Act - Act e Sint et ice. Sint Act i t ehnol ogia Act e
Si nt et i ce sunt mr ci inr egi st r at e ale Wol t er s Kl uwer.

Codul Comercial Mai 2011

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Codul Comercial Mai 2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CODUL COMERCI AL AL ROMNI EI * ) di n 16 apr i l i e 1887

S-ar putea să vă placă și